Prezentare susținută în cadrul „Patrimoniu digital”, 09 noiembrie 2018 (INP)

1. Gestionarea resurselor digitale de
patrimoniu și drepturile de autor
Constantinescu Nicolaie, kosson.ro

2. Nicio cultură
nu poate trăi
dacă încearcă
să fie
exclusivistă

3. Cea mai prețioasă resursă...
Timpul!
Timpul dedicat creației.
Creatorul are toate
drepturile asupra
propriilor creații
până le cedează...

4. Museu Nacional, Brazilia (sept. 2018)
Templul lui Baal, Palmyra, 2015
Arhiva istorică a orașului Köln, 2009

5. Uniunea respectă bogăția diversității sale
culturale și lingvistice și veghează la
protejarea și dezvoltarea patrimoniului
cultural european.
Tratatul privind Uniunea Europeană. Versiunea consolidată, 2012
https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_enhttps://www.consilium.europa.eu/en/policies/digital-single-market/

6. Totul este o resursă
Patrimoniul cultural este o resursă
Patrimoniul cultural digital este cea
mai recentă resursă
Patrimoniul cultural este o resursă comună și un bun al tuturor.
Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52014DC0477

7. Art.1, Alin. 2 Opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată,
independent de aducerea la cunoştinţa publică, prin simplul fapt al realizării ei,
chiar neterminată.
Excepțiile sunt locul în care se intersectează nevoile de exploatare a resurselor
în favoarea publicului sau comunității deservite cu interesele autorilor.

8. Necesitatea unei strategii digitale
pentru patrimoniul cultural
https://www.comunicatii.gov.ro/agenda-digitala-pentru-romania-2020/
3.3 TIC ÎN CULTURĂ
Obiectivele României
● Dezvoltarea arhivelor digitale ale României și contribuția la dezvoltarea Europeana
(cu scopul precis de a expune în cadrul Europeana.eu 750 000 de elemente digitale
până la finalul lui 2015).
● Promovarea creației de conținut original digital, specific comunităților din România.
● Îmbunătățirea interacțiunii dintre bibliotecă / arhive publice ce conțin informații
referitoare la patrimoniul cultural național și cetățean, prin resurse TIC.
România, ca stat membru UE:
• Ministerul Culturii (responsabil)
• Ministerul pentru Societatea Informațională (susținător)
Promoting access to culture via digital means
DG EAC, by the European Expert Network on Culture (EENC)

9. 3.3.4 Linii Strategice de Dezvoltare
C1. Dezvoltarea Arhivelor Digitale ale Patrimoniului
Cultural Român.
● Trecerea în format digital a patrimoniului cultural român. (Operațională)
● Realizarea contribuției minime la Europeana.eu (Strategică)
?

10. O strânsă legătură cu drepturile de
autor!!!

11. Digitizarea de masă
Studiul a confirmat prin analiza unui set de titluri
reprezentative publicate într-un interval de 140 de
ani între 1870 și 2010 că rezolvarea drepturilor de
autor pentru fiecare operă nu funcționează în
contextul digitizării de masă. Digitizarea de masă
este posibil să implice copierea și punerea la
dispoziție a milioane de opere protejate. La 4 ore
pentru fiecare carte, îi va lua unui cercetător peste
1000 de ani să rezolve drepturile de autor pentru
500.000 de cărți, o picătură într-un ocean
comparând cu bogăția colecțiilor din instituțiile de
cultură europene

12. Permit o
preluare a
controlului
asupra operei
prin asumarea
explicită a
drepturilor care
sunt cedate și
a celor care
sunt reținute

13. http://www.fonduri-patrimoniu.ro/proiecte_doc_101_cand-viata-cotidiana-antica-
devine-patrimoniu-unesco-scanarea-restaurarea-digitala-si-contextualizarea-
artefactelor-dacice-din-muntii-oratiei_pg_0.htm
https://dacit.utcluj.ro/

14. Noua Directivă
Recital 10
Stabilimentele educaționale și instituțiile de patrimoniu cultural care întreprind cercetări științifice ar
trebui să fie acoperite de excepția privind exploatarea textelor și a datelor.
Recital 15
Acolo unde instituțiile de patrimoniu cultural au un obiectiv educațional și sunt implicate în
activități de instruire, ar trebui să fie posibil ca Statele Membre să considere ca acele instituții drept
așezăminte de educație sub această excepție pentru activitățile educative vizate.
Recital 19
Diferitele abordări ale Statelor Membre privind actele de reproducere pentru prezervare împiedică
cooperarea transfrontalieră, partajarea mijloacelor de prezervare și stabilirea de rețele de prezervare
între organizațiile din piața internă care sunt implicate în prezervare, ceea ce conduce la folosirea
ineficientă a resurselor. Acest lucru are un impact negativ asupra prezervării patrimoniului cultural.
Recital 20
Statele Membre ar trebui să prevadă o excepție care să permită instituțiilor de patrimoniu să
reproducă opere și conexe aflate în propriile colecții în scopul prezervării, pentru a adresa
obsolescența tehnologică sau degradarea suporturilor originale ori pentru a asigura operele. O astfel
de excepție ar trebui să permită efectuarea de copii prin instrumente pentru digitizare
corespunzătoare, mijloace sau tehnologii în orice format sau mediu, într-un număr cerut, în
oricare moment al vieții operei sau conexe și până la limita necesară pentru a produce o copie
doar în scopul prezervării. Arhivele organizațiilor de cercetare sau a organizațiilor de difuzare ar trebui
să fie considerate instituții de patrimoniu și astfel să fie beneficiarele acestei excepții. Pentru a sprijini
această excepție, Statele Membre ar trebui să considere galeriile accesibile publicului drept muzee.

15. Recital 21
În sprijinul acestei Directive, operele și tot ce ține de acestea ar trebui să fie considerate
a fi permanente în colecțiile unei instituții culturale de patrimoniu atunci când copiile unei
astfel de opere și tot ce ține de acestea sunt deținute sau păstrate permanent de aceste
organizații, de exemplu ca rezultat al unui transfer al posesiunii, acorduri de licențiere, un
depozit legal sau un împrumut pe termen lung. Operele și ce ține de acestea la care o
instituție de patrimoniu cultural are acces temporar via un server terț, nu sunt
considerate a fi permanent în colecțiile proprii.
Recital 22
Astfel, este nevoie să fie oferite mijloacele pentru înlesni utilizarea operele ieșite din
circuitul comercial care se află în colecțiile instituțiilor de patrimoniu [...].
Noua Directivă

16. Conceptul de co-creere
- legat intim de reutilizare
- legat de posibilitatea de a crea
opere derivate
https://en.wikipedia.org/wiki/Co-creation

17. Global collections have risen for five years in a row and are up 28.2% from 2013.
Europe leads the way in 2017 with €5,401 million (US$6,100 million) in
collections, up 5.7%, representing 56.4% of global collections.
Jean Michel Jarre live in Milan, private concert for
About J jewellery event, March 1, 2008
Fotografie de Daniele Dalledonne
“CISAC is at the heart of a
battle for the future of over 4
million creators worldwide. I am
passionately involved in this
struggle. Europe has now
recognised that it is time for
change: it is not acceptable for
the law to shield large tech
monopolies and sustain a
systemic injustice for creators.
There is now a message to get
to the rest of the world: it is time
for other governments to sit up
and follow”

18. Sectoarele care utilizează
intensiv DPI au generat 27,8 %
din totalul locurilor de muncă în
UE în perioada 2011-2013. În
această perioadă, în medie, 60
de milioane de europeni au fost
angajați în sectoarele care
utilizează intensiv DPI. În plus,
alte 22 de milioane de locuri de
muncă au fost generate în
sectoarele care furnizează
produse și servicii sectoarelor
care utilizează intensiv DPI.
Luând în considerare și locurile
de muncă indirecte, numărul total
de locuri de muncă dependente
de DPI crește la 82,2 milioane
(38,1 %).

19. Vă mulțumesc!