RAPORT DE ACTIVITATE ŞTIINŢIFICĂ pentru anul 2015

1. pentru anul 2015

2. Documentar
e ştiinţifică
privind
formarea
vorbitorului
cult de
limbă
română din
perspectiva
educaţiei
europene
pentru limbi.
Documentare
ştiinţifică:
Examinarea
documentelor
de politici
educaţionale
şi lingvistice
existente în
Republica
Moldova
raportate la
formarea
culturii
comunicării.
Analiza
ştiinţifică a
nevoilor de
consultanță și
asistență
metodologică
a cadrului
didactic
în formarea
vorbitorului
cult de limbă
română
(vorbitorii
nativi şi
alolingvi)
Analiza şi
sistematiza
datelor cu
privire la
nevoile de
consultanță și
asistență
metodologică
a cadrului
didactic în
formarea
vorbitorului
cult de limbă
română
EXAMINAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI LINGVISTICE ȘI EDUCAȚIONALE, STUDIUL PRACTICII ȘCOLARE PENTRU DETERMINAREA
NEVOILOR DE CONSULTANȚĂ ȘI ASISTENȚĂ METODOLOGICĂ A CADRULUI DIDACTIC LA FORMAREA VORBITORULUI CULT DE LIMBĂ
ROMÂNĂ.
Trimestrul 1
Trimestrul 2
Trimestrul 3
Trimestrul 4
2015

3. Fundamentarea ştiinţifico-metodologică a noţiunii
de vorbitor cult al limbii române T. Callo
1. Formarea vorbitorului cult de limba
română prin învăţarea unor discipline
în limbă română (elevi alolingvi) (T.
Cazacu)
2. Elaborarea Concepției didactice a
învățării limbii române de către copii /
elevi în instituțiile cu instruire în limbile
minorităţilor naţionale din învățămîntul
general în corelare cu instrumentele
europene de politică educaţională. (A.
Popovici)
3. Predarea unor discipline în limbă
română (elevi alolingvi) (S. Dermenji-
Gurgurov)
1. Strategii de formare-evaluare a
competenţei de comunicare în
cadrul disciplinei Limba şi
literatura română. (M. Hadîrcă)
2. Formarea vorbitorului cult de
limba română prin valorificarea
didactică a textului. (A. Ghicov)
3. Strategii de dezvoltare a
limbajului acţional al elevilor:
corectitudine şi normalitate.
(M. Suruceanu)
4. Perspectiva curriculară a
formării vorbitorului cult. (M.
Marin)
Design-ul cercetării

4. Tema individuală:
Fundamentarea ştiinţifico-metodologică a noţiunii DE
vorbitor cult al limbii române
 Elaborarea unei viziuni
pedagogice privind
necesitatea abordării
raportului limbă-vorbire în
vederea esenţializării noţiunii
de vorbitor cult al limbii
române şi ralierii la rigorile
europene ale educaţiei pentru
limbi prin prisma
normativităţii didactice a
limbii, funcţionalităţii ei,
predării normelor vorbirii în
şcoală.
Tatiana CALLO
Dr.hab., prof.univ,
cercetător ştiinţific principal

5. Funcţionalitatea entităţii de vorbitor cult al limbii române poate deveni realitate
în cazul în care vor fi luate ca reper pedagogic următoarele direcţii ale acţiunilor:
 Direcţia 1: Ştiinţa pedagogică, în colaborare cu cea lingvistică, urmează să propună şcolii, cel puţin sintetic, reperele
pedagogice ale unei lingvistici a vorbirii în şcoală, în acord cu necesităţile imediate şi condiţiile predării.
 Direcţia 2: A preda şi a învăţa limba română nu ca o constrângere, ci ca un angajament liber consimţit pentru a
putea vorbi în această limbă, ca o atitudine a elevului vorbitor faţă de limbă: dacă vorbeşti incorect, aceasta înseamnă
că te dispreţuieşti în primul rând pe tine.
 Direcţia 3: A studia limba orizontal (ca sistem) şi a învăţa limba vertical (ca vorbire).
 Direcţia 4: A dezvolta vorbitorul cult al limbii române pornind de la normele vorbirii, ca normativitate didactică a limbii,
ca primă dimensiune a vorbitorului cult.
 Direcţia 5: A pune în valoare, atunci când formăm vorbirea elevului, cunoaşterea lui în general. Experienţa cognitivă a
elevului este un factor al vorbirii elevului.
 Direcţia 6: A învăţa în şcoală nu atât limba, cât faptul cum poţi să creezi în această limbă, cum poţi să semnifici
lumea ta şi lumea în general.
 Direcţia 7: Implicarea activă a profesorilor de alte discipline şcolare, decât limba română, în semnalarea şi
corectarea greşelilor din vorbirea elevilor, acest lucru fiind oficializat în una sau altă formă.
 Direcţia 8: Formarea elevului vorbitor pe următoarele dominante de comportament: obişnuinţă, cuviinţă,
normativitate, raţiune.
 Direcţia 9: Pentru a elimina în procesul educaţional fenomenul elevului invalid verbal şi a-l forma ca vorbitor cult al
limbii române, este nevoie de valorificarea consecventă şi sistematică a vorbirii (vorbirea se învaţă doar vorbind),
pornind de la normativitatea didactică a limbii, bazată pe principiile: umanismului; antidogmatismului; utilităţii publice;
responsabilităţii publice şi coordonatele fundamentale de: congruenţă; corectitudine; adecvanţă (potrivire);
oportunitate; exemplaritate; varietate; convenabilitate; deontologie; liberă acceptare.
Concluzii Tatiana CALLO

