Retele de transport rezumat al lucrarii de dezertatie
1. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „ GHEORGHE ASACHI” IAŞI
FACULTATEA DE ŞTIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Coordonator ştiinţific,
Prof.univ.dr.ing. Petrică VIZUREANU
Absolvent,
Ing.Gabriela Juverdeanu
2011
2. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „ GHEORGHE ASACHI” IAŞI
FACULTATEA DE ŞTIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR
MASTERAT EDUCATIE TEHNOLOGICA
RETEAUA DE TRANSPORT
Coordonator ştiinţific,
Prof.univ.dr.ing. Petrică VIZUREANU
Absolvent,
Ing.Gabriela Juverdeanu
IAŞI
2011
3. CUPRINS
Lista abrevierilor.....................................................
Introducere.............................................................
Capitolul 1. ROLUL ŞI LOCUL TRANSPORTURILOR ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ..............................
1.1 COMPONENTELE SISTEMELOR DE TRANSPORT.................................
1.2 CERINŢELELE IMPUSE SISTEMELOR DE TRANSPORT ...............................
1.3 INDICATORI CHEIE AI ACTIVITĂŢILOR DE TRANSPORT........................
1.4 ASIGURAREA DREPTULUI LA LIBERA CIRCULATIE A CETATENILOR ŞI
MARFURILOR ....................................................................................................................
Capitolul 2. SISTEMUL DE TRANSPORTUL RUTIER..............................
2.1 INFRASTRUCTURA SISTEMULUI RUTIER –DRUMUL.......................................
2.1.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE DRUMULUI ....................................................................
2.1.2 CONSTRUCTIA DRUMULUI .........................................................................................................
2.1.3. GEOMETRIA DRUMULUI ............................................................................................................
2.2. MIJLOACE DE TRANSPORT ÎN SISTEMUL RUTIER .....................................
2.2.1.CONSTRUCŢIA AUTOMOBILULUI ............................................................................................
2.2.2.PRINCIPALELE CATEGORII DE AUTOVEHICULE.................................................................
2.3. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE TRANSPORT RUTIER ............................
2.3.1. AUTORITĂŢILE SPECIFICE SISTEMULUI DE TRANSPORT RUTIER ............................
2.3.2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ TRANSPORTULUI RUTIER .........................................
2.4. INSTALAŢII DE SEMNALIZARE ŞI DIRIJARE ................................................
Capitolul 3 SISTEMUL DE TRANSPORT FEROVIAR ......................
3.1 INFRASTRUCTURA SISTEMULUI FEROVIAR ...............................................
3.1.1. INFRASTRUCTURA SISTEMULUI FEROVIAR ....................................................................
3.1.2. INSTALAŢIILE FIXE DE ELECTRICFICARE ..................................................................
3.2. MIJLOACE LE DE TRANSPORT ALE SISTEMULUI FEROVIAR ..............
3.2.1 CONSTRUCŢIA LOCOMOTIVELOR ......................................................................................
3.2.2 CONSTRUCŢIA VAGOANELOR ..............................................................................................
3.2.3. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE LOCOMOTIVELOR SI VAGOANELOR ...........
3.3 ISTORIA TRANSPORTULUI FEROVIAR .......................................................
3.4 ORGANIZAREA TRANSPORTULUI FEROVIAR ..........................................
3.4.1. AUTORITATI SPECIFICE SISTEMULUI DE TRANSPORT FEROVIAR ....................
4. Noţiuni generale
Transporturile au avut din totdeauna un rol major în viaţa oamenilor şi în
dezvoltarea civilizaţiilor umane. Toate activităţile implică deplasarea în
spaţiu a bunurilor create de aceştia. Oamenii au căutat continuu soluţii
pentru ca transportul să fie cât mai rapid şi sigur,indiferent în ce mediu se
desfăşoară (apă, aer, sau pe pământ). Astfel, în funcţie de mediul în care
activează, s-au dezvoltat şi perfecţionat, de-a lungul timpului, 4 tipuri
principale de transport: terestru, naval, aerian şi special (prin conducte
sau cabluri).
