Diese Präsentation wurde erfolgreich gemeldet.
Die SlideShare-Präsentation wird heruntergeladen. ×

Revista Ani de scoala pdf a4

Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
1
NR. 12
FEBRUARIE 2015
REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE
LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLĂUŢĂ"
ȘCHEIA, IAŞI
2
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
COORDONATOR: Prof. NASTASĂ OANA
COLABORATORI:
Prof. Ariton Gheorghiţa Elevii:
Prof. Băbuță Monic...
3
ŞC O A L A Ş C H E I A
(Continuare din numărul 11)
Activitatea de pionierat desfăşurată de învăţătorul
Nicolaie Bălăuţă ...
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Anzeige
Nächste SlideShare
Cronicile scolii 27    nr 10
Cronicile scolii 27 nr 10
Wird geladen in …3
×

Hier ansehen

1 von 56 Anzeige

Weitere Verwandte Inhalte

Diashows für Sie (20)

Anzeige

Ähnlich wie Revista Ani de scoala pdf a4 (20)

Weitere von Loredana Nastasa (20)

Anzeige

Aktuellste (20)

Revista Ani de scoala pdf a4

  1. 1. 1 NR. 12 FEBRUARIE 2015 REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE BĂLĂUŢĂ" ȘCHEIA, IAŞI
  2. 2. 2 COLECTIVUL DE REDACȚIE: COORDONATOR: Prof. NASTASĂ OANA COLABORATORI: Prof. Ariton Gheorghiţa Elevii: Prof. Băbuță Monica Ababei Cosmin Înv. Bordeianu Ana Ciubotariu Oana-Letiţia Înv. Bordeianu Sandu Misăiloaie Maria Prof. Bucătaru Geanina Savin Roxana Înv. Costea Doina Popa Bianca Prof. Dima Elena Vasilache Paula Adelina Prof.Moldovan Adelina Doloi Alisa Prof. Nastasă Loredana Înv. Nonea Ana Prof. Partene Mihaiela Prof. Pleşca Claudia Prof. Rusu Simona Înv. Ţugulia Costică Prof. Vacariu Elena EDITURA PIM IAȘI ISSN: 2247- 9708
  3. 3. 3 ŞC O A L A Ş C H E I A (Continuare din numărul 11) Activitatea de pionierat desfăşurată de învăţătorul Nicolaie Bălăuţă în mijlocul cetăţenilor şi în plan instructiv- educativ (construcţia şcolii, înfiinţarea bibliotecii, a muzeului şcolar, constituirea băncii de credit” Economia Săteanului”, multiple acţiuni de culturalizare, etc.) i-au pus în evidenţă personalitatea întreprinzătoare şi a dus la ridicarea prestigiului şcolii din Şcheia. Şcoala se bucura la începutul veacului al douăzecilea de un local nou, trainic, ca dovadă că este funcţional şi astăzi, după mai bine de o sută de ani. Ea a fost construită prin efortul comunităţii de nişte meşteri iscusiţi de prin partea locului. Este vorba de Vasile Leonte, fratele vitreg al lui Ion Câmpeanu din Satu-Nou şi al lui Grigore Slabu, pietrar din Şcheia anilor 1950-1980. De altfel acest meşter a întemeiat în Şcheia un fel de breaslă a constructorilor şi a lucrătorilor în piatră, întronând o tradiţie continuată de mulţi alţii până în zilele noastre. Şcoala a apărut în mijlocul livezii înfiinţate de harnicul şi priceputul învăţător N. Bălăuţă pe terenul de 22 de prăjini (adică aproximativ 4000 de metri pătraţi) cu care primarul Petrache Nonea, tatăl scriitorului C. Nonea, o înzestrase în vatra cătunei Căpoteşti, lângă biserica S. M. Mc.Dimitrie, în anul 1897. Şcoala de la Şcheia beneficia acum de o bibliotecă ce număra aproape o mie de volume şi de un interesant muzeu în care se găseau animale şi păsări împăiate de învăţătorul Bălăuţă -un pasionat vânător- colecţii de minerale şi plante, precum şi suficiente materiale didactice. N. Bălăuţă, dirigintele şcolii din Şcheia aprobă cererea cetăţenilor din satul Căueşti prin care solicitau înfiinţarea unei şcoli primare deoarece existau 42 de copii de vârstă şcolară în sat. Această acţiune este sprijinită şi de primarul comunei, Gheorghe Larie şi la 12 ianuarie 1912 domnişoara învăţătoare suplinitoare Lucreţia Toporăscu începea cursurile în nou înfiinţata şcoală susţinută prin contribuţia cetăţenilor într-o sală din casa lui C. Cocea zis Braharu. În toamna anului 1913 învăţătorul N. Bălăuţă se mută la şcoala din Borăşti ( astăzi Cuza-Vodă, Ipatele), căsătorindu-se mai târziu cu văduva Lucreţia Rosovici şi va funcţiona aici până la sfârşitul vieţii (probabil prin 1920). În locul său, la şcoala din Şcheia soseşte învăţătorul Gh. Topor şi va activa ca diriginte (director) al şcolii până în anul 1917 când pleacă pe front. Se va întoarce la post în anul şcolar 1919-1920. Evenimentele primului război mondial îşi pun amprenta şi pe şcoala din Şcheia. În anul şcolar 1916-1917 cursurile au fost mult timp suspendate căci şcoala a fost amenajată ca spital militar. Cursurile se redeschid în iarna anului 1917 fiind înregistrată ca populaţie de vârstă şcolară un număr de 278 de copii în satul Şcheia, 34 în Satu-Nou, 36 în Găunoasa şi 8 în cătuna Ciuroaia (dispărută după anii 1960). Astfel în toamna anului 1919 în Centrul
  4. 4. 4 şcolar Şcheia sunt evidenţiate două şcoli cu trei posturi: la şcoala Şcheia funcţionau învăţătorii C. Vasilache, fost revizor şcolar al judeţului Vaslui, suplinindu-l pe Gh. Topor, plecat pe front şi învăţătoarea Elena Zaharia. La şcoala din Căueşti activa domnişoara Lucreţia Toporăscu. În anul 1920, preotul Vasile Popa, paroh al bisericii Sf. M. Mc. Gheorghe din Şcheia, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului şcolar Şcheia închiriază cu suma de 300 de lei pe an casa lui D. Doroşincă din Căueşti pentru local de şcoală. Tot în acest an la solicitarea cetăţenilor din Găunoasa (Rotundu, Păduraru, Acatrinei, Olaru, Cruciuc,etc.), Gh. Topor, dirigintele şcolii din Şcheia, împreună cu primarul Costache Gh. Andreescu (Andriesei) deschid cursurile şcolii nou înfiinţate avându-l ca învăţător pe Costache Cruciuc. În toamna acestui an este numit ca învăţător în satul Căueşti Grigore Cojan, tânăr absolvent al Şcolii normale Vasile Lupu din Iaşi. De binefacerile reformei agrare din anul 1921 beneficiază în acest an şcolile din Şcheia şi din Căueşti, împroprietărite fiind cu câte 4 hectare de teren. Pe acest teren, în satul Căueşti, tânărul şi priceputul învăţător Grigore Cojan va înfiinţa o livadă pe circa jumătate de hectar, livadă care mai dăinuie şi astăzi şi va înconjura proprietatea şcolii cu nuci şi duzi. Cu sprijinul primarului C. Andriesei, începând cu anul 1922 se trece la aprovizionarea cu materiale de construcţie pentru un al doilea local de şcoală în satul Şcheia, local ce va fi construit şi dat în folosinţă în anul 1924 având trei săli de clasă, cancelarie, bibliotecă şi o sală pentru atelier unde făceau lucrări practice elevii sub îndrumarea maistrului tâmplar C. Ciumaşu. Tot acum, în satul Căueşti învăţătorul Gr. Cojan mobilizează cetăţenii şi reuşeşte ca în toamna anului 1923 să inaugureze localul de şcoală cu două săli de clasă, cancelarie, muzeu şi locuinţă pentru învăţător, local ce a fost folosit până în anul 1980 când a fost demolat. Se construise un nou local , cel de astăzi, în anii 1968-1970, iar cel vechi folosindu- se drept Cămin Cultural până atunci. În anul 1922 un grup de cetăţeni din cătuna Satu-Nou (I. Timofte, C. Dumbravă, V. Rusu, D. Carp, Maria Ciuruc, I. Câmpeanu, Gh. Olaru) înaintează o petiţie către dirigintele şcolii de centru , Gh. Topor, solicitând înfiinţarea şcolii primare săteşti deoarece exista un număr de 41 de copii de vârstă şcolară. Astfel, în toamna anului 1923 se deschid cursurile noii şcoli înfiinţate în Satu-Nou avându-l ca învăţător suplinitor pe C. Sevastru şi care va funcţiona în casa lui Gh. Olaru până în anul 1926 când este numit ca învăţător Theodor Dulceanu, absolvent al Şcolii normale Vasile Lupu din Iaşi. Tot în anul 1923 sunt împroprietărite şcolile din Găunoasa şi Satu-Nou cu câte 4 hectare de teren. În anul 1925 cetăţenii din satul Găunoasa construiesc primul local de şcoală care va funcţiona până în 1970 când s-a început construcţia localului de şcoală pentru 7-8 clase şi care este funcţional şi în prezent. Astfel, în primul sfert de veac douăzeci toate satele componente ale comunei Şcheia aveau propriile şcoli şi beneficiau de cadre didactice calificate, bine pregătite, conştiincioase, apreciate de săteni şi de organele superioare şi de asemenea beneficiau şi de loturi agricole de câte 4 hectare pe care le gospodăreau şi pe care făceau lucrări experimentale şi demonstrative cu elevii. ( Continuare în numărul viitor) Prof. M. Nastasă
  5. 5. 5 ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR Ziua Europeană a Limbilor este celebrată în fiecare an pe data de 26 septembrie. În fiecare an, plurilingvismul este sărbătorit şi la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă", din Şcheia printr-o serie de evenimente precum: concursuri, prezentări de referate, realizarea de postere şi pliante. Obiectivele acestor activităţi au fost: promovarea şi respectarea diversităţii culturale şi lingvistice; conştientizarea necesităţii învăţării limbilor străine; promovarea multilingvismului şi a comunicării interculturale. Activităţile s-au realizat cu participarea elevilor claselor V- VIII. S-au prezentat referate pe această temă, s-au vizionat prezentările: „Importanţa învăţării limbii engleze" - un material sub forma unui clip video în care apare Nadia Comăneci şi „Plurilingvism şi Multiculturalitate". De asemenea, doamna profesoară de limba engleză Bucătaru Geanina a organizat un concurs de postere, de desene şi colaje pe această temă, materialele strânse constituindu- se într-o expoziţie pe panourile de pe holurile şcolii. Câştigătorii acestui concurs au fost premiaţi. Şi doamna profesoară de limba franceză Pleşca Claudia a organizat , împreună cu elevii clasei a VI-a A, o serie de activităţi care să sărbătorească această zi. Astfel, după o prezentare a Zilei Europene a Limbilor, elevii clasei a VI-a A au vizionat o prezentare cu importanţa învăţării unor limbi străine. Atmosfera a fost una veselă, elevii pregătindu-se pentru această zi pictându-şi feţele în steagul a diferite ţări.
  6. 6. 6 Activitatea a continuat cu o expoziţie de desene reprezentând cultura şi civilizaţia franceză, iar spre sfârşit, pe baloane de diferite mărimi şi culori au fost scrise mesaje în diverse limbi. Cel mai aşteptat moment a fost înălţarea baloanelor în curtea şcolii. Prof. Bucătaru Geanina Prof. Pleşca Claudia
  7. 7. 7 Salutul în diverse limbi europene: 1. Belarusă ( Belarusia ) - Dobri Dzen 2. Bulgară ( Bulgaria ) - Zdravei 3. Catalană ( Spania ) - Hola 4 . Cehia ( Czech Republic ) - Ahoj 5 . Daneză ( Danemarca ) - Goddag 6 . Olandeză ( Olanda ) - Goedendag 7. Finlandeză ( Finlanda ) - Hyvää päivää 8 . Franceză ( Franţa ) - Bonjour 9 . Germană ( Germania ) - Guten Tag 10 . Greacă ( Grecia ) - TiA Sas 11 . Italiană ( Italia ) - Ciao 12. Poloneză ( Polonia ) - Dzien dobry 13 . Portugheză ( Portugalia , Brazilia ) - Olá 14 . Rusă ( Rusia ) – Privet 15. Spaniolă ( America de Sud şi Centrală , Spania ) - Hola 16. Suedeză ( Suedia ) - Hej 17 . Turcă ( Turcia ) – Merhaba France Lorsqu'on a connu la France Son génie et sa vaillance, A genoux en sá chapelle, Le coeur bat toujours pour elle. Vasilache Paula Adelina – clasa a VI-a A
  8. 8. 8 S-A IVIT PE CULME TOAMNA În ziua de 6 octombrie 2014 elevii clasei a VI-a B, îndrumaţi de către doamna dirigintă Pleşca Claudia şi doamna profesoară Partene Mihaiela Camelia au participat la activitatea educativă „S-a ivit pe culme toamna", activitate ce a constat în realizarea de desene, poezii şi compuneri cu această temă. Cele mai reuşite lucrări au fost expuse în sala de clasă. Iată câteva din lucrările expuse: Zile de toamnă Ieri vedeam pe luncă flori Mândrii fluturi zburători, Şi vedeam zburând albine Ieri era şi cald şi bine Azi e frig şi nori şi vânt, Frunzele cad la pământ, Florile stau supărate, Veştejesc de brumă toate. Ieri era frumos pe-afară Ca-ntr-o zi caldă de vară, Ayi e toamnă pe pământ Vreme rea şi bate vânt. Popa Roxana- clasa a VI-a B Magia toamnei Toamna pentru mine înseamnă un anotimp miraculos, plin de magie şi o frumuseţe rară, cu multe bogăţii. Prin păduri se zăresc din depărtare covoare bogate ţesute din mii de frunze ruginii,aurii, galbene şi verzi. Soarele se ascunde după norii fumurii, făcându-şi apariţia cu zgârcenie. Animalele mici şi mari îşi fac provizii pentru iarnă profitând de belşugul toamnei. E o atmosferă de basm, iar magia toamnei se revarsă peste toţi şi toate. Savin Bianca – clasa a VI-a B Bucuriile toamnei După o vară fierbinte cu zile minunate şi lungi, toamna se apropie cu hainele ei frumos colorate, cu miros de fructe coapte, cu recolte bogate , dar şi cu zile mai scurte şi mohorâte. Prunii, merii, perii şi alţi pomi din livadă deschid ochii uimiţi şi se scutură zgribuliţi de frigul de afară întrebându-se între ei: " Nu cumva e iarnă? " . Un gutui mai mărunt dar mai bine îmbrăcat îi linişteşte şi le spune că e toamnă şi a venit vremea să arate fiecare ce-a făcut toată vara. Se scutură iar înfriguraţi pomii şi crengile lor îmbelşugate de rod umplu cu vârf coşul toamnei. Fructele gustoase şi parfumate ajung în cămară. Toamna le aşează pe rafturi plină de bucurie şi le adulmecă mirosul şi aromele plăcute, admirându-le cu plăcere culorile: mere roşii, galbene şi verzi, prune sruguri albăstrui şi gutui arămii. Stau toate pe rafturi ca nişte globuri de aur şi aramă fiecare aşteptându-şi rândul la compoturi şi dulceaţă. O grămadă de nuci înghesuite-n sacii mari burduşiţi visează să ajungă vedetele în cozonacii de Crăciun. Strugurii ajung în butoaie de lemn care aproape dau pe dinafară de mustul dulce şi aromat ca mierea. Soarele este departe şi din când în când parcă ne e dor de o rază călduroasă de vară, dar cel mai nostalgic se pare, e un greier care după cum spune poetul toată vara a cântat şi dansat şi nimic nu a adunat. Toamna se apropie de sfârşit prin văi şi pe la răscruci, vânturile sunând neîncetat ducând cu ele frunze moarte şi ciulini . O linişte apăsătoare, o linişte grea şi rece ne prevesteşte venirea iernii. Popa Roxana – clasa a VI-a B
  9. 9. 9 C o p i i l o r l e p l a c e s ă d e s e n e z e , s ă m o d e l e z e , s ă d e c u p e z e d i n h â r t i e s i l u e t e , î n s ă î n j u r u l n o s t r u s u n t f o a r t e m u l t e m a t e r i a l e c u a j u t o r u l c ă r o r a s e p o t c r e a i m a g i n i a r t i s t i c e i n t e r e s a n t e . A c e s t e a s u n t m a t e r i a l e d i n n a t u r ă : f r u n z e , p e t a l e d e f l o r i , c o j i , s e m i n ţ e d e l e g u m e , f r u c t e , f l o r i , c r e n g u ţ e , s â r m ă , s u r c e l e , f i r e d e a ţ ă , t e x t i l e . C e p l ă c e r e n e f a c e a t u n c i c â n d d i n f r u n z e p r e s a t e , s e m i n c i o a r e s a u a l t e m a t e r i a l e m e ş t e r i m l u c r u r i c u n o s c u t e ! A s t f e l a m r e m a r c a t f a p t u l c ă î n c a d r u l „o r e l o r d e A r t e v i z u a l e ş i a p l i c a ţ i i p r a c t i c e " , e l e v i i l u c r â n d c u d i f e r i t e m a t e r i a l e î n v a ţ ă s ă c u n o a s c ă m a i b i n e s t r u c t u r a , c a l i t ă ţ i l e a c e s t o r a . D i n m a t e r i a l e l e c u n o s c u t e , d i n î m b i n ă r i l e s i m p l e d e l i n i i ş i c u l o r i , c o p i i i r e u ş e s c s ă r e a l i z e z e j u c ă r i i , c o l a j e , c o m p o z i ţ i i i n t e r e s a n t e . A m î n d r u m a t c o l e c t i v u l d e e l e v i p e c a r e î i c o o r d o n e z , d i n c l a s e l e p r e g ă t i t o a r e , I - a ş i a I I - a ş i a m o b s e r v a t c ă î n m o m e n t u l î n c a r e s e l u c r e a z ă m a i m u l t c u m a t e r i a l e
  10. 10. 10 d i n n a t u r ă , l i s e d e z v o l t ă m a i m u l t r ă b d a r e a , î n d e m â n a r e a , a t e n ţ i a , s p i r i t u l d e o b s e r v a ţ i e , g u s t u l e s t e t i c , f a n t e z i a ş i a l t e c a l i t ă ţ i c e d e s c h i d c a l e a s p r e c r e a ţ i e . D a c ă p r i v i m a t e n t n a t u r a d i n j u r u l n o s t r u , v o m o b s e r v a n u n u m a i f r u m u s e ţ i l e e i , d a r ş i v a r i e t a t e a p l a n t e l o r , f o r m a ş i c u l o a r e a l o r . F r u n z e l e ş i f l o r i l e c o l e c t a t e l e - a m p r e s a t ş i u s c a t i a r î n c a d r u l o r e l o r d e a r t e v i z u a l e ş i a p l i c a ţ i i p r a c t i c e l e v o m u t i l i z a î n r e a l i z a r e a d i f e r i t e l o r l u c r ă r i . C o l e c t a r e a p l a n t e l o r a m r e a l i z a t - o t o a m n a d e o a r e c e e s t e c e a m a i b u n ă p e r i o a d ă ş i t o t o d a t ă e s t e o e x p l o z i e d e c u l o r i ş i f o r m e . D e a s e m e n e a a m s t r â n s ş i s e m i n ţ e d e b o s t a n , p e p e n e , c a s t r a v e ţ i , c ă t i n ă , a r d e i , r o ş i i , m e r e , s o l z i d e c o n d e b r a d e t c . P e n t r u r e a l i z a r e a u n e i c o m p o z i ţ i i e s t e i n d i c a t ă o î m b i n a r e a a c e s t o r m a t e r i a l e d i n n a t u r ă , a p e l â n d u - s e l a c r e a t i v i t a t e , i n g e n i o z i t a t e , f a n t e z i e . Î n f i n a l , t o a t e d u c l a c r e a r e a u n o r l u c r ă r i o r i g i n a l e , c a r e î n l ă t u r ă m o n o t o n i a ş i t i p i z a r e a . C o p i i i s u n t c r e a t i v i î n m o d n a t u r a l ş i d o a r a ş t e a p t ă a t m o s f e r a p r o p i c e p e n t r u a - ş i m a n i f e s t a c r e a t i v i t a t e a . P u n â n d l a d i s p o z i ţ i a c o p i i l o r m a t e r i a l e d i n n a t u r ă c â t m a i m u l t e ş i c â t m a i v a r i a t e l a o s i n g u r ă t e m ă , s e v o r r e a l i z a l u c r ă r i o r i g i n a l e ş i c u u n a s p e c t e s t e t i c d e o s e b i t . Î n v ă ţ ă t o r : N o n e a A n a
  11. 11. 11 TOAMNĂ RUGINIE Elevii clasei a IV-a de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă", Şcheia coordonaţi de doamna învăţătoare Bordeianu Ana au realizat mai multe lucrări din frunze cu tema : „Toamna Ruginie". S-au remarcat elevii Vieriu Andreea cu lucrarea „Flori de toamnă", Raveica Mălina cu „Vaza cu flori", Grigoraş Andreea cu „Faţă zâmbitoare", State Lucian cu „Masca", Ochiană Vasilică cu „Balerina" , Panaite Alina cu „Silueta", Ştefan Călin cu „Inimă însângerată" şi Vieriu Alin- Ionuţ cu „Animale îndrăgite". Cele mai bune lucrări au fost expuse în sala de clasă pentru a fi admirate şi apreciate de colegi. Învăţător: Bordeianu Ana
  12. 12. 12 ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR este o zi specială dedicată vieții animalelor și legăturii noastre cu ele. Această sărbătoare recunoaște locul pe care animalele îl au în viața noastră. Atât cele de companie, care ne sunt alături și ne aduc bucurie în fiecare zi, cât și toate celelalte animale de pe Pământ care nu sunt în preajma noastră, dar au nevoie de noi. Inițiată în 1931 la Florența în memoria Sfântului Francisc de Assisi (1182 – 1226), întemeietorul Ordinului Franciscan și protectorul animalelor, ca modalitate de a face cunoscută situația speciilor aflate în pericol, Ziua Mondială a Animalelor a ajuns cu timpul să fie sărbătorită pretutindeni pe Glob ca zi a tuturor animalelor. Din 4 octombrie 2003, data la care a fost lansat primul eveniment în Marea Britanie, manifestațiile care au avut loc cu această ocazie au căpătat de la an la an o tot mai mare amploare. Primele lucrări privind drepturile și protecția animalelor au fost publicate abia în secolul al XVIII-lea. Prima lege pentru protecția animalelor s-a numit "Martin's Act" și a fost votată de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. După 1945, ziua de 4 octombrie a fost proclamată oficial Ziua Internațională pentru Protecția Animalelor, fiind sărbătorită an de an pe întreg mapamondul. Sfântul Francisc, pe numele său de mirean Giovanni Bernardone, a văzut lumina zilei la Assisi (Umbria, Italia), în 1182. A fost fiul unui bogat negustor de stofe. Poveștile despre ordinul cavalerilor - călugări templieri l-au făcut să se simtă un oștean al lui Hristos, dorindu-și să plece în cruciade, pentru a cuceri Sfântul Mormânt. Aceste vise de mărire pe calea armelor au luat sfârșit când a fost luat prizonier de perugieni, într-o luptă internă. S-a convertit la cele sfinte în perioada prizonieratului în Perugia, când, spunea el, a primit un mesaj de la Iisus Hristos, care-l chema să renunțe la stilul lumesc de viață. După eliberare, a adoptat Evangheliile ca regulă de viață și pe Iisus Hristos ca model. Se îmbrăca în haine sărăcăcioase, cerșea pentru a se întreține și predica despre puritate și pace. Vizita spitale, îi ajuta pe bolnavi și îi considera pe toți oamenii frați. Iubea animalele, considerându-le creația lui Dumnezeu și frați ai omului.
  13. 13. 13 Fauna României cuprinde 62 de specii ameninţate: 15 de mamifere, 13 de păsări, două de reptile, 10 de peşti şi 22 de nevertebrate. Deţinem, deci, 62 de specii ameninţate în diverse stadii, de la c r i t i c l a mo d e r a t . Multe dintre speciile prioritare sunt pe cale de dispariţie. Un exemplu ar fi foca sihastru, cu burta albă sau călugăr, al cărei habitat se află pe coasta bulgară şi română a Mării Negre. Specia a fost aproape eradicată de către pescari, deoarece se credea că le distruge plasele. Actualmente, estimările spun că nu există mai mult de 400 de exemplare. Şi perpetuarea unor efective de peşti este periclitată. Un efect nefast asupra lor a avut construcţia barajelor şi lacurilor de acumulare pe o parte din rîurile interne, de pildă sistemul hidroenergetic de la Porţile de Fier I şi II. Acestea din urmă nu sunt dotate cu trecători pentru specii migratoare precum sturionii, lucru care împiedică reproducerea naturală în zona Cazanelor, spaţiu predilect al împerecherii. În aceste condiţii, afectate până în pragul extincţiei sunt populaţiile de păstrugă, morun, cegă şi nisetru. Monumente ale naturii sunt plante care se află în pericol de dispariţie sau arbori de vârste considerabile. În România, numărul râşilor se estimează la 2.000 de exemplare, Carpaţii fiind zona cea mai dens populată de această specie din Europa. Prof. Băbuţă Monica
  14. 14. 14 În fiecare an, la 4 octombrie, este sărbătorită ZIUA MONDIALĂ A ANIMALELOR, instituită de Organizația Internațională pentru Protecția Animalelor în 1931. Legat de acest eveniment și pentru stimularea curiozității elevilor în cercetarea mediului natural și antropic, în data de 1 noiembrie 2014 a fost organizată o excursie de o zi pe traseul Șcheia – Scânteia – Vaslui – Bârlad – Adjud – Bacău – Roman – Negrești – Scânteia - Șcheia, la care au participat 16 elevi din clasele V – VIII, de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță″, Șcheia. Aceștia au fost însoțiți de doamnele profesoare Monica Băbuță și Oana Nastasă. Obiectivele vizate în cadrul acestei activități extrașcolare au fost Gradina Zoologică de la Bârlad, Vivariul și Muzeul de Științe ale Naturii „Ion Borcea″ din Bacău. Scopul acestei excursii a fost și acela al creșterii gradului conștientizării tuturor față de riscurile dispariției a numeroase specii de animale, din cauza acțiunilor pe care omul le face. De asemenea, am dorit să aducem și un tribut necuvântătoarelor și oamenilor care iubesc, respectă și îngrijesc animalele. Fiecare dintre noi, eu, tu, prietenii tăi, putem face ceva pentru animale, măcar în această zi. O donație organizațiilor pentru protecția animalelor, adoptarea unui animal, voluntariat pentru un adăpost local, vizitarea unor astfel de spații special amenajate pentru protecția animalelor, reprezintă un minimum de efort pe care îl putem face cu toții.
  15. 15. 15 ÎN EXCURSIE „Este sâmbătă, 1 noiembrie 2014. După o săptămână încărcată de evenimente, domnișoarele profesoare au hotărât să organizeze o excursie cu ocazia Zilei Internaționale a Protecției Animalelor. Plini de entuziasm și dornici de cunoaștere pornim la drum. Domnișoara profesoară de geografie ne prezintă traseul pe care îl vom parcurge. Cu multă voie bună ajungem la Grădina Zoologică din Bârlad. Acolo am avut ocazia să vedem multe animale prietenoase: pisici birmaneze, iepure cu cap de leu, porumbei, urși, ponei, măgari, lame, leu, tigru, dar pentru mine cele mai amuzante animăluțe au fost maimuțele. După multe hohote de râs, am plecat spre Bacău. Aici am vizitat mai întâi Vivariu, unde ne -a întâmpinat un ghid care ne-a povestit despre fiecare pasăre și pește în parte multe lucruri interesante. De aici am plecat mai departe, cu și mai multe cunoștințe, și ne-am îndreptat spre Muzeul de Științe ale Naturii „Ion Borcea″ din Bacău unde am văzut animale împăiate, roci, peșteri făcute de om și o mare Grădină botanică care găzduia o colecție de cactuși impresionantă dându-ți impresia că te afli într-un deșert. După toate aceste momente frumoase, care ne-au rămas întipărite în minte ne pornim spre casă cu un imens bagaj de cunoștințe și cu multă bucurie, emoție și recunoștință pentru această zi de neuitat. Prin intermediul acestei compuneri doresc să le mulțumesc doamnelor profesoare pentru atenția și răbdarea acordate și pentru ocazia oferită prin această excursie de a descoperi noi lucruri interesante. Vă mulțumim!!!" MISĂILOAIE MARIA, clasa a VIII-a A
  16. 16. 16 ÎN EXCURSIE "Este sâmbătă, o zi frumoasă de început de noiembrie. La școala noastră s-a organizat o excursie de o zi prin care să sărbătorim Ziua Internațională a Protecției Animalelor. Împreună cu câțiva colegi din clasa mea și de la alte clase am pornit la drum, de dimineață, spre Bacău. Prima oprire a fost la Statuia lui Ștefan cel Mare de lângă Vaslui. A doua oprire a fost la Grădina zoologică de la Bârlad. Aici mi- a plăcut cel mai mult pentru că am văzut maimuțe, lupi, tigri, lame și multe alte animale și păsări. Partea urâtă a excursiei a fost că unora dintre colegii mei le-a fost rău în autobuz, dar asta n-a schimbat cu nimic frumusețea acestei zile. Mi-a plăcut mult în această excursie și aș dori să mai particip și la altele, organizate de domnișoarele profesoare!" ABABEI COSMIN, clasa a VIII-a A Prof. Băbuţă Monica
  17. 17. 17 Ziua Holocaustului – 9 octombrie- În data de 9 octombrie 2014, la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță”, din localitatea Șcheia, județul Iași, elevii claselor a VII-a A, B sub îndrumarea doamnei profesoare, Rusu Simona Geanina, au desfășurat o activitate instructiv-educativă privind prezentarea diferitor aspecte ale fenomenului Holocaustului. Prin prezentarea acestui fapt tragic din istoria evreilor, elevii și-au format o atitudine corectă față de fenomenul Holocaustului și au combătut
  18. 18. 18 tendințele de negare a acestuia. Tema își propune să stimuleze interesul elevilor pentru cunoaștere, iar elevii să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți. Aceștia conștientizează faptul că trebuie combătute toate formele de discriminare (discriminare de gen, socio-economică, culturală și rasială) și cât de important este rolul societății civile de a se implica în derularea unor proiecte educative care să promoveze toleranța și respectul față de celelalte etnii. Elevii au aflat că Holocaustul reprezintă cea mai cumplită dramă a secolului XX căreia i-au căzut victime milioane de oameni nevinovați. Un genocid pe care mintea unui om normal nu îl poate cuprinde în dimensiunile sale reale. Elevii s-au întrebat cum a fost posibil să se întâmple așa ceva într-o lume care se proclama „civilizată” în secolul al XX-lea. Ținând cont de amploarea tragediei este important ca aceasta să fie bine cunoscută pentru a nu fi uitată. Altminteri riscăm să o retrăim, în alte timpuri, sub alte forme, cu alți eroi. La această activitate, elevii, împărțiți pe grupe au realizat diferite planșe tematice pe care le vedem în fotografii. Prof. Rusu Simona
  19. 19. 19 În ziua de 19 octombrie 2014, la Şcoala Gimnazială „Titu Maiorescu" din Iaşi s- a desfăşurat Concursul de Matematică „Olimpic pentru o zi", faza judeţeană. La acest concurs destinat copiilor talentaţi la matematică din mediul rural, a participat şi un grup de elevi de la liceul nostru, fiind îndrumaţi şi pregătiţi de către doamnele profesoare Filimon Mihaela şi Nastasă Oana. Astfel de la clasa a V-a A a participat elevul Gavril Roberto, de la clasa a VI-a A au participat elevii Chelaru Davide şi Vieru Daniel Andrei, de la clasa a VII-a A eleva Savin Roxana şi de la clasa a VII-a B elevul Mardare Cristian. După două ore de concentrare intensă, până la aflarea rezultatelor, grupul de mici matematicieni au vizitat locuri încărcate de frumuseţe şi istorie din oraşul nostru precum şi Complexul Palace unde au avut şansa de a participa activ la o demonstraţie de prim ajutor organizată de către voluntari de la Crucea Roşie. Au vizitat Palatul, Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei şi s-au plimbat pe străzile împodobite de sărbătoare pentru Sărbătorile Iaşului din data de 14 octombrie.
  20. 20. 20 După această binemeritată şi frumoasă pauză s-au întors emoţionaţi la Şcoala gimnazială „Titu Maiorescu” pentru a afla rezultatele. Speranţe şi emoţii precum şi frigul de afară îi făcea să tremure uşor. Echipajul nostru a avut bucuria ca un membru al nostru să se afle printre premianţi. Aşa că toată lumea a fost mulţumită şi mândră să o aplaude pe eleva Savin Roxana din clasa a VII-a A, îndrumată de doamna profesoară Filimon Mihaela, atunci când i s-a înmânat diploma cu Menţiune de către doamna inspector de matematică Caprariu Irina. Cu regretul că nu au obţinut şi ei un premiu ceilalţi elevi au fost mulţumiţi de faptul că au putut concura cu cei mai buni elevi la matematică din mediul rural din judeţul nostru şi au avut parte de o experienţă frumoasă. Obosiţi, plini de emoţii noi, imagini, locuri şi experienţe s-au întors acasă promiţând o clasare mai bună la concursul din anul viitor şi de ce nu, poate cu alte premii. Prof. Nastasă Oana
  21. 21. 21 20 octombrie 2014. O zi minunată de toamnă. Moment prielnic de a pleca la drum. Elevii claselor I-IV de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuţă" Şcheia împreună cu învăţătorii lor Slabu Maricica, Costea Doina, Ţugulia Costică şi Bordeianu Ana au plecat în drumeţie să cunoască împrejurimile satului natal, Şcheia. Bucuroşi şi disciplinaţi elevii au urcat pe dealul Şcheii. Aici ei s-au oprit pe culme şi au stabilit punctele cardinale, formele de relief, apele curgătoare şi stătătoare, satele învecinate, flora şi fauna existentă în acest ţinut. Au aflat lucruri noi despre Movila lui Faur, Movila lui Burcel, bogăţiile solului şi ale subsolului, locuitori şi ocupaţiile acestora, adăposturile animalelor. Astfel au fixat cunoştinţele însuşite la disciplinele studiate în clasă. Bogăţia de plante, varietatea de frunze, mulţimea melcilor i-au determinat pe elevi să adune materiale pentru a le folosi la orele de abilităţi practice. Cea mai mare bucurie a lor a fost când au admirat carierele de piatră din Muncel, bogăţia cea mai de preţ a satului nostru. Erau fascinaţi de multitudinea de cuiburi făcute în straturile de piatră de către păsări. Impresionaţi de tot ce au văzut, deşi erau obosiţi, în loc să se odihnească au ales să deseneze peisajele din natură. Credem că această activitate a fost o reuşită pentru că am îmbinat plăcutul cu utilul. Învăţători: Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Ţugulia Costică
  22. 22. 22 La sfârşitul programului de şcoală, pe 27 octombrie 2014, elevii clasei a X-a A, însoţiţi de doamna dirigintă Dima Elena şi doamna Nastasă Loredana, directorul şcolii, s-au deplasat cu microbuzul şcolar la Mănăstirea Hadâmbu. Prima oprire s-a făcut în parcul copiilor, ajungând la el prin traversarea unui pod peste un lac natural. Pe malul lacului sunt multe leagăne şi bănci, puse la dispoziţie pentru a putea admira animalele din mini grădina zoologică. Următoarele obiective vizitate au fost lăcaşul de cult, unde fiecare s-a recules câteva momente, şi magazinul de obiecte bisericeşti de unde elevii şi-au cumpărat suveniruri. Prof. Dima Elena
  23. 23. 23 HALLOWEEN Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri. Legenda spune că orice om care merge în cimitir în mijlocul acestei nopţi de Halloween, poate să vadă fantome, dar preţul este pierderea propriului suflet. Pentru mine această sărbătoare este plină de mistere şi magie şi de aceea consider că nu trebuie ratată. Doloi Alisa – clasa a VII-a A Pentru sărbătorirea Halloween-ului, pe 30 octombrie 2014, doamnele profesoare Bucătaru Geanina, Nastasă Oana şi Pleşca Claudia au organizat o activitatea ce s-a desfăşurat pe trei secţiuni: „Parada costumelor de Halloween", „Concurs de decorare a bostanilor" şi „Concurs de desene şi colaje". Motivaţia acestei acţiuni a fost aceea că
  24. 24. 24 elevii şcolii noastre trebuie să cunoască şi tradiţiile anglo-saxone atât de mediatizate precum şi opurtunitatea de a-şi demonstra cunoştinţele de limba engleză în faţa profesorilor şi colegilor. Obiectivele activităţilor au fost : Pentru elevi: - cunoaşterea unui aspect al tradiţiilor anglo- saxone foarte mediatizat; - familiarizarea copiiilor cu specificul sărbătorii de Halloween; - dezvoltarea aptitudinilor artistice; - dezvoltarea gustului estetic; - mobilizarea elevilor, prin implicarea acestora în activităţi de socializare Pentru părinţi: - conştientizarea rolului pe care îl au activităţile extracurriculare în dezvoltarea armonioasă a elevului. Concursul de costume de Halloween a fost unul foarte apreciat, înscriindu-se 48 de copiii costumaţi divers, cu costume alcătuite de ei cu imaginaţie şi fantezie. Din juriul celor trei concursuri au făcut parte doamnele profesoare Partene Mihaiela Camelia, Mânzu Isabela Beatrice, Filimon Mihaela şi domnul profesor Rusu Daniel. La "Concursul de costume" premiile , constând în diplome, dulciuri şi rechizite, au fost următoare: Locul I: Panaite Victor Ben – clasa a VI-a A Locul II: Ababei Marta – clasa a VII-a B Locul III: Fărâmă Ştefania – clasa a VI-a B
  25. 25. 25 La concursul de decorare a bostanilor clasamentul a fost următorul: Locul I: Ababei Marta şi Onescu Nicoleta – clasa a VII-a B Locul II: Bordeianu Cocea Carina Sorana – clasa a VI-a A Locul III: Năvădaru Darius - clasa a VI-a A La concursul de desene şi colaje clasamentul a fost următorul: Locul I: Răciulă Diana – clasa a VII-a A Locul II: Gavril Alexandra – clasa a VII-a A Savin Roxana – clasa a VII-a A Locul III: Chelaru Davide – clasa a VI-a A Vieriu Alexandru – clasa a VII-a A Menţiuni: Păduraru Gabriel – clasa a VII-a B Vieru Daniel - clasa a VI-a A Activităţile de tip extracurricular pot deveni o modalitate eficientă de iniţiere în cunoaştere, de formare culturală a elevilor, de punere în valoare a acelor abilităţi de care ei dau dovadă.
  26. 26. 26 Centrate pe elevi, proiectele derulate devin mijloace eficiente de atingere a obiectivelor educaţionale, de modelare a caracterelor şi a spiritului civic. Tot evenimentul a avut un impact deosebit asupra elevilor, manifestând interes pentru a continua şi în ceilalţi ani aceste manifestări. Prof. Nastasă Oana Prof. Bucătaru Geanina
  27. 27. 27 TRĂIEŞTE SĂNĂTOS! – DESPRE CONTRACEPŢIE Dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului. Copilăria şi adolescenţa este o perioadă de asimilări masive de formare a unor atitudini şi abilităţi care se vor transforma în instrumente pentru tot restul vieţii, iar şcoala, prin autoritatea morală pe care o are, poate aduce o contribuţie substanţială în formarea unor atitudini comportamentale legate de sănătate, de dezvoltarea armonioasă a elevilor. Prin tematică şi conţinut, proiectul „Trăieşte sănătos" îşi propune promovarea unui stil de viaţă sănătos prin conştientizarea în rândul elevilor a adevărului că sănătatea este o valoare şi o condiţie indispensabilă pentru celelalte activităţi umane. Există multe lucruri minunate pe lume, dar nici unul mai minunat decât sănătatea omului. Este bine pentru elevi să înţeleagă că sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat, un mod de comportare şi exigenţă igienică. Având ca scop principal formarea unei atitudini pozitive şi responsabile, la elevi, faţă de sănătatea lor şi a celor din jur, în data de 13 noiembrie 2014, doamnele profesoare Dima Elena şi Moldovan Adelina, dirigintele claselor a X-a A şi a XI-a A, au organizat activitatea cu tema : „Despre contracepţie”, activitate în colaborare cu Dispensarul Şcheia. Domnişoara doctor Atudorei Petronela, medic de familie le-a vorbit elevilor despre contracepţie, şi anume: ce este contracepţia, de ce este necesară contracepţia la vârsta lor şi nu numai, metode şi tipuri de contracepţie, consecinţele pilulelor contraceptive. Întreaga activitate s-a desfăşurat sub forma unui dialog deschis între clasă şi doamna doctor. Prof. Dima Elena Prof. Ing. Moldovan Adelina
  28. 28. 28 Pentru elevii Şcolii Primare „Theodor Dulceanu", din Satu-Nou, activităţile cu caracter ecologic nu mai sunt de mult o noutate. Disciplina „Arte vizuale şi aplicaţii practice" are un mare potenţial în educaţia ecologică a elevilor. Această disciplină asigură în mod organizat însuşirea unor activităţi de observare, identificare, grupare, jocuri, activităţi practice a lumii care ne înconjoară. La arte vizuale şi aplicaţii practice elevii îngrijesc florile din clasă, realizează jucării din materiale refolosibile, realizează colecţii de frunze, seminţe şi alte materiale pe care le folosesc în activităţile lor. „Copii, ţineţi minte! Pentru a nu distruge plantele rupeţi numai câte o frunzuliţă de la fiecare!" O astfel de activitate a fost şi cea realizată de elevii claselor pregătitoare, I-a şi a II-a îndrumaţi de doamna învăţătoare Nonea Ana în data de 17 noiembrie 2014, activitate de curăţare a spaţiului de joacă din curtea şcolii unde cele trei clase îşi desfăşoară activitatea. La activitatea „Să ne jucăm într-un mediu mai curat!" au fost mobilizaţi elevii cărora li s-au pus la dispoziţie saci menajeri, mănuşi, mături şi . . . bună dispoziţie. Rezultatul a fost unul mai mult decât mulţumitor: un spaţiu de joacă curat în care privirea nu mai era stânjenită de ambalaje aruncate peste tot, putând remarca în sfârşit că toamna venise şi în curtea şcolii. Învăţător: Nonea Ana
  29. 29. 29 În ziua de 22 noiembrie 2014 s-a desfășurat la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță" , Șcheia, cercul profesorilor de chimie, la care au participat cadrele didactice din comisia metodică „Matematică și știinte" și „Tehnologii" de la școala noastră dar și profesori din alte școli arondate cercului din care facem și noi parte. Cercul a cuprins două activități: lecția demonstrativă „Soluții" , susținută de către doamna profesoară Nastasă Loredana, la clasa a VII-a A și prezentarea referatului „Eficientizarea instruirii prin folosirea strategiilor de diferențiere și individualizare " de către doamna profesoară Partene Mihaiela Camelia. Lecția a fost gândită pentru a pune în valoare lucrul diferențiat cu elevii. Astfel au fost gândite fișe de lucru pe nivele de dificultate diferite și s-a lucrat pe grupe, folosindu-se învățarea diferențiată și individualizată. Pentru verificarea cunoștințelor teoretice, toți elevii au completat un rebus cu noțiunile ce le-au avut de însușit. S-a constatat că lucru diferențiat antrenează toți elevii activ pe tot parcursul lecției . Prof. Nastasă Loredana
  30. 30. 30 Eficientizarea instruirii prin folosirea strategiilor diferenţiate şi individualizate În urmă cu cinci decenii, a determina eficacitatea generală a instruirii sau a determina reuşita la învăţătură a tuturor elevilor din clasele şcolilor noastre erau simple himere. Astăzi toate acestea sunt realizabile, din punct de vedere ştiinţific, dacă asigurăm anumite condiţii. Pentru a determina eficacitatea instruirii şi reuşita tuturor elevilor la învăţătură în condiţiile actuale ale învăţământului românesc, soluţia este individualizarea, diferenţierea şi motivarea învăţării în condiţiile instruirii dirijate diferenţiate în clasă şi în cadrul unor programe compensatorii. Pare însă imposibil de realizat în şcolile de azi cu clase încă aglomerate, cu elevi care trebuie să continue studiul acasă pentru că timpul de învăţare în şcoală este prea scurt, iar tratamentul se restrânge la plicticoase şi obositoare „lecţii frontale” care se sfârşesc obsedant cu cerinţe imperioase precum „Aveţi ca teme pentru acasă x probleme” Ţinînd cont de deosebirile dintre elevi manifestate prin capacitatea generală de invăţare şi cea specializată, au fost experimentate numeroase modalităţi de diferenţiere a activităţii instructiv-educative. Jean Jack Rousseau argumenta în lucrările sale avantajele instruirii individualizate care se baza pe relaţia “un educator pentru un elev”. Deşi acest mod de instruire este uşor de aplicat, în cadrul şcolii nu este posibil de realizat decât în situaţii speciale (copii excepţionali sau elevi cu handicap), pentru puţin timp. Ţinând cont că fiecare elev are un nivel propriu de învăţare, că are aptitudini mai pronunţate pentru anumite obiecte de învăţământ şi mai reduse pentru altele, cei ce pledează pentru individualizarea învăţământului au realizat sisteme educative care să fie cât mai mult pe măsura fiecarui elev. Învăţarea este munca intelectuală şi fizică desfăşurată în mod sistematic de către elevi, în vederea însuşirii conţinutului ideatic şi formării abilităţilor necesare dezvoltării continue a personalităţii poate fi definită ca act de elaborare de operaţii şi de strategii mintale/cognitive. Prin diferenţierea activităţii se întelege cunoaşterea şi folosirea particularităţilor individuale cu scopul de a-l ajuta pe elev să se dezvolte la nivelul la care îi permit posibilităţile sale prin eforturi progresive. „Instruirea diferenţiată nu prezintă doar o cerinţă care priveşte doar un aspect sau altul al procesului complex de instruire sau educare a elevilor, ci un principiu general care vizează activitatea de învăţământ atât ca macrosistem, cât şi componentele sale, ca microsisteme. Ea constituie un imperativ al învăţământului din vremea noastră şi, ca urmare, trebuie concepută o veritabilă strategie de organizare şi desfăşurare a acesteia.” „Principiul individualizării şi diferenţierii învăţării exprimă necesitatea adaptării (potrivirii) dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a conţinuturilor şi strategiilor instructiv-educative atât la particularităţile psiho-fizice ale fiecărui elev cât şi la
  31. 31. 31 particularităţile diferenţiate, relativ comune unor grupe de elevi în vederea dezvoltării lor integrale ca personalitate şi profesionalitate.” Principiul urmăreşte să asigure unitatea dintre particular şi general în educaţie, dintre obiect şi subiect al educaţiei, dintre strategiile de educaţie de grup cu cele de educaţie individuală. Metodologic, strategia diferenţierii, ca strategie globală de instruire, implică utilizarea unui ansamblu diversificat de metode aplicate complementar: conversaţia, în special cea euristică, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, tehnica utilizării fişelor de muncă independentă (fişe de dezvoltare, de recuperare, de exersare, de creaţie), utilizarea fişelor individuale de progres sau a diagramelor de progres, a fişelor de evidenţă a greşelilor tipice la nivelul unei clase sau a unui grup de elevi. Acest principiu îşi găseşte fundamentarea psihologică în relaţia ce se instituie între învăţare şi dezvoltare. Se ştie că trecerea de la structuri cognitive superioare se face sub impulsul exersării şi învăţării. Informaţiile noi sunt asimilate prin intermediul structurilor de cunoaştere deja existente care, la rândul lor, suportă o acomodare permanentă în raport cu datele noi, interiorizate de subiect. Învăţarea se va face în raport cu “zona proximei dezvoltări” în sensul că se va da elevului maximum din ceea ce el poate să asimileze la un moment dat şi care îi permite dezvoltarea psihică în perspectivă. Fiecare elev are individualitatea lui definită de o serie de aspecte dintre care menţionăm: - un anumit specific psihologic reprezentat de anumite particularităţi ale proceselor sale psihice; unele însuşiri psihice (aptitudini, temperament, caracter) şi structuri afectiv emoţionale distincte (interese, aspiraţii, convingeri, trebuinţe etc.) - un anumit specific neurofiziologic reprezentat, în principal, de particularităţile funcţionale ale sistemului nervos şi ale analizatorilor; - un anumit nivel de dezvoltare intelectuală: unii memorează mai lent şi gândesc mai greu, alţii mai repede dar superficial, unii au un spirit de observaţie mai dezvoltat, alţii mai puţin; - un anumit volum de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi; - o anumită experienţă de viaţă şi un anumit stil de a învăţa etc. Este necesar ca profesorul să cunoască toate aceste particularităţi, să găsească şi să folosească metode şi procedee corespunzătoare lor pentru a asigura dezvoltarea intelectuală şi succesul la învăţătură al fiecarui elev. Funcţiile şi importanţa tratării diferenţiate a elevilor Tratarea diferenţiată se distinge prin „câteva trăsături generale prin care se exprimă de fapt funcţiile generale ale diferenţierii activităţii de instruire şi educare a elevilor.” a) În acest sens, întreaga concepţie privind strategia diferenţierii instruirii şi fiecare dintre modalităţile de realizare adoptate trebuie subordonate scopului fundamental al şcolii noastre şi anume dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, formarea omului în concordanţă cu cerinţele societăţii şi aspiraţiile personale. b) În corelaţie cu această condiţie şi oarecum derivat din ea, tehnicile de diferenţiere a instruirii sunt menite să asigure obţinerea unor rezultate mai bune în pregatirea elevilor, ridicarea nivelului general al performanţelor şcolare prin metode de lucru adecvate particulărităţilor diferitelor grupe de elevi şi prin cultivarea unor motivaţii superioare faţă
  32. 32. 32 de învăţătură. În acelaşi timp, aceste tehnici se înscriu printre mijloacele eficace de prevenire şi diminuare a situaţiilor de eşec în activitatea şcolară. c) Aplicarea principiului diferenţierii instruirii elevilor, îndeosebi în planul structurilor şcolare şi în stabilirea conţinutului învăţământului favorizează depistarea, la timpul potrivit, a intereselor şi aptitudinilor elevilor şi oferă condiţii prielnice de cultivare a acestora. d) Potrivit din punctul de vedere al adaptării conţinutului învăţămantului pe grupe de interese, aptitudini şi capacităţi dar, evident, întotdeauna în perspectiva scopurilor generale ale educaţiei, acţiunile de diferenţiere au aspecte pozitive permiţând, printre altele, realizarea unei legături organice între pregătirea ştiinţifica generală, specializarea în vederea profesiunii, între pregătirea comună, fundamentală şi activitatea de aprofundare a unor domenii în raport cu interesele şi aptitudinile elevilor. e) Din punct de vedere al formelor de diferenţiere aplicate în organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice, cu alte cuvinte formele de organizare, metodologia didactică, mijloacele de învăţământ folosite, diferenţierea activităţilor urmează să se realizeze, în principal, în cadrul procesului didactic desfăşurat cu întreaga clasă pentru ca, prin aceasta, să se realizeze ridicarea nivelului de pregătire şi succesul tuturor elevilor clasei. Ca urmare, tratarea adecvată a elevilor în cadrul lecţiilor şi a altor activităţi, inclusiv cele extraşcolare, trebuie să privească atât pe cei care întâmpină greutăţi şi, deci, au nevoie de sprijin suplimentar, cât şi pe cei apţi să lucreze într-un ritm mai rapid, să îmbogaţească şi să aprofundeze studiul într-un anumit domeniu, în cadrul unor activităţi complementare lecţiilor. Astfel, prin nuanţarea modalităţilor de lucru în cadrul unui invăţământ preponderent colectiv, mai ales prin îmbinarea raţională, echilibrată a activităţii frontale cu întreaga clasă, cu activităţile pe grupe sau individuale se evită separarea cu caracter permanent a elevilor capabili de un randament ridicat de elevii lenţi. f) Nu sunt mai puţin importante efectele pozitive ale instruirii diferenţiate în direcţia formării şi dezvoltării la elevi a unor trăsături de personalitate cu un rol de necontestat în îmbunătăţirea randamentului şcolar. Este vorba de modificările pe care le produce în plan atitudinal faţă de activitatea şcolară, stimularea capacităţilor intelectuale, a muncii independente şi creatoare a elevilor ca urmare a unui învăţământ care răspunde adecvat intereselor elevilor. Trebuie să se facă distincţia între capacitatea generală de învăţare şi cea specială manifestată la o anumită disciplină, distincţie de maximă însemnătate pentru definirea unei strategii de diferenţiere a instruirii. Modalităţi şi mijloace de tratare diferenţiată Diferenţierea instruirii prin intermediul metodologiei didactice constă în adoptarea unor modalităţi de lucru variate, conjugate, cu conţinuturi nuanţate, toate în măsura în care se manifestă diferenţe individuale între elevii aceleiaşi clase. În acest sens, două tehnici devin tot mai des utilizate: activitatea pe grupe de elevi şi învăţământul individualizat. Aceste două forme au şi trăsături comune care se referă la faptul că, clasa este împărţită pe grupe de nivel (între 2-4 grupe). Această împărţire nu este definitivă, fixă şi nu este aceeaşi pentru toate obiectele de studiu. Grupele trebuie să fie mobile, flexibile şi permeabile. De asemenea, activitatea pe grupe alternează cu activitatea frontală, astfel
  33. 33. 33 încât nu sunt tulburate relaţiile dintre elevi şi nu este diminuată coeziunea colectivului. Astfel mobilitatea elevilor de la o grupă la alta devine un stimulent în dorinţa continuă de a se autodepăşi şi în acelaşi timp previne şi efectul neplăcut al „clasificării şi etalonării elevilor”. Practica frecvent întâlnită în şcoală este de a considera clasa ca o formaţiune omogenă de elevi şi de a o trata în consecinţă uniform-modelator, luând drept punct de reper aşa numitul „elev mediu” care din punct de vedere al particularităţilor psihico- fizice, al ritmului de dezvoltare al proceselor cognitive, morale, afective, voliţionale, în realitate nu există. Într-adevăr, întâlnim frecvent „elevi mediocri” din punct de vedere al pregătirii în raport cu colectivul clasei. Orientarea în desfăşurarea procesului de învăţământ după această categorie ar face ca rezolvarea sarcinilor să fie uşoară pentru elevii buni şi grea pentru elevii slabi. Din această cauză elevii se plictisesc, sunt dezinteresaţi de activitate, alţii nu reuşesc să ţină pasul. În acest fel, nici una dintre categoriile de elevi nu beneficiază de condiţii favorabile pentru a fi stimulată dezvoltarea şi pregătirea sa în funcţie de potenţialul de care dispune. O asemenea deficienţă poate fi corectată numai prin activitatea diferenţiată, corespunzătoare particularităţilor fiecărui elev. Se cere o îmbinare permanentă – realizată cu măsură şi tact pedagogic – a tratării diferenţiate a elevilor în contextul activităţii frontale cu întregul colectiv al clasei. În acest sens stabilirea unor sarcini diferenţiate pe grupe de elevi sau individuale (concretizate în diverse procedee, forme şi tehnici) prin care să se favorizeze fiecărui elev o învăţare activă şi temeinică desfăşurată la cel mai înalt nivel al posibilităţilor sale, reprezintă calea cea mai eficientă de asigurare a reuşitei şcolare. În timpul lecţiei trebuie să se intensifice munca cu elevii care preîntâmpină greutăţi la învăţătura. Aceşti elevi vor fi solicitaţi mai frecvent fără a depăşi posibilitaţile de care dispun. În momentele când clasa efectuează exerciţii de muncă independentă se va lucra individual cu elevii care manifestă rămâneri în urma la învăţătură pentru a le da explicaţii suplimentare şi a-i ajuta să înţeleagă mai bine conţinutul materiei predate cu întreaga clasă. Se vor folosi metode de învăţământ astfel încât să se determine dezvoltarea cu prioritate a capacităţilor intelectuale şi mecanismelor logice de învăţare ale tuturor elevilor la nivelul posibilităţilor fiecăruia. Esenţial este ca în timpul lecţiilor să se desfăşoare o activitate intensă şi difereţiată cu elevii pentru a nu încetini ritmul de dezvoltare al celor buni şi a permite celor care vremelnic înregistrează insuccese să-şi dezvolte în mai bune condiţii capacităţile cerute de programele şcolare. Diferenţierea instruirii începe cu programele şcolare, sarcini subordonate unui obiectiv pedagogic care indică precis criteriile de reuşită sau nivelul performanţelor de atins. Toţi elevii trebuie să atingă sau să depăşească acest standard al performanţelor şcolare. Astfel, grupului cu ritmul cel mai lent, trebuie să-i formulăm sarcini de învăţare la nivelul performanţelor acceptabile. Celorlalte grupuri li se va cere un nivel crescut de performanţă. Trebuie să se urmărească deci găsirea mijloacelor potrivite pentru ca toţi elevii să-şi formeze capacităţile cerute de programele şcolare. Lecţia constituie forma principală de organizare a activităţii instructiv-educative în cadrul căreia se realizează obiectivele educaţionale. În activitatea din clasă elevii obţin un
  34. 34. 34 anumit randament, aici se manifestă dificultăţile de învăţare, ramânerea în urmă la învăţătură, deci aici este locul cel mai important pentru individualizarea învăţământului. Diferenţierea învăţământului ca modalitate de sprijinire a elevilor în activitatea de învăţare la nivelul posibilităţilor individuale se realizează în lecţie, mai ales în acea parte a lecţiei care vizează fixarea, aprofundarea şi aplicarea cunoştintelor. Ideea care trebuie să guverneze activitatea de formare a deprinderilor de muncă intelectuală în clasele primare este aceea că ele nu sunt numai instrumente de muncă, ci şi mijloace ale dezvoltării psihicului copilului. Aceasta presupune o analiză profundă a conţinutului învăţământului până la nivelul fiecărei lecţii şi determinarea naturii solicitărilor pe care le impune achiziţionarea unor secvenţe de cunoştinţe şi efortul intelectual pe care îl produce. Sunt secvenţe care cer reproducerea unor reguli, noţiuni şi acestea pun în funcţie mai ales memoria. Altele cer recunoaşterea unor reguli de calcul ce se aplică la un caz particular de exerciţii, a problemei care se încadrează într-o categorie de probleme, a unor categorii gramaticale pe care elevul le depistează în cadrul propoziţiei sau într-un text. În aceste cazuri funcţionează algoritmi de recunoaştere. În alte secvenţe se cere interpretarea fenomenului, a cazului, a situaţiei. Pentru aceasta se cere angajarea complexă a proceselor de cunoaştere (gândirea, memoria, imaginaţia), efectuarea unor operaţii de analiză, sinteză, comparaţie, generalizare etc. Sunt şi secvenţe de activitate care se organizează astfel încât să solicite creativitatea (gândirea şi înclinaţia creatoare). Strategia didactică este un sistem complex şi coerent de mijloace, metode, materiale şi alte resurse educaţionale care vizează atingerea unor obiective, ocupă un loc central în cadrul activităţii didactice, deoarece proiectarea şi organizarea lecţiei se realizează în funcţie de decizia strategică a profesorului şi este concepută ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicaţi actorii predării - învăţării, condiţiile realizării, obiectivele şi metodele vizate. Strategia didactică prefigurează traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic şi mai eficient pentru abordarea unei situaţii concrete de predare şi învăţare (astfel se pot preveni erorile, riscurile şi evenimentele nedorite din activitatea didactică). Caracteristici ale strategiei didactice:  implică pe cel care învaţă în situaţii specifice de învăţare;  raţionalizează şi aduce conţinutul instruirii la nivelul/după particularităţile psihoindividuale;  creează premise pentru manifestarea optimă a interacţiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire; Metodele de învăţământ sunt acele căi prin care elevii ajung, în procesul de învăţămănt, sub coordonarea educatorilor, la dobândirea de cunoştinţe, deprinderi, la dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi la valorificarea aptitudinilor specifice. Metoda este un plan de acţiune, o succesiune de operaţii realizate în vederea atingerii unui scop, un instrument de lucru în activitatea de cunoaştere şi de formare a abilităţilor, totodată este o tehnică de care profesorul şi elevii se folosesc pentru efectuarea acţiunii de predare-învăţare; ea asigură realizarea în practică a unei activităţi proiectate mintal, conform unei strategii didactice. Strategia este legată de obiectivele operaţionale şi conţinuturile şcolare şi are implicaţii directe privind performanţa şcolară, deoarece rezultatele şcolare sunt
  35. 35. 35 dependente de modul de aplicare şi dirijare de către profesor a interacţiunilor dintre strategiile didactice şi obiectivele didactice. O strategie didactică prescrie modul în care elevul este pus în contact cu conţinutul de învăţare, adica traiectoria pe care urmează să-i fie condus efortul de învăţare. Ea conferă soluţii de ordin structural procedural cu privire la proiectarea şi combinarea diferitelor metode, mijloace, forme şi resurse de predare-învăţare, pentru ca elevii să ajungă la achiziţiile dorite, iar obiectivele educaţionale să fie atinse. Relaţia obiective-conţinuturi-strategii în instruirea şcolară exprimă algoritmul ce trebuie urmat în elaborarea proiectării didactice. Procesul de învăţământ poate fi definit şi ca un ansamblu de elemente (obiective, conţinuturi, resurse umane <personal didactic, de conducere, auxiliar şi administrativ, elevi>, resurse materiale <spaţii de învăţământ, materiale didactice, terenuri/baze sportive>, strategii de instruire, tehnici de evaluare), care interacţionează în cadrul unei activităţi complexe , desfăşurate în mod organizat şi sistematic, pentru realizarea unor finalităţi dinainte stabilite. Evaluarea şcolară este actul prin care - referitor la o prestaţie orală, scrisă sau practică - se formulează o judecată prin prisma unor criterii. Evaluarea şi notarea şcolară alcătuiesc o modalitate de codare numerică - însoţită de aprecieri calitative - a rezultatelor obţinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10. Prin evaluare se înţelege măsurarea şi aprecierea cantitativă a efectelor învăţării şcolare. Evaluarea este aplicabilă în două planuri: 1. cu referire la efectele învăţării - vizează relaţia profesor-elev, nivelul de pregătire a elevilor şi evoluţia acestuia în timp, în funcţie de posibilităţile lor reale de învăţare prin raportarea performanţelor obţinute de şcoală la cele aşteptate de societate. 2. cu referire la însuşi procesul instructiv-educativ - vizează autoestimarea profesorului, factorii de îndrumare şi control ai învăţământului în vederea asigurării unei verificări sistematice şi integrale a performanţelor elevilor, a conceperii şi realizării unui proces instructiv-educativ capabil să cultive interesul pentru studiu al elevilor. Funcţiile evaluării În cadrul sistemului de învăţământ evaluarea are următoarele funcţii: 1. Funcţia de constatare şi diagnosticare a performanţelor obţinute de elevi, explicate prin factorii şi condiţiile care au dus la succesul său insuccesul şcolar (factori psihologici, de natură pedagogică, socială, factori stresanţi). 2. Funcţia de reglare şi perfecţionare continuă a metodologiei instruirii pe baza informaţiilor obţinute din explicarea factorilor şi a condiţiilor ce au determinat rezultatele la învăţătură. Această funcţie se realizează prin feed-back. 3. Funcţia de informare a părinţilor elevilor şi a societăţii cu privire la rezultatele şi evoluţia pregătirii elevilor în şcoală pentru integrarea lor socio-profesională. 4. Funcţia motivaţională, de stimulare a interesului pentru învăţătură, autocunoaştere şi autoapreciere corectă, în raport cu obiectivele învăţării şcolare. 5. Funcţia de predicţie (prognostică) şi de decizie privind desfăşurarea în viitor a activităţii instructiv-educative în scopul ameliorării ei pe baza cunoaşterii cauzelor ineficienţei.
  36. 36. 36 6. Funcţia de selecţionare şi clasificare a elevilor în raport cu rezultatele şcolare obţinute. 7. Funcţia formativ –educativă , de ameliorare a metodelor de învăţare folosite de elevi, de stimulare şi optimizare a învăţării şi de consolidare a competenţelor şcolare. 8. Funcţia de perfecţionare şi inovare a întregului sistem şcolar. În concluzie în orice societate subiectul uman primeşte influenţe educative din multiple direcţii, astfel încât comportamentele şi capacităţile pe care şi le interiorizează prin educaţie sunt o „rezultantă” a acţiunii educative conjugate, a unei multitudini de factori. A explica aceste comportamente doar prin influenţa exercitată de un factor sau altul, înseamnă a reduce în mod nejustificat fenomenul educaţiei la una sau la altele din multiplele sale forme de manifestare. Bibliografie: 1. Radu, T. Ion – Învăţământ diferenţiat. Concepţii şi strategii, EDP, Bucureşti, 1978 2. Bontaş, Ioan – Pedagogie, Editura All, 1995, 3. Cucoş, Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, 2000 4. Postelicu, Constantin – Fundamente ale didacticii şcolare , Editura Aramis, 2000, 5. Rizescu I, Filipescu V, Şerdean I – Diferenţierea activităţii cu elevii în ciclul primar, în cadrul lecţiei, EDP, Bucureşti 1976 6. Ţârcovnicu, Victor – Învăţământ frontal, învăţământ individual, învăţământ pe grupe – EDP, Bucureşti 1981 7. Dottrens, Robert – A educa şi a instrui, EDP, Bucureşti, 1978 Prof.Partene Mihaiela Camelia
  37. 37. 37 La şcoala noastră, pe 24 noiembrie, elevii clasei a IV-a au participat la Concursul Naţional Piciul, unde, pe lângă fişa de probleme au avut ca probă practică să confecţioneze un felinar de Halooween Înv. Bordeianu Ana
  38. 38. 38 Festivalului Național al Șanselor Tale “Festivalul Naţional al Şanselor Tale”, cunoscut în întreaga lume ca “Adult Learners’ Week”, se înscrie într-o amplă mişcare de dezvoltare a Europei ca spaţiu comun al învăţării, precum şi al promovării dialogului intercultural şi al creşterii gradului de conştientizare a diversităţii culturale bazate pe valori comune. „ Festivalul Naţional al Şanselor Tale” este o manifestare naţională, coordonată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi organizată la nivel local de inspectoratele judeţene şcolare în colaborare cu actori locali: consiliile judeţene, primăriile municipiilor/oraşelor/comunelor, casele de cultură, casele corpului didactic, agenţiile judeţene de ocupare a forţei de muncă, universităţi, unităţi şcolare, ONG-uri etc. Pe parcursul festivalului, timp de o săptămână, se desfăşoară intensiv activităţi diverse, menite să-i motiveze pe adulţi să înveţe continuu, familiarizându-i cu oportunităţi de învăţare, conştientizându-i asupra necesităţii de a învăţa, precum şi a beneficiilor învăţării. Scopul festivalului este acela de a promova, recunoaşte oficial şi implementa conceptului european de „învăţare pe tot parcursul vieţii” (Lifelong Learning), prin încurajarea şi celebrarea învăţării la vârsta adultă. În perioada 24-30 noiembrie 2014, în România are loc cea de-a XV-a ediție a Festivalului Național al Șanselor Tale, sub genericul Oportunități de dezvoltare personală prin educație nonformală. Organizarea săptămânii educației adulților/educației permanente stă sub egida UNESCO - Institutul pentru Educație-Hamburg, România numărându-se printre țările lumii care organizează anual acest eveniment. Manifestarea cultural-educativă și sportivă răspunde, de asemenea, politicii promovate de Ministerul Educației Naționale pentru diversificarea și extinderea ofertei de educație prin unitățile și instituțiile de învățământ și consolidarea rolului acestora ca centre de resurse educaționale la nivelul comunității. Având în vedere importanța acordată educației și învățării, inclusiv în contexte nonformale, atât pentru copii, cât și pentru adulți, în documentele europene, dar și prin acțiuni concrete derulate de instituțiile educaționale, cea de-a XV-a ediție a „Festivalului Național al Șanselor Tale” - săptămâna educației permanente își propune dezvoltarea cetățeanului european prin educație și învățare nonformală. În acest sens, unitățile de învățământ din județul Iași, în colaborare cu autoritățile publice locale, instituții de cult și de cultură, asociații profesionale și sportive, organizații nonguvernamentale, părinți au organizat/coordonat activități și programe educative, cultural- sportive, care să pună în evidență/să valorifice valențele multiple ale educației nonformale în formarea personalității elevilor, precum: - promovarea documentelor europene și naționale referitoare la educația nonformală; - activități de învățare nonformală în sprijinul învățării formale; - dezbateri, colocvii, seminarii, simpozioane, lectorate; - activități culturale, sportive, de educație civică, educație pentru valorile democrației, educație pentru protecția mediului, educație religioasă, educație estetică; - prezentări de imagini foto, expoziții, lansări de filme, de carte, de programe educaționale; - diseminarea exemplelor de „bune practici”.
  39. 39. 39 În şcoala noastră au avut loc următoarele activităţi: 1. Personaje din desene animate - vizionare de filme 2. O altă poveste – dezbatere 3. Jocurile copilăriei – concursuri 4. „Școala, moment zero pentru o societate a cunoașterii” - expoziție virtuală Perioada derulării activităților: 26 – 27 noiembrie 2014 Coordonatorii activităţilor: înv. Bordeianu Ana, inv. Costea Doina, înv. Țugulia Costică, prof. Dima Elena, prof. Nastasă Oana, prof. Pleșca Claudia, prof. Slabu Maricica Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a, a VI-a A, a VI-a B și a X-a A Parteneri: Biblioteca comunală Șcheia Activitatea 1. Personaje din desene animate Coordonatori: înv. Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Ţugulia Costică Invitat: bibliotecar Raveica Cristina Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a Locul de desfăşurare: Biblioteca comunală Prin desfășurarea acestei activități s-a urmărit îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte și informații legate de lumea desenelor animate, dezvoltarea capacității de a urmări cu atenție un film. Elevii din învățământul primar, însoțiți de învățătorii lor au mers în vizită la Biblioteca comunală, unde doamna bibliotecară le-a prezentat dotarea bibliotecii, modul cum pot împrumuta cărți și cum pot căuta informații on-line. Pentru a-i atrage spre lectură, gazda i-a invitat să vizioneze filme de desene animate, fiind atenționați că la final vor participa la un concurs. Câștigătorii concursului au primit aplauze și diplome. Activitatea a fost apreciată de elevi, mulți dintre ei dovedindu-se buni cunoscători ai personajelor desenelor animate.
  40. 40. 40 Activitatea 2. O altă poveste Coordonatori: Prof. Pleşca Claudia și Nastasă Oana Invitați: din partea I.S.J. Iași Prof. Dr. Bogdan Constantin Neculau bibliotecar: Raveica Cristina Participanţi: elevii claselor: a VI-a A si a VI-a B Locul de desfăşurare: sala de clasă Prin aceasta activitate, profesorii îşi propun să introducă elevii în lumea poveştilor, să le dezvolte creativitatea în exprimare, să le formeze o atitudine pozitivă faţă de carte şi faţă de bibliotecă. Activitatea s-a desfășurat ca un concurs între elevii clasei a VI-a A - Vrăjitorii din Oz și a VI-a B - Cercetătorii spaţiali. Cele două grupe au fost constituite cu două săptămâni înainte pentru ca elevii să citească cartea ,,Vrăjitorul din Oz’’. Pentru a participa la concurs, elevii au mers la bibliotecă pentru a
  41. 41. 41 împrumuta cartea, s-au informat pe internet și au vizionat filme cu subiectul acesta. Concursul a avut șase probe. Primele patru probe au fost întrebări din acțiunea cărții. A cincea probă a constat în modificara finalului poveștii și să dea viață unui nou personaj care să schimbe acțiunea. A șasea probă a constat în realizarea afișului cărții, dând frâu liber imaginației și creativității. Concursul a fost câştigat de echipa Vrăjitorii din Oz, adică de elevii din clasa a VI-a A, cu un punctaj de 43 de puncte. Activitatea 3. Jocurile copilăriei Coordonatori: înv. Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Tugulia Costică Participanţi: elevii claselor: pregătitoare - a IV-a Locul de desfăşurare: sala de clasă Prin activitatea realizată s-a urmărit dezvoltarea spiritului de echipă. Elevii au venit cu propuneri variate de jocuri ale copilăriei, având teme diferite. Și-au adus de acasă jocurile preferate precum: șah, table, remi, puzzle, „ Țara mea și neamul meu ”, „Câștigi în 60 de secunde ”, „ Mica gospodină ”, etc. S-au organizat pe grupe, după preferințe. În jocuri elevii au dovedit spirit de echipă, inițiativă, imaginație și creativitate.
  42. 42. 42 Activitatea a fost o reușită, prin participarea unui număr mare de elevi și prin dorința exprimată la final de a mai participa la astfel de activități. Activitatea 4. „Școala, moment zero pentru o societate a cunoașterii” Coordonator: prof. Dima Elena Participanţi: elevii clasei a X-a A Locul de desfăşurare: laboratorul de informatică Această activitate și-a propus să dezvolte elevilor capacitatea de exprimare, să înțeleagă arta ca pe o activitate umană care are drept scop crearea unei valori estetice, consolidarea cunoștințelor legate de familie, de drepturile copiilor, dezvoltarea atitudinilor de dragoste și respect față de patrimoniul de artă națională și universală. Activitatea a constat în vizionarea unor expoziţii virtuale, după care s-au purtat discuții pe baza celor văzute. Prof Nastasă Loredana Prof. Nastasă Oana
  43. 43. 43 Elevii claselor primare de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță" Șcheia, însoțiți de învățătorii lor, au mers în vizită la Biblioteca Comunală. Aici doamna bibliotecară Raveica Cristina, le-a prezentat dotarea bibliotecii și modul de a împrumuta cărți. Pentru ai atrage către carte doamna bibliotecară i-a invitat să vizioneze filme de desene animate. Au fost atenționați să urmărească cu atenție desenele animate pentru că la final se vor întrece, sub formă de concurs de recunoaștere a personajelor. Scopul acestei activități a fost acela de îmbogățire a vocabularului, de a-și însuși anumite comportamente morale cu ajutorul personajelor și a întâmplărilor prin care trec acestea în desenele animate. Activitatea a fost o reușită deoarece mulți elevi s-au dovedit a fi cunoscători ai lumii desenelor animate. Câștigătorii au primit aplauze și diplome. Înv. Bordeianu Ana, Costea Doina, Slabu Maricica, Țugulia Costică
  44. 44. 44 ŞCOALA ÎN SĂRBĂTOARE În cadrul „Zilelor Şcolii" elevii claselor I-IV, îndrumaţi de către doamnele învăţătoare Costea Doina, Slabu Maricica, Bordeianu Ana şi domnul învăţător Ţugulia Costică au desfăşurat mai multe activităţi : - Un scurt program artistic - Prezentarea costumelor de personaje din basme şi desene animate - Colecţii ale elevilor „Micul colecţionar" - Carnavalul copiilor - Concurs „Cine ştie, răspunde! Iată imagini grăitoare de la aceste activităţi:
  45. 45. 45
  46. 46. 46 ÎNVAŢĂ SĂ DĂRUIEŞTI CA SĂ ÎNVEŢI SĂ PRIMEŞTI S-a statornicit încă de la începutul ciclului gimnazial ca în clasa a VI-a A să se sărbătorească elevii a căror zi de naştere cade în timpul zilelor de curs. Astfel ceilalţi colegi îi pregăteau sărbătoritului o felicitare confecţionată de ei în care îi urau toate gândurile lor de bine, îi cântau „La mulţi ani” şi la rândul lor erau răsplătiţi cu bomboane, ciocolată , prăjituri şi suc.
  47. 47. 47 Profitând de acest obicei doamna dirigintă Nastasă Oana le-a propus elevilor săi ca de ziua Sfântului Nicolae, cu prilejul Zilelor Liceului Tehnologic „Nicolae Bălăuţă", să-i aniversăm pe toţi acei copii a căror zi de naştere cade în vacanţe şi nu au avut parte de o petrecere aniversară împreună cu colegii de clasă. Pentru început s-au împărţit elevii în şase grupe care s-au întrecut în a-şi arăta talentul şi creativitatea în confecţionarea de felicitări pe care apoi le-au umplut cu urări de bine şi le-au dăruit sărbătoriţilor. Aceleaşi grupe au ornat câte un tort folosindu-se de imaginaoţie şi pregătiţi de a fi declaraţi cofetari şefi. Înarmaţi cu ustensile necesare, şorţuri, linguri, creme şi decoraţiuni s-au apucat cu responsabilitate dar plini de voie
  48. 48. 48 bună de treabă. Totul bineînţeles a fost însoţit de . . . distracţie. Chiar dacă au fost împărţiţi în grupe nu au existat învingători şi învinşi, ci doar copii fericiţi, care s-au bucurat unul de prezenţa celuilalt, care s-au sărbătorit împreună. Bineînţeles că torturile au dispărut destul de repede căci . . . ca orice petrecere şi aceasta s-a terminat cu tăierea tortului şi cu multe amintiri plăcute ce îi vor însoţi pe participanţii la această activitate. A fost declarată cea mai frumoasă zi de şcoală şi elevii şi-au exprimat dorinţa de a intra şi acest obicei în tradiţiile clasei. Prof. Nastasă Oana
  49. 49. 49 Utilizând creativitatea și imaginația, elevii clasei a IX-a A au realizat, pe foi de hârtie, ținute de seară, de zi, sau sport, utilizând materiale reciclabile, materiale textile și lipici. Colectivul clasei a IX-a A a fost dornic de ceva nou, de a face și altceva decât cusături manuale la orele de instruire practică, aşadar d-na prof. Ariton Gheorghița le-a pus la dispoziție materialele necesare realizării unei ținute vestimentare după imaginația fiecărui elev. D-na profesor caută să-i învețe arta creației vestimentare, începând de la combinarea culorilor, materialelor textile și a accesoriilor, până la moda actuală. Așadar „micii designeri vestimentari” au ce învăța de la cadrele didactice, dar trebuie să aibă multă imaginație, talent, perseverență, creativitate și să muncească mult pentru a ajunge un bun designer vestimentar. Prof. Ariton Gheorghiţa
  50. 50. 50 Cu multă îndemânare şi pricepere, elevii claselor de liceu şi-au demonstrat talentul creativ, realizând produse vestimentare confecţionate dintr-o gamă variată de materiale reciclabile şi naturale: hârtie creponată, ziare, frunze, saci menajeri. Creaţiile vestimentare realizate au fost prezentate în cadrul activităţii „Parada modei”, desfăşurată cu ocazia zilelor şcolii, în decembrie 2014. Publicul larg, format din elevii şcolii, de la cei mai mici la cei mai mari şi din cadrele didactice, a putut aprecia creativitatea elevilor de liceu. Cu costumele create, şase dintre eleve, au participat la Concursul interjudeţean „EcoART” - ediţia a II-a, secţiunea a III - a, numită “ Carnavalul naturii”, activitate desfăşurată la Colegiul Tehnic “ Ion Holban” Iaşi. În urma prezentării costumelor pe scena Colegiului Tehnic „Ion Holban” toate elevele liceului nostru, au fost premiate de juriu. Prin realizarea acestor vestimentaţii, dar şi prin emoţiile transmise în timpul prezentării lor pe scenă, elevii şi-au descoperit şi pus în valoare abilităţile în domeniul creaţiilor vestimentare, ceea ce face cinste liceului în care se perfecţionează în această ramură pe cât de atrăgătoare şi interesantă, pe atât de complexă şi nu tocmai uşor de abordat. Îndrumător: Prof. Ing. Adelina Moldovan
  51. 51. 51 VREAU SĂ AJUT! Activitatea „Vreau să ajut!” a avut loc la familia Vrabie din comuna Șcheia. Elevii clasei a IX-a A împreună cu d-na prof. Ariton Gheorghița le-au oferit cadou de Crăciun diverse alimente, dulciuri, fructe, dulcețuri, etc. . Atât copiii cât și părinții s-au bucurat foarte mult văzând atâtea pachete cu daruri. Elevii au fost bucuroși și mulțumiți că au putut ajuta o familie care are o situație financiară precară. Prof. Ariton Gheorghiţa
  52. 52. 52 Concursul şcolar interdisciplinar "Naşterea Domnului - Lumină, datini şi culoare" Şcoala gimnazială Ion Neculce Iaşi a lansat invitaţia de a participa la Simpozionul naţional cu participare internaţională „Domnului - Lumină, datini şi culoare" ediţia I şi Concursul Şcolar "Naşterea Domnului -Lumină, datini şi culoare" editia a IV-a, la care a răspuns şi şcoala noastră. Parteneri:  Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi  Mitropolia Moldovei şi Bucovinei  Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport  Liceul Teoretic ”Iulia Hașdeu”, Chișinău, Republica Moldova  Liceul Teoretic ”Miron Costin” , Chișinău, Republica Moldova  Școala – Grădiniță nr. 152 , CED PAS CU PAS, Chișinău, Republica Moldova  Școala Gimnazială Rădeni  Biserica „Sfânta Mahramă şi Sfinţii Martiri Brâncoveni”, Iaşi Iată participanţii şcolii noastre precum şi unele din lucrările acestora: Nr. Numele și prenumele elevului Clasa Coordonator Titlul lucrării Secțiunea 1 Ciubotariu Oana Letiția a VII-a A Nastasă Loredana Ajunul Crăciunului Literatură - religie 2 Doloi Alisa a VII-a A Nastasă Loredana Prima zi de Crăciun Literatură - religie 3 Savin Roxana a VII-a A Nastasă Loredana Felicitare Arte plastice şi vizuale 4 Savin Roxana a VII-a A Nastasă Loredana Vestind Nașterea Domnului Arte plastice şi vizuale 5 Ochiană Vasilică aIV-a înv. Bordeianu Ana Vine Moș Crăciun Arte plastice şi vizuale 6. Vieriu Andreea Cristinela aIV-a înv. Bordeianu Ana Bradul împodobit Arte plastice şi vizuale 7. Răciulă Diana A VII-a A Nastasă Loredana Vestind Naşterea Domnului Arte vizuale
  53. 53. 53 Ajunul Crăciunului Afară ninge cu fulgi mari Și-n casă-i veselie Copiii toți cântă colinde Și-l așteaptă pe MOȘ CRĂCIUN, să vie. În curtea mea când vii Vezi oameni de zăpadă. Și auzi râsete mii, Din căsuța caldă. Pe cerul albastru Stau norii alburii Ce-au început Să cearnă stele argintii. În sufragerie, Dacă vii, tu vei vedea Brăduțul împodobit Cu globuri de argint. Ciubotariu Oana Letiția, Clasa a VII-a A Prima zi de Crăciun Norii au început să cearnă steluțe argintii ca o mantie albă strălucitoare. Ies afară și primul lucru pe care-l zăresc sunt crengile îmbrăcate într-un palton de nea. Îmi ridic brațele, mă învârt și aștept să cadă peste mine, fulgii mari ca de vată, după o joacă de-a prinselea prin văzduh. Iarna a pornit prin munți și văi în zi de sărbătoare, cu zăpada care cade puzderie, măruntă și deasă pe pământul jilav. Crengile gătite cu beteală abia se zăresc printre steluțele mici și albe care au îmbrăcat brazii și pinii cu cojoace grele de zăpadă și care au pus crengilor mănuși de puf. Privind cerul zărești perlele mari și albe care dansează în văzduh un dans fantastic, cerul transformându-se într-un imens policandru. Iarna copiii sunt cei mai fericiți. Se distrează mergând la săniuș, merg cu colinda și cu uratul. Pe dealul strălucitor ca un diamant se organizează un șirag lung de săniuțe. De pe deal se pot observa cel mai bine casele care și-au pus căciulile de blană albă, din jurul cărora nu lipsesc oamenii
  54. 54. 54 de zăpadă care cu ochii lor de fum privesc lumea și se bucură alături de copiii satului de sărbătorile de iarnă. Iarnă...vrăjitoare căruntă... Doloi Alisa, Clasa a VII-a A Iarna, anotimpul alb Este luna decembrie. Iarna s-a instalat deja în ţară. Soarele, stăpânitorul luminii, nu se mai ridică vesel pe cer ci plânge trist, posomorât, după perdeaua cenuşie de nori. Zăpada care cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la cernut, a îmbrăcat brazii şi pinii cu cojoace grele de zăpadă. Casele şi-au pus căciuli de blană albă şi strălucitoare. Fulgii mari ca de vată au acoperit câmpul cu o mantie albă, strălucitoare şi pufoasă de cristal. Perlele mari şi albe dansează în văzduh un dans fantastic. Fulgii-diamant se joacă de-a prinselea prin aer. Copacii cei de vată, stau ca nişte fantasme albe, nemişcaţi, aşteptând ca crenguţele îmbrăcate într-un palton de nea, să-şi dea jos mantia cea grea şi albă. Munţii ca nişte uriaşi adormiţi sub omăt, şi-au pus cunună de steluţe argintii. Pădurea albă, scânteind în mii de luminiţe, seamănă cu un tărâm de basm. Din sat se aud clinchetele clopoţeilor atârnaţi la gâtul cailor, ca nişte salbe de argint. Derdeluşul e neîncăpător pentru copii care au venit la săniuş. Dealul răsună de glasuri vesele. Curţile caselor s-au transformat într-o ţară nouă şi minunată - ţara oamenilor de zăpadă. Din coşurile caselor se înalţă leneş fumul gros şi cenuşiu. Iarna-anotimpul cel mai friguros dar…şi cel mai frumos! Fulgul-floare mică şi rotundă, O minune de-o secundă. Ciubotariu Oana Letiţia – clasa a VII-a A
  55. 55. 55 "֍ Rocile pot fi vulcanice sau emotive. ֍ Mineralele sunt alcătuite din macromolecule chimice. ֍ Plăcile litosferice reprezintă bloguri de o finețe de scoarță terestră." Culese de prof. Băbuţă Monica PERLE BAC 2014 1. O știu pe Nichita, nu știam că o cheamă și Stănescu... Probabil între două cafteli mai scrie și poezii. 2. Eminescu a fost poet doar cât a trăit. În rest nu știu ce meserie avea. 3. Dacă Arghezi scria o poezie, Ion Barbu scria alta diferită, ca să nu-i confunde lumea. 4. Poeții nici ei nu stiau ce scriu, de aceea suntem întrebați mereu ”Ce a vrut sa zică autorul?” 5. Poezia patriotică este cea în care ne arătăm dragostea de țară și ura față de dușmani. De aceea maneaua este poezie patriotică. 6. Ștefan Augutin Doi Nași a scris ”Mistrețul cu dinți de argint” în care la sfârșit el moare dar porcu scapă. 7. Baltagul e un fel de topor cu care babele își căutau soții. 8. Tudor Arghezi și-a luat numele de la râul Argeș, deci este un poet acvatic. În schimb, Ion Dunăreanu este poet Fluvial. 9. În Luceafărul poetul arată cât de proastă e femeia care refuză un super gagiu nemuritor și rece pentru un ospătar muritor și cald.
  56. 56. 56 Sunt cunoscute multe legende despre Arhimede. Ca şi marii matematicieni de mai târziu (Newton în special), când Arhimede era preocupat de o problemă de matematică, uita unde se află; ba mai mult, uita şi să mănânce. Aşa, de pildă, într-o zi pe când făcea baie în apa mării îşi dădu seama că a descoperit celebra sa lege de hidrostatică: un corp scufundat în apă suferă din partea acesteia o presiune din toate părţile, care contrabalansează exact greutatea volumului de apă dezlocuit. În momentul când Arhimede a descoperit intuitiv acest principiu, pe când înota în apă, s-a reîntors la mal şi s-a îndreptat gol spre casă, strigând: ” Eureka, eureka”, ceea ce în vechea elenă se pronunţa “evrica, evrica” şi înseamnă “am descoperit” sau “am găsit”. Ce se întâmplase, ce problemă se pusese şi el descoperise soluţia? Regele Hieron al III-lea al Siracuzei, dăduse unui bijutier o anumită cantitate de aur ca să-i facă o coroană. Bijutierul făcuse coroana, dar – fiind necinstit – înlocuise o parte din aur cu argint de aceeaşi greutate ca şi greutatea de aur pe care o primise. Regele a bănuit falsificarea şi i-a dat lui Arhimede să-i rezolve problema şi să-i spună cât aur şi cât argint are coroana. Arhimede s-a chinuit mult s-o rezolve dar nu a reuşit până nu a descoperit principiul de hidrostatică enunţat mai sus. Astăzi elevii de clasa VIII-a ştiu să rezolve, pe baza unei experienţe şi unor calcule uşoare de algebră, această problemă, în care intervin densităţile aurului şi argintului. Se ştie de asemenea de o altă exclamaţie a lui Arhimede, pronunţată în faţa lui Hieron, exclamaţie care este dată azi în toate cursurile de fizică elementară atunci când se explică pârghiile. Arhimede, primul care a studiat şi a stabilit legea pârghiilor, ar fi spus (ni s-a transmis aceasta printr-un text doric): „Daţi-mi ceva pe care să pot sta şi vă voi ridica Pământul”. Regele i-a cerut lui Arhimede o explicaţie mai palpabilă a acestei afirmaţii. Atunci Arhimede i-a arătat lui Hieron o corabie pe care o trăgeau la mal, greu de tot, mulţi marinari şi i-a spus că o va trage singur mult mai simplu. Şi a făcut demonstraţia cu ajutorul macaralei, trăgând singur şi usor corabia la mal. Arhimede îşi desena figurile pe nisipul plajei, pe pământ bătut sau în cenuşă pusă pe o pardoseală ori pe propriul său corp, uns în prealabil cu untdelemn; pe corp trasa figurile cu ajutorul unghiei. Când generalul roman Marcellus a cucerit în anul 212 î.e.n. Siracusa din Sici lia, oraşul lui Arhimede, un soldat roman a dat peste acest geniu contemplându-şi cercurile pe care le desenase pe nisip. “Nolite turbare circulos meos!” (nu-mi strica cercurile) i-a strigat Arhimede soldatului; dar romanul, iritat, l-a înjunghiat cu spada, omorându-l. Prof. Nastasă Oana

×