6. Maria HADÎRCĂ
Dr.conf.cerc.
cercetător ştiinţific coordonator
Studii de analiză şi sinteză:
1. Perspectiva europeană asupra formării-dezvoltării competenţei
de comunicare (0,5 c.a.)
2. Modificările de paradigmă în didactica limbii române
3. Analiza nevoilor de consultanţă şi asistenţă metodologică privind
FVCLR
 Instrumentar de evaluare a nevoilor de consultanţă şi asistenţă
metodologică la FVCLR:
 Chestionar de evaluare pentru cadrele didactice de LLR
 Chestionar de evaluare pentru elevi (clasele IX – XII)
 Tabele de înregistrare a datelor
 Recomandări privind dezvoltarea curriculumului de LLR din
perspectiva FVCLR
Tema de cercetare: Strategii de formare-evaluare a competenţei de comunicare în cadrul
disciplinei Limba şi literatura română.
Obiectivul-cadru pentru 2015:
Examinarea documentelor de politică lingvistică și educațională, studiul practicii
școlare pentru determinarea nevoilor de consultanță și asistență metodologică a
cadrului didactic la formarea vorbitorului cult de limbă română.

7. Concluzii M. Hadîrcă
 1. În cazul R. Moldova, vorbitorului formarea cult de limba română
reprezintă nu doar un ideal al educaţiei lingvistice, ci şi o mare
problemă determinată de mai mulţi factori (de ordin cultural, social,
politic etc.), care poate fi soluţionată numai prin voinţă politică şi cu
eforturi comune, antrenînd toate structurile statului, toate nivelurile
de decizie şi toate componentele societăţii.
2. Drept urmare, problema formării vorbitorului cult în limba
română ar trebui examinată nu doar din perspectivă pedagogică şi
apreciată nu doar ca un rezultat al activităţii didactice, ci într-un
context mult mai larg, general, incluzînd aici toţi factorii de
răspundere (de la nivel familial pînă la cel al politicii statului) şi
abordată holistic, astfel încît cultură lingvistică să apară ca un
produs al culturii comunicării din familie, comunitate şi societate.

8. Dr. Conf.univ.
Adrian Ghicov
cercetător ştiinţific
Identificarea nevoilor reale de suport metodologic în valorificarea resurselor lingvistice
şi literare ale textului pentru formarea unui vorbitor cult de limba română.
A defini relaţia text – vorbirea cultă a elevului în termeni analitici este o acţiune
epistemică vastă, care face să se prefigureze ideea absenţei în şcoală a unui
compartiment de bază, la nivel de subiecţi ai educaţiei.
Analiza relaţiei text – vorbirea cultă a elevului, pornind de la recunoaşterea influenţei
textului asupra vorbitorului în general şi asupra vorbitorului cult în special, a
demonstrat că textul poate fi considerat drept referent pentru actele verbale ale elevilor.
Stabilirea liniilor strategice şi a activităţilor metodologice/ tehnologice, ce ar facilita
perceperea funcţiei lingvistice a textului literar şi nonliterar, în acelaşi rând sub aspectul
corectitudinii vorbirii, trebuie să fie un imperativ al şcolii postmoderne.
Vizualizarea textului din perspectiva corectitudinii vorbirii este un factor de prim rang în
procesul educaţional, deoarece raportul dialectic dintre aceste două fenomene
educaţionale, în cazul dat, nu acceptă nici o „ruptură” între ele, relaţia traducând
adecvat deplasarea de la text înspre vorbire.
În fapt, elevul cititor, refăcând în gândire traiectul textului, îşi plasează propria vorbire
pe poziţii de socializare, care, dată fiind competenţa, presupune un efort mai mic pentru
realizarea procesului de vorbire.
Printre premisele de bază ale acestei influenţe este specificitatea tipologică a textului şi nivelul de
acceptare a lui de către elev. Astfel, ţinând seama de aspectul polifonic al textului literar şi al celui
nonliterar în contextul actual al ştiinţei textuale (Adam M.-J., Carnap R., Coşeriu E., Cornea P.,
Ardeleanu S.-M., Măgureanu A. etc.), constatăm că o influenţă directă, bazată pe valoarea
referentului, poate fi doar rezultatul unei analize multiaspectuale a textului, printre care se include şi
analiza referenţială a acestuia.
Tema de cercetare: Formarea vorbitorului cult de
limba română prin valorificarea didactică a textului

