1. GESTIONAREA ŞI INVESTIREA
REMITENŢELOR
MANAGEMENTUL RESURSELOR
UMANE
INIŢIEREA ŞI PLANIFICAREA UNEI
AFACERI PROPRII
Ghid metodico-didactic
Acţiunea externă a Uniunii Europene
Grant 2010 / 228-991
Acest proiect este finanţat de
Uniunea Europeană
Proiect implementat de
Hilfswerk Austria International

3. Hilfswerk Austria International
Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor
Neguvernamentale din Republica Moldova – CONTACT
Gestionarea Şi Investirea
remitenŢelor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
INIŢIEREA ŞI PLANIFICAREA UNEI
AFACERI PROPRII
Ghid metodico-didactic
Dumitru Croitoru şi Radu Voicu
Publicaţie editată în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova”,
implementat de Hilfswerk Austria International,
în parteneriat cu Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale
din Republica Moldova – CONTACT,
cu suportul financiar al Uniunii Europene
Opiniile exprimate în această lucrare aparţin în exclusivitate autorilor şi nu reflectă necesar punctul
de vedere al Comisiei Europene
Acest proiect este finanţat de
către Uniunea Europeană
Delegaţia Comisiei Europene
în Republica Moldova
Str. Kogâlniceanu 12,
Chişinău, MD 2001,
Republica Moldova
Tel: (+373 22) 50 52 10
Fax: (+373 22) 27 26 22
Un proiect implementat
de către Hilfswerk Austria
International
Str. Alexandru cel Bun 85,
MD 2012 Chişinău,
Republica Moldova
Tel: (+ 373 22) 21 25 41
www.migranti.md

4. [334+005.95/.96]:061.2
C 90
ISBN 978-9975-4362-3-6.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Croitoru, Dumitru.
Gestionarea şi investirea remitenţelor. Managementul resurselor umane. Iniţierea
şi planificarea unei afaceri proprii : Ghid metodico-didactic / Dumitru Croitoru, Radu Voicu ;
Hilfswerk Austria International, Centrul Naţ. de Asistenţă şi Informare a Org. Neguvernamentale
din Moldova CONTACT. – Chişinău : Policolor, 2013. – 28 p.
Apare cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. – 500 ex.
ISBN 978-9975-4362-3-6.

5. 3
Ghid metodico-didactic
Cuprins:
Cuprins 3
Introducere 4
Proiectul„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova” 4
Tema I
Gestionarea şi Investirea remitenţelor
Gestionarea şi Investirea remitenţelor 5
a) Date statistice 5
b) Efectele migraţiei şi remitenţelor 5
c) Utilizarea remitenţelor 6
d) Factorii ce previn reîntoarcerea migranţilor 6
e) Temeiuri invocate pentru a nu crea o întreprindere proprie 7
f) Politica statului în dezvoltarea mediului de afaceri 7
Tema II
Managementul resurselor umane
Situaţia tinerilor pe piaţa muncii 8
a) Situaţia curentă a tinerilor pe piaţa muncii 8
b) Situaţia din învăţământul R. Moldova 9
c) Rezultatele şi concluziile unui sondaj 10
d) Identificarea oportunităţilor 11
I. Angajare şi carieră 11
a) Politici publice 11
b) Managementul resurselor umane 12
II. Crearea afacerii proprii 16
a) Mediul de afaceri în Republica Moldova 16
b) Oportunităţi de afaceri 16
Tema III
Deschiderea unei afaceri proprii
a) Etapele iniţierii unei afaceri 17
Determinarea ideii de afaceri 17
Decizia de a intra în afaceri 17
Determinarea produselor / serviciilor 17
Determinarea pieţii 17
Determinarea resurselor necesare 18
b) Evaluarea ideii de afaceri 18
c) Forme organizatorico-juridice 18
d) Zece legi ale antreprenoriatului 19
e) Greşeli de evitat la implementarea ideii de afaceri 19
Tema IV
Planificarea afacerii
I Planificarea afacerii 20
Ce este planificarea afacerii 20
Funcţiile planului de afaceri 21
Structura planului de afaceri 21
II Planul financiar 25
a) Planificarea investiţiei 26
b) Vânzări preconizate 26
c) Consumuri preconizate 26
d) Fluxul de mijloace băneşti 27
e) Rezultate financiare 27
f) Indicatorii financiari preconizaţi 27

6. 4
Ghid metodico-didactic
Prima zi
Introducere:
Proiectul„Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova”
a) Despre proiect: beneficiarii proiectului, obiectivele proiectului
Formatoriivorprezentaproiectul,finanţatorii,scopul,persoaneleţintă,condiţiiledeparticipare,etapeledesfăşurării,
condiţiile de participare la concurs.
Metode utilizate: expunere orală, prezentare grafică (baner), proiectare slide-uri.
b) Scopul trainingului şi beneficiile pentru participanţi (liceeni)
Formatorii vor expune scopul trainingului, aşteptările de la participarea liceenilor la acest training şi beneficiile
pentru fiecare în parte:
 conştientizarea importanţei alegerii unei profesii ce te va ajuta în viitor;
 rolul resurselor umane în toate activităţile economice şi sociale;
 posibilitatea de a vedea mai multe soluţii posibile pentru rezolvarea problemelor
tinerilor;
 dezvoltarea capacităţilor de soluţionare mai rapidă a unor probleme ce apar în
perioada următoare după terminarea studiilor;
 acumularea unor cunoştinţe utile, ce le-ar permite tinerilor şi părinţilor migranţi să
investească banii câştigaţi;
 promovarea ideilor de afaceri, ce vor fi implementate de către membrii familiei.
Timp necesar: 15 minute.

7. 5
Ghid metodico-didactic
Tema I
Ghid metodico-didactic
Scopul modulului: Participanţii vor fi familiarizaţi cu noţiunile de remitenţe, migranţi, investiţie.
Obiective: La finele sesiunii, participanţii vor fi în măsură:
 să înţeleagă ce sunt remitenţele, cine sunt migranţii şi ce înseamnă bani investiţi;
 să poată consulta membrii familiei (migranţi) în utilizarea remitenţelor;
 să înţeleagă care sunt efectele migraţiei (pozitive şi negative);
 să ţină cont în activitatea lor de posibilităţile utilizării banilor în viaţa de toate
zilele şi de posibilităţile investirii lor în afaceri;
 să delimiteze domeniile în care se pot investi remitenţele în R. Moldova;
 să ţină cont de oportunităţile de lansare a unui business pentru tineri.
Gestionarea şi investirea remitenţelor
a) Date statistice
Vor fi prezentate date statistice referitoare la numărul migranţilor, între anii 1999-2011, banii primiţi în R. Moldova
din diferite ţări în această perioadă şi banii trimişi acasă de către migranţii moldoveni.
Accent se va pune pe utilizarea banilor primiţi din alte ţări şi cei trimişi de către rudele participanţilor. Prin discuţii,
se va concluziona, că moldovenii nu ştiu să investească banii, ci doar să-i consume.
• În baza Sondajului Forţei de Muncă (SFM), numărul de migranţi a crescut constant în ultimii zece ani: de la
circa 100 000 în anul 1999 – până la circa 350 000, la sfârşitul anului 2008 şi până la circa 650 000, în anul
2011.
• Mai mult de 70% din numărul total al migranţilor sunt de la ţară.
• Remitenţeleauatinsocifrăechivalentăcuaproximativ36%dinvaloareaprodusuluiinternbrutşialcătuieşte
suma de 1 mlrd. 216 mln. USD. În anul 2006, moldovenii au trimis acasă 854,6 mln. USD, iar în 2005 –
683,25 mln. USD.
• În perioada 2001-2008, volumul investiţiilor străine directe acumulate în economia naţională, a constituit
2,6 miliarde de dolari SUA. În acei ani, moldovenii de peste hotare au trimis acasă peste 6,8 miliarde de
dolari SUA.
• Din banii câştigaţi la greu peste hotare, 72 % au fost utilizaţi în consumul curent, 21 % economisiţi şi doar
7% investiţi în afaceri.
b) Efectele migraţiei şi remitenţelor
Participanţilor li se vor solicita punctele de vedere asupra efectelor folosirii remitenţelor în localităţile lor de
baştină. În rezultat, se vor evidenţia efectele pozitive şi cele negative:
I. Efecte pozitive
• Remitenţele trimise în ţară constituie efectul economic principal al migraţiei din R. Moldova, alcătuind 30%
din PIB-ul ţării.

