1883 04

O
O 0
C." 0
o ,=" ": 0
0
0
O q 0
0 0
.g 0
00
O -j.:1 0
C.,4
0
O 0
% Nr.11 0
§
0 0no 660 0 0'
6-6-0-60
Cut=ler tiff
NO;12;ZIMININOK...00.==....V121.
I.RWRIMLA:1..,11.4,=orrOLIZZLImItzeraPe.,.
El
1e
4
YtlV@
Jr
ORTHODOXII ROMAN.
7-durnau Saiaiac gcbgi4g&T):
INTo
APRILIE,
TABELA
pag.
I. Petru Movilh
[staml't] 193
Carte Pastorals 197
III. Adresa Comite-
tului central al
Congresului e-
conomic 202
IV. Funetionare or-
ganismelor ie-
recldce Bise-
rica ortodoesil. 205
11A'PERIEt
pag.
V. Mesterul Manole 217
VI. Preotul invt4Fi-
tor Poporulul 235
VII. 240
VIII. Ante de dona-
tie 250 252
IX. Erata 256
X. Sumarele e-
dintelor St. Si-
nod 501
4 BUM-REST'
TIPOGRAPIA CARTILOR BISERICESCI
34, Strada Primpatele-Unite,
1883_
000
6
,
06-£6
LZ3
a
0
0
0
-50S0c
4N7
'Et
_A_ITT_T-1_4 V11
J
II.
'I
2.
4
Omilie -4
rou:
34
st)
03L1 0 E cs4
SECTIAi3TORIE
4.1
cr
.te:.
4"ft,
IA .1
FEETT0.5U5P.LLev-E, hF 5F_Bcip
:
0
O
o
0
O
0
O
o 0
: s
;;
0,4m
--
iams"
- to
/
V
TA,
www.dacoromanica.ro

ANUL 131JCU114Ti, APRILIE 1883 No. 4.
BISERICA ORTHODOXA ROMANA
JURNAIt PERIODICU ECLESIASTICD
A.P.A.1RM O DATA PE Iff_711".A.
PreclicA cuventul"
IL Tim, IV.
Petru Movila
(Stambit)
In num6rul precedentii al Revistei nOstre amd presentatti
o alts stamba a lui Petru Movila, carea representa pre bar-
batul cell mare al Bisericel ortodocse in timpul, cand el s'a
suite pre tronul Metropoliei de Kiev ; adeca cam pre la a-
nul 1633. Aid: p'resentamti lectorilor nostii adoa stambil,
lucrata tot in csilografie, dar carea represinta pre Petru
Movila In ultimii anT aT vietei stile; adeca cam pre la anul
1646.
Stampa din lap. este copiata de pre o fototipie, publican,'
de Revista Klemm cTapHaa = Anticitii4ile KievuluT" (an.
1882. Aprile), Tar ac6sta este luata, de pre portretul lul Petru
Movila, ce se afla in Academia imperials a frum6selor arte
din Petersburg gsi care pentru prima data a fostti aratatb.
lumeT la ecspositiunea belelor arte din 1870. Tot-o-data a-
daugamti, ca alte stambe, care ar representa pre Petru Mo-
vila, afara de aceAte doh portrete, nu suntti p6n6 acum cu-
noscute literatures.
D6ca intorcemti privirile nOstre asupra trasurilor fisiog-
nomice ale stambeT, ele ni presinta pre barbatul de actiune
§i chotaritil in decisiunile stile. Insu§i cautiltura ne face sit
intrevedemti meditatiunea prevederea spiritului lei Petru
Movila. Nu este str6ing, fisiognomieT din acesta stamba nisi
h.
1i
www.dacoromanica.ro

194 i'ETRU MOVILX. r-7
tristeta, precum si osten6la, care ne aducil aminte de luptele
activitate ne'ntrerupta a barbatului, ce a lueratn ca sa a-
rate lumei, ca ortodocsia represinta pre adevorata Religiune
cresting si ca ea nu se p6te confunda nice cu catolicismul,
precum si nici cu protestantismul. In genere, fisiognomia
din acestd stambd ni presintd pre betrbatul lupta al acti-
unel.
In respectul archeologist pentru not Romftnii investmen-
tarea Metropolitului Petru Movila nu presinta nimicu parti-
cularn, afara de mitra de pre cape. Sacusul, ornoforul celti
mare cu crucile lui siintn cele usitate si One astii-43. la Ro-
mani; de nude resulta, ca Petru Movila dusese cu sine In
Kiev o investmentare archieresca, ce ecsista la Romani Inca
si in seculul al XVII-lea. Mitra are forma unui culionti, infru-
musetatti cu pietre scumpe. Si sa nu credemii, ca acesta ar
fi o forma de mitra rus6sca; ea este mitra archieresca, co-
mma pen la seculul al XVIII-lea tuturor Bisericilor orto-
docse. Mitra Archiereilor nostri de asta-di, cea in forma de
corona imperials, si bombata la mijlocii, dat6za numai din
seculul precedentn si ea este introdusa de cutre clerul green
mai intain in prile romaue; si ac6sta in amintirea corOnei
imperiale bizautine, care acuma nu mai era purtata de catr6
ung imperatord cresting, ce arn fi pututti Impedeca intro-
ducerea ei la Archieret. In cat astit-41 Archiereii Bisericilor
brtodocse port& la serviciile divine pre capti, o coronet impe-
riald, numind' o tote cu numele
In fine insusi iscalitura faesimila a Metropolitului Petra
Movila denota pre omul, a caruia mama acum treniura nu
atata de batrineta, pre cat de prea multi incordare §i ac-
tiune. Ea a fostn scrisa, cum se vede cu condeiti de pang
si pate kiar de gases, dupre cum not cu totii am scristi pOn6
la inceputul jumetatei a doa a acestui seculti; si anume p6"n6
and not am Inceputtt srt, traimtt numai din importuri, care
parn midi, ca si condeiul, dar devint. marl si costatore pen-
tru consumatiunea lor..
Archim. Genadie Enitc6nu.
i
,si
vekin-Mitrct.
www.dacoromanica.ro

Publicamti Enciclica pastorala, ce de curendfi a a-
dresat'o halt Prea Santitul MitropolittiPrimatil Cle-
ruluT §i Poporului romanti, insqith, §i de adresa ca
ire T. P. S. Sa a Comitetului centralA al CongresuluT
economictt romAnti.
CALINIO
On Willa Id Dumneleil smeritul Arehleplscopii si Metropolltil al Ungro-Ylachlel,
Primat al Romania.
iubitorilort. de Dumnezeil, fray Archierel, Cucernicilor
Protoerei qi Preo1i li tuturor iubitorilor de Christos pravos-
lavnici. Chreqtini, flu al scumpeu n6stre Patrii, dar vou6 qi
pace de la Domnul li Mantuitorul nostru lisus Christos , dill,
din partea smereniei N6stre bine-cuvintare li dorintit de sii-
netate qi mAntuire in Domnul.
Biserica gi c6la Bunt cele mai puternice mijldce prin care
s'a sustinutil, sapatil qi des6verqit Nationalitatea Romani,
pAnN, asta-zi; prin Bisericri, strAmolii no§tri eraA biruitori in
trecut, prin §c616, ni s'a pastratil limba li Cu ea nationalita-
tea. De §i se pare ca in timpurile departate n'araii. avutii
§coli, dupre NoT insii, lcolile de atuncl erati intr'o privire, mai
bune qi mai nationale de catii cele din present. Ele nu erail
la aratare, nu erati falnice ca astrvzi, pentru ca, vremurile
grele nu permitea acesta, pentru c streinii de CM exam
eoN114°°
www.dacoromanica.ro

198 CARTE PAS TORALX
apilsati le-art fi Ele erati ascunse prin Bise-
prin casele preotilord §i a sexvitorilord bisericeri; §i
tocmai acesta modestie le facea §i mai tari qi mai nationale.
Cad, contopite cu Biserica, ele nu aveatt in vedere a insufla
fiflor patriei decat ceea ce este neaparatil omului pentru a
fi bun cre§tinit, bun cetitt6nd §i bun Patriotd. Departe de
Noi idea de a injosi scalele actuale; din contra, Biserica §i
nor servitoriT el, nu ne credemtt destulit de vrednici a mul-
tumi lui Dumnecleit gi a ne ruga pentru sarfetatea gi ferici-
rea iubitilord noqtri SuveranT §i a tuturord barbatilorit lumi-
nati al Romanie; ci n'a mai re'masil unghiii alit t6rei, unde
populatiunea ndstra st nu se pota folosi de luminile instruc-
liana
Ceea ce nu vomit pregeta insit de a combate din tots, a-
nima §i cu tote puterile, este reaua directiune a qcolei, este
lipsa de culturit religi6sa, care tocmai acdsta facea aria no-
stril din trecutti. Pe atuneT qc6la se marginia la ceaslovit, psal-
tire, scriere gi putin calculd, gi cu acesta §tiinta se facea mi-
nuni, se stretmuta fi muntit', dupre clisa Mantuitorului.
invqtirati multi, forte multi'', carte, §i putini suntemd la Ina-
timea bunului patriotd, demnului cetitt6nii. Ba Inca se pare,
ci §cala a inceputit a produce §i la nor materialist'', socia-
Usti, cosmopolitf, qi chiar Ater'. ET bine, iubitilord, sit cre-
deV eh, re'uld atarnii, nu de la qc61a, ci de la directiunea el;
clef directiunea data asta-cli ledlei este mai cu totuk in dis-
cordie cu Biserica §i religiunea. Se pare Ca se propaga a-
nume o sfiala, o ru§inare de cetirile, rugaciunile gi cantarile
bisericeri, care in trecutti facead miezuld, sufletulti vietei §i
a petrecerilord parintilorit nostri. Apoi, si tie tota lumea ca
unde nu este religiune, nu este nimica bun : NicT corp san6-
tosti, nicT suflett curate, nice gtiinta solidi, nici munch, cins-
titil, Hier nationalitate, Hier iubire de patrie!
Arta fi de doritd ca tote cetatanuld, tot Romanuld sit cu-
gete seriosit §i sit is m6suri a se preintimpina acestii mare
rail care provine §i o sit provinti inert cu mare furie in viitor,
de la grelita directiune data §c6lei. Arty. fi de doritti ca ono-
rabiluld Gruvernd si is salutara m6surri, ca in fie-care §c61a
sfaramatit.
Asta -zi
riM,
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 199
Comunal4, Preotulil comunei s4 fie obligati-1 a ocupa pe §co-
lari. cu rugitctuni, cetiri §i cantilri macar odata
pe septemAnA, Si-imbata s. e., 6r6, in fie-care Duminicit §i
serbat6re, sit fie cu asprime obligati, atAtu invAtetorulti res-
pective, precumu §i preotulti a duce toll' qcolarii la bisericii,
§i chiar a indatori dintre ei, cu randulti, s citiascit §i sit
cAnte cate ceva dintre randuelele cele mai u0Sre. Acest apel
facemti mai alesti invetititoriloru §i preotilorti, ca ambit
sa se puny in intelegere §i sh", fact impreunA ceea ce gasescil
bine §i necesarti pentru a insufla copiilorti o cre§cere bunt
§i religidsiti; §i not credemti ca onor. Guvernti nu va avea
de cAtu sit incuragieze pe ni§te asemene invd,totori ; precum
Biserica pe niste asemene preoti. Noi din parte-ne amt.
qi datt'i ordine Protoiereilorti ca sti aibti, in vedere §i sit ne
recomande in viitore pentru rangtul bisericeq-ti, numai din
ace preoti cari prin sfatulti §i stitruinta lore voru face pe copiT
sit frecuenteze regulate biserica, care'l vorti invitita sa citescg,
in bisericl, §i sit chnte rugiticiuni qi cAntttiri scurte, dupe pu-
tinta lore, §i mai alesti care '§1- vorti da silintil, sa 'My+ pe
top.' poporiinil for adulti tineri qi betrani, bitirbati §i femei
a se ruga luT Dumnedeti cell putinu cu xugaciunile incepe-
tore §i recitarea Simbolului credintei.
Facemti, pentru acdsta, apelulti celti mai caldurosil parin-
tilorti §i mamelorti, mai alesti celorti din comunile rte ale,
pe langN, invetititorti §i preoti pentru ca sit 'Inv+ pe
copii Toni a ceti qi canta, in biserict, r did nimica nu p6te
fi mai imbucurttitor pentru pitiriati de catti a vedea pe micii
lord slujindil D-lui inch; din anil cei mai fragedi; qi nimica
nu atrage mai multi" bine-cuvintarea Domnuluf §i norocirea
in tote privirile, decAtil cinstirea de Dumnezeil. D6cii, cin-
stirea de pNainti se incunundziti cu viat-et bund indelung ate ,
dar cu cate mai virtostti cinstirea de Dumnezell?! Si afara
de acdsta, p6te Ere sa fie adeveratiti, cinstire de piirinti, fart
cinstirea §i inchinarea de Dumnecleti? Ne in §elamu amarti,
dac'a credemt. ac6sta.
Ne adresitimit in fine, c6,tre frunta01 satelorti, pe cari pen-
tru aceea i-a lasatti Dumnezeti qi mai de§tepti §i maT ispititi,
bisericesci,
sit BM-
ruiasca
ld
www.dacoromanica.ro