9. Tema de cercetare: Strategii de dezvoltare a limbajului
acţional al elevilor: corectitudine şi normalitate
Dezvoltarea limbajului elevilor în contextul
funcţionalităţii În materialele Conferinţei ştiinţifico-
metodică internaţională Limba romănă în contextul
dialogului intercultural pedagogic fără frontiere.
Chişinău, 24-26.07.2015 p. 48-54), în volum de 6
pagini text
Comunicarea şi limbajul elevilor –componente ale
educaţiei lingvistice În materialele Conferinţei
ştiinţifice internaţionale Şcoala modernă: provocări şi
oportunităţi. IŞE, 05-11.12..2015, p. 334-339, în
volum de 5 pag de text.
Studiul ştiinţific Limbajul acţional al elevilor –
orientări preliminare în formarea vorbitorului cult
al limbii române, în volum de 6 pag.de text.
Maria SURUCEANU,
dr. Conf.univ.,
cercetător ştiinţific

10. Dr. Tamara CAZACU
cercetător ştiinţific
coordonator
EXAMINAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI LINGVISTICE ŞI
EDUCAŢIONALE LA NIVEL NAŢIONAL (STRATEGIA 2020, CODUL
EDUCAŢIEI, CURRICULUMUL DISCIPLINAR) DIN PERSPECTIVA
FORMĂRII VORBITORULUI CULT DE LIMBĂ ROMÂNĂ CA LIMBĂ
NONMATERNĂ.
STUDIUL 1. CURRICULUMUL DIN PERSPECTIVA CADRULUI
EUROPEAN COMUN DE REFERINȚĂ PENTRU LIMBI.
STUDIUL 2. STRATEGIA EDUCAȚIEI 2020
STUDIUL 3. CODUL EDUCAŢIEI
STUDIUL 4. NEVOILE DE CONSULTANŢĂ ŞI ASISTENŢĂ
METODOLOGICĂ A CADRULUI DIDACTIC PENTRU FORMAREA
VORBITORULUI CULT DE LIMBĂ ROMÂNĂ (ELEVI ALOLINGVI).
Tema de cercetare: Formarea vorbitorului cult de limba română prin
învăţarea unor discipline în limbă română (elevi alolingvi)

11. Concluzii Dr. Tamara CAZACU
 Persoanele care nu stăpînesc limba română sau o stăpînesc la un nivel
insuficient pierd din competitivitate în obținerea studiilor profesionale, a unui
loc de muncă onorabil din cauza lipsei de competenţă lingvistică, de
comunicare în limba statului.
 Crearea, asigurarea investițiilor motivaţionale pentru însușirea limbii
române de către populația școlară alolingvă prin investiții fundamentale în
personalul didactic, în special în cel de inspecție, prin valorificarea
oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale, comunicaţionale şi a
metodologiilor avansate, prin asigurarea cu manuale şi alte materiale
didactice adaptate, sprijinind integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi
prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română.
 Sistematizarea cerinţelor faţă de procesul de învăţare a limbii române ca
limbă nonmaternă în conformitate cu recomandările Cadrului European
Comun de Referință pentru Limbi, raportat la funcţiile limbii române cu statut
de limbă oficială cu mediu lingvistic corespunzător.
 Definitivarea curriculumului (conform CECRL) într-o formulă clară,
funcţională, accesibilă profesorilor, părinţilor, elevilor d.p.d.v. al conţinutului,
formei, volumului (învățarea limbii române ca disciplină școlară).