Fiecare dintre aceste 4 tipuri este structuratşi organizat astfel încât să
funcţioneze în cadrul unor reţele de transport.
5. Noţiuni generale
În general, orice reţea de transport este alcătuită din :
Căi de transport: terestre (drumuri, străzi, autostrăzi), aeriene (rute de
zbor), pe apă ( mări, oceane, canale, navigabile, fluvii etc.)
Noduri (gări, autogări, aeroporturi, porturi etc.)
Terminale (locuri în care se termină căile de transport).
Transportul între noduri şi terminale se realizează pe căile de transport
prin intermediul mijloacelor de transport (autovehicule, nave maritime,
avioane, trenuri etc.)
6. Reţele de transport terestru
Transportul este organizat, în funcţie de specificul căilor de transport
construite pe pământ în :
a) Transport rutier (auto)
b) Transport feroviar
7.
8. Reţele de transport rutier:
Local;
Interurban (la nivel de judeţ);
Naţional (la nivel de ţară);
Continental (ex. reţeua de drumuri europene)
11. OBIECTIVE:
*importanţa căilor de transport;
*tipurile de căi de comunicaţie şi mijloace de transport;
*caracteristicile reţelei europene de transport;
*căile de comunicaţie din Europa şi din România;
*avantaje şi dezavantaje pentru fiecare tip de cale de comunicaţie
*localizarea pe hartă a principalelor magistrale de transport, principalele
*aeroporturi şi porturi din Europa şi România
12. Caracteristicile retelei europene de transport
Desi caile de comunicatii s-au adaptat conditiilor de mediu, in general, retelele de
transport clasice urmand configuratia reliefului si a retelei hidrografice, ingineria
prezentului si inovatia tehnica au impins limitele la extrem in privinta transporturilor.
Principalele caracteristici ale retelei europene de transport:
Diversitatea – sunt prezente toate tipurile de cai de comunicatii
cunoscute de om
Proportionalitate – avand in vedere dimensiunile reduse ale
continentului
Complexitate si complementaritate – retelele de cai de comunicatie
se completeaza si se dubleaza intre ele
Densitate foarte mare – din marile magistrale continentale exista
ramificatii care acopera toate spatiile geografice
Grad total de acoperire – in Europa nu exista ,,viduri” de cai de
comunicatie
13. RETEAUA RUTIERA
Primele strazi asfaltate din Europa au fost in Paris (1838) si Londra (1859)
Primele autostrazi au fost construite in perioada interbelica, in Italia (1923-
1925) si germania (1933)
Cele mai extinse retele rutiere le are Franta (1 mil. Km lungime), Germania si
Marea Britanie.
Cele mai extinse retele rutiere le are Franta (1 mil. Km lungime), Germania si
Marea Britanie
Cele mai mari retele de autostrazi sunt in Germania si Spania (cca 12000 km), Franta
(10400 km), Italia (6500 km) si Marea Britanie (3500 km)
Magistrale rutiere transeuropene:
Berlin-Budapesta-Bucuresti-Sofia-Istambul (NV-SE);
Moscova-Paris-Lisabona (E-V);
Helsinki-Sankt Petersburg-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv (N-S)
14. a) Reţele de transport rutier
În funcţie de mărimea zonei în care este organizată reţeaua de transport
rutier poate fi:
Locală (rurală sau urbană, adică organizată la nivelul de comună sau oraş);
Interurbană (la nivel de judeţ);
Naţională (la nivel de ţară);
Continentală (de ex.: reţeaua de drumuri europene).
Indiferent de mărimea reţelei de transport rutier, aceasta este constituită din
căi, noduri şi terminale.
15. 1. Căile de transport rutier sunt drumurile.