200 CARTE PASTORALX
ca Si pov'atuiascii, pe eel mai de josh si simpli. ApoT, si pu-
terea Comund find in mitna lor, pott face ca se61a sa fie a-
dfv6ratit sc616,, si chiar pott da 6re-care incurajeri acelort
preoti care s'art face mai bine datoria, invetandt pe top
a sti sg, se inchine lui ,Dumnezeti ! !
17.6 vett intreba, iubitilorit, ca pentru ce ne ocupitinat NoT
cu niste asemene amAruncimi, de a v6 da piste instructiuni
care se part cunoscute de top? Dar v6 vomt r6spunde, ca
tocmai aice zace reulit celt mare, ca socotimil cutare, si cu-
tare lucru usort si bine intelesti, si cu tote aceste nu-lit
facem. Eca, nimica mai usor si mai mAngaitoriii, death. a
merge la Bisericit, si este 6re o datorie mai dui6s6,, mai folo-
sit6re si mai us6ra, tote-odatit, dealt aceea de a ne adresa
Patintelui obstescit, gra si dimin6ta, macarit cu Mat Tatetlit
nostruY Dar ne facenat no) Ore asemine datorii?
Pe langg, NoT, care ne facemit din anat in carat datoria
a v6 chema la calea cea dr6pt6,, vine astrtcp: si Comitetul
central alit Congresului economicii, o grupa de blrbap mi-
rem', dar inspirap de shntulit adev6rt., si pune maim pe ace-
160 rane ca si not acesti bisericeri. Doraniile for fact unit
chldurosil apelt etitre tote fetile bisericesei ca, prin naisiunea
for sociala, s;1, fact, a parunde si a desvolta adev6rult in
tote stratele societtitei; ca, fwin povete salutare si prin in-
demnuri prtrintesti sa aducii poporatiunea a se int6rce la
bunele obiceiuri strAmosesci de a frecuenta biserica si die
a trimite copii la seal; constaandit dd-lor aceste dou6
puternice naijloce au salvatit pana astti-zi Nafonalitatea ro-
mitnA.
ApoT, onorabilul comitetit alit Congresului economicil, ye-
nindt la afacerea economics nationals, care intrft direct-it in
sarcina, sa, constatA cg, :
,,Femeea romans care Linea de datoria si de on6rea sa de
77 a avea imbrricatii casa si familia din mAnele sale, astacy a
,parasitit aceste mantuitore ocup4iuni, si sleindit sudorea
77 muncel barbatulul ei, recurge la fabricate streine, napus-
tindt fusult si r6sboiult, care intretinea belsugult familia)
nperslendt grin ac6sta caracterult bunele obicei-uri natio-
cs
i
www.dacoromanica.ro

CARTE PASTORALX 201
nale. Ca, lipsa de indeletnicire casnicA, mai cu gm& in
/7 timpulil erne, impinge pe barbati, femei qi chiar copii,
77
a'tfi petrece timpuld in stabilimente uncle mare parte din
strainf indemn& a uza de lAuturiruinat6re stIreilort. ma-
teriale qi vagmatdre De ad aJunecarea la
cute cele mai degrAdatore. Ca inteo asa stare de cildere,
pcopii familielorti numai pot& avea simtiment religiosti §i
77
nationahl, nu mai potti intelege folosele instructiunei qi
77
serica qi qc6la stall parasite. Munca departe de a le folosi
lor, nu servii, de cabti a m&ri bogittia acelorti parasite a-
77
trase de acestil stare de lucruri".
Onorabilul comitet central economic mai adaugA; Bise-
77
rica este poporuhi, Christos este temelia, era cleruhl su-
77
fletult. eT, Vistorult. sufletescti alit Natiunei. Noi crederat.
77
CA marea §i mantuitorea carts& ce sustinemil, pe lAng&
',este eminentt roman4scii, este in acelmi timpt. creqtin6sca.
77
Prin urmare este peste putinta' a nu o castiga candti. Cle-
rult. qi Biserica vorti. da qi acestei cauze concursulti moral t
77
ce n'a lipsitti a da taturorii cauzelorti marl nationale !"
Noi multumimu din, sufletti onarabiluldi Comitetti central
economicti cg, recundsce acestil adev6rd, stravechiti pe
mentult. RomanieT, ca Biserica qi. Clerulti au fosta
una cu poporulti in cauzele cele marl nationale. Va fi negre-
qitti qi in causa economic& nationals. Tocmal acestii apel ce
ni se face, a motivatti acesta smerit& Circular& pastoral& ce
adres&rall Clerului qi credincioqilorti roman. Dar recunos-
cendii ca unica cauz& a decadentei n6stre economice este
desbinarea ce de unit timpii in c6ce domne0e in mai t6te
clasele §i mai tot' membrii societatei n6stre, §i ca acesttt
rat nu a pututti veni de chtti de la instr6inarea poporului de
Biserica, facemA NoT, la rendulti nostru, apelulti celti mai
cadurosti atatti aceluT onorabilti Comitetii, cumil §i tuturoril
BArbatilort. de Stat, ca s& influenteze, sa stdruiasca, ca sit se
pun& unit intimu acordit intre Biserica, Scab, §i Stat; cgcl
numai ma, intrunindil puterile, vomit combate or' ce r6t..
Noi din partea Bisericel indemnamti qi sfittuimu pe toti
preutii a sprijini totti ce este nationalil i totti ce tinde la in-
sancta e1.
Bi-
ca
totii-d'a-
§i
vi-
pa-
www.dacoromanica.ro

202 GARTE PASTORALA.
curajarea industries §i la imbogatirea morals li materials a
NatiuneT, yi in unire cu Comitetele economise laice, sa de-
-pima t6te silintele spre a combate luxulii in imbracaminte
de caractert str6in, qi a sustinea adoptarea portului vechiti
nationalti e§ita din munca nostra propria.
Indemnamti. §i indatorimti pe tots preotii din Eparhia No-
stra sit intrebuinteze ton, buna-vointa, pentru propagarea
cultures li a industries nationale, qi pentru starpirea corup-
funeT in tote privintele.
Si facemil, iubitilorti preotI, in interesula natinneT, ceea
ce fact qi alp' preatT pentru Natiunile lore. Mal alesa in
t6-
rile civilisate, suntti societatT intinse, fundate din initiativa
Clerului, spre a combate on ce rele care degrad6za Natiu-
nea §i a incuraja totti ce vine in profitulti et §i 6re nu s'arti
putea face §i la no): ma? Negregita ca s'arti putea ; ni trebtie
numaT vointil statornicit
$pre acesta v6 facemil inbitilorti, indemnurile cele maT
stilruitore din partea Bisericei §i in numele intereselora ce-
lorti mai vitale a scumpeT n6stre natiuni. Dorimti numai ca
apelulti Nostru sa gasiasea r6sunettt in inimele tutulora fi-
Hort. PatrieT.
Darulti Domnulul Nostra Iisus Christos qi dragostea luT
DA.eti li TatrauT qi Impartii§irea Santului Duhu sa fie en vol
cu tots.
CALINIC.
Eca si adresa ComitetuluT centralil al CongresuluT
economicti :
Inalt Prea Sante,
Cunoscutil W este starea economicA, a Orel' nostre, care reclamg"
pentru inbungfrea ei o energica, lucrare de la top fiii sei.
Congresul economic intrunitil din initiativa privath" la Ia§f In luna
lul Octombre trecuttil §-a luatti greual spin6sg darg, patrioticg, sarcinti,
www.dacoromanica.ro

ADRESA COMITETULDY ECONOMIC(' 203
de a luera prin tote mijlocele de a aduna tote fortele risipite, de a
pune in migcare ate simtamintele nationale, ca prin sacrifl.cii 4 tot
felul, prin forte unite gi printr'o directiune rationata, sa pita ajunge
la o stare economica, mai bung prin-munca gi morals.
Comitetul CongresuluT in compunerea Comitetelor districtuale, face
caldurosul sett apel la ate fetele bisericegcT, care prin misiunea for
stmt in positiune a face sa patrundit gi sa desvolte adeverul
In ate stratele societatii.
Prin povete salutare gi prin indemnurI parintegci, sa aduca popo-
ratiunea a reveni la bunele obiceiuri stramogegci de a frecuenta Bi-
serica gi de a trimite. copiT la gcola, aceste doue puternice razame,
care all salvat uationalitatea romans pang gi de a intari aceste
simtaminte neaparate pentru lupta de existents ce, ca on-ce popor,
suntem datori sa sustinem spre a nu cadea in prapastia nimicirei, in
care nepasarea ne faresce.
Femeia romans, care Linea de datoria gi de onorea sa, ae a avea
imbracata, casa gi familia din manile sele, asta-P a parasit aceste man-
tuitOre ocupatiuni, gi sleind sudOrea muncei bb,"rbatului el, recurge la
fabricate streine, napustinda fusul giresboiul, care intretinea belgugul
familieT, perslenda prin acesta caracterul gi obiceiurile nationale.
Lipsa de indeletnicire casnica, mai cu seraa in timpul erneT, inpinge
pe barbati, femei gi chiar copil a'gi petrece timpul in stabilimente,
unde mare parte din streini if. indeamna a u0a de beuturi ruivatOre
starer for materials gi vatamatOre sanatatei.
De aci alunecarea la viciurile cele inal degradatore.
Intr'o aga stare de decadere, copil familielor nu mai pot avea sim-
tamendil religiose gi national, numai pot intelege folosele instructiund
gi Biserica gi gcola stall parasite. Munca departe de a be folosi lor, nu
serva de cat, a maxi bogatia acelor parasite atrase de acesta stare de
lucruri
Biserica este poporul : Christos este temelia, iar clerul sufletul ei,
pastorul sufletesea al natiunei. Noi credem ca marea gi mantuitore
caucla, ce sustinemil, pe lauga ca, este eminente romanesca, este In
acelagi timpe cregtinesca. Prin urmare este peste putintit, a nu o c4g-
tiga, candd clerul gi Biserica vor da gi acestel cauze concursul moral,
ce n'a lipsit a da, cu deosebire sub pastoria halt Prea Santiet Vostre
tuturor cauclelor marl nationale_
Comitetul Congresulul luandult libertatea a se adresa gi la Inalt
Prea Santia Vesta, pune tote sperantele in Inaltul Vostru simtament
de iubire pentru poporil, gi ve rOga, ca sa Indemnati pe tot Clerul
Roman, sa, Intrebuinteze tots puterea spirituals, pentru a face, ca po-
socials,
www.dacoromanica.ro