12. Tema de cercetare: Elaborarea Concepției didactice a învățării limbii române de către copii / elevi în
instituțiile cu instruire în limbile minorităţilor naţionale din învățămîntul general în corelare cu
instrumentele europene de politică educaţională.
 Elaborarea Concepţii didactice a disciplinei
Limba şi literatura română pentru instituțiile
cu instruire în limbile minorităților naționale,
corelată cu Cadrul European Comun de
Referinţă pentru Limbi va permite
modernizarea documentelor de politici
educaţionale, lucru care va spori calitatea
procesului de învățare a limbii române.
 Formarea vorbitorului cult de limba română
este în consens cu politica lingvistică a
Uniunii Europene, acea a multilingvismului, şi
constituie un obiectiv al Programului naţional
de îmbunătăţire a calităţii predării-învăţării
limbii române.
 Valorificarea modelelor de formare a
vorbitorului cult de limba română (alolingvi)
impune necesitatea modernizării
conținuturilor la disciplina, în vederea
asigurării relevanței pentru interesele copiilor/
adolescenților de astăzi, pentru perspectivele
lor de dezvoltare personală, socială și
profesională în calitate de cetățeni activi ai
Republicii Moldova.

Angela POPOVICI,
dr., cercetător ştiinţific
stagiar

13. Dr. Svetlana
DERMENJI-
GURGUROV
cercetător ştiinţific
Studiu analitic:
Sensuri ale relevanţei
procesului de predare-
învăţare a limbii
române (şcoala
alolingvă) în literatura
de specialitate.
Studiu analitic: Rolul
comunicării în
menţinerea valorilor
unei culturi.
Studiu analitic: Rolul
comunicării în
menţinerea valorilor
unei culturi.
Tema de cercetare: Predarea unor discipline în limbă
română (elevi alolingvi)
•Concluzii
•Deşi la formarea şi dezvoltarea limbajului contribuie întreg mediul social şi cultural al elevilor alolingvi,
un rol deosebit în perfecţionarea exprimării îl ocupă studiul limbii.
•Însuşirea noţiunilor gramaticale presupune un grad ridicat de abstractizare şi consider că, datoria
profesorului este stabilirea acelor demersuri metodologice care să le facă accesibile elevilor alolingvi.
•Finalitatea studierii acestei discipline în școala alolingvă nu o constituie acumularea unui anumit număr
de competențe, asigurîndu-li-se o valoare funcţional - practică. A nu ţine seama de acest lucru înseamnă a
face de-a dreptul imposibilă însăşi învăţarea normelor gramaticale, deoarece acestea nu pot fi însuşite
decât prin procesul aplicării lor în practica exprimării. Rafinarea exprimării, diversificarea şi nuanţarea ei
depind de modul de stăpânire a resurselor limbii române, de operaţionalizarea structurilor gramaticale
într-o situaţie de comunicare. Descrierea categoriilor gramaticale, efectuarea analizelor sintactice şi
morfologice, prezentarea teoretică, toate trebuie subordonate actului praxiologic al comunicării.
•În urma analizei chestionarelor am constatat faptul că deficienţele de exprimare, care îngreunează
comunicarea verbală, vizează, în general: sărăcia vocabularului, decalajul mare dintre vocabularul activ şi
cel pasiv, folosirea neadecvată contextului a unor cuvinte.
•Am constatat o axare exagerată pe studiul gramaticii academice și a literaturii în sine, dar nu cu orientare
comunicativă.
•Elevii-respondenți au constatat necesitatea elaborării unui set de materiale didactice pentru studierea
activă, interactivă a limbii române: fișe de lucru, auxiliare didactice, dicționare ilustrate, elaborarea unor
materiale audio și video etc.