8. 6
Ghid metodico-didactic
• Sunt un factor esenţial de prevenire a ruinării gospodăriilor.
• Reprezintă o sursă potenţială de economii şi investiţii pentru formarea şi dezvoltarea de capital.
II. Efecte negative
• Descreştere constantă a ratelor activităţii economice până la 43,7% în localităţile rurale,
iar în oraşe – până la 49,7%.
• Muncitorii ilegali sunt expuşi unui risc dublu: sunt privaţi de orice drepturi sociale atât în R.
Moldova, cât şi în ţările-gazdă.
De asemenea, participanţii vor explica efectele pozitive şi cele negative ale migraţiei. După discuţie, acestea vor
fi scoase în evidenţă, împreună cu argumentele specialiştilor afişate pe ecran. Ulterior, se va determina că ele
coincid.
Accent se va pune pe efectele sociale ale migraţiei, pe termen scurt şi pe termen lung.
Se va dovedi că, repercusiunile fenomenului discutat acţionează asupra fiecărui participant în parte.
Formatorul va cere participanţilor să enumere posibilităţile de micşorare a efectelor negative şi a rolului tânărului
în aplanarea situaţiei.
Slide 4,5 din prezentarea PowerPoint “Gestionarea şi investirea remitenţelor” (vezi anexa CD).
c) Utilizarea remitenţelor
Formatorul va afişa pe ecran un tabel, ce arată utilizarea remitenţelor de către conaţionalii noştri ce lucrează
peste hotare, în dependenţă de sumele obţinute.
Din acest tabel se vede clar, că doar 7% din remitenţe sunt investite, circa 40% sunt utilizate pentru alimentaţie,
15% sunt folosite pentru îmbrăcăminte, 8% – pentru cultură şi învăţământ ş.a.
Formatorul, cu ajutorul participanţilor, va căuta răspuns la întrebarea: de ce moldovenii nu investesc banii
câştigaţi peste hotare?
În rezultat, ajungem la următoarele concluzii:
• economii limitate sau insuficiente;
• mediu de afaceri imperfect;
• sistem financiar imperfect;
• analfabetism financiar;
• neîncredere şi teamă de riscuri;
• puţine servicii de intermediere financiară a beneficiarilor de remitenţe;
• lipsa unor competenţe antreprenoriale.
d) Factorii ce previn reîntoarcerea migranţilor
Acest compartiment va începe cu următoarele întrebări către participanţi:
• Care dintre voi are, cel puţin, un membru al familiei sau o rudă apropiată plecaţi la muncă
peste hotare?
• Care rude doresc să se întoarcă în timpul apropiat acasă?
• Care sunt cauzele ce-i reţin în străinătate?
• Care dintre participanţi doresc să plece în următorii ani peste hotare?
• Din ce motive?

9. 7
Ghid metodico-didactic
Formatorul va analiza toate răspunsurile şi le va structura, conform factorilor ce previn reîntoarcerea migranţilor,
scriindu-le pe o foaie (tablă).
Participanţii vor pune în prim-plan următoarele probleme, ce previn revenirea migranţilor acasă:
• lipsa unui loc de muncă;
• infrastructura slab dezvoltată;
• nivelul ridicat de corupţie;
• lipsa stabilităţii politice;
• mediul de afaceri dificil;
• preţurile foarte mari.
Formatorul va afişa pe ecran graficul unui sondaj, ce arată răspunsurile în procente la aceste întrebări, de unde
se vede că circa 70% dintre cei întrebaţi au răspuns că nu se întorc în ţară, din cauza lipsei unui loc de muncă.
Înainte de a trece la etapa următoare, organizatorul va începe discuţia despre posibilităţile de a crea un loc de
muncă propriu, prin deschiderea unei activităţi economice (afaceri), implicând în dezbatere şi participanţii.
Se va scoate în evidenţă problema principală: lipsa cunoştinţelor în domeniul afacerilor.
e) Temeiuri invocate pentru a nu crea o întreprindere proprie
Vor fi prezentate rezultatele sondajului efectuat printre migranţii ce au răspuns la întrebarea: ce vă face să nu
începeţi o afacere proprie?
Răspunsurile prioritare:
• Nu cunosc nimic în afaceri.
• Nu am destui bani.
• Mă tem să pierd banii.
• Nu ştiu ce afacere să deschid.
• Mafia este mare.
• Nu o sa am venituri.
Formatorul va aduce un şir de exemple din viaţă despre persoanele care au creat afaceri proprii intuitiv, fără a
cunoaşte ceva despre business – au început afacerea de nevoie pentru a hrăni familia, unii dintre ei au reuşit şi
sunt oameni de afaceri de succes.
Se va pune accent pe situaţia din ţară, referitoare la mediul de afaceri, la politica statului în schimbarea situaţiei.
f) Politica statului în dezvoltarea mediului de afaceri
Cu ajutorul slide-urilor, se vor prezenta diferite proiecte derulate în R. Moldova pentru migranţi, dar şi pentru
tinerii cu vârstă între 18-30 ani, care sunt potenţiali migranţi, în scopul facilitării deschiderii unei afaceri.
În special, se vor enumera:
Programul„PARE 1+1”, Proiectul„PNAET”, Proiectul„FIDA 5 pentru tineret”.
Aceste proiecte oferă sprijin financiar, dar şi şcolarizarea doritorilor de a deschide afaceri.
Profesorul se va referi şi la Legea cu privire la antreprenoriat, ce ţine de raporturile dintre antreprenor şi stat.
Notă: Vor fi prezentate slide-uri cu tematica expusă. Se vor distribui materialele pe foi A4, pentru fiecare participant.
Slide 11,12 din prezentarea PowerPoint „Gestionarea şi investirea remitenţelor” (vezi anexa CD).
Metodele folosite: expunerea orală, prezentarea„PowerPoint”, discuţia.

10. 8
Ghid metodico-didactic
Tema II
Managementul resurselor umane
Scopul modulului: Participanţii vor fi familiarizaţi cu noţiunile de şomaj, managementul resurselor umane,
interviu de angajare, CV, scrisoare de intenţii, scrisoare de recomandare, fişă de post, contract de muncă.
Obiectivele: La finele sesiunii, participanţii vor fi în măsură:
 săînţeleagăimportanţaresurselorumanepentrutoatedomeniileîncarevoractiva
tinerii;
 să cunoască situaţia tinerilor pe piaţa muncii;
 să cunoască situaţia despre reforma învăţământului din R. Moldova;
 să conştientizeze alegerea studiilor prin prisma viitorului aşteptat;
 să ţină cont în activitatea lor de viitor de importanţa resurselor umane;
 să completeze un CV corect;
 să fie pregătit de o convorbire de angajare;
 să cunoască modalităţile de găsire a unui loc de muncă.
Situaţia tinerilor pe piaţa muncii
a) Situaţia curentă a tinerilor pe piaţa muncii
Toţi participanţii vor primi o fişă, pe care vor scrie cum îşi planifică ei viitorul:
1) să-şi facă o carieră de succes (profesie bună);
2) să-şi deschidă o afacere (om de afaceri).
Fişele vor fi analizate imediat şi se va determina câţi dintre participanţi vor să-şi facă o carieră de succes şi câţi
doresc să-şi deschidă o afacere pe viitor.
Toţi însă, doresc să-şi continue studiile la universităţi!
Formatorul îi va încuraja în continuarea studiilor şi va purta o discuţie referitor la viitorul tinerilor.
Formatorul îi va ruga pe participanţi să povestească despre situaţia tinerilor din localităţile lor, ca să înţeleagă
dacă ei sunt informaţi în ceea ce priveşte posibilitatea de studiere la instituţiile de învăţământ superior, intrarea
în câmpul muncii, posibilitatea de a se odihni, calitatea studiilor şi viitorul lor apropiat.
Vor fi evidenţiate problemele tinerilor, scrise pe o foaie sau pe tablă.
Răspunsuri primite din partea tinerilor:
 Tinerii nu au unde se odihni.
 Tinerii nu au condiţii de a studia la un nivel dorit în licee.
 Tinerii nu sunt primiţi la muncă, fiindcă nu au experienţă.
 Majoritatea tinerilor doresc să plece peste hotare.
 Salariile pentru tinerii specialişti sunt mici.
Formatorul îşi va expune părerea în raport cu situaţia tinerilor din R. Moldova, cu cei din alte ţări, cu exemple
similare.
Pe slide vor fi expuse dezavantajele principale ale tinerilor pe piaţa muncii din R. Moldova:
 calitatea sistemului educaţional vizavi de cererea pieţei muncii;
 perspectivele de angajare.
Primele dezavantaje se referă la calitatea nesatisfăcătoare a studiilor din R. Moldova, care pregătesc şomeri şi
nu forţă de muncă. Necorespunderea profesională a specialiştilor absolvenţi cu cererea pieţei muncii duce
la descurajarea studenţilor în a depune eforturi intelectuale pe durata anilor de studii.

11. 9
Ghid metodico-didactic
Pedealtăparte,perspectivelepost-absolvire(condiţiiledemuncă,salariul,condiţiiledeviaţăvizavidepreţurile
moldoveneşti) contribuie la tendinţa de emigrare a tinerilor.
Finalmente, potenţialul uman, cel cu care se mândreşte R. Moldova, nu doar că este nevalorificat suficient,
dar şi încurajat spre exodul de creieri.
Slide 2 din prezentarea PowerPoint „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” (vezi anexa CD).
b) Situaţia din învăţământul R. Moldova
Sistemul educaţional din R. Moldova se află într-o veşnică perioadă de transformare. Aceasta poate fi explicat
prin necesitatea ajustării învăţământului la standardele UE.
Imperativul elaborării Strategiei de dezvoltare a învăţământului este dictat de cursul european al R. Moldova
şi de cel al aderării sistemului de învăţământ superior la procesul de la Bologna.
Strategia urmează a fi implementată în trei etape:
 Etapa I: 2004-2005 – elaborarea bazei normative pentru modernizarea învăţământului superior, în contextul
procesului de la Bologna;
 Etapa II: 2005-2010 – structurarea învăţământului superior în trei cicluri, asigurarea calităţii învăţământului
superior şi promovarea mobilităţii studenţilor şi universitarilor;
 Etapa III: 2010-2015 – edificarea sistemului de învăţământ superior al societăţii postindustriale, capabil de
autoorganizare şi autodezvoltare.
Structura învăţământului superior modernizat:
Liceu, Colegiu, Şcoală profesională :
 Ciclul I are durata de 3-4 ani şi finalizează cu diploma de licenţă.
Deţinătorii diplomei de licenţă se pot angaja în câmpul muncii pe posturi prevăzute de Nomenclatorul ocupaţiilor. În
primul ciclu al învăţământului superior, studenţilor li se asigură o pregătire fundamentală generală, orientată spre
domenii profesionale largi, în baza unui curriculum-nucleu.
 Ciclul II are durata de 1-2 ani şi finalizează cu diploma de master.
Acest ciclu are drept scop pregătirea superioară, aprofundată în domenii profesionale înguste. Admiterea în ciclul II se
face pe bază de concurs pentru absolvenţii ciclului I cu diplomă de licenţă.
 Doctorat: 3 ani – diplomă de doctor în ştiinţe
 Postdoctorat: – doctor habilitat
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică privind activitatea instituţiilor de învăţământ superior, în anul de
studii 2010-2011, reţeaua învăţământului superior este formată din:
• 33 unităţi, inclusiv 19 instituţii de stat (dintre care 2 unităţi realizează numai studii de masterat)
şi 14 – nestatale.
• În anul de studii 2010-2011, în instituţiile de învăţământ superior au fost înmatriculaţi 21,2 mii de
studenţi la Ciclul I (practic, la nivelul anului precedent) şi 6,7 mii de persoane la Ciclul II (în creştere
cu 15,7% faţă de anul precedent). Ponderea persoanelor înmatriculate la Ciclul II era în creştere de
la 18,0% în anul de studii 2008-2009 până la 24,2% în 2010-2011.
La începutul anului de studii 2010-2011, numărul total de studenţi a constituit 107,8 mii de persoane (exclusiv
cei străini), prezentând o micşorare faţă de anul de studii precedent – cu 1,9%.
Din totalul de studenţi înscrişi la instituţii de învăţământ superior, 72,1% urmau studiile la zi şi 27,9% cele cu
frecvenţă redusă.
Distribuţia studenţilor din învăţământul superior pe cicluri s-a prezentat astfel: 84,1% din total studenţi erau
înscrişi la studii superioare de licenţă, 11,9% – la studii de masterat şi 3,9% – la studii superioare medicale şi
farmaceutice.

12. 10
Ghid metodico-didactic
Comparativ cu anul de studii 2009-2010, această structură s-a modificat, în special, s-a majorat ponderea
masteranzilor (cu 1,9 puncte procentuale).
Formatorul va afişa aceste date statistice şi va arăta cum se schimbă situaţia din educaţie, datorită numărului în
micşorare de elevi, studenţi şi tineri, ce vor deveni angajaţi.
Acestfenomeninfluenţeazăsituaţiasocial-economicădinţară,deoarecenuvomaveadestulecadreîneconomie,
numărul de oameni în vârstă va fi în raport cu cei ce lucrează destul de mare.
Angajatorii vor cere angajaţilor cunoştinţe profunde şi standarde înalte în muncă, fapt ce va duce la o selectare
riguroasă a celor mai tari studenţi la munci bine plătite, iar numărul de şomeri va rămâne mare în următorii ani.
Formatorul va pune accent pe calitatea studiilor, a cunoştinţelor obţinute, deoarece viaţa cere specialişti bine
pregătiţi. Niciun angajator nu are interesul să ia la lucru un lucrător necompetent.
Vor fi angajaţi prin concurs cei mai buni – acest lucru impune tânărul să înveţe conştiincios, la toate nivelele
de studii.
Învăţământul superior de calitate va trebui să se sprijine pe cele patru imperative stabilite de comisia
„Delors”:
 a învăţa să ştii;
 a învăţa să faci;
 a învăţa să trăieşti în comunitate;
 a învăţa să fii.
Slide 3-11 din prezentarea PowerPoint „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” (vezi anexa CD).
c) Rezultatele şi concluziile unui sondaj
Acest compartiment are menirea să consolideze cunoştinţele referitor la situaţia tinerilor pe piaţa muncii, să
determine cauzele şi efectele şomajului şi să identifice oportunităţile viitoare pentru ei.
Formatorul, folosind slide-urile, va arăta datele unui sondaj efectuat referitor la şomajul printre tineri în anul
2010.
Astfel, în R. Moldova, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, circa 1.313.800 de persoane constituie
populaţia economic activă a ţării.
Numărul total al şomerilor constituie peste 85.400 persoane, fiind în scădere faţă de trimestrul doi al anului
2010, dar în puţină creştere faţă de acelaşi trimestru din anul precedent.
Rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 6,5% (tr.III, 2010), în rândurile tinerilor (15-24 ani)
constituind – 18,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani, acest indicator a atins cota de 13,9%.
Concluzie: Rata şomajului printre tineri prevalează rata şomajului pe ţară!
 Motivele principale invocate pentru argumentarea nivelului înalt al ratei şomajului tinerilor din
R. Moldova sunt: atât lipsa de experienţă a acestora, cât şi neîncrederea potenţialilor angajatori în
cunoştinţele lor.
 R. Moldova se clasează pe locul 99 din 139, conform indicatorilor de eficienţă, aceştia cuprinzând:
calitatea studiilor, eficienţa pieţei bunurilor, eficienţa pieţei muncii, dezvoltarea pieţei financiare,
progresul tehnologic şi dimensiunea pieţei.
Cauzele ratei înalte a şomajului în rândul tinerilor pot fi clasificate în patru grupuri mari:
 cauze ce ţin de nedorinţa angajatorului de a angaja tineri absolvenţi;
 cauze ce ţin de slaba informare a tinerilor despre oportunităţile pieţei de muncă;
 problema lipsei locurilor de muncă şi atractivitatea scăzută a ofertelor pieţei de
muncă;
 nedorinţa unor tineri de a se angaja.

13. 11
Ghid metodico-didactic
Efectele ratei înalte a tinerilor neangajaţi în câmpul muncii
 Influenţează negativ economia ţării.
 Influenţează negativ viitorul tinerilor.
 Tinerii neangajaţi îşi pierd şi puţinele abilităţi şi cunoştinţe pe care le aveau.
 Tinerii sunt descurajaţi, aleg să migreze.
 Capitalul uman în economie degradează.
 Cheltuielile bugetare ale statului pentru sistemul educaţional nu sunt justificate.
 Afectează şi indicatorii demografici: tinerii amână întemeierea unei familii până la
momentul, când vor avea o situaţie economică stabilă.
În final, formatorul va accentua situaţia tinerilor pe viitor, arătând importanţa acestora pentru dezvoltarea social-
economică a ţării.
 Tinerii constituie un grup social foarte important în R. Moldova, din perspectiva dezvoltării sociale,
dar mai ales, economice a ţării. Tinerii de astăzi sunt baza populaţiei active în perspectivă. Pregătirea
profesională şi integrarea lor în societate sunt esenţiale pentru viitorul lor în R. Moldova.
 Încadrarea în câmpul muncii este primordială pentru integrarea socială. Având locuri de muncă bine
plătite, tinerii sunt stimulaţi să-şi crească potenţialul iniţiativelor antreprenoriale, să înveţe continuu şi să
contribuie la dezvoltarea social-economică a ţării.
 Tranziţia de la şcoală la muncă este o problemă eternă pentru tinerii din toate ţările. În R. Moldova,
aceasta este însă, agravată de faptul că populaţia tânără este în descreştere şi mulţi tineri aleg să
emigreze în scop de muncă.
Motto-ul temei:
Viitorul depinde de fiecare dintre voi:
să fie luminos ori nedeterminat
Profesorul va propune celor prezenţi să-şi expună viziunile asupra propriului lor viitor (peste 3-5 ani).
Discuţia va fi orientată de către formator spre identificarea oportunităţilor pe care le au tinerii. În concluzie, există
numai două oportunităţi: să facă studii pentru a deveni buni specialişti (carieră de succes) sau să facă studii, pentru
a deschide afaceri proprii (oameni de afaceri).
Slide 12-18 din prezentarea PowerPoint „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” (vezi anexa CD).
d) Identificarea oportunităţilor
I. Angajare şi carieră
a) Politici publice
Acţiunile Guvernului:
 Informează referitor la locurile de muncă solicitate pe piaţa muncii, prin intermediul Agenţiei Naţionale a
Oficiului Forţelor de Muncă, în continuare ANOFM.
 Asigură plasarea în câmpul muncii (cu ajutorul ANOFM).
 Oferă suport financiar pe termen limitat pentru şomeri (prin intermediul ANOFM).
 Oferă suport financiar pentru absolvenţii ce se angajează în zonele rurale.
 Organizează cursuri de recalificare (prin intermediul diferitor proiecte şi programe).
 Asigură suport (financiar, şcolarizare) pentru tinerii ce vor să-şi deschidă afaceri proprii.
 Asigură formarea profesională a tinerilor (fără plată).
Slide 19-30 din prezentarea PowerPoint „Situaţia tinerilor pe piaţa muncii” (vezi anexa CD).

14. 12
Ghid metodico-didactic
b) Managementul resurselor umane
Scopul didactic al temei:
La prezentarea acestei teme, se va ţine cont de faptul că nu toţi participanţii sunt familiarizaţi cu noţiuni
şi definiţii din domeniul managementului resurselor umane, de aceea, unul dintre scopurile de bază
ale formatorului este de a explica importanţa resurselor umane în toate domeniile social-economice, în
special, în domeniul afacerilor.
 Importanţa resurselor umane
Formatorul va începe discuţia despre importanţa omului în orice domeniu şi va explica marile schimbări ale
cerinţelor faţă de angajaţi, în comparaţie cu anii precedenţi.
În orice afacere sunt gestionate următoarele tipuri de resurse:
 resurse materiale;
 resurse financiare;
 resurse informaţionale;
 resurse umane.
Resursele Umane: cele mai IMPORTANTE, VALOROASE, COMPLEXE
Participanţilor li se va cere opiniile referitoare la importanţa resurselor umane în diferite domenii de activitate.
În concluzie, se va atrage atenţia că de OM depinde succesul unei afaceri, exercitarea unei funcţii, mai bine zis,
de pregătirea, atitudinea şi de punctualitatea lui.
Profesorul va conduce discuţia spre conştientizarea rolului resurselor umane într-o instituţie. Va spune tinerilor
că fiecare angajator îşi doreşte cel mai bun specialist. De aceea, în majoritatea cazurilor, se angajează personal
în bază de concurs.
 Funcţiile principale ale Serviciului Resurse Umane:
 planificarea personalului;
 formarea şi perfecţionarea personalului;
 angajarea-eliberarea;
 motivarea;
 evaluarea performanţelor;
 pregătirea rapoartelor.
Formatorul va sublinia că pe fiecare dintre participanţi la training îi aşteaptă o întâlnire cu acest departament, cu
persoana responsabilă de managementului resurselor umane, care are următoarele sarcini:
 pregătirea şi plasarea anunţului de angajare;
 colectarea cererilor;
 selectarea preliminară (în baza CV-urilor);
 realizarea interviului preliminar;
 colectarea informaţiilor adiţionale;
 testarea candidaţilor;
 selectarea pentru interviul final;
 interviul de angajare;
 decizia finală.

15. 13
Ghid metodico-didactic
Concluzia la care urmează să ajungă participanţii este următoarea: înainte să te duci la interviu, trebuie să cunoşti
mai multe lucruri:
 Să ştii să scrii un CV.
 Să ştii să scrii o scrisoare de motivaţie.
 Să ştii ce este o scrisoare de recomandare.
 Să ştii cum să te pregăteşti de interviu.
 Să ştii ce este fişa de post.
 Să ştii ce este un contract de muncă.
 Părţile componente ale unui CV
Formatorul prezintă pe slide un CV completat, unde se atrage atenţie la obiectivele acestuia, la conţinutul şi la
completarea lui.
Slide 1-17 din prezentarea PowerPoint: „Conţinutul unui CV şi tipuri de CV-uri” (vezi anexa CD).
Lucrul pentru acasă: Completarea unui CV, conform modelului primit (vezi anexă).
Formatorul prezintă:
 Scrisoarea de intenţie
• Scrisoarea de intenţie, parte componentă a CV-ului, este cunoscută şi sub titlul de scrisoare
de prezentare. Ea este „ambalajul” CV-ului şi trebuie să fie realizată astfel, încât să stârnească
interesul angajatorului şi să-l determine să citească CV-ul cu atenţie.
• Scrisoarea de intenţie trebuie formulată într-o formă concisă, clară şi la obiect şi să nu conţină
mai mult de 4-5 paragrafe, care să nu depăşească o pagină.
 Scrisoarea de recomandare
Scrisoarea de recomandare trebuie să conţină:
• numele şi datele personale ale candidatului;
• perioada în care a lucrat pentru angajatorul respectiv;
• postul ocupat (dacă au fost mai multe, se vor enumera toate);
• o evaluare cu privire la performanţa profesională a candidatului.
Exemple: 1. Model de CV Europass ; 2. Scrisoare de intenţii; 3. Scrisoare de recomandare (vezi anexa CD).
În continuare, profesorul le va explica participanţilor că, de fapt, convorbirea este cea mai importantă etapă
în procesul de angajare. Va menţiona că aceasta se poartă de un specialist, care ştie cum să aleagă personalul,
care are un scop bine determinat şi caută cea mai bună persoană pentru postul anunţat la concurs. Reieşind din
aceste considerente, fiecare participant trebuie să se pregătească de interviu.
Exerciţiu (10 minute, activitate în grupuri):
Fiecare grup este rugat să expună pe hârtie cum ar trebui să se pregătească pentru un interviu de selecţie.
Cu ajutorul slide-urilor, se va răspunde la întrebarea: cum să mă pregătesc de interviu?
Pregătirea interviului: ţinuta, vestimentaţia şi punctualitatea

16. 14
Ghid metodico-didactic
Iată o listă de control, utilă înaintea oricărui interviu :
1. Pregăteşte-ţi din timp îmbrăcămintea.
2. Adoptă un stil clar, simplu, fără“zorzoane”.
3. Asigură-te din timp că hainele sunt în perfectă stare, curate şi călcate.
4. Ai grija de aspectul tău: igiena, coafura, manichiura îngrijită, pantofii lustruiţi.
5. Foloseşte un deodorant discret şi un parfum de bună calitate. Nu exagera cu mirosurile, între un
parfum îndoielnic şi simplul miros de săpun, alege săpunul.
6. Ordonează într-o mapă toate materialele importante pentru interviu: CV-ul,scrisoareadeintenţie,
scrisorile de recomandare, portofoliul de lucrări (unde este cazul).
7. Vizualizează harta locului unde se ţine interviul. Asigură-te că ştii cum să ajungi în timp util la
întâlnirea cu angajatorul. Punctualitatea este o forma de respect şi un indicator al faptului că eşti
suficient de motivat/ă pentru jobul respectiv.
8. Află numele şi funcţia persoanei care te va intervieva.
9. Adună suficiente informaţii despre firmă (internetul şi presa de specialitate îţi pot fi utile).
10. Analizează-ţi punctele forte, în raport cu postul şi firma pentru care ai fost chemat/ă la interviu.
După afişarea acestei liste de recomandări, auditorilor li se va propune să le compare cu cele scrise de ei. Fiecare
grup va evidenţia, că majoritatea cerinţelor se regăsesc în fiecare grup.
Formatorul va prezenta principalele greşeli de evitat la interviul de angajare.
• Prima greşeală: vorbeşti prea mult.
Lainterviu,nueştilataifas.Interlocutorulştiepreciscevreasăteîntrebeşiaşteaptărăspunsuriletaleprecise.
Nu încerca să răspunzi la întrebări, lăudându-te. Când îl vor interesa meritele tale, te va întreba el. Scopul interviului
nu este să dai alte informaţii decât cele din CV, ci să faci o demonstraţie despre felul cum ştii sau nu ştii să vorbeşti.
• A doua greşeală: nu-ţi cunoşti valoarea de piaţă.
Dacă nu cunoşti avantajul exact al salariilor în domeniul tău, mai bine să nu te duci la interviu.
Una din capcane este întrebarea dacă ai fost satisfăcut de salariul avut anterior. La un răspuns afirmativ, iţi va da
puţin. La unul negativ, te va categorisi ca nemulţumit.
• A treia greşeală: vorbeşti neîntrebat.
Aceasta este cea mai frecventă greşeală a intervievaţilor şi se poate manifesta în mai multe aspecte.
• A patra greşeală: laşi să se observe că eşti „pe dinafară“.
La interviu, nu dai examen ca la facultate. Trebuie însă, sa ştii totul despre compania la care candidezi, despre
concurenţii ei, produsele, furnizorii, afacerile.
• A cincea greşeală: ai trac şi pierzi ideea principală.
Nu-ţi pierzi ideea, dacă nu-ţi umblă mintea la ce mai urmează, sau la ce poate nu va mai urma niciodată, dacă
interlocutorul se satură să mai întrebe.
• A şasea greşeală: ai o pată neagră în CV şi te obsedează.
„Pata neagră” nu-i o greşeală. Greşit este să fii obsedat de ea, după cum tot necorect este să contezi că interlocutorul
n-o va observa. Înţelept este să ştii că o va remarca, te va întreba şi să fii bine pregătit cu răspunsul.
Slide 1-18 din prezentarea PowerPoint „Managementul resurselor umane” (vezi anexa CD).
Formatorul va explică participanţilor noţiunea de fişă de post şi cea de contract de muncă şi importanţa
cunoaşterii acestora pentru viitorul angajat.
 Fişa de post
Este utilă salariatului, fiindcă acesta conţine:
 o idee clară privind responsabilităţile şi obiectivele postului;
 argumente pentru îmbunătăţire;
 prezintă informaţii privind evaluările viitoare.

17. 15
Ghid metodico-didactic
 Contractul individual de muncă
Contractul individual de muncă este un acord între lucrător şi angajator, prin care lucrătorul se obligă să presteze
o muncă după o anumită specialitate, calificare sau la un anumit post, subordonându-se ordinii interioare a
instituţiei, stabilită de angajator.
Angajatorul, la rândul său, se obligă să plătească lucrătorului salariul şi să-i asigure condiţiile de muncă, ce nu
contravin legii.
Contractele individuale de muncă pot fi încheiate pe un termen diferit:
 pe o durată nedeterminată;
 pentru un termen determinat de cel mult cinci ani;
 pe perioada de îndeplinire a unei lucrări speciale.
Clauzele principale ale contractului de muncă vor include:
 obiectul contractului;
 drepturile şi obligaţiile părţilor (ale angajatului şi angajatorului);
 responsabilitatea părţilor;
 mărimea salariului;
 termenul de acţiune a contractului;
 condiţiile de reziliere a contractului;
 garanţiile lucrătorului.
Formatorul va afişa un slide cu mai multe adrese utile pentru obţinerea unui loc de muncă.
Slide 19-34 din prezentarea PowerPoint „Managementul resurselor umane” (vezi anexa CD).
Consolidarea materialului expus la tema II: 10 minute.
Pebazaunorîntrebări,formatorulvafaceoevaluareasesiunii.Dreptrepere,potserviurmătoareleîntrebări:
1. Ce înţelegeţi prin remitenţe?
2. Care sunt efectele migraţiei?
3. Cum vedeţi rolul vostru în reîntoarcerea migranţilor acasă?
4. De ce rata şomajului este mai mare în rândul tinerilor?
5. Care sunt efectele şomajului?
6. Care sunt principiile sistemului de învăţământ european?
7. Care sunt oportunităţile tinerilor ce le-ar permite asigurarea unui trai decent?
8. Care sunt funcţiile Serviciului Resurse Umane?
9. Ce trebuie să cunoaştem pentru a căpăta un loc de muncă bun?
10. Enumeraţi componentele unui CV.
11. Cum trebuie să ne pregătim de un interviu?
12. Ce este fişa de post?
13. Ce este un contract de muncă?
Notă: Vor fi prezentate slide-uri cu tematica expusă. Se vor distribui materialele pe foi A4, pentru fiecare participant.
Timp necesar total: 180 minute.
Metodele folosite: expunerea orală, prezentarea PowerPoint, discuţia.

18. 16
Ghid metodico-didactic
A doua zi:
II. Crearea afacerii proprii
Scopul modulului: Participanţii vor fi familiarizaţi cu noţiunile de afacere, tipuri de afaceri,
etapele deschiderii unei afaceri, analiza ideii de afaceri, formele organizatorico-juridice ale
unei afaceri.
Obiectivele: La finele sesiunii participanţii vor fi în măsură:
 să definească ce este o afacere;
 să cunoască domeniile de afaceri;
 să poată analiza ideile de afaceri;
 să poată cunoaşte formele organizatorico-juridice.
a) Mediul de afaceri în Republica Moldova
Pentru a începe discuţia despre noţiunile de bază, formatorul va propune auditorului să răspundă la întrebarea:
Ce înţelegeţi prin afacere?
După relatările mai multor participanţi şi exemplele formatorului, va fi explicată noţiunea de afacere.
Afacerea reprezintă intenţia unei persoane (fizice sau juridice) de a face /
a întreprinde anumite activităţi, în scopul obţinerii unui profit.
Următoarea întrebare adresată participanţilor: Care sunt motivele pentru a începe o afacere proprie?
Iarăşi vor urma răspunsurile participanţilor, prin enumerarea celor mai importante, notate pe foaie.
Motivele pentru deschiderea afacerii proprii:
 asigurarea unui trai decent, viitorul familiei;
 venituri mai mari (faţă de salariul existent);
 controlul asupra vieţii personale;
 alternativa şomajului;
 încadrarea în viaţa socială, tendinţa spre autoafirmare, realizarea ideilor
interesante şi neordinare;
 independenţă: „şef însuţi”;
 nemulţumirea de lucrul în companii.
Formatorii împreună cu participanţii vor examina ce fel de afaceri se pot crea în R. Moldova.
b) Oportunităţi de afaceri
Profesorul va expune un slide cu schema oportunităţilor de afaceri şi va clasifica domeniile în care se pot crea
afaceri:
Formatorul va lămuri necesitatea cunoaşterii clasificării afacerilor, priorităţile deschiderii unui business în aceste
domenii. Va puncta un şir de facilităţi la deschiderea afacerilor în agricultură, în servicii etc., cu exemple de
afaceri de succes deschise de tineri prin diferite proiecte, care le-au permis să-şi creeze locuri de muncă acasă
atât pentru ei, cât şi pentru alţi localnici.

19. 17
Ghid metodico-didactic
Tema III
Deschiderea unei afaceri proprii
Opţiuni de afaceri, analiza ideii de afaceri
Moto-ul modulului: „Lansarea în business înseamnă schimbarea modului de viaţă!”
a) Etapele iniţierii unei afaceri
Formatorul va afişa pe ecran slide-ul cu etapele iniţierii unei afaceri şi va sublinia importanţa fiecăreia:
 determinarea ideii de afaceri;
 decizia de a intra în afaceri;
 determinarea produselor / serviciilor;
 determinarea pieţei;
 determinarea resurselor necesare.
 Determinarea ideii de afaceri
Formatorul le va explica participanţilor că la această etapă este foarte important să se păstreze un fişier, unde
se vor scrie mai multe idei de afaceri, ce se pot crea într-o localitate, pentru acumularea mai multor cunoştinţe
despre business-ul existent acolo.
Orice idee poate fi bună, depinde cine o aplică şi unde, în funcţie de posibilităţi.
La acest compartiment, formatorul va da un şir de exemple de idei de afaceri, inclusiv afaceri de succes,
implementate de către tineri.
 Decizia de a intra în afaceri
Formatorul va iniţia o discuţie referitor la luarea deciziei de a întra în afaceri, accentuând factorii de care trebuie
să ţinem cont. În urma discuţiei, profesorul va scoate în evidenţă următoarele aspecte:
 dorinţa şi tendinţa de a iniţia o afacere;
 determinarea posibilităţilor proprii;
 evaluarea efortului necesar pentru început;
 co-raportarea posibilităţilor, resurselor reale şi a beneficiilor posibile.
Decizia de iniţiere a afacerii – o decizie riscantă şi dificilă. De aceea, trebuie să fie luată cu
membrii familiei.
 Determinarea produselor / serviciilor
Formatorul prin mai multe întrebări de tipul: ce înţelegeţi prin produs, serviciu, adresate participanţilor, va
încerca să stabilească definiţia acestor noţiuni.
În final, se va ajunge la următoarea noţiune: Produs sau serviciu sunt bunurile pentru care oamenii plătesc bani.
Formatorul va oferi mai multe exemple de produse, servicii şi va explica faptul, că fiecare afacere scoate pe piaţă
un serviciu sau un produs. Produsele se deosebesc între ele, după preţ, calitate, cantitate.
 Determinarea pieţii
De obicei, participanţii au cunoştinţe despre piaţă, dar se limitează la piaţa de unde ei procură diferite produse.
Formatorul după o mică discuţie la acest subiect, va da definiţia pieţii.
Cea mai simplă definiţie indică faptul că piaţa este locul de întâlnire al cererii cu oferta.
În continuare, se vor clasifica pieţele după aria lor geografică, mărime. Se va da exemple de piaţă de desfacere:
locală, regională, republicană, externă.

20. 18
Ghid metodico-didactic
 Determinarea resurselor necesare
Formatorul prin discuţie va scoate în evidenţă necesarul de resurse pentru deschiderea unei afaceri. Deobicei,
participanţii numesc aceste resurse:
 materiale (încăperi, tehnologii, transport, rezerve de produse);
 financiare (bani);
 umane (intelectuale, fizice).
Slide 7-22 din prezentarea PowerPoint „Idei de afaceri” (vezi anexa CD).
b) Evaluarea ideii de afaceri
Exerciţiu: 15 minute.
Participanţii vor primi o foaie A4, pe care sunt trasate mai multe linii orizontale cu cifre la capătul liniilor de la 1
la 8, unde vor fi rugaţi să scrie 2-5 idei de afaceri, ce pot fi implementate la ei în localitate.
Jos, pe aceeaşi foaie, vor fi descrise 8 criterii, după care vor analiza ideea optimă:
1. Acest produs (serviciu) se va cumpăra cel mai bine.
2. Am o piaţă de desfacere mai mare.
3. Nu am concurenţi mulţi.
4. Am resurse materiale cu ce să produc.
5. Am resurse financiare să încep afacerea.
6. Am cunoştinţele şi experienţa necesară, pentru a deschide această afacere.
7. Am susţinere de la părinţi, prieteni, pentru a deschide afacerea dată.
8. Îmi place cel mai mult.
Formatorul va afişa pe ecran această foaie şi va explica cum trebuie analizate aceste idei şi participanţii, timp
de câteva minute, vor îndeplini această sarcină.
În rezultat, fiecare participant va găsi ideea optimă, după numărul punctajului obţinut.
Se va atrage atenţia, că fiecare dintre cei prezenţi va trebui să îndeplinească acasă această sarcină împreună cu
membrii familiei, deoarece vor efectua planificarea afacerii proprii.
În concluzie, la alegerea unei idei de afacere optime, trebuie să se ţină cont de următorii 6 paşi, ce necesită
a fi parcurşi:
PAS #1: Păstraţi un fişier, sau carnet pentru notarea ideilor.
PAS #2: Acumulaţi informaţii despre afacerea ce doriţi să o deschideţi.
PAS #3: Îmbunătăţiţi abilităţile personale.
PAS #4: Aplicaţi tehnici de verificare în generarea noilor idei riscante.
PAS #5: Luaţi în consideraţie aspectele personale şi financiare, identificaţi sursele de capital.
PAS #6: Determinaţi care tip de afaceri este potrivit pentru dvs.
c) Forme organizatorico-juridice
În continuare, profesorul va explica participanţilor că, de fapt, orice persoană care doreşte să-şi deschidă o
afacere, trebuie să o facă conform legii.
În dependenţă de afacere, tinerii îşi vor alege o formă organizatorică, ce le-ar permite să desfăşoare activitatea aleasă.
Vor fi informaţi, de asemenea, despre cele mai simple forme organizatorico-juridice:
 patenta de întreprinzător;
 gospodăria ţărănească (de fermier);
 întreprinzătorul individual;
 societatea cu răspundere limitată.
Profesorul va invoca genurile de activitate pentru fiecare categorie discutată: unde pot fi înregistrate, cât costă
şi ce documente pot fi obţinute.

21. 19
Ghid metodico-didactic
d) Zece legi ale antreprenoriatului
La acest capitol, formatorul va afişa cele 10 legi ale antreprenoriatului, pe care trebuie să le respecte fiecare
doritor de a iniţia un business:
1. Stabiliţi scopul şi acţionaţi pentru a-l atinge.
2. Fiţi neobosit şi perseverent.
3. Focusaţi-vă pe nişele pieţei.
4. Fiţi decisivi şi implementaţi rapid deciziile.
5. Ascultaţi şi fiţi sensibil la clienţi, furnizori, angajaţi şi investitori.
6. Focusaţi-vă la cash flow (fluxul de numerar).
7. Fiţi inventivi şi diferiţi.
8. Minimizaţi structura de management.
9. Maximizaţi profiturile prin menţinerea costurilor joase şi productivităţii înalte.
10. Aveţi încredere în forţele proprii.
Formatorul va explica fiecare lege în parte (prin exemple).
Slide 31 din prezentarea PowerPoint „Idei de afaceri” (vezi anexa CD).
e ) Greşeli de evitat la implementarea ideii de afaceri
La acest capitol profesorul va iniţia o discuţie despre posibilităţile deschiderii unei afaceri, succesele afacerii şi
greşelile ce trebuie prevenite. Pe ecran va fi afişat slide-ul cu greşelile ce trebuie evitate la iniţierea afacerilor:
• Nu toate ideile bune sunt oportunităţi şi vor aduce succes.
• Nu permiteţi altora să vă spună ce fel de afacere să iniţiaţi.
• Feriţi-vă de părerile prietenilor şi familiei despre ideea dvs. de afacere.
• Nu deschideţi afaceri“şi eu”– copie exactă a altor afaceri.
• Nu iniţiaţi afaceri, ce nu coincid cu scopurile dvs. personale.
• Nu începeţi afacerea fără a scrie business planul.
Formatorul va atrage atenţia că, cel mai des, începătorii fac următoarele greşeli:
• Nu efectuează cercetarea adecvată a pieţei.
• Au presupuneri simpliste şi proiecte ireale.
• Stabilesc inadecvat preţurile.
• Au capital iniţial insuficient.
• Contează doar pe vre-o doi-trei clienţi.
• Încearcă să acţioneze singuri.
Slide 32-33 din prezentarea PowerPoint „Idei de afaceri” (vezi anexa CD).
Consolidarea materialului expus la tema III: 10 minute.
Pe baza unor întrebări, formatorul va face o evaluare a sesiunii.
Drept repere, pot servi următoarele întrebări:
1. Ce este o afacere?
2. Care sunt domeniile afacerilor în R. Moldova?
3. Ce trebuie să cunoaştem înainte de a ne lansa în afaceri?
4. Care sunt etapele deschiderii unei afaceri?
5. Care sunt criteriile de determinare a unei idei de afaceri?
6. Care sunt formele organizatorico-juridice?
7. Care sunt greşelile începătorilor?
Notă:Vorfiprezentateslide-uricutematicaexpusă.SevordistribuimaterialelepefoiA4,pentrufiecareparticipant.
Timp necesar total: 180 minute.
Metodele folosite: expunere orală, prezentare PowerPoint, discuţie.

22. 20
Ghid metodico-didactic
A treia zi
Tema IV
Planificarea afacerii
Scopul modulului: Participanţii vor fi familiarizaţi cu noţiunile de planificarea afacerii, cu structura planului
de afacere, cu noţiunea de investiţie, cu calculul vânzărilor, calculul costurilor, rezultatele financiare,
rentabilitatea afacerii, recuperabilitatea afacerii.
Obiectivele: La finele sesiunii participanţii vor fi în măsură:
 Să înţeleagă importanţa planificării afacerii.
 Să cunoască structura unui plan de afacere.
 Să cunoască modalitatea de calcul a vânzărilor, costurilor.
 Să poată analiza rezultatele financiare.
 Să determine rentabilitatea şi recuperabilitatea afacerii.
 Să poată scrie un plan de afacere.
I Planificarea afacerii
 Ce este planificarea afacerii?
Formatorul va expune un slide pe care este scrisă definiţia planificării afacerii, după care urmează analiza şi
importanţa planificării pentru succesul business-ului.
Planificarea afacerii este un proces de identificare, culegere, analiză şi interpretare a informaţiilor
legate de activitatea firmei, în scopul definirii misiunii, obiectivelor, strategiilor şi planurilor de acţiune
pentru o perioadă determinată.
Orice planificare de afaceri presupune următoarele acţiuni:
 Să culegi informaţii despre clienţi, concurenţi, piaţa de desfacere, proces de producţie şi operaţiuni,
personal, precum şi informaţii financiare.
 Să le analizezi din toate punctele de vedere, pentru a vedea oportunităţile si ameninţările ce pot
interveni.
 Să le foloseşti în activitatea viitoare, pentru a obţine un profit confortabil, de durată.
Slide2 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
În scopul accentuării importanţei planificării afacerii, formatorul va expune la ecran următorul citat:
“Având un plan minuţios şi detaliat, puteţi învinge. Având un plan neglijent şi mai puţin detaliat, s-ar putea
să nu învingeţi, însă eşecul este şi mai previzibil, dacă nu planificaţi deloc! O victorie sau o înfrângere poate fi
prevăzută, pornind de la modul în care acţiunea a fost planificată în avans.”
Sun Tzu, ”Arta războiului”, sec. 400 î.H.
Slide 4 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
Se va atrage atenţia, că planificarea în război avea o mare importanţă, deoarece era vorba de viaţă şi moarte,
asemeni şi în afaceri, planificarea riguroasă îţi va garanta succesul afacerii, în caz opus, eşecul este garantat.

23. 21
Ghid metodico-didactic
Planificarea afacerii se concentrează într-un document important pentru orice afacere, ce se numeşte plan de
afacere (în continuare PA).
Planul de afaceri este un document confidenţial, în care sunt scrise obiectivele şi scopurile
întreprinderii demonstrându-se în detalii şi modalităţile de realizare a acestora.
O afacere trebuie, aşadar, bine pregătită, din timp, exact aşa ca atunci când îţi construieşti o casă. Trebuie ca
înainte de a te apuca de construcţia efectivă, să pui pe hârtie, sub forma unui proiect, concepţia şi calculele tale.
 Funcţiile planului de afaceri:
• PA reprezintă instrumentul intern, prin care antreprenorul poate conduce şi controla activitatea
firmei sale.
• PA reprezintă şi un instrument extern, fiind şi un instrument excelent de comunicare cu mediul
economic.
Cine sunt beneficiarii PA?
 Antreprenorii;
 Managerii;
 Proprietarii;
 Bancherii;
 Investitorii;
 Partenerii de afaceri.
Care sunt etapele de întocmire a unui plan de afaceri?
 Colectarea informaţiei;
 Determinarea tipului planului;
 Stabilirea structurii planului.
De ce informaţii avem nevoie pentru a întocmi un plan de afaceri ?
 Piaţa;
 Clienţii;
 Concurenţii;
 Procesul de producţie;
 Capacitatea de producţie;
 etc.
Slide 5-16 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
 Structura planului de afacere
Formatorul va arăta auditoriului un model de plan de afaceri, unde se arată cele 2 părţi componente: partea
textuală şi partea de calcule (anexe).
Se vor enumera părţile componente ale unui plan de afacere şi vor fi prezentate pe ecran.
Părţile componente ale unui plan de afacere,
 SINTEZA PA:
1. DESCRIEREA AFACERII
2. DESCRIEREA PRODUSULUI

24. 22
Ghid metodico-didactic
3. ORGANIZAREA ŞI MANAGEMENTUL
4. PIAŢA ŞI STRATEGIA DE MARKETING
5. ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ
6. PLANUL INVESTIŢIONAL
7. PLANUL FINANCIAR
8. ANALIZA RISCURILOR
9. ANEXE.
Formatorul va explica conţinutul fiecărei părţi componente, lămurind că sinteza se scrie la finele elaborării
planului de afacere.
Înainte de a începe descrierea fiecărui aspect, participanţilor li se va distribui un model de plan de afacere, unde
la fiecare compartiment vor fi întrebări de suport, la care trebuie de răspuns, fapt ce îi va ajuta pe participanţi la
scrierea planului. Acest suport va fi utilizat de participanţi acasă, pentru a putea întocmi planuri de afaceri.
Descrierea afacerii:
 date privind înregistrarea întreprinderii;
 forma organizatorică;
 fondatorii;
 domeniul de activitate;
 produsele/serviciile actuale (enumerare, caracteristici, rentabilitate, avantaje
competitive);
 locul unde se desfăşoară activitatea;
 dotările cu maşini, utilaje, mijloace de transport etc., imobilele deţinute;
 autorizaţii, licenţe.
La acest compartiment, profesorul va relata despre fiecare punct în parte şi se va opri la noţiuni noi, cum ar fi
descrierea locului de activitate, dotările cu maşini, utilaje, autorizaţii şi licenţe.
Produsul sau serviciul:
Formatorul va sublinia faptul, că produs este orice bun, pentru care clientul plăteşte bani. Va da exemple de
produse, ce au preţuri diferite sau servicii, în special, serviciile unei frizerii.
 Descrierea suficient de detaliată a produsului/serviciului firmei:
Se va atrage atenţia la modul de descriere a produsului sau serviciului: sub formă de tabelă sau text, unde sunt
precizate cantitatea produselor, termenii de livrare.
 Calitatea produsului reprezintă un aspect principal, care nu poate lipsi din niciun plan
de afaceri:
Se vor da exemple a calităţii produselor, importanţei descrierii calităţii pentru consumatori.
 Formarea preţurilor:
Sevaexplicaamănunţitcumseformeazăpreţul,cuaccentpesinecostşiadaosulcomercial.Sevasubliniafaptulcă,în
modelul distribuit sunt notate tipurile de formare a preţurilor şi fiecare în parte trebuie să-şi aleagă modul de formare
a preţului pentru oricare produs.
 Distribuirea:
În acest compartiment, se descrie modalitatea de distribuire a produselor: cu transport propriu, cu transportul
clientului, cu amănuntul, angro, periodicitatea comercializării.
 Promovarea:
Se va descrie modalitatea de promovare a produsului: reclamă, anunţuri, bonusuri etc.

25. 23
Ghid metodico-didactic
Planul de marketing
La acest compartiment, formatorul va da definiţia marketingului, după care va explica structura marketingului.
Marketingul poate fi definit ca arta de a vinde!
Planul de marketing conţine următoarele compartimente:
 Piaţa:
a) segmentul de piaţă;
b) amplasarea.
 Clienţii:
a) caracteristicile clienţilor;
b) numărul clienţilor.
 Concurenţii:
a) numărul concurenţilor;
b) caracteristicile produselor.
 Distribuirea:
La acest compartiment, se va descrie modalitatea de distribuire a produselor: cu transport propriu, cu transportul
clientului, cu amănuntul, angro, periodicitatea comercializării.
 Promovarea:
Se va descrie modalitatea de promovare a produsului: reclamă, anunţuri, bonusuri etc.
Slide 30 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
Managementul şi personalul:
a) Echipa managerială şi caracteristicile acesteia;
b) Structura organizatorică;
c) Necesarul de personal.
Planul de afaceri va trebui să prezinte numărul de angajaţi necesari şi calificările acestora, va trebui să conţină şi o
scurtă referire la responsabilităţile angajaţilor; se poate anexa şi o organigramă.
Activitatea operaţională (procesul tehnologic)
În cazul în care este vorba de o activitate de producţie, vor fi necesare detalii în legătură cu procesul tehnologic:
 etapele principale ale procesului tehnologic, timpul necesar fiecărei etape;
 cerinţele privind aprovizionarea cu materii prime şi materiale, calitatea şi preţul
acestora;
 necesarul de utilaje;
 asigurarea cu utilităţi;
 organizarea producţiei, servicii anexe.
 impactul asupra mediului (eventual studiu de impact).

26. 24
Ghid metodico-didactic
Formatorulvamenţionacă,dacăfondatorulnucunoaşteprocesultehnologic,arfibinesăapelezelauntehnolog,
care va fi angajat sau consultat. Cunoaşterea tehnologiei va permite fondatorului să dirijeze eficient afacerea.
Se vor oferi exemple de activităţi operaţionale în diferite afaceri.
Slide 43 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
Planul investiţional
În cazul în care afacerea prezentată implică şi efectuarea de investiţii, planul de afaceri va trebui să
conţină date referitoare la:
 obiectul investiţiei;
 furnizorii de utilaje şi materiale;
 etape/graficul de realizare a investiţiei;
 valoarea investiţiei;
 durata de recuperare a investiţiei, rata internă de rentabilitate.
Slide 46 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
Formatorul va afişa un tabel, în care se va indica obiectul investiţiei, sursele de finanţare.
Articole de investiţie
Nr. de
unităţi
Suma totală
Resurse
Credit Grant
Total investiţii Proprii (60%)lei (40%)lei
Total, suma 0 lei 0n lei 0 lei 0 lei
Total, % 100% 0 % 0 % 0 %
Acest tabel a fost ales, deoarece participanţii (tinerii) au posibilitatea să aplice la obţinerea resurselor financiare
din Proiectul pentru tineri cu Grant.
Sinteza planului de afacere
În final, se va atrage atenţia că sinteza planului se face, după ce au fost descrise toate compartimentele, inclusiv
planul financiar.
Sumarul, sau rezumatul trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
CINE?
CE?
CUM?
CÂT?
Şi să conţină următoarele componente:
• istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente);
• domeniul/domeniile de activitate;
• obiectivele pe termen lung şi cele pe termen scurt;
• conducerea firmei (experienţă, rezultate);
• caracteristicile produsului/serviciului;
• descrierea pieţei (perspective de creştere, concurenţa);
• sumarul proiecţiilor financiare şi suma de bani solicitată.

27. 25
Ghid metodico-didactic
II Planul financiar
Formatorul va analiza conţinutul planului financiar şi modalitatea de calcul. Aceste compartimente se vor calcula
în excel, după un model special ce va fi distribuit fiecărui participant:
 Planificarea investiţiei
 Vânzări preconizate
 Consumuri preconizate
 Fluxul de mijloace băneşti
 Rezultate financiare
 Indicatorii financiari preconizaţi.
Slide 50-53 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
Lucrul pentru acasă: Participanţii vor aduna informaţii, referitoare la utilajele necesare pentru afacere, preţul
utilajelor, produse, costuri de producere.
Consolidarea materialului expus la tema IV: 10 minute.
Pebazaunorîntrebări,formatorulvafaceoevaluareasesiunii.Dreptrepere,potserviurmătoareleîntrebări:
1. Ce înţelegeţi prin noţiunea de palnificare a afacerii?
2. Ce este un plan de afaceri şi care este menirea lui?
3. Ce conţine un plan de afaceri?
4. Cine sunt beneficiarii unui plan de afaceri?
5. Care sunt etapele întocmirii unui plan de afaceri?
6. Ce cuprinde planul investiţional?
Notă:Vorfiprezentateslide-uricutematicaexpusă.SevordistribuimaterialelpefoiA4,pentrufiecareparticipant.
Timp necesar total: 180 minute.
Metodele folosite: expunerea orală, prezentarea PowerPoint, discuţia.
Slide1-64 din prezentarea PowerPoint „Planificarea afacerii” (vezi anexa CD).
A patra zi
Şedinţa seminarului se va petrece în sala de calculatoare.
Participanţilor li se va propune să se grupeze după 3 tipuri de afaceri:
 în domeniul agricol (creşterea legumelor în seră);
 în domeniul producţiei (producerea articolelor de mobilier);
 în domeniul serviciilor (salon de frumuseţe).
Formatorul va copia modelul excel-ului pe computerele fiecărui grup şi le va propune participanţilor modul de
lucru.
Profesorul va lămuri la ecran metoda de calcul pentru fiecare tip de afacere, apoi participanţii vor efectua
calculele.
Iniţial, se va explica modalitatea de efectuare a calculelor în excel, deoarece mulţi nu cunosc această metodă.

28. 26
Ghid metodico-didactic
a) Planificarea investiţiei
Participanţii vor deschide tabelul respectiv şi vor completa rubricile: articole de investiţii, preţul utilajelor, suma
totală a investiţiei şi modul de atragere a resurselor financiare.
Timp necesar: 30 minute.
b) Vânzări preconizate
Participanţii vor deschide următoarea tabelă, ce se referă la calculul vânzărilor.
Formatorul va explica conţinutul tabelei, apoi va cere să se completeze rubricile: produsele, cantitatea lunară a
produselor, preţul de realizare pentru fiecare produs în parte, vânzările anuale.
Se va evidenţia faptul că, distribuirea vânzărilor pe luni se efectuează automat după completarea rubricii vânzări
anuale. Se va explica cum se pot distribui vânzările, în dependenţă de sezonalitate. Aici se va arăta cum se poate
efectua această operaţie cu ajutorul % (procentelor) împărţite pe luni.
După îndeplinirea acestui tabel, se va trece la cel vizând planificarea vânzărilor pe 5 ani. Acest tabel se va
completa automat.
Formatorul va indica ce înseamnă creşterea anuală prognozată (cele 5%), de unde se ia această creştere. Un
alt termen economic ce apare în această tabelă este rubrica calculul TVA. Se va descifra această abreviere şi
înţelesul taxei. Prin exemple simple (cu pâinea), se va arăta cum se calculează cele 20% TVA din vânzări. Pentru
simplitate, se arată metoda de împărţire la 6. Apoi, şi formula de calcul.
Se va menţiona că la diferite produse TVA pot fi 20%, sau 7%.
Timp necesar: 60 minute.
c) Consumuri preconizate
Înainte de a face calculul consumurilor, formatorul va lămuri tipurile de cheltuieli:
 Cheltuieli variabile – cheltuieli ce depind direct de volumul producţiei: – cheltuielile cu materiile
prime, salariile personalului direct productiv, apă tehnologică, energie, combustibil.
 Cheltuielile fixe – cheltuieli ce nu depind de volumul vânzărilor: – cheltuieli ce trebuie suportate şi
atunci când nu se desfăşoară vreo activitate “productivă” (amortizare, uzură, chirie, încălzire, iluminare,
salarii personalului administrativ, dobânzi);
Se va propune deschiderea următorului tabel, ce se numeşte cheltuieli lunare.
Formatorul va lămuri conţinutul acestui tabel şi va atrage atenţia că sunt mai multe tipuri de cheltuieli. Divizarea
acestor cheltuieli s-a făcut pentru a le determina mai uşor valoarea lor.
Astfel, în acest tabel, se găsesc următoarele tipuri de cheltuieli: directe; indirecte, comerciale, general
administrative şi alte cheltuieli.
Formatorul va atrage atenţia că, cheltuielile directe conţin aceleaşi tipuri de cheltuieli pentru aproape toate
afacerile: materia primă, salariul, energia electrică şi termică, transportul, alte cheltuieli. Pentru a uşura calculul
lor, iniţial se cere de a găsi toate cheltuielile directe, apoi să se distribuie în % pentru fiecare tip de cheltuieli.
După îndeplinirea acestei rubrici, se va atrage atenţia că distribuirea cheltuielilor pe luni se face automat, ele pot
fi modificate iarăşi cu procentajul afişat deasupra tabelei.
În continuare, se va explica conţinutul şi calculul cheltuielilor indirecte, în special, uzura. Formatorul va lămuri
sensul noţiunii de uzură şi metoda ei de calcul.

29. 27
Ghid metodico-didactic
Cheltuielile comerciale sunt înţelese mai uşor de majoritatea participanţilor, atenţie se atrage la modul de
calcul şi la tipul lor.
Următoarele cheltuieli sunt cele general administrative, se va lămuri conţinutul lor şi modul de calcul.
Următoarea tabelă ce se va propune pentru a fi deschisă este tabelul de planificarea consumurilor pe 5 ani.
Se va sublinia că tabela dată s-a completat automat. Formatorul va explica TVA-ul din vânzări, cum se calculează
şi care este deosebirea dintre TVA din vânzări şi TVA din consumuri. Se va accentua faptul că TVA ce trebuie
plătită se calculează din diferenţa TVA din vânzări – TVA din consumuri. Se va arăta tabela, în care sunt efectuate
aceste calcule.
O discuţie aparte o constituie faptul că plătitori de TVA sunt întreprinderile ce au vânzări mai mari de 600 000
lei anual. Opţional, se pot înregistra în calitate de plătitori şi întreprinderile ce au vânzări de 300 000 lei anual.
Apoi, formatorul va pune următoarea întrebare participanţilor: Este bine să fii plătitor de TVA, sau nu?
Se vor discuta, de ce este bine şi de ce nu este bine să fii plătitor de TVA.
Timp necesar: 120 minute.
A cincea zi
Înainte de a trece la următoarea etapă, formatorul va explica importanţa următorului tabel, deoarece arată fluxul
de numerar lunar. Sau se poate spune, că răspunde la întrebarea: câţi bani sunt în cont în fiecare lună, sau de câţi
bani voi avea nevoie?
d) Fluxul de mijloace băneşti
Se va lămuri conţinutul acestui tabel, în special, se va arăta că sunt indicate atât vânzările, cât şi consumurile.
Importanţa acestuia rezidă în faptul că putem planifica iniţial pe hârtie fluxul de numerar. Se va da definiţia de
flux de numerar.
e) Rezultate financiare
Formatorul va lămuri importanţa tabelului dat, fiindcă arată profitul net al afacerii, impozitul pe venit ce trebuie
plătit la stat şi rentabilitatea afacerii.
Acest tabel se va completa automat, se vor evidenţia rezultatele financiare, ce pot arăta dacă are rost să ne
lansăm în afacerea dată sau nu.
• Randament economic al unei firme, rezultat din raportarea beneficiilor obţinute la valoarea capitalului
investit.
• Rezultat favorabil (din punct de vedere financiar) al unei activităţi economice, concretizat prin
creşterea veniturilor faţă de cheltuielile efectuate şi în urma căreia s-a creat un surplus valoric numit profit.
f) Indicatorii financiari preconizaţi
Indicatori de rentabilitate:
 rata de rentabilitate a activelor (profit net/active totale);
 rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/capitaluri proprii);
 rentabilitatea afacerii (profit brut/vânzări nete).

30. 28
Ghid metodico-didactic
Recuperabilitatea facerii:
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
Profit net 95,438 103,197 112,950 123,042 133,485
Costul investiţiei (-) -333,000 -237,562 -134,366 -21,416 101,627
Recuperarea -237,562 -134,366 -21,416 101,627 235,111
Formatorul va lămuri esenţa recuperabilităţii, modul de calculare al acesteia, printr-un exemplu şi va cere
participanţilor să se expună asupra recuperabilităţii afacerilor lor.
Va atrage atenţia asupra faptului, că acest indicator mai răspunde la o întrebare importantă ca: face sau nu să
investim în afacerea dată?
Dacă investiţia se recuperează într-o perioadă îndelungată (10 – 20 ani), e cazul de căutat un alt tip de afaceri.
Cel mai important este ca participanţii să înţeleagă, că banii investiţi se pot recupera într-o perioadă de timp,
care ulterior lucrează pentru noi.
Formatorul va relata că acest aspect trebuie explicat migaranţilor, care nu investesc banii în afaceri, ci îi consumă.
În final, participanţilor li se va cere să copie excel-ul dat, utilizându-l pentru elaborarea planului de afaceri
individual.
Timp necesar: 120 minute.
Totalizarea cursului
Timp necesar: 40 minute.