204 ADRESA COMITETULUT ECONOMIC
.
religioseporul sA revinA mIntuit6rele simtIminte §i nationale prin
inbunAtAtirea stArei lni morale, care va aduce dupg sine inbunAtAfrea
materials.
Bine-voifi, v'd rugAmil, malt Prea Santite, a primi mArturisirea sum-
timentelor mistre de iubire §i respect-1 fiesai.
Prerdinte : C. Porumbaru. Vice-Presedinte : H. Lupa.pu.
Membril : C. Trotenu, D. C. Butculescu, T. Nica, G. Missail, C. I,
la
luT
ArioA.
www.dacoromanica.ro

Revista eclesiasticA, din Cernituff Candela" in No. IV
an. II depre luna Aprilie anal curentil ni aduce unit Acttl,
nu unti articulti, provenitti din papa unei pers6ne de cea
mai mare autoritate, care studiazii starea actual& a Bisericef
ortodocse ecumenice i tot-o-data arati, si mij16cele de Intro-
dusti, pentru ca Biserica luf Christos sg, fie mare si prospera.
Nof cu celti mai profundtt respecttt pentru Platonul acestui
Actti §i adev6rurile, continute de dinsul, punenati inaintea
cetitorilor noltri intr6ga cuprindere a Actului, pentru ca cu
toff s i ne invep,mti, ca cei de sus at qi trebue s l aibit ve-
derf mat inalte, qi vocea for este echoul unei Bisericf intregf.
Functionarea organismelor lerarehice in Bise-
rica
Sanctitatea Sa nloachimit cu mila luY I3 -sleg ArchiepiscopU Constan-
tinopoli i PatriarchU ecumenicg" a adresatti Prey stinfituluY Metro -
polittL al Ungro-Vlachiet gi tuturor respectabililor lerarchX din pdzitul
de D-06,12 Regatit al RomcIniA" ua carte sinodalii dintea 10 'Wirt 1882
Nr. 3185,- subscrisg, yi de doi-spre-clece Archierei, precum se vede,
membri al St. Sinodil patriarchalii. Acesta carte sinodara, cuprinde u-
nele observari de reprobare, pentru ca P. S. Ierarchi ai bisericei or-
todocse din Regatul Romania in 25 Mode t. proceserkla sgvirgirea
scinfiret St. Mirk in catedrala MitropolieX din Bucuresct, cu ignorare de
puterea (lor) spiritual gi canonic fat Cu.' ronul patriarchalii, apos-
gi ecumenicii, precum gi altiturea cu ordinea, ceea ce din vechime
are putere in acestet priving.
Precum se vede din diresul acelei card sinodale, St. Scaunit patri-
archalti se pare, ca sustine, cumca sanIirea miruha ar fi prerogativa
Sa esclusiva, cumca prin urmare tote Mitropoliele, pi prin acestea
tote Episcopiele ortodocselParg deosebire, de suntii de prin pro -
vinciele §i aprOpe de Constantinopole, BOA de prin Jeri i
state suverane pi cu biserice ortodocse autochefale,sAprimescA St.
ortodocsa.
tolic*
otomane
cp.
www.dacoromanica.ro

208 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE
Miry numai cath de la Biserica patriarchal din Constantinopole.
Este apa-dara, esplicabila intristarea gi superareau St. Scaunu patri-
archalh pentru sIntirea Mirulul, sevIrpta In 25. Marte a. t. de P. S.
Ierarclu ai Bisericei ortodocse din Regatul Romania, pentru ca Cu-
ria patriarchalh', care vedea cu placere pre tramipit Metropolielor ro-
manesci veninds din and In caud la Constantinople dupa St. miru,
de aice inainte va tinti Inzadarti °chit sere Vrmurile Dunarii, ca sa
veda, de nu vine vr'unu calugeru din pamental celu, bine-cuventatu
al Romania, de uncle curgea ore-cand miere 0 lapte4 in josh spre
cetatea marelui Constantinhz. precum i spre multe alte localitalt de
pietate din Orientu, mai cu soma de and geme orientul pi cu dlusul
bigerica ortodocse de pe acolo sub barbarismul Musulmanilor.
Cu tote a acesta preteniuue i dorinla, a St. Scaling patriarchalh,
care In cartea sinodala din 10 Iuliu a. t. se numesce nordine (regula)
conformet mule strtivecha bisericescii'd, s'ar putea raslima celh multu.
pe unele momente de oportunitate, Sanctitatea Sa ArchiPpiscopul de
Constantinopole pi Patriarchul ecumenich, pre langa cuvintele din car-
tea I. a St. Ap. Petru c. V. v. 1. precum pi din epistola St. Ap. Paul citi-
tre Corinteni c. XIV. v. 10, pi_catre Tirnotei4 c. II. v. 22-26, invOca
pi canonul 34. apostolicu cat- gi canonul 28. al Sinoclulni al patrule
ecumenich din Calcedonu, din care canone va sa deduce dreptul de
suprernaph administrative a Scaunhlui Constantinopolitanti preste
biserica ortodocsa din Regatn14omania, dreptu ierarhich, carele s'ar
fi nesocotith prin sevirpirea santirit Mirulurin Biserica Metropoliet din
Bucuresci.
Dupre ce respectiva carte sinodala a Scaunultupatriarchalh deveni,
prin organele de publicitate, la cunoscinth In tote partile bisericei or-
todocse. se ascepta de top, ca Ierarchia bisericei ortodocse din Re-
gatul Romanies sa deie unit respunsh apologetich la acelu actu agre-
sivil all Curie] Constantinopolitane.
Acosta a pi urmath fare Intarcliare.
St. &neck alu Biserica ortodocse din Regatul Romania, adunath
In Bucuresci, In pedinIa dintr'a 23 Noembre a. t. a votath cu unani-
mitate pi a Enbscrisu unit Actii Sinodalit despre Autocefalia Biserica
ortodocse Romdne ci relqiunile a vu Patriarchia de Constantinopoleu,
carele este publicatu prin jurnalul periodich eclesiastich Biserica
Ortodocsd Romadu Nr. 12. din anul 1882. In acestil actil sinodalu,
diresn cu multh eunoscinta de cause yi erudipune dogmatical cano-
nich pi istoria, reflectandh Ierarchi] Romani la tote ate sunth cu-
prinse In epistola patriarchala pi, precisandit intelesulu cuvintelor lot
din locurile citate ale S-ta scripture pi ale Can. 34. apostolic pi 28. al Si-
nodultif al 4. ecumenich se destapura, originea, puseaunea autonomy
pi Autocefalia biserica ortodocse din Principatele Romane, era dupa
www.dacoromanica.ro

VUNCTIO14AREA ORGANI8MELOR TERARCHICt 20/
ce ilustrea, relatiunile faptice, precut erait ele intre Metropoliele pa-
mentenq yi Patriarchia din Constantinopole, terming cu urrnittorea
dechiaratiuner
St. Sinodrt ale bisericel ortodocse romane, pe temeiul istorieT mi-
stTe romanesct, pe temeiul legislatiuniT nestre moderne, pe temeiul
demnitittil statulut romanil §i al demnitatil natiunii romanesci, declara
suet §i tare, ca biserica romans ortodocsa a fostil. §i este autocefala
In cuprinsul teritoriulut Romanies, §i nicl o autoritate bisericesca stra-
ins nu are dreptti, a ne impune ceva. Nu avernti nevoia, a fi din nou
recunoscuta de tine -va autochefalia nOstra bisericesca ; ea este unit
faptti. istoricti Indestulittoriti pentru noT §i pentru ceT ce ne iubescu §i
voiescii a fi cu Biserica §i cu Statul nostru In relatium amicale. Asia-
stamil §i astn-felu vomit sta, cat va fi in not u'a suflare §i nimica
nu ne va urni din acesta positiune".
Declaramu tot,odata, ca not aperandti Autocefalia bisericeT ndstre
de ort ce presiune din afarit, nu voimit a ne desparti de Intregimea
bisericeT ortodocse. Not pastramti aceleall doctrine bisericescl, a-
ceea-§T discipline, acela-§T cultti divine, care le-am moscenitti de la
parintil no§trii, §i care stintu comune bisericet ortodocse din tote 1e-
rile. Not rectmoscemit In Patriarchia din Constantinopole unit centru
morale, de unde trebuie sa purada directiunea In tote cestiunile de
interese generalti al intreget biserice ortodocse, In privinta dogmelor,
a discipliner, a cultulut. Patriarchia pete la trebuintA sa ne consulte §i
pre not in asemine materil; putemti §i noun asemine casurT sa o con-
sultamit Patriarchulu este socotitti la not ca primul Ierarchti ale bi-
sericel ortodocse, §i Metropolitil no§tri 1111 pomenescri la santele ser-
implorandu'l de la Dumnezeti pace, stinatate, ondre, viaftt inde-
lurigattl fi poveituire a bisericeY pe calea cea dre'ptd. Vomit priimi dela
acest centru bisericescit cu dragoste chiar povetairi spirituale de fo-
lost. natiunit 9i bisericeT nostre. Dorimrt inse ca corespondinta nostra
bisericesc's", sa fie In formele obicinuite la not §i cerute de demnitatea
reciproca".
Cu asemenea putere de argumente combate St. Sinod al Bisericel
Romane in cele ulteriore ale ActuluT sett sinodalu pretentiunea St.
Beane Patriarchalii, referitOria la procurarea St. Mire din Constanti-
nopole, invocandti. Can. 6. al Sinodulut Cartaginenii, reflectandri la
considerarT doginatice despre plenitudinea puteriT EpiscopuluT rela-
tive la se'ver§irea SAM.' Taine ale legit celel none, §i provocendu-se la
pracsa Metropolielor ortodocse din Rusia, Austria §i de prin alte state
suverane §i err neatarnate de Porta otomanit.
Acosta supunere, ilustraa §i prin unele momente istorice de pe te-
renul bisericei proprie, este insofta, de urmatorea declaratiune
In acestrt convingere, bazatit pe Canone, pe istoria generals a bi-
&le
viol;
www.dacoromanica.ro