14. Asigurarea calității la nivel de management al cercetării
în cadrul sectorului Limbă și comunicare
 Coordonarea programei de cercetare
ştiinţifică
 Coordonarea planurilor individuale
 Alcătuirea planului de cercetare al
sectorului;
 Informarea la tema de cercetare a
membrilor sectorului prin remitenţe de
cărţi pdf., interviuri video, articole on-
line
 Participarea la Masa rotundă Proiecte
de cercetare ale IŞE, cu reprezentanţii
ME. Marin M., moderator
 Masa rotundă Evaluarea criterială prin
descriptori în învăţământul primar.
Marin M., moderator
 Elaborarea de sarcini privind activitatea
masteranzilor în cadrul stagiului de
cercetare
 Tema de cercetare: Perspectiva
curriculară a formării vorbitorului cult
Mariana MARIN,
dr. conf.univ.,
ȘEF SECTOR

15. Documentare ştiinţifică privind formarea vorbitorului cult de limbă română
din perspectiva educaţiei europene pentru limbi.
Elaborarea programului de cercetare privind
formarea vorbitorului cult de limbă română din
perspectiva educaţiei europene pentru limbi
Documentare ştiinţifică privind formarea vorbitorului
cult de limbă română din perspectiva educaţiei
europene pentru limbi.
Programul de cercetare privind analiza
documentelor de politici lingvistice și educaționale,
practicile școlare de succes din perspectiva formării
vorbitorului cult de limbă română în raport cu
educaţia europeană pentru limbi.
Obiectiv:
Finalități:

16. Finalități: 5 Studii individuale. Metode de cercetare: Tabel
sinoptic cu prezentarea documentelor de politici lingvistice şi
educaţionale elaborate de instituţii ale statului Republica
Moldova. Matricea de asociere a gradului de corelare. A fost
realizat un studiu de tip focus grup, la 16 aprilie, 2015. Masa
rotundă cu genericul Formarea vorbitorului cult de limbă
română: realizări, probleme, perspective.
Obiectiv:
Analiza politicilor educaţiei europene pentru limbi din
perspectiva formării vorbitorului cult de limbă română.

17. Comunicarea (în limba maternă / în limbi regionale / străine) –
o competenţă umană fundamentală
Cunoaşterea / stăpînirea a 2 – 3 limbi – o precondiţie a
vorbitorului cultivat şi a unei comunicări eficiente,
care trebuie asigurată în învăţămîntul de bază
Grija pentru promovarea şi cultivarea limbii materne, în contextul
diversităţii lingvistice,
revine exclusiv vorbitorilor ei şi statului naţional.
Educaţia europeană pentru limbi
Cadrul european comun de referinţă pentru învăţarea, predarea și evaluarea limbilor; Portofoliul
European al Limbilor; Recommendation of the European Parliament and of the Council on Key
competences for lifelong learning; Memorandum privind învăţarea permanentă etc.
Concluzii:

18. Formarea vorbitorului cult de limba română,
în cazul R. Moldova
nu doar un ideal al educaţiei
lingvistice, ci şi o mare
problemă determinată de mai
mulţi factori (de ordin cultural,
social, politic etc.), care
poate fi soluţionată
prin voinţă politică şi cu
eforturi comune, antrenînd
toate structurile statului,
toate nivelurile de decizie şi
toate componentele
societăţii.
context mult mai larg,
general, incluzînd aici
toţi factorii de
răspundere (de la nivel
familial pînă la cel al
politicii statului) şi
abordată holistic, atît
prin educaţia formală,
realizată în cadrul şcolii,
cît şi prin cea
nonformală şi informală,
astfel încît cultură
lingvistică să apară ca
un produs al culturii
comunicării din familie,
comunitate şi societate.
Concluzii:

19. Tatiana CALLO
Dr.hab., prof.univ,
cercetător ştiinţific principal
 un vorbitor (adică o persoană care foloseşte limbajul
articulat) corect informat;
 cu opinii proprii în raport cu valorile socioculturale şi
general-umane, care are cunoştinţe corecte, multe,
diverse; are un nivel înalt de cultură;
 este bine instruit;
 care are competenţe de vorbire contextuală;
 care vorbeşte plăcut auzului şi care respectă cele 9
coordonate fundamentale ale vorbirii culte şi normele
limbii literare.
 Identificarea coordonatelor fundamentale:
congruenţă; corectitudine; adecvanţă (potrivire);
oportunitate; exemplaritate; varietate; convenabilitate;
deontologie; liberă acceptare.
A fost sintetizat conceptul de
Vorbitor cult de limba română
Concluzii:

20. Obiectiv:
Analiza ştiinţifică a
nevoilor de
consultanță și
asistență
metodologică a
cadrului didactic în
formarea
vorbitorului cult de
limbă română
(vorbitorii nativi şi
alolingvi
Finalități:
1. 7 Studii
individuale
2. Seminar
metodologic
3. Instrumente
de evaluare a
practicii
educaţionale
Au fost evidenţiate principalele
modificări de paradigmă
survenite după adoptarea
modelului comunicativ-
funcţional de studiere a limbilor
ca factor de compatibilizare a
educaţiei lingvistice în plan
european şi naţional: studierea
integrată a limbii şi literaturii;
abordarea comunicativă a
domeniilor respective;
învăţarea limbii ca instrument
de comunicare în variantele ei
orală şi scrisă; centrarea
activităţii de predare-învăţare
asupra formării competenţei
de comunicare, dar şi unele
probleme legate de această
modificare (pentru educaţia
literară).
Concluzii:

21. Seminare Focus-grup cu profesori de limba şi literatură română Formarea
vorbitorului cult de limbă română: probleme, nevoi şi asistenţă.
 Sîngerei – Circumscrierea competenţei de comunicare
orală în limba română standardelor de eficienţă a învăţării
(22.10.2015 – L.T. “Olimp”).
 Criuleni – Vorbitorul cult de limbă română. O definiţie de
lucru. Aplicaţii. (10.11.2015 – L.T. “B.Dînga”).
 Hînceşti – Strategii didactice de evaluare a competenţei
vorbitorului cult (11.12.2015 – Gim. Paşcani).
 Chișinău, Liceul Teoretic V. Alecsandri
 Școala de vară, Liceul Academiei de Științe a Moldovei
 Au fost identificate necesităţile de
consultanţă şi asistenţă metodologică
ale cadrului didactic în ceea ce priveşte
formarea vorbitorului cult de limba
română

22. Elaborarea cadrului
de referinţă cu
privire la nevoile de
consultanță și
asistență
metodologică a
cadrului didactic în
formarea
vorbitorului cult de
limbă română
(vorbitorii nativi şi
alolingvi).

23.  Vorbitorul cult în corelare cu biografia lingvistică (ca
parte componentă a Portofoliului European al Limbilor)
(Tatiana Callo) - 10 PAGINI
 „Educaţia europeană pentru limbi şi educaţia
lingvistică în R. Moldova” (Maria Hadîrcă) 25 PAGINI
 Formarea vorbitorului cult de
limba română prin valorificarea didactică a textului
(Adrian GHICOV) 25 PAGINI
 Perspectiva curriculară a formării vorbitorului cult. (Mariana
Marin) 18 PAGINI
 Importanţa limbajului elevilor în formarea / dezvoltarea
vorbitorului cult de limba română (Maria Suruceanu) 20
PAGINI
 Formarea competenţelor de comunicare în limba
română a elevilor alolingvi prin învăţarea unor
discipline în limba română. (Tamara CAZACU) 25 pagini
 Modernizarea procesului de predare-învăţare-evaluare
a a limbii române ca limbă nematernă. (Angela Popovici)
10 PAGINI
 Identificarea unor aspecte privind realizarea
activităţilor de însușire coerentă a limbii române în
instituția de învățământ în care își desfășoară practica
pedagogică studenţii stagiari alolingvi. (Dermenji -
Gurgurov Svetlana) 10 PAGINI

24. Formarea vorbitorului cult de limba
română - elevi alolingvi
Persoanele care nu stăpînesc limba română sau o stăpînesc la un nivel insuficient pierd din competitivitate în obținerea studiilor
profesionale, a unui loc de muncă onorabil din cauza lipsei de competenţă lingvistică, de comunicare în limba statului.
Crearea, asigurarea investițiilor motivaţionale pentru însușirea limbii române de către populația școlară alolingvă prin investiții
fundamentale în personalul didactic, în special în cel de inspecție, prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile
informaţionale, comunicaţionale şi a metodologiilor avansate, prin asigurarea cu manuale şi alte materiale didactice adaptate,
sprijinind integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română.
Sistematizarea cerinţelor faţă de procesul de învăţare a limbii române ca limbă nonmaternă în conformitate cu recomandările
Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, raportat la funcţiile limbii române cu statut de limbă oficială cu mediu lingvistic
corespunzător.
Definitivarea curriculumului (conform CECRL) într-o formulă clară, funcţională, accesibilă profesorilor, părinţilor, elevilor d.p.d.v. al
conţinutului, formei, volumului (învățarea limbii române ca disciplină școlară).
Concluzii:

25. Posibilităţi de intervenţie pedagogică
în curricula cuprinse în aria Limbă şi Comunicare
abordarea în sistem a proiectării finalităţilor;
o proiectare mai echilibrată a acestora (mai puţine
competenţe şi mai relevante);
o mai bună corelare a procesului de formare a
competenţei de comunicare;
proiectarea mai explicită a unor contexte de realizare;
dezvoltarea sinergică a capacităţilor de ordin înalt
(vorbirea literară, comunicarea eficientă, gîndirea
critică etc.)
Concluzii:

26. PUBLICAȚII (conform obiectivelor proiectului)
manuale/ dicţionare/ lucrări didactice
(naţionale / internaţionale) – 8
articole din reviste naţionale: categoria C –
3
articole în culegeri naţionale - 20
articole din alte reviste naţionale - 5

28. Colaborarea ştiinţifică
Ministerul
Educaţiei
Universitatea de
Stat din Moldova
Universitatea
Pedagogică de
Stat Ion Creangă
Universitatea A.
I. Cuza Iași
UNICEF Moldova
Universitatea
Aurel Vlaicu din
Arad, Revista
Educaţia Plus,
categoria B+
Universitatea
Liberă
Internațională
din Moldova
ULIM
Revista
științifico-
metodică
Învățătorul
Modern
Asociaţia
Germană pentru
Educaţia
Adulţilor.
Academia
Diplomatică din
Viena
Instituții de
Învățământ
preuniversitar
din republica
Moldova

29. Colaborarea cu instituţiile de învăţămînt superior
în aspect didactic
7 teze de masterat la proiectul cercetării
4 cursuri universitare: Cultura comunicării;
Teoria formarii competentei de audiere;
Didactica limbajului; Didactica lecturii
1 Stagiu de cercetare pentru disciplina de
masterat didactica disciplinelor filologice

30. Organizare de evenimente
Masa rotundă Formarea vorbitorului cult de limbă română: realizări, probleme, perspective, 16 aprilie 2015
Şcoala de vară a cadrelor didactice române de pretutindeni, Academia de Științe a Moldovei, Liceul
Academiei de Științe a Moldovei, 24 -26 iulie, 2015.
Noaptea cercetătorilor europeni, ediția, 2015
Training de dicţie, 24 iulie 2015.
Master class: Lecţii publice de limbă română și educație civică. 24 iulie 2015.
Focus grup cu cadrele didactice şcolare, metodişti în cadrul Seminarului Republican cu specialiştii
responsabili de disciplină din teritoriu privind Organizarea procesului educațional la disciplina
Limba si literatura romana pentru anii 2015-2016. LT A.Puşkin, Chişinău, 14.08.2015.
Seminarul instructiv- metodic Formarea vorbitorului cult de limbă română în contextul
transdisciplinarităţii LT Vasile Alecsandri, mun. Chișinău 27.10.2015
Concurs Internaţional Limba Română - dialog intercultural pedagogic fără frontiere
Master class Arta de a vorbi frumos

31. Noaptea cercetătorilor europeni, ediția,
2015
 Soft
 Perspectivă:
Baterie de teste

32. Participări la Conferințe
1. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Şcoala modernă: provocări şi oportunităţi” din 5 - 7
noiembrie 2015
2. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Perspectivele și problemele integrării în spațiul european al
cercetării și educației, Cahul, 2015,
3. Conferința Internațională Europe - Eurasia Leadership Conference. Comunicarea Dialog intercultural
pedagogic fără frontiere. Austria, Academia Diplomatică din Viena
4. EVALUAREA CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI: PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI. Simpozion
Pedagogic Internațional, 5 decembrie 2015
5. EVALUAREA CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR. Masă rotundă. 5
aprilie 2015
6. Proiectul „Limba română – de la limbă de stat la limbă de comunicare în UTA Găgăuzia”, 1-6 iulie
2015. Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Romania.
7. Seminar de instruire Predarea limbii romane ca limba străina, organizat de Înaltul Comisariat al
Națiunilor Unite pentru Refugiați in Republica Moldova 06.05.15
8. Simpozionul Internaţional „UNIVERSUL ŞTIINŢELOR”. Ediţia a VI-a din 6.09.2015. Iaşi, România.
9. Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului E. COŞERIU. Ediţia a 13, Dinamica limbilor şi
literaturilor în epoca globalizării, 16-18 octombrie 2015
10. Sesiune Ştiinţifică Anuală a Institutului de Cercetări “Acad. Ion Haulica”, secţiunea: Comunicarea
interdisciplinară, un necesar fundamental al lumii contemporane. Iaşi, 23 octombrie 2015
11. Proiectul „Limba română – de la limbă de stat la limbă de comunicare în UTA Găgăuzia”, 1-6 iulie
2015. Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Romania.

33. Activităţi adiacente
impact național și vizibilitate a
proiectului

34. Participări la emisiuni televizate și radio în
contextul proiectului de cercetare
Emisiunea TV / Radio Tematica intervievării Numele,
prenumele
intervievatului
Publika, emisiunea Pregătirea BAC Lecţie televizată cu elevii: Recomanrări de rezolvare a testelor pentru
evaluările finale externe la limba română, elevi alolingvi, 45 min.
Cazacu Tamara
СТС, Bună dimineaţa, Interviuri Pregătirea BAC, Lecţie televizată cu elevii: Recomandări de rezolvare a
testelor pentru evaluările finale externe la limba română, elevi alolingvi
40 min.
Cazacu T.
Publika News Dezbateri cu privire la Programul national de imbunatatire a limbii
romane elevilor cu instruire in limbile minoritatilor nationale.
Popovici Angela
Televiziunea Națională Moldova.
Emisiunea Bună dimineaţa! 24 iulie
2015, partea I.
O școală de Vară cu profesori, vorbitori culți de limbă română. Marin M.
Jurnal TV. 26 iulie, 2015. Limba română nu are frontiere. Marin M.
Interviu pentru online media NewMaker Realizările şi perspectivele de însuşire eficientă a limbii de stat de către
populaţia şcolară alolingvă, august, 2015.
Cazacu T.
Televiziunea Națională Moldova. Limba română trebuie să aibă o lege prin care să fie protejată. Radio
Moldova.
Hadîrcă M.
TVR Moldova O Școală de vară pentru cultivarea limbii române. Marin M.
Radio Național FM. Învăţătorii români de pretutindeni se vor întâlni la Chișinău. Marin M.
Radio Moldova. Radio vacanţa. Cartea de pe raftul literaturii universale: Mark Twain Ghicov A.
Radio Moldova. Programe Invitaţie la succes. Ghid radiofonic de pregătire a bacalaureatului la
limba şi literatura română
Ghicov A.

35. Colocviu științific Vasile Flueraș
 Flueraș Vasile, doctor în științele educațieiRomânia,
Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca
 Scopul vizitei l-a constituit participarea la Şcoala de vară
„Limba română în contextul dialogului intercultural pedagogic”
desfăşurată în perioada 24 – 26 iulie 2015, la Chişinău,
Republica Moldova în cadrul căreia profesorul V. Flueraş şi-a
lansat cartea „Prolegomene la o posibilă teorie a competenţei.
O propunere teoretico-aplicativă” (2014). Autorul a prezentat
evoluţia conceptului de competenţă, şi-a expus viziunea
asupra instruirii axate pe formarea de competenţe şi a
curriculumului dezvoltat din perspectiva competenţelor-cheie,
a descris oportunităţile şi provocările oferite de această nouă
perspectivă de abordare a educaţiei, contribuind, prin
demersul său explicativ şi interpretativ, la o mai bună
înţelegere a unui concept fundamental, care avansat spre
starea de paradigmă educaţională.

36. Grupul Vorbitorul cult de limbă română
 2039 DE MEMBRI
 Diseminarea rezultatelor proiectului de cercetare ştiinţifică *Strategii pedagogice ale
formării vorbitorului cult de limbă română din perspectiva educaţiei europene pentru
limbi*, realizat în perioada 2015-2018 la IŞE, Chişinău, Republica Moldova

37. Rubrica Profesorul - vorbitorul cult în Revistele
Învățătorul Modern și Grădinița modernă

38. Perspective imediate
 Elaborarea modelului transdisciplinar de formare vorbitorului cult de
limbă română.
 Promovarea instrumentarului metodologic de comunicare eficientă în
limba română.
 Elaborarea standardelor culturii comunicării la nivelul educaţiei lingvistice
pentru gimnaziu, liceu.
 Elaborarea standardelor Standarde de performanţă la nivel de curriculum,
pentru fiecare disciplină în parte.
 Elaborarea unui livret de formare-evaluare a competenţei de comunicare
pe baza standardelor culturii comunicării
 Elaborarea scrisorii metodice în colaborare cu ME.
 Realizarea Atelierelor de discuţii şi dezbateri în cadrul Conferinţei ştiinţifice
internaţionale a IŞE.
 Realizarea Unui posibil Cod de responsabilitate lingvistică a elevului .
 Intensificarea colaborării cu Institutul de Filologie al AȘM și anume cu
Centrul de Lingvistică al AȘM în contextul proiectelor de cercetare
aplicativă.