Drumul este o porţiune de teren îngustă şi continuă, amenajată, utilizată
pentru circulaţia autovehiculelor şi pietonilor. El poate fi: bătătorit, pietruit,
construit (pavat sau asfaltat).
Drumul neamenajat se numeste potecă, uliţă,cărare etc.
16. Drumul construit se realizează, în general, la nivel de oraş, judeţ sau
ţară.
Autovehiculele circulă pe partea carosabilă, iar pietonii de-o parte şi
de alta a carosabilului, pe porţiuni special amenajate, numite trotuare.
17. În funcţie de utilitatea lor, drumurile din România sunt de două feluri :
drumuri publice şi drumuri de exploatare.
Drumurile publice se clasifică astfel:
- drumuri în localităţi: străzi, drumuri comunale (DC), şosele; ele sunt
construite şi întreţinute de autorităţile locale (Primării, Consilii Judeţene,
Municipale);
- drumuri între localităţi (rurale sau urbane), drumuri judeţene (DJ),
drumuri naţionale (DN), autostrăzi (A) sau drumuri europene (E).
În oraşe, străzile pot fi denumite şi ca bulevarde, alei, căi, intrări etc. (de
exemplu: Bulevardul Basarabiei, Aleea Florilor, Calea Dorobanţilor,
Intrarea Cetăţii).
Drumurile comunale (DC), sun drumuri publoce, în majoritatea lor doar
amenajate (pietruite sau bătătorite), aflate în interiorul comunelor.
Drumurile naţionale (DN) sunt drumuri publice de lungimi mari, care, în
general, fac legătura cu punctele de frontieră (de hotar) ale ţării şi
intersectează localităţi rurale şi urbane. Denumirea drumurilor naţionale
se face prin numere (de exemplu: DN1: Bucureşti-Braşov)
18. Autostrada (A) este un drum public, care face legătura între oraşele
mari. Ea are 4 sau mai multe benzi de circulaţie. Sensurile de
circulaţie sunt despărţite de o bandă de mijloc constituită, de obicei,
din garduri metalice sau garduri vii.
Autostrăzilenu sunt semaforizate, nu trec prin interiorul localităţilor şi
nu intersectează alte căi de transport (căi ferate, rutiere etc.). Exemple
de autostrăzi: Autostrada Soarelui (Bucureşti-Constanţa), Autostrada
Bucureşti Piteşti.
19. Drumurile europene (E) sunt drumuri naţionale care fac legătura cu alte
oraşe importante ale Europei.
Drumurile de exploatare sunt drumuri private şi aparţin unor societăţi
comerciale sau regii din domeniul forestier, agricol sau minier.
2. Nodurile din reţelele de transport rutier urban sunt staţiile. Staţia
este un loc amenajat special unde pasagerii urcă sau coboară din
mijloacele de transport public. Staţiile fac parte din traseele de transport
(numite şi linii). Liniile de transport urban sunt individualizate prin numere.
20. În reţelele de transport rutier interurban, nodurile sunt reprezentate de
autogări. Autogările sunt spaţii care cuprind terenuri de parcare şi
clădiri în care se realizează activităţi coordonate a transportului:
stabilirea traseelor de transport, vânzarea biletelor de călătorie,
conceperea orarului de drum etc.
3.Terminalele sunt capetele de linii de transport (urban sau
interurban). Liniile de transport interurban sunt denumite prin
precizarea terminalelor între care se fac legătura (de exemplu: linia
Bucureşti-Giurgiu).
21. b) Reţele de transport
Reţeaua de transport feroviar asigură deplasarea în spaţiu a persoanelor
şi mărfurilor, pe trasee fixe de căi de transport, cu ajutorul trenurilor.
1. Calea de transport în reţelele feroviare este calea ferată dublă.
22. O cale ferată paote fi situată:
- la sol (uneori trece prin tunele feroviare ce străbat munţii sau pe
poduri);
- în subteran, trece prin tunele sub nivelul solului (metrou,
exploatările miniere, sau pe sub mări).
Calea ferată este alcătuită din două şine de oţel, fixate pe traverse
din lemn sau beton la aceeaşi distanţă una de cealaltă. Această
distanţă se numeşte encartament.
Ecartamentul (simbolizat prin litera e) nu este acelaşi în toate ţările;
mai mult de jumătate din reţeaua feroviară mondială are
ecartamentul 1435 mm (normal). Căile ferate care folosesc un
ecartament mai mare decât cel normal se numesc căi ferate largi, iar
cele cu ecartament mai mic, se numesc căi ferate înguste.
2. Nodurile unei reşele feroviare se numesc gări sau triaje.
Gările sunt staţii ăn care se opresc trenurile şi sunt amplasate la
marginea căilor ferate.
Triajele sunt staţii în care opresc trenurile pentru verificări tehnice
ale instalaţiilor şi pentru formarea garniturilor de tren care merg
spre diferite destinaţii.
23. 3. Terminalele din reţeaua feroviară se numesc gări terminale şi
ele cuprind clădiri administrative, locuri de depozitare a coletelor
poştale, a bagajelor etc.
Gara-terminal este locul de unde încep sau unde se termină căile
ferate; numărul acestori gări fiind foarte mic (de exemplu: Gara de
Nord din Bucureşti).
Un tip special de terminal al reţelei feroviale este portul; trenurile
transportă, în vagoane speciale, diverse mărfuri până în porturi, iar
aici mărfurile sunt încărcate pe nave, pentru alte destinaţii.
Căile de transport (drumul, calea ferată) pot avea porţiuni de
construcţii speciale, numite poduri şi tunele, care fac parte
integrantă din căile respective.
Podurile susţin greutatea drumurilor rutiere sau a căilor ferate,iar în
unele cazuri pe amândouă (poduri combinate, ce asigură atât
transportul rutier cât şi pe cel feroviar).
24. Principalele tipuri de poduri sunt:
- suspendate pe cabluri;
- în arc;
- din grinzi metalice.
Tunelul este o galerie subterană
ce străbate munţi, dealuri sau poate
trece pe sub o apă. Tunelele pot fi rutiere sau feroviare.
26. Retelele de transport pe apa – asigura transportul persoanelor si
marfurilor pe mari si oceane, fluvii si rauri, canale navigabile si lacuri cu
ajutorul mijloacelor de transport navale
Retelele de transport navale sunt constituite din cai de transport,
noduri si terminale
27. Caile de transport
Ruta maritima: un traseu imaginar la suprafata marilor, si a oceanelor
pe care mijloacele de transport naval il urmeaza pentru a ajunge dintr-un
port in altul
28. Porturi:
comerciale : instalatii si utilaje de incarcare si descarcare, depozite, cladirile
birourilor administrative
de agrement : se folosesc in scop reactiv pentru acostarea ambarcatiunilor de
agrement
speciale: porturi ce sunt organizate pentru a deservi numai unui tip de activitate
Se disting porturile industriale , de pescuit si cele militare.
29. MIJLOACE DE TRANSPORT FLUVIALE
Navigaţia fluvială se practică cu nave de la 500 tdw(tone
deadweight) la 5000 tdw.
Pe Dunarea maritima sunt admise si nave mai mari
de 15000 tdw
Marii navigatori în trecut foloseau pentru orientare
pozitia stelelor si a planetelor.
Instrumentele utilizate erau:
-busola
-astrolabul marinaresc
-sectorul de carma
30. Fiecare parte a unei nave are un nume
stabilit de conventiile internationale
31. MIJLOACE DE TRANSPORT MARITIME
Se impart in:
-mijloace de suprafata;
-mijloace submarine;
S-au construit nave de 40.000-100.000 tdw
si chiar mai mult.
Navele maritime de suprafata se clasifica astfel:
-pacheboturi (nave de pasageri)
-nave comerciale a)Pentru transportul marfurilor uscate;