208 FUNCTIOtsTAREA ORGANISMELOR IERARCHICE
sericeT ortodocse §i pe istoria bisericei nostre, precum §i pe insemna-
tatea dogmatics, §i pe esemplul altor biserici autocefale not am de-
cisa a Over§i In Romania, fn biserica catedrala a primes MitropoliT,
santirea Miruha, dupa randuiala stability intru acesta de Biserica, §i
dupa cum se face gi la alte biserici autocefale. Acesta decisiune este
neatramutati pentru tot-d'auna, Ora candil va esista Biserica orto-
docsa a natiunei romane".
Lumea ortodocsa, dupa cum se vede din organele de publicitate
bisericesci de prin alte terT, informandu-se de aceste done acte sino-
dale, nu a pregetati a consimti pe deplintt cu api5rarea causes de Au-
tocefalia, a Bisericei ortodocse din Regatul Romania contra agresitt-
nei ierarchice , incercate din partea ScaunuluT patriarchakt, criti-
chandil emanatiunile Constantinopolitane din mai multe puncte de
vedere.
Cartea sinodala a St. Patriarchie ecumenice dintr'a 10. Iuliil 1882
Nr. 3185, dupa cum e diresa, a suprinsti §i cercurile inteligenteT bi-
sericesci din provincia, Metropoliei nestre Bucovinene ; pentru aceea,
cetind'o cu multa kare aminte ne-am intrebati ore ast-felt. de
Carte a eOtil intru adeverti din sanctuariul Bisericei Mari de Con-
stantinopyle, care este chiamata a fi centrul ortodocsiei §i Instanta
suprema a Bisericei ortodocse ecumenice ? Reculegendu-ne Insa mai
apol §i recunoscendil, ca autenticitatea aceluT documental -nu pote fi
trasa la indoiala, ne veni a presupune, ca Curia patriarchala numerrt
§i asta-OT, precum facea in vechime, pre locuTltorii te'rilor din aka
parte de Dunare la poporele barbare, sett ca pete Constantinopolea,
de canal geme sub tirania nwsulmana, e cuprinsa de negura chiarti
in afacerT religionare. Daca e una seri alts dintre aceste done, sett ca
pote vrn una a treia Inca mai neasceptata, nu vomit sa urmarimil
sa discutamtt. Asta Ins trebuie sa o spunemti, cum ca ar fi fostri mai
bine, data actul sinodalti din 10 hal a. t. ar fi remasti acoperiti de
pulbere in archivele Patriarchies, pentru ca publicandu-se §i najun-
ggndu-t vestea in totti pttmentul, eret graiurile lug pinti la marginele lu-
mit", contraril Ortod.oesiei au ca bate in palme, au ea celu putinu
clatina din cap-it din compatimire, pe canal tots sufletulu ortodocsa
se vede pe-trunsa de durere §i plahnire adanca.
cum sa, nu se mahnesca cre§tinul ortodocsa, cetindti respectiva
Carte patriarchala, care dupa diresul et, e insu§ita, mai multit a ra-
sipi, decata a aduna turmele cuvantatbre ale lui Christosti ? mai vir-
tosti a distruge, decum a intgri partite singuratice ale edificiuldi bi-
sericei ecumenice ? mai multu a innadu§i de cat a improspata activi-
tatea organelor Bisericei ortodocse ? Cum inteligenta ortodocsa, vet--
spa in sciintele juridic° §i politice, sa nu deplanga astir -felii de stare,
data din centrul Bisericei se emiti sent* in contra unel Ierarchii,
gi
www.dacoromanica.ro

FUNCTIONAREA ORGANIgNIELOR IERARdHICE 209
precum e cea din Regatul Romanies, numai cats pe niscari informa-
tiuni trase de prin Oiare? Cum sa nu surprinda pre teologii canoni§ti
din Rusia, Austria, Romania, Serbia, Bulgaria si Grecia, clack' St.
Scaunk patriarchalti, cu ignorarea Can. 6. al Sinodulut de Cartagena,
intaritti impreuna prin Can. 2 al Sinodulut ecumenicu al doilea, se
provoca la datina, dupa, care Metropolitii si Episcopii din parfle,
domnite de Porta otOmana, prim esck St. Mirk de la Patriarchal spre
a infera Inrarchia din Regatul Romanies cu inculparea, ca contravine
eclesiastice fn privinta St. Mirk ?
Impreuna, cu $t.- Sinodu alk"Biserical ortodocse din Regatul Roma-
recunOscernti si not in Patriarchia din Constantinopale unit Cen-
tru morale, de unde trebue sa purceda directiunea In tote cestiunile
de interesk generalu al Intreget Biseri-ce ortodoxe in privinta dpgme-
lor, a discipliner §i a cultulul ". Mai adaogamk Ina cum ca moduli In
care ea se dea acea directiune, nu este ertatk a fi clictatorialUsa mo-
narchicUl precum face Curia papalk din Roma, ci in spiritul sinodali-
tatil bisericesci, adick cu consimtimentul EpiscopatuluY artodoxii, §i
dupa starea lucrurilor, ar fi cu anevoie conchiamarea Ierarchi-
Ion de prin. Orile mat departatel atunct Scaunulti Patriarchal:II se
p6te folosi de consensu eclesiae dispensae, precum se facea in ve-
chime.
Anume in causa sanfrit 1Vrirului, data Scaunulk patriarchalu ar fi
avenclit motive cumpenitOre pentru opiniunea sa, se, cere consensul
Episcopatului ortodocsti cu atatti mail virtosti, de Ere -ce ac6a opiniune.
numita in cartea patriarchalk ordine, contraice Can. 6. al Sinodulul
de Cartagena si interpretitrii acestut canon u, aprobate in Pidalionti de
Sinodul patriarchalu in Augusta 1802. Duck' St. Scaunk ecumenicti,
prin ceea ce tinde a sustinea In epistola sa din 10 Iuliu a. t., nu nu-
mat ca devine in contrazicere cu sine, ci cu teoria sa, numita ,c,rdine
conformii usui stretvechie, sta isolate In biserica ortodocsa, pen-
tru ca pdarg, ile pracsa de prin Vrile crestinescil atinga in actul sino-
dialti al P. S. lerarcht Romani, aflame si aserte contraclicatore, §i
anume :
In randuiala pentru ferberea si sanlirea Mirului, tiparita In Moscva
la anul 1876 pag. 8. cetimk in traducerile urmatOre : Diva ase0e-
mental S-tel Biserice, santirea Mirului se pOte serirsi numai catu de
Arhiereil ca cel mat de aprOpe urrnatori at apostoblorvcariisingun se-
varsiati impunerea manelor spre imparta§ireareredinciosilor de darurile
SpirituluT Santa. Pentru aceea i ferberea Mirului se pote face numai
catt acolo7 unde petrece Archiereul. Dark fiind-ca nu se potu afla
pretutindene materiele pentru compunerea fiindu unele rare
§i scumpe, pentru aceea In Sinodul de Moscva din anal 1675 s'a a§e-
zatti ca A se se.virjOsca ferberea i santirea Mirultu in Moscva, capi-
2
ordinit
t:}ieT
Back,
pi
song
Mirului,
www.dacoromanica.ro

210 PUNCTiONMZEA ORGANISMtLOR
tala §i centrul Rusiel §i in Chiev, uncle se savir§ia (Mirul) mai inainte
de Moscva ".
Pe aceea-p Ora, ca biserica ortodocsa din Imperiul Rusie!, susfma
in depilna vigere Can. 6. al Sinodului. de Cartagena cele trei Metro-
polis ale bisericel ortodocse din monachia Austro-Ungara.
Renumitul Canonista §i Teo loga, de eterna memorie P. S. Archie-
piscopu i Metropolitu Andreirr aguna, carele fn Cartea tiparita in
Sibiu in a. 1865, publics -In traducers romanesca Rdnduiala chiro-
tonid noulut Episcoke §i impreunc cu acesta Rtinduiala la facerea
gi seincirea St. eerie in Compendiul dreptului canonicul tipa-
rita in Sibiu in 1868, la sec iunea despre s'ecramentul Chrismei a§a
77
Sacramentul confirmatiunii ell St. Mira are dupa arOmintele bise-
ricei nostre doT ministri (Can. 6. Cartagenena); unul este ministrul
preparatoria (santitoria), era cel-l-alto aplicatoria. Acelu (santitoriti)
este Episcopal eparchiala, carele Mercury in. septamana-patimelor
Mirul prepare §i Joi la St. liturgic flu sanIesce ; era acesta (ministru
aplicateru) este preutulparochialli, carele, priminda St. Mira de la E-
piscopula sea, fla conserve in biserica, spre miruirea celor nog. bo-
tezati".
-De asemenea cetima in precuventarea la Randuiala" pentru pre-
pararea ferberea §i sanfrea Mirulul ", compusa de P. S. Silvestru Ar-
chiepiscopul qi Metropolitul Bucovinel §iDahnatiei; Prepararea chi-
mica §i santirea sacramentala a mirulut (chrismel) este in santa nes-
tra biserica ortodocsa unit reservata ale Episcopatului (Can. 6. al
Sinodului de- Cartagena; S. Simeon Tesalonicul despre St. Taina cap.
71; Euchologiul bisericei orientale de Iachoba Goar pag. 627-647.)
Era aplicarea sacramental' sea ungerea cu St. Mira a celor nou bote-
za.y., care este sigiliul (pecetea) darulul Duhulul Santa., se face dupa
pracsa cea din vechime a -bisericei ortodocse §i de Presibiterul ,paro-
chiala. Din punctul de vedere dogmatica §i canonict, fie-carele Epis-
copra eparchiotu este indreptalita, a s'evir§i prepararea §i -santirea
dupa pracsa bisericesca base se face sancirea sacramentala a
chrismei pe la bisericele mai marl ale ,creytinatafi, adica pe la St.
Patriarchie §i Mitropolie mai insemnata, dintre aceste din urma, marl
cu sema pe la St. Metropolie ale bisericelor autochefale, de la care se
imparte St. IVIira. Episcopielor sufragane, spre imparfre ulteriera pe
la bisericele parochiale ".
Dace de la Metropolieleortodocse din Serbia, Muntenegru §i Bul-
garia mai perigrineza yi asta-sh calugarii dupa St. Mira la Constanti-
nopole, nu ne este cunoscuta, inver§unarea fuse, cu care Ierarchia
ortodocsa din Regatul Greciel a combatu.t §1 a respinsa pretentiunea
Scaunulul patriarchala, relativa la St. Mira, ne este in_memoria §i no
celor de pe aice, §i Inca mai bine Curie St. Scauna ecumenica.
TERARMICE
Mi-
rului ;
Mira",
www.dacoromanica.ro

PtINCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 211
MArginindu-ne pe langb." aceste spuse in afacereaf sulevatri ae S-ta;n6-
strit Patriarchia. Constantinopolitand mitrturisinati ex nu ne-a fostti
scopul, de a secunda pre P. S. Ierarckt ai bisericei ortodecse din Re-
gatul Romania intim aperarea puseciunil de autonomia i autochefalia,
a acestel biserice, pentru cd, St. Sinodu alit BisericeI Roman.e prin ac-
tul sinodial din 23 Noembre 1882 s'a fortificatii canonicu In contra
uner agresiunI ierarchice, veil din care parte, star" de bine, incatu
n'are lipsa de ere -care sucursil.
Scopulti nastru principals, suscitativprin afacerea, sulevati de Cu-
ria patriarchalg, care ne-a umplutu de mithnire si despre care susf-
nemu, ca ar fi fostti mai bine, de nu s'ar fi sulevatti, este, de a. atrage
ateniiunea Ierarchiei bisericei nestre ortodocse de pretutindene, nu
voimu sa clicernt", anomaliele, ci la stagnatiunea fu,nctionari organis-
mull& s. ndstre biserice ortodocse fag cu pericolele iminente pentru or-
todocsitt in yenerei precum si la necesitatea un-Ol reprospetari a orga-
nismelor ierarchice dupa referinIele si recerinIele actuale ale bise-
ricei.
Organismul bisericei -ortodocse, dnpa cum s'a desvoltatti in secolil
anteriorl al crestinismului i s'a stabilitu mai apoIln St. &Ade ecu-
menice si locale, star pane intacte, $i asesldmintele canonice,
adunate si publicate in limbele principale ale bisericei, servescu de
indreptarl in privinta doctrine; a cultului si a discipline; inch,Itt bisect
rica ortodocse ecumenia, famurita, in biserice locale (naionale) din
feluritele tdri, conserve caracterul dogmaticti §i canonics de una sfin-
fa, catolia (sobornicesa) si apostolesed, a luI Cbristosu Bisericit.
Inchiagarea Evangelica si desvoltarea istoria a of ganismulm bise-
ricescil in formele ortodoesid a urmatu., dupd, cum e- cunoscutti, in
timpul clasicii al bisericei crestinese; pe u'a parte Cu privire la intin-
derea geografica a imperinha Romani', era pe alra, parte cu conside-
rare la referintele faptice soclale §i chianti. politice din acelit
numitil al niumPtu. Pend ce stabil Romani" inerestinatu stab!" in pu-
tere, organismul bisericescu funcfona regulatd. spre fericirea po-
pOrelon crestinesci. comunitatile bisericesci de peste margi-
gile imperiului, de si se slice de densele in ea/Allele sinodale, c5, le
este ertatiii a se organisa dupa imprejurarile locale, se conformau, pe
atu se pete, dupa organismul bisericescu din launtrulimperiulm, pre
carele se rAclimati.
Erti dupA, sfasierea colosului imperil Romani' in unit imperiu re-
saritent" si altul occidentalii si dupe', derimarea succesivii, si a unuia si
a celul-,1-altti; dupit desbinarea Scaunului Patriarchal) de Roma cu
crestinatatea din terile occidentale de comunicatiunea ierarchica cu
cele patru Scaune patriarchale din orienti" ; dupe caaerea poperelorti
crestinesei din Asia Egipetti si Europa orientalI sub potestatea Ca-
astit-cli
imperil,
gi
Ing-gT
www.dacoromanica.ro

