In acest material puteti gasi informatii despre fiecare luna a anului: denumire populara si cateva caracteristici.

1. Scoala Gimnaziala nr. 11 “St. O. Iosif”
Brasov, Romania
Prof. inv. primar Livia Dobrescu

2.  Fiecare lună a anului are, în tradiţia noastră
populară, o altă denumire decât cea pe care o
cunoaştem noi. Şi fiecare denumire, populară sau
preluată din latină, ascunde o istorioară
interesantă. Se spune din bătrâni că lunile care
au r în denumire sunt luni friguroase, iar celelalte
sunt luni cu soare.
Lunile anului in traditia
populara

3.  Popular, nu e greu să ne dăm seama de unde se trage numele. E
o lună geroasă, iar Gerar era primul din cei 12 fii ai anului.
Denumirea de Ianuarie vine din latinescul Ianuaris, de la zeul cu
două feţe, Ianus. O faţă era îndreptată spre anul care a trecut, şi
alta înspre cel care urmează.
 Luna in care se vede cum va fi vremea in perioada urmatoare:
daca in ianuarie nu e ger, atunci va fi in martie si aprilie. Daca in
ianuarie este frig, in februarie va ninge.
Ianuarie – Gerar

4.  O lună a frigului şi a viscolului. Se spune în
popor că în prima jumătate a lunii îngheaţă
tot, iar în a doua jumătate se dezgheaţă.
Acum, ţăranii se pregăteau pentru primăvara
mult – aşteptată, şi îşi făureau unelte pentru
munca câmpului. Denumirea din latină vine
de la zeul subteran, Februs.
 Potrivit traditiei populare, in februarie 2
saptamani ingheata tot, iar in urmatoarele 2
se dezgheata.
Februarie - Faurar

5.  În popor, lumea începea deja muncile câmpului în această lună. Acum,
Baba Dochia urca cu oile la munte, împletind firul roşu, al soarelui, cu cel
alb, al zăpezii. Mărţişorul vesteşte venirea primăverii. Denumirea din
latină vine de la zeul Marte, zeul războiului, pentru că, odată cu venirea
căldurii, începeau şi războaiele.
 ''Mart'' incepe primavara, vremea se incalzeste treptat. Legendele spun
ca Mart a luat cate o zi din fiecare celelalte luni pentru a-si depasi toti
ceilalti frati. Acum incep si zilele Babelor (zilele Martei sau Dochiei),
traditie imbogatita de o multime de povesti ce ilustreaza lupta dintre iarna
si primavara, dintre intuneric si lumina. Martie mai este denumit
si''Germanar'' (''Incoltitorul'')natura incepand sa prinda viata si culoare.
Martie – Mărţişor

6.  Prier vine de la primăvară, deoarece în
această lună, primăvara şi-a intrat pe
deplin în drepturi. În latină, numele
vine de la Apreio, apreris, care
înseamnă a deschide, deoarece acum
se deschid mugurii plantelor.
 Timpul e inselator de la o zi la alta,
situatie care dauneaza plantelor si
animalelor mici.
(''Prier'') este o continuare
a zilelor babelor Marta si
Dochia. Denumirea de
''prier'' se datoreaza
faptului ca se considera ca
aceasta perioada din an
este una foarte prielnica.
Cu toate acestea, timpul e
inselator de la o zi la alta
ceea ce dauneaza
plantelor si animalelor mici.
In zile foarte friguroase si
cu vant uscat luna aprilie
era denumita in popor
''Traista-n Bat''.
Aprilie – Prier

7.  Este luna ierburilor. Se considera ca in aceasta luna coboara
Raiul pe Pamant.
 Da, Florar vine de la flori. E luna florilor, cea mai iubită lună
din an, când soarele nu e prea puternic şi arzător, când frigul
s-a dus, şi când totul e plin de culoare, viaţă şi frumuseţe.
Denumirea de Mai vine de la latinescul Maius, de la
denumirea dată de Romulus senatorilor romani – majores.
Mai – Florar

8.  In popor, aceasta luna este cunoscuta drept luna
cireselor.
 Nu e greu de înţeles. Iunie e luna în care se coc cireşele.
Denumirea de Iunie vine din latinescul Iunius, de la zeiţa
Iuno, soţia lui Jupiter şi ocrotitoarea femeilor măritate.
Cele mai multe nunţi se făceau în luna Iunie.
Iunie - Ciresar

9.  In traditia populara, perechea lui Faurar
este Cuptor. Se spune ca, pe cat de frig
e in vremea lui Faurar, pe atat de cald
va fi in luna lui Cuptor.
 E luna lui Cuptor. O lună în care soarele
îşi face de cap. Cea mai caldă lună din
an, în care, dacă stai în bătaia soarelui,
chiar ai impresia că te afli într-un cuptor.
Numele de Iulie vine de la Iulius Cezar,
care s-a născut în această lună.
Iulie - Cuptor

10.  Este una dintre acele luni care abunda in legume, fructe si recolte
de tot soiul.
 Gustar, se crede că vine de la gust; gustul poamelor care se coc în
această ultimă lună de vară. Numele de August vine de la primul
împărat roman, Cezar August. Luna August are 31 de zile, ca şi
luna Iulie, deoarece Cezar August a vrut să nu aibă mai puţine zile
decât luna lui Iulius Cezar.
August – Gustar

11.  În popor, răpciunele reprezenta culesul viei. În această lună,
cei care au cultivat pământul, îşi culeg roadele muncii.
Denumirea de Septembrie vine de la latinescul septem –
şapte, pentru că, conform calendarului roman, era a şaptea
lună din an.
 Incepe toamna, vremea schimbatoare, se culege rodul viilor.
Daca in septembrie infloresc scaietii, atunci toamna va fi
lunga si frumoasa. Daca randunelele pleaca repede, atunci e
semn ca si iarna e aproape.
Septembrie – Răpciune

12.  În această lună, toamna îşi intră pe deplin în drepturi. Bruma
este un strat subțire care se depune pe pământ, pe plante și pe
alte obiecte din natură, constând din cristale mici de zăpadă,
formate în nopțile reci de toamnă prin înghețarea vaporilor de
apă din atmosferă. Numele de Octombrie vine din
latinescul octo – opt, pentru că e a opta lună din an, în
calendarul roman.
 Incepe sa bata vantul, iar vremea e in continua racire,
prevestind venirea iernii.
Octombrie – Brumărel

13.  În această lună, bruma îşi ia treaba în serios, iar toamna este
pe punctul de a pleca, frigul instalându-se încet, încet.
Numele de Noiembrie vine din latinescul novo – nouă, pentru
că e a noua lună din an, conform calendarului roman.
 Cade bruma, apare promoroaca. Daca in aceasta luna ploua
marunt, atunci va fi o iarna grea.
Noiembrie – Brumar

14.  Denumirea populară vine de la Sfântul Andrei, sărbătorit pe
30 Noiembrie, a cărui amintire e încă păstrată. Denumirea
de Decembrie vine de la latinescul decem – zece, pentru că
în calendarul roman, era a zecea lună din an.
 Deschizatoare de anotimp, dar inchizatoare de an, aceasta
luna e foarte bogata in prevestiri pentru anul ce va veni.
Decembrie – Undrea sau Andrea

15.  This project has been funded with support from the
European Commission. This publication reflects the
views only of the author, and the Commission cannot
be held responsible for any use which may be made
of the information contained therein.