21 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCitICE
lifilor mohamedani, care tindeil a stinge cregtinismul, sub astir -fete
de urgik grea a fanatismului musulmanti deveni- peste putintk func-
tionarea normalk a organismului bisericescri. Intro aceste sarele orto-
docsiei cregtinesci reversAnde raslele sale peste poparele nordice, se
constituirk, in conformitate cu delineamintele canonice universale,
biserice particulare, cart hu numai ce. sustinee relatiunile canonice
cu corpul bisericei ecumenice, ci, pre ate_ era cu putintk fi venial
gi in ajutorti prin mijloce morale gi materialej spre sustinea In
view gi activitate.
Cu tote aceste, de gi cktugele tiranieT fanatismuluipolitico-religiusk
al musulmanilor, care stings de ckte-va vecuri trupina pomului orto-
docsiei, art mai slAbitil in vocal presentrt, tote -gi starea bisericei or-
todocse din pertile Drientului este apesatk gi deplorabila, gi pentru
aceea organismul ei nu functioneze. aga, ca central corpului biseri-
cesce sk desvolte viata proprik canonick, gi ca de acolo sd se pate. re-
Versa insuflqire gi in organele mai depkrtate ale bisericei ecumenice
(catolice). Pentru crt ce autoritate gi putere morale pate avea St. Scaune
patriarchaili in biserica ortodocsk gi chiaril in relatiuni obveniente cu
puterile seculare de state, clack ArchiepAstorii supreme se punt" gi se
depune dupe; buna-placerea Vizirilor Porter otomane ? Cum gi pene
and sk prospereze ramie pomului vietei cregtinesci, clack trupina, la
a careia radacink dace .securea islamului, nu le pate mijloci sucurile
evangelice ? gi cum nu vor seta aceste sucuri de vietal Baca
lucatorii, chiemati a cultiva gi a sustinea In vigOre pomul ortodocsiei,
nu vor fi de ajunsu nici dupe; numerti nici dupe puterea morala ? 0-
rientul peste tote, a ckruia cheie se slice a fi cetatea Marelul Con-
stantine, devise tote mai interesantk nu numal ate in privinta
seculark, ci gi in cea relegionark ;- pentru aceea gi Catolicismul
Papale gi Protestantismul Anglicans, aT ckrora misionari foiesce prin
Wile orientate, intindk peintrecute replete confesionale, nu aga spre
pescuirea necredinciogildr, ci mai virtose spre a fncurca intr'insele
pre fiii bisericei ortodocse. i Ore St. Scaune patriarchate gi in genera
Ierarchia ortodocsk de prin acele teri posede sail cugetrt a ettsciga
aceea putere moralk, ca sk park da pieptu cu astir -felt de agresiuni
confesionale? Biserica national' din Regatul Greciel, constituindu-se
fnainte de cate-va lecimi, in intelesul Can. 38 §i 39 al Sinodului al
VI, ca biserica autonomy in cuprinsulu unul state autonome, Ore atitu-
dinea incordatrt din partea Scaunului patriarchate in contra Sinodu-
lui din Atena era dictatrt de interesele bine intelese ale ortodocsiei?
Comunitktile ortodocse din Bulgaria, Macedonia, Tesalia... se plangit
de timpil indelungatri pentru impunerea de episcopi gi pre* greci,
care nu cunoscrt limba poporelor respective. Ore desconsiderarea a-
celor plangeri este canonick gi justificatk din punctul de vedere al
poli-
tick
a la
www.dacoromanica.ro

FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 213
prosperitAtii religionare? Mai de-unA-0 ne anuntarX cliarele relegarea
la Monastire a Metropolitului din Sofia ; era, dupe depunerea Metro
politului din Belgradti, Episcopil din Serbia dAndu-§i demisiunile, bi-
serica din noul regatil este in presentti farg. de Archierei. Ore Sea-
unul ecumenicti are cunoscintI de aceste lucrurT deplorabile ? i ere
a cercatii a interveni pentru aplanarea for ?
La aceste intrebAri, respunsurile nu potil sa fig, dectaii negative.
segclerile atinse gi multe allele in functionarea individualitaflor ie-
rarchice nu suntii de trastt pe sema organismuluT bisericescii, ci ele
decurgii mai virtosii de. la putina considerare a principielor canonicel
pe care e urclita Eiistemulil de administrafune al Bisericei ortodocse
in genere.
Dupti organismul canonicil al Bisericei ortodocse-ecumenice, ab-
stragendil de la unele canone, direse parte dupti recerinte locale,
parte cu privinta, la referintele politice §i sociale de pe atnne; sunti1
precisate nu numai catu puseciunile canonic ale Episeopielor, Me-
tropolielor ci Patriarchielor gi relafunile for reciproce, ci §i delinea-
mintele relative la unitatea bisericel in dogmele credintei, cultul li-
turgictt §i In morala evangelicl. bisericele de prin statele au-
verane, numite nautochefaleu sett duEd autonome, de gi In contra
constituirit for Scaunul patriarchalti a tacutri fn trecutu gi face ci as-
opuseciune, suntil prevNute cu aceclemintele sinodale ci puse in
relatiuni defipte atatii cu. Scaunula ecumenicti, catU §i cu cele-l-alte
individualitali ierarehice gi bisericele locale. Rema'ne deci a pune in
aplicare principiele canonice, pe us parte 'bare marginile puse de St.
Pttring, eel pe aka parte cu privire la referintele actuale ci recerin-
tele faptice ale Bisericei ortodocse in genere §i ale bisericelor parti-
culare in deosebi.
Teggendt firul desfacurarilor nostre pane aice, vom sa indegeamA
Alia uncle recerinte concrete, ea< ar merita considerare, spre a se
putea reprospeta functionarea organismului nostrubisericescii.
Incependtt de la centre, pare-ni-se, ca scaunulil ierarchicil de Con-
stantinopole, dupA constituirea sra fapticg, este preocupatil de repre-
sentarea intereselor bisericesci locale §i ale celor nationale grecesci,
aducenduli aminte de interesele religionare ale bisericelor ortodocse
de prin provinciele mai depiirtate numal Mit atunci, cand pretensi-
unile acestor din urnia devintt in colisiunile cu interesele
Sanctitatea Sa este Archiepiscopti. al Eparchiel Constantinopoli-
tane. Metropolitil pentru- Eparchiele, ce depindeati mai inainte de
Scaunul de Eraclea, precum ci pentru cele ce dupti timpti taxa
la proirincia metropolitans de Constantinopole, in fine Patriarchti in
relatiune cu Metropoliele din terile atinse in Can. 29 al Sinoduluf al
IV cu restrangerile facute in faverea, bisericelor de prixt
Inse-§t
not,
helenismu-
lat.
s'arr
dupg, timpti
www.dacoromanica.ro

214 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE
sfatele suverane. Pe andti Sanctitatea Sa, pentru afacerile Archie -
piscopieT, ar fi sa se provadA cui unti senatu presbiteralti, pentru agen-
dele metropolitane ar fi conchieme de dob on pe anti sinodul pro-
vincialti, era pentru representarea patriarchalg, ar fi sg se constitue
un Sinodtt permanentA din de.egalii Metropolielor-chiarti de prin alte
ieri, se cufunc.16, tote afacerile acestea deosebite unele cu altele gi;
pe catu suntemil infonnati, se trateztt parte de unti consiliu cu parti-
cipare de mireni, parte de unii sinodti coxnpusti din efi,Ii-va EpiscopT
giArchieret far' de Eparchii, ce locuescil in Constantinopole. Nu este
deci lucru de miraret data in afacerT, ce atinga interesele religionarie
ale unel dintre bisericele nationale din tern MAT depk"rtate, provina de
la Scaunul patriarchala decisiunT, bunadrg ca cea de curendti in afa-
cerea saniirit Mirulul. Zace deci in interesul bine inIelest alt biseri-
eel ecumenice, erg bisericele particularie potti pretinde cu tote drep-
tul, ca pentru afacerile de interest generaltt al ortodocsier stt se consti-
tue la Scaunul patriarchala unit Sinodit permanentUl compusii din de-
legafif Bisericelor autochefale fi al Metropolielor autonome.
Bisericele, dechiarate autochefale gi Trovinciele-metropolitane au_
tonome de prin terile statelor suverane, suntli, ce e adeveTatu, eman-
cipate de influenta drepta a Scaunuluipatriarchalti, ins' unele dintre
aceste suntti de totii. re'stranse prin legile politico in libertatea, de a-gT
dirige afacerile proprie bisericesci gi pentru aceea in organisarea for
se departezit din ce in ce de basele canonice. Ore In astti-felt de si-
tuatiuni ale bisericelor particularie ug.intervenire moral' a ScaunuluT
patriarchalti nu ar fi indegetatd, dup6, cum se-face adese din partna
Scaunului Patriarchalu de Boma ? i afara de acesta, ore activitatea
evangelic' a Bisericei ortodocse in deobsce nu ar casciga insufietire
gi greutate morals, clack-1)21re organismele ierarchice particularie &aft
gi intre aceste gi intro centrul organismulutierarchicti -ecurnenicti, ca-
rele este scaunulu patriarchalti, s'ar reprospRa raportul conformii
principielor canonice ? Noi credemti, ea acesta nu numaT ca ar fi
pentru bisericele ortodocse_ de pretutindene, ci este gi unu
postulatu nedispensabile in interesulti Ortodocsiei. Pentru aceea re-
comandamti reprospnarea fi precisarea relatiunilor canonice ale Bise-
ricelor particulare §i intre sine fi cu Scaunul patriarchalU.
De la ultimul Sinoda ecumenicil, carele este al geptele, inutu in
Nicea In anal 783, ati decursti deja 1100 de ant. De atunci incoce se
mai lima din andu in candu sinedele locale, dintre carele unele
tratara gi despre afaceri cumpenitOre. Sinede de caracteril ecume-
nicti insA. nu se tinurti, ci in caqun de.necesitate neamanaverA. Sca-
unele patriarchale cu Ierarchii bisericelor particulare se intelegoti pe
calea corespondinIei. In decursul acestuT mieniu ate fortune cram-
cene se dentinal% peste bisexica orientalil din afar'? gi ate indm-
sit
sa-
Marin
www.dacoromanica.ro

FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 215
plAri se pe'randar/ in launtrul ei ? Chiarti pe urma evenimentelor, re-
gistrate de istoria se'cularirt, provenira §i pe terenul bisericesca rela-
iuni none recerinte none", diferite de cele mai de 'nainte, pi de Ere.
ce devenir/ neevitavere pi mai multe formatiuni none, starea actual/
esteri6r/ a bisericei ortodocse nu'e asemene celei de pe timpul sino-
dului ecumenicti. Stand/ lucrurile astiifelu, 6re se pOte dene-
ga necesitatea unui &nod/ universalu, carele sa cump/nescA seriosii
relatiunile §i recerintele actuale ale bisericeler ortodocse in deobsce
s'a se consulte despre modalitAtile aplec/rii eficace pi salutarie a a-
peclImintelor canonice ? Devenindil prin bisericele occidentale stares,
lucrurilor pOte Anch mai confuse, precum este est/11T prin bisericele
orientale, se conchiamit Conciliulti Tridentine, carele facenda unl
reguramentil universald, se pOte dice, ca numal de atunci incepu
biserica occidental/ a desvolta, puterea morals, de care se bucur/
in presentd. Este deci unit postulate ulterior/ nedisputabiki, de a se
conchidma unit Sinodd ecumenicd, carele stt se ocupe cu discutarea inte-
reselor generale ale bisericet ortodocse cu privire la relagiunile fi rece-
ringele actualt.
Prevedemtp0 pricepemti greutafle, impreunate cu -conchilimarea
unui Sinodu ecumenicti, pentru aceea concedemu, ca realisarea ace-
stui postulatti putea amana pe unix timpu mai departatil, decum
ar fi de dorita. Recundscemil pi aceea, a mai inainte de conchiama-
rea unui &nod/ ecumenicti, ar trebui studiata gi liimurita stares lu-
crurilor de prin singuratecele p6rti ale Bisericei, precum pi preparate
spiritele pentru astir -fell de adunare cumpenit6rig. Orisonul de pri-
vire al afacerilor bisericesci este in faptg particularize, adica restransii
intre marginele de interese ale bisericelor respective particularie, pe
cand/ interesele generale ale Ortodocsiei ecumenice se scapa din ve-
dere. Dar/-unti particularism/ de privire, ca sate atinst, nu e lucru
de mirare nits de reprobare, pentru ca pane In presents nu esista in
biserica ortodocsg, unit organti de publicitate, carele art mijloci cell
putinit personelor ierarchice pi bArbatilor de sant,/ de pe la institutele
bisericssci informare esacta despre starea lucrurilor gi cursul aface-
rilor referitorie la doctrine, cult/ pi discipline. Unit jurnalii ecumenicd
alit Biserzcer ortodocse, fie edit pugind lunarid, redigiatit in limbele
prircipale bisericesc; adicd in cea elenicd, slavondscd ci ronulnescd, as
aratit a fi de neaperatti Upset pentru 1eprospdtarea activittigit organic-
mulut' bisericescd in deobgte, precum ¢i pentru prepararea terenula in-
nainte de conchemarea unuY Sinodd ecumenict DecT :
Sit invid Pumneleti ii sit se resipiscd contrariT ortodocsieY"
precum se stings fumul, sit se stigti tdttt cugetarea voitdrid de red."
,Precum as topesce cel'a de faga foculta7 aga skperd idtd incerearoa
in daun biserice ortodocse,"
gi
ultimo
gi
gi
cacti
www.dacoromanica.ro

216 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCIIICE
tret arepta vOend4 pre Maica
p&titiscd, impodobiOt ou vestm-intul
veselescd, licendd :
,,Acista este iiva, care o a feicutit
ne veselimU intr'insa."
for Bisericel, ca pre o miresd im-
mcintuiniet intru Christost4 sti se
Domnul, ca sti ne bucuirtimU §i sti
Silivestru.
www.dacoromanica.ro

NESTERUL MANOLI
(Fine, veig No III, anul VII).
R.
ELEMENTUL ISTORIal
4. Arta 111e0erului Manoli ". Meqterul Manoli" al
Aton-ului, ski ,,,Manuil Pause lin" este o personit, renumitit
in arta picturei bisericesci, gri a iconografiei; ad.ecit elii sciA
a zugeivi Biserici dupre o anumitit sistemit qi in desemnarea
icanelorii elil avea lint genii de picture, necunoscutti in is-
toria acestei arte din Biserica ortodocsg, p6ne la inceputul
seculului al XVI-lea. Studiul, ce vomit face aici asupra axle
Me§terului Manoli", este importantit pentru cun6scerea mai
de apr6pe a pers6nei, ce ne ocup6,, dar tot-o-data qi pentru
iconografia din Biserica romans, carea a fostil in legrtturile
cele mai strinse cu muntele_ Atonului. tea cuvintele, ce ne
impunti, ca not 0, dilmil aid o desvoltare mai mare acestei
cestiuni qi sit studiemii iconografia ),Megterului Manoli" in
elementele a constitutive, intorcendii privirile ndstre speciale
asupra tipurilor iconografiei din Biserica ortodocsit, cu ac-
cesoriile lor, qi asupragenula de iconografie cu concliciunilela
artistice, pentru ca astir -feliii sit putemil stabili cu mai multti.
www.dacoromanica.ro

218 ME§TERUL MANOLE
rationamentit serviciile, aduse Bisericei ortodocse de atrt3
XeqteruL Manoli".
In Biserica ortodocsa pentru iconografia eT sftntil nisce anu-
mite tipuri, p este care pictorul nu p6te trece, precum, qi nisce ac-
cesoriT ale fie-chruitipii, care determine caracterul iconet Tipul
genericii al iOnei MafituitoruluT este de a da figureT positiunea
de Inv6t1torti, Archiereit, s6u de a contopi tipil am-
bele aceste positiunT. Tipul iconel S-teT Treimi reclamrt,
sg, fie push tot-d6-una la dr6pta ParinteluT, Pitrintele la
sanga FliuluT, Tar S. Spiritti in kipti de porumbti intre Fiiul §i
Pitrintele, dar putin maT de-asupra. Asemenea iconografia are
anti tipti determinate pentru icdna MaiceT DomnuluT; unde de
ordinar Ea primesce positiunea de Imp6rgtesit, a§e4atg,fiindltt
pre unit jeta cu pruncul Iisus pre brate accesoriile, propriT
uneT asemenea positiunT. Iconografia Bisericei ortodocse are
tipurT anumite pentru icanele Profetilbr, Apostolilor, Marti-
rilor, Ascetilor, i ale Ierarchilor. In genere, pentru fie-care
spetit de icone iconograful are unit tipti determinate in Bise-
ricA, care tipti IV are Tationamentul esistenteT see in car-
tile Scripturl, in traditiunile Bisericei, ski. In conside-
ratiunile psichologice ale personeT, representate pre ic6n6, (a).
Tot in respectul tipurilor icon.ografi eT din Biserica orto-
doca, adaug.arati, ca cu timpul s'att introdusti i modificIrT,
(a) Vecji opera : niCm4ra 0 211100IIIICH01173 HeityeeTEtt = Carte pentru arta picturel"
a Preutului Daniil. 1674. Acestii carte cuprinde, dupe cum aratrt insusi Daniil :
Sarbatbrile donmeset si ale Niisegt6rei, numele Profetilor en profetlile lor, etatea,
fisiognornia si peril Apostolilor yi ale altor sang, cum trebuescii zugraviti, ¢i multe
alte amaruntimi, necesare folositdre pentrn iconograff".
Si In adevtra, acesta manual* care s'a wisita la data indicate, in lavra S. Sava
de longii Ierusalem, de catrt preutul Daniil, este unti manuscripts in limba
ce datezrt din timpurile cele mar veld. El a fosta trauscrisa de pre, manuaeriptul
ierusalimit6m1 de erttr6 predicatorul Macarie ¢i impr" its la-mai multe biserici or-
todocse, intre care Bisericilor din Aton a fostu data iu anul 1697 Fevruaric(2.
Acosta, manuals de iconografie in limba,grhrt se aflii. tot In manuscripte, dar
traductinnea lut in limba rasa este tiparitii in jurnalul Tpyikm Itiencaok Ayxonnoft
Anagentia. 1867. T. IV p. 463 50§.
Asemenea Banta de -importanta cea mat mans, tare ne arata veltimea a multor
tipuri din iconografia Bisericei ortodoese, si descoperirele, frieute pain catacombele
Rome. Yell opera : Rom sonterraine M. de Rossi. Paris 1874.
intiunt
qi
greet,
ba Fi-
ial
ei
www.dacoromanica.ro

ME§TERUL MANOLE 219
ca cele relative la- ic6na Mhntuitorului, unde se observ5, ele-
mente din atributele MantutitoruluT de Inv 6tatorit §i Archi-
ereit, contopite intr'unit singulti tipt, prin care Mantuitorul
se represintA standil in piciare §i tinAndii in stanga Evan-
gelia, 'far cu drepta bine-cuvintazit (a). Sfintil demne de t6t6,
importanta archeologicl a iconografi.ei din Biserica ortodocsa
icanele, mimite trimorfe (b), care potit sg, fie considerate, ca
modificatiuni de tipuri ale icanei Mantuitorului qi ale ica-
nei S-ter Treira. D6cii trimorful iconei Mantuitoruliff; unde
el se represintit in positiunea de Archiereti, cu Maica Dom-
nului la dr6pta i S. loan Boteettorul la stanga, inclinatt
spre D. Christos, nu presinM nimicti particularil, ci numai
se aratit rolul acestor pers6ne in economia divinil pentru
misiunea de pre pgmentii aDomnulninostruBsug Christos;
apoi trimorful S-ter Treimr, unde seinkipuesctl cele trei pers6ne
ale trinitAtei tipti cu unti singurti captl i cu unti corp it,
dar cu trei fete semene, acestittipA, clicemii, este o modificafune
iconografica, resultata din dogmatizarea Bisaricei, relativ6,
la umilatea §i comunitatea substantialii, a persane-
lor S-ter Treimi (c). Ca dovadrt, cit acestit trimorfil este o
modificatiune iconografica, aducemii aici, qi argumentul is-
toricil, c1 aceste icane ecsistti animal in Biserica ortodocs&
i aici ele nu stintti cunoscute pentru istoria archeologid
cre§tine ca mar veki, de seculul al XIII-lea. Tipul trimorfti
al icand S-ter Treimi, tot-o-data qi-cehl. mai vekiii, ecsistit
inteumtl tetra-vanghelit din Patriarchia de Alecrandria
(Cair), zugravitit de catra unit monachA Acakie la- 1272 (d).
Tot asemenea se petrece qi cu accesoriile tipurilor icono-
grafiei bisericesci:. Studiindti aid in modit specialit aureola de
la tipurile iconografice, not gasimt., ca acestit accesorill ico-
(a) Veclt Revista pentru istorie, archeologie si filologie a D. Gr. Tocilesetk Vol. I.
fast. 1. tabl. N. 2.
(b) Termiml iconograficti, compusd din -= 'CPS% treI si p.opcot
(c]. Veql ,,Revista etc. Tabl. No. 3.
[d] Asti -di aceste tetra-vanghelii cu trinkoful din cestiune se afli tu muzeul de
anticitaltr din Petersburg, venita aid la 1862, And Patriarchul de Alecsandria,
ditrnitA Implirliteset de atund a tuturor Rusiilor,
inteinul
luT D-dell
tipil.
J'a
si
www.dacoromanica.ro

220 ME§TERUL MANOLE
nograficti iii are base in perfectiunea diving, carea se repre-
sinte prin figura geometrica de cercti, si carea figura la eel
veld era considerate, .ca emblemg a perfectiun.d. Pentru con-
siderentul de perfectiune diving aureola s'a adausil Inca de
la inceputul crestinismuluf la tipul icond Mantuitorului (a) ;
Tar pentru cuventul, ca i placutilor lul D-det li s'a acordatil
unit gracli-i de perfectibilitate morale, de aceia vedemtt, ca ico-
nografia Bisericei-crestine a introdusti aureola, ca accesoriti,
si la tipurile de ic6ne ale sanOlor, ac6sta Inca de la Ince-
putul seculului al IX-lea (b). D6ca kiar aureola, ca accesoriil
al tipurilor de ic6ne, s'a introdusil in iconografia cresting
printr'unil rationamentii biblicti s'a ficsatil prin traditiunea
Bisericei, apoi trebue sa seimil, modificatiimile in au-
reola s'ati fi-icutil nu for6 cuventil Cared lumea cresting a
scapatti de prejudiciul sciMpeit, ca nu -numai cercul p6te
sit represinte perfectiunea, dar ca fie-care figura geometrica
in proprietatile el' este ceva complectil, atunci iconografia cre-
sting a introdusil o modificare in aureola, si la tipul ic6nef
S-tei Treinif aureola Parinteluf a primitil o forma triun-
ghiulara, care represinte i ideia trinitateT.
Insistgmti maf mult asupra literelor 6 o)v = odd ce este,
ca accesorif ale tipului iconef MAntuitorulul si care merits
atentiunea nostra i pentru arta iconografica a Mesterului
Manoli". Literele 6 c'f')v, care se punt. in aureola ic6nef Man-
tuitorului si une-ors si a Trinitatd, ids ail rationamentul for
in S-ta Scriptura ficsatit aid de iconografia cresting
prin traditiunea Bisericei. D6ca intorcemil privirile n6stre a-
supra resturilor iconografiel crestine din primil seculi, nos
nu intalninnl nits o icona, carea in aureola ar purta aceste
litere (c). A trebuitti sa intervina eresiile, care ail polemizatit
contra natures divine a Domnului nostru Iisus Christos, pen-
tru ea iconografia crestinl, sa ficseze in aureola ic6nei lite-
rele 6 cliv. Atuncf, specialminte dupa eresia ieonocialtilor
a Rome souterraine pag. 319,
[b]. Ibid. p. 260 270.
[c Cea mai zeke icemil, a Mlintuitorului, descoperitli Oa acum in catacombele
Rome!, datezii din seculul al III-lea qi aid', deroi ecsistil aureola, lipsescu 2101 lite-
rele 6 Gn. Rossi. Rome souterraine pag. 319.
ce qi
gi salt
si
gi
si
www.dacoromanica.ro

ME5TERUL MANOLE 221
(813), Biserica §i-a adusd aminte de tecsturile Evangelistulul
Than : e0 C6v Eiq TON) xarrov roe flxzpoS =celtl ce este in sinul
Parin.teltd", (a) `O Wv iv Tip ce este in ceruri" (b)
c0 Cr.)V 'MO TO5 0E05 = Celts -ce este dela D-q.eil" (c); §i ace-
ste tecsturi biblice, precum qi altele semene lor, introduse
fiindu in dogmaticele glasurilor de catre S. I. Damaskin, a
impresionatit pre iconografil Bisericei ortodocse §i i-au fa-
cutit, ca intermit mode representativti sa dogmatizeze eter-
nitatea Fiiului, qi pentru acestd scope sa pun in aureola li-
terele o (.;)'v, care inserun6zil fiindul ; adeca cell ce este, a
fostii gi va fi. In cat s'ar putea afirma, for a greqi, ca acestti
accesorid al aureole. dela ic6na Mantuitorului s'a introdusit
dupa, secolul al IX-lea, epocha S. I. Damaskin, §i in secolul
al XIII-lea, (1272) m?nachului Acakie ii era cunoseutit, ca
nsitatd in Biserica ortodocsii, §i pentru ac6sta §i eld a zu-
gravitit trimorful din tetra-vanghelul Patriarchies de Alec-
sandria cu aureola §i rota i cu literele o cb'v (d).
Cand iconografii no§tri represinta pre MAntuitorul in po-
sitiunea de InveStorit, ca accesorill al tipului, is pund in
mana stangil Evangelia deskisit §i pre fie-care din cele doe
laturi ale cil4ei literile A gi adecil, inceputd1 qi sfergitul;
ski tad ce este necesarid pentru mAntuirea omului. Aceste
litere, ca accesorii ale tipului de Inv6trttorti al ic6nei Mantu-
itorului, IT all ralionamentul ecsistenIei for in cuvintele
Scripturei: Ed srmtit alfa §i omega", iar in iconografia
creqting nu pare a fi introdu-se mai 'nainte de seeulul al
XVI-lea. Ca dovada ni potu servi resturile de iconografie, an-
teri6ie acestui seculd, §i unde Mantuitorulii, tinendd Evan-
gelia in mAnil, nu are zugrAvite i literele de mai sus.
Acum, d6ca, cu aeeste tipuri ale iconografiei cre§tine §i cu,
accesoriile for privimil la Me§terul Manoli" al AtonuluT,
nos observamd, ca el ni se presintri, ca unit reformatord §i
Inca cutezittoril. Manea" al Atonului, conform datelor isto-
[a] Ioan. I, 18.
] Than. III, 13.[b
[c] Ioan. VI, 46.
(d) wpyAbl K. A. Aft. 1867 T. IV, pag. 285 288.
oopxvip =edit
0
0;
www.dacoromanica.ro

222 ME*TtlItt, NIANOLt
rice si traditiunilor, de care dispunemtt, nu a introdusti nict
o reforma in tipurile iconografieL Bisericei ortodocse, dar
in accesoriile acestor Asa el nu zugravia niet. ()data
ic6na Mantuitoruluf cu. literele 6 &v, prin urmare nisi eu
aureola. De pre Evangelic, ea aceesoriti al tipulut de Inve-
-catord al _Mantuitorului, lipsiau tot-de-una literele A si
in cat calugarit Atonului le-ad adausti la tote producOunile
artistice pre urma. In comuna Litochor, de lAnga Olim-
pul Tesahei, P S. Porfirie Uspenski a auditd unit icono-
graM al locului, ea pre Panselin contimpuranii ski lilt con-
siderati de ereticii, si aasta pentru euventul, ea, el nicl
°data nu punea in aureola icOnef 1VIAntuitorului literele 6 e)V 4c,
AcOsta tTaducOune a litorthorenilor, dusa ,de P. S. Por-
firie la Aton, in anul 1859 Iunie 15, nu numai ea, a fostit
confirmatit de calugeiii diferitelor monastiri, dar batrinul
Egumen. Nikifor de la mOnitstirea Osenofont, a adaust, ca
Panselin a fostil zugravti gelosti i eh' el n'a predate nim6-
nui talentul sod". (a) De unde resulta, ca Mesterul Ma-
n.oli" al Atonului a fostu unit reformatorii acesta n cat
privesce numaY accesoriile tipurilor iconografice ale iconet
Mantuitorula.
Ca unit adeveratti ci in Vita puterea euventului reforma-
tord,Mesterul Manch" ni se presinta atunct, chndit ild stu-
diemil din punctul de privire al genului sett artistiml. 1Pene
la inceputul seculului al XVI-lea in tote Bisericele din. Atond
genul iconograficti dominatord era edu bizantinit; far de
la acesta epocha ineepe si in Atond a ,se introduce genul
de iconografie bizantina ren tscuta. Din Bisericele Protatului,
a Chilindaralui, si a Rusiculdt lipesce anume de la acesta
data acea monotonic de timpuri iconografice, si aicf, dar maT
ales in ic6nele, ce se atribuescd acestuT Mai mare" al Ato-
nului, se observa varietatea de tipurr, i dupa 'penelul Iui
,,Manuil Panselin" ni-adyemasu nisce ic6ne, care represinta,
naturalitatea -figure( si care transportdza pre spectatorti. P.
S. Porfirie intr'unttt raportd, adresatd Procuratorulul S. Si-
a) TpyAbi E. A. AR. 1867 T. IV, pag. 282.
tipurl.
qi
12,
lut
si
www.dacoromanica.ro

1,TET.E1211L MANOLE 228
node, al Bisericel ruse la 1859, eca cum se ecsprima des-
pre o ic6na, zugravita de ,,Me§terul Manoli" si aflatdre in
monastirea Elasonulur de longa Olimpul Tesaliei : 6na
Mantuitorului in statura naturala a omului este asa de im-
presionatOre si de perfecta, ca eh, si ne vrenda, credh tra-
ditiunel locale, care dice, Ca s'a facuta unui batrint ore-care
o descoperire de sus, dupre care asemenarea acestei icone
ar fi perfecta cu kipul Domnului, cand se afla pre pa-
menth" (a) Nu numar traditiunea prescrie unit merita parti-
cular" productiunilor de arta, ale luI Pansilin", dar kiar o-
mul de sciinta, pictorul atontenii, Dionisie Furno- agrafiotul,
traitu la inceputul secululul al XVIll-lea, 4ca cum se ec-
sprima despre reformatorul iconografiei bisericesci a cre§-
thilor din Orientul Europa: El (Panselin"), luminanda
cand-va cu lumina and iconografiei, ca unto alta sore si
ca o luny ma rade aurite, a int,' ecula §i a intunecata pre toll
zugravil vekI si noul; ceia ce se probeza clar cu iconele,
zugravite de dinsul pre pereti si scanduri si ceia ce inte-
lege bine fie-care, decd numal scie pictura cat de putin-si
cu judecata se uita la productiunile penelulul sea .... Si
ea in acesta carte .dad mesurile lul Panselin, trasurile du-
pre dinsul ale S-lor tipurT, coloritul corporalu si compositi-
unea vapselelor si pre longa aceste mesu6Te picture' nalu-
r ale" (b) Cu modul acesta, dupre Dionisie Furno-agrafiotul
Manuil Panselin" a intrecutti pre top. zugravii, predecesoriT
set §i a introdusti in Aton genial de pictura naturala.
Dar noT sa inkietemil acesta parte a studiula nostru, a-
ducendil aici cate-va citate din scrierile- P. S. Porfirie, care
in, mode specialti s'a ocupata de productiunile artistice ale
Me§terului Manoli" : gManuil Panselin, dice P. S. Porfi-
rie, a introdush pictura naturala nu numai pre perecii tern-
plurilor, dar si pre icone. Pend la dinsul eraa iubite si sti-
mate iconele, desemnate in IiniT drepte si intunecose, ca
(a) Tpyg,1 IC- A. An. 1867 T.1V, pag. 284
(b) 'Eppps(cc 2cuv CKTivev. Furno-agrafiotul 1853, Atena gi Tpyikta E. A.
Att. 1867 T. IV, pag. 128.
www.dacoromanica.ro

224 MEgTERUL MANOLt
cele de la Iver si dupre cum este idea Maicel Domnulul,
supranumitA vrednica. dela Protatul, Tar din rriana lul cea
usOra a inceputa a se introduce in Aton iconografia natu-
rala si, acesta nu dupre natura Acadeiniilor, dar dupre a-
cele representatiuni iconografice, care se gasesca in vekile
manuscripte. Lui i-a venitt in minte, ca sa reproduce ace-
ste representatiuni pre pereti si scandurk sea si el le-a im-
prumutata de la altii, acesta este o alta cestiune. Ea spume
numai atata, ca desemnul .si coloritul, conforme cu figura,
culOrea si cu imbracamintea omulul (a), satin. mat natu-
rale, vine si mai regulate. De dinsul a fosta introduce, sea
imitate, reintOrcerea iconografiel la naluralitate. Eca servi-
ciile lul, stima ce are in grupul agiografilor noul ori-
entail"( (b).
Cu modul acesta, Manuil Panselin" -al AtonuluY, con-
timpuranul Mesterului Manoli" al RomAnilor, este ca si a-
cesta, unit omit genialu, dar numai cell dintak este unit zu-
gravii mare, Yar acesta un4 architectii, care pre tog
trece".
5. Relatiunile Aton.ului cu terile roman de la in-
ceputul secolulut al XVI-lea. Moldova, dupil, domnia de
47 am a, lul Stefan edit mare (1456-1504), devenise nu
numai cunoscutrt, dar respectatd de streini sinitul re-
ligiosti acestul Domnitorti, precum si al fiiului FAA Bog-
dan, supranumita orbul, (1504-1517) atrilsese privirile
crestinittater in genere si Fipecialminte ale Atonului. De aici,
vomit vedea, o sum de relatiuni intre Aton locuitorii Mol-
dovei. i Vra roman4sca pre la inceputul seculului all
XVI-lea avusese pre Domnitorii Radul cela mare (1475
1508) si mai apol pre Negoe Basarab (1513-1521), carii
prin relatiunile for politice cu Orientul se flcuse demni de
atentiunea crestinilor, si in imprejurtial grele crestinii aler-
gait la ajutorul acestor Domnitori, ca la protectorii crestinit-
(a) Manuil Panselin, zugravindu Biserica din Chilindar, pune are! yi kipurile
Sintilor Cosma Damian, forg a ulta, ca ea. li adauga yi Saricile; adecit acea le-
&ore a capuld eu o basma, usitatli la Arabi, conationalil acestor sand.
(b) Tpypi IC. A. AR. 1867 T. VI. pag. 131.
sea
"iX in-
si
si
al
si
www.dacoromanica.ro

METERUL MANOLE 25
titteT, §i eT, fOr6 garantif pentru viitortl, vArsad in Aton tesau-
rele propril mai mult, de cat in Tdra lor. tea euvintele, pen-
tru care in aceste timpurY se vede o influinta reciproett intre
Aton qi Terile romanesci, §i de altii parte se anal constata qi
rolul, ce provedin0 diving prescrisese Romanilor, pentru is-
toria Atonului. Dar maT respicat:
Protatul AtonuluT, Gavriil, in biografia 8-1u1 Nifon",
presentandu-ne o descriptiune a mOngstirei Arge§ §i speci-
almente a santirei templuluT eT, ni spun intre allele : ,Jar
decd b-ecu unto cesU din di, in luna luT Augusta in 15 dile,
trasert clopotele, pentru ca sg merge Patriarchul, impre-
ung du ArchiereiT si cu EgumeniT cei mart, cu topT, §i cu
toffi clirosul sa tornosiasce (a) Biserica Si tocmi in ol-
tart Sfantul prestolu Negoe Voda cu manele 1uT, spre sfin-
tire, in lauda adormirel stetpand de D-61a NriscaOrei pu-
rurea JeciOrd Marie . . ." (b) Acestt citatt precum kiar si
cunoscintele nastre ne fact sg stabilimd, cg mongstirea Ar-
ge§ul i specialminte templul el, metropolea artistica, din
Tara romanescg a foga dedicatg Mama Domnului §i speci-
alminte adormirel el, De al-0, parte, not scimt din cele vor-
bite mai sus, ca §i metropolea Atonulur, Biserica, ProtatuluT
are acelaf chramt ; adecg KoiLng -c-714 Oso-c6xvi
Nascetard de D-deli" (c). Acum pentru scopul, ce ur-
marimt qi anume, pentru cun6scerea mat- de apr6pe a_
77
Me§teruluT Manoli ", punemt intrebarea: 6re Atonul cu
me§terul set tesalo-nicant nu va fi avutt nicT o inriurire a-
supra luT Negoe Basarab, dupre cum acesta se constata, in-
fluirgatt in -alegerea chramulul BisericeT de la Mongstirea
Arge§? S-tul Nifon, in mimele en,rnia Negoe se inkina, set
pate si alte persdne de influinta asupra acestuT Domnitort,
eminaminte piost, l'ati chotgratt, ca sg alage" de chramti
(a) Vorba a tornosi so tutrebuint6za en sensul de a Anti o Biserica, ci...numa
in Muntenia. Ea vine de In euvdntul greet' ivi5povtC0-=-- Intronezd, si prin meta-
twat literelor din riidlieina tron s'a torn pi apoi tiirnoseseli; adeert, intronezd
icdna ehramula.
(b) Arehivaist. a Romania. B. P. trajdai. 1865 1% I, part. II pag. 149.
(c) VedI ma sus lobul din Rico.
Ador-
mires
alit
geutil
- -
www.dacoromanica.ro

226 METERUL MANOLE
al metropolel gle de arta patronul metropolel sanctitMei
ortodocsismului; adecii, Adormirea Maicd Domnului, care
este unti chramii comunil Bisericei de la Arge§ §i Bisericei
Protatului din Aton. Mai mult, noi. nu puterat f3a intelegerat
lucrurile in alit mode, de cat ca Manua Pause lin" al Ato-
nului, contimpuranul lur Negoe, s6, fi luatt o parte actives
la lucrarea templului de la Arge§, qi ac6sta, d6c5, nu ca
tore apoT ca architects; eg,e1 nu este ceva imposibilti de a
avea in aceia§i pers6na concentrate doh talente-architectura
si pictura qi mai ales cand mai scimti, §i aceia, ca locuitorii
peninsula chalcidice, intre caril Macedo-romanii, want archi-
tecti merito§i. dela natures, Tar pictura va ft inv6tat' o mai
pre urma, ca omit genialt, c.e era. Dar iarit§i reintritinti
in limitele reserver §i dicemt, itcestit cestiune a§cepta mai
multe descoperiri istorice .
Espunendt mai sus , dupre legenda romandsca, s6rta
)7
Meqterului Manoli" venindt la locul, unde se dice, ca
totime§terii ati muritt, arindit de pre coperiqul" Bisericei;
apoi adaugandti, ca Me§terul Manoli unde cadea, se
mai fAcea o fOntanrt lira, cu apes puOurt" ; not la acestti loot
am rugatt atentiimea lectorilor no§tri. Acura ajungendti cu
studiul nostru la relatiunile AtonuluT cu terile romane, co-
municamti, ca Tdra romanescit, in decursul seculului alit
XVII-lea §i inceputul celul de alit XVIII-lea a avutt o scat
de picturit, a atria me§teri cu lucrurile for armistice at a-
junsti 13016 la Aton qi Tesalia. Biserica din mongstirea Pan-
docratorului s'a zugravitti intre anti. 1627-1640 §i apoi ce
este mai vrednicti de notate, acesta Biserica s'a zugravitit
cu pictorii Valachid". Mai mult, in Tesalia §i in Aton ec-
sistt §i pen6 o suma de icone dintre anii 1620-1640,
care ni presintrt acela§i genii de pictura qi care se datoresati
penelului unor rae§teri, ce i T av&i scola for in Vatachia".
Not, pentru convingerea pre depiin, el in Tha romanescii,
sub influence lucrarilor lei NOgoe §i ale altor Domnitori se
formase o se616, de pictura, sa eitimil aid din operele P. S.
Porfirie, care in materia acesta este persona cea mai autori-
tara. P. S. Sa, facenduli reflevciunile- sae asupra picturilor
anti
gi
asta-0
pie-
www.dacoromanica.ro

METERUL MANOLE 227
mOnastireT Pantocratorul, se ecsprimit : zugraviala santilor
din monastirea Pandocratorul ni amintesce gustul comunii
al iconografilor orientalT din seculul al XVII-lea. In Tesalia
qi la Aton, eta am vedutl . forte multe icone in acesul gent,
zugravite intre aniT 1620-1640. A,cestu genii de pictura
era iubitu si de iconografitvlacho-molciaa, card air lueratie
in monitstirite AtonulnY, dupre cum despre acesta am no-
tatg in notele me!e de calatorie la Aton (a), De aceia eu
presupumi, ca zugravirea Pantocratorulul este produsa at
unni artiste ariume-dupa ce ieromonachul Isaia
a faeutu uOle imperatescT in acea Biserica", Tar preutul
Mater a pre'noitil (zugravitu). aid iconostasul, in anul 1640,
sea putin maT 'nainte (inscriptiunea). AtuncT a fostu repre-
sentatt pre perete ctitorul Stanl (Stan-u1) (b), a caruia por-
tretu nu semena cu productiunile luT Panselin. §i e de no-
tatq, ca monachil din PantocratorU, la 1849, chota'rindu-se
ca sa pre'noiasce zugraviala din templul catedralt1 al mo-
nastirei lor, au incredintatu acesta lucrare ?mid artiste din-
Ire ValachY, (c).
In fata unor asemenea coincidinte minunate ale impreju-
ritrilor istorice noT §i ne gAndiudi apoT ne
: Fost'a Me§terul" legendel Romfinilor unta archi-
teetti mare, dar care se pricepea i in ale zugrAvireiBiserici-
lor? In mil de respunsil negativii, ne intrebamii Taril* : De
unde ac6st-a, salt de picturg, bisericescit in Vra romanesca,
care* presarrt productiunile artistice peste tote Oriental
EuropeT§i. ine t in epocha de dupa N6goe? Ore Mqterul"
legendeT ndstre fi-va dupre dreptate cantatil, ca architect(,
nu cum-va a fostu el unt. zugravil? S4g. : Nu cum-va- era §i
architectii. §i zugravii? Ce se atinge de diferinta genuluT de
iconografie, constatata la productiunile lur Panselin" qi
77
sc6la de Valachia", apoT, dupre opiniunea nostrA, aid n'ar
ecsista o dificultate, pentru a avea unit respunsit ehotiritorii.
(a) Ar fi de interesul celit mai mare, ca sit punemil aid ai acelp note valordse
istorice; dar, din nenorocire, not nu dispunemil de dinsele acum.
(a) Desrpre acesta personii imediat.
(e) Tpyip It. A. Au. 1867 T. IV, pap, 275 276.
vlackg,
stroll., intre-
brund
si
www.dacoromanica.ro

228 METEkUL MANOLt
D6ca presupunemti, cii Mesterul Manoli" este fundatorul
scold de picture, din Valachia, atimd putemii admite i a
doa supositiune, resultata din cea dintaiii, ca adeca, Nies-
terul Mano li" a pututti set -sT skimbe singurti directiunea in
arta iconografieT, practichndti aicT o picture., intunecosa, Tar
la Aton alta lumin6sa. Ski, d6ca presupunem-11, ca sc6la de
pietwit_din Valachia se datoresce unor discipull aT Meste-
rului Manoli", atund nu ni- se pare de locit contrac,licaoriit
a admite, ca insusT discipulil luT ail pututil sa skimbe di-
rectiunea artel dascaluluT lor, pentru euventul simplu de
reactiune in artk she si pentru aceltt motive, chotaritoritin
seculul al XVI-lea, ca Manuil Panselin" i T clipatase. cu. ge-
nul iconografieT sae titlul de eretidi" .... In. totil casul
noT adaugtimil-, ea istoria si in- ac4stii cestiune are Inca de
lucnt....
Nu ne vomit ocupa aicT de tote metnitstirile munteluT Aton,
uncle DomnitoriT Terilor romanesd ae v6rsatii vistieriile Ro-
manilor i cu ac6sta a creatit poporelor for unit dreptil -asu-
pra mersuluT istorice al ortodocsieT. Alegemtl. aid pre acele
monastin, care cu monumentele for vorit adauga capitalul
istorieT nostre, i anume incepenitt cu monastirea Rusicul,
invertindu-ne mai ales in jurul sectilului al XVI-lea.
Monastirea St. Panteleimon din Mini:tele Aton, supra-nu--
mita Rusicul, poseda treT-deci si do6 chris6ve cu datele de
la 1487-1814, si provenite tote_ dela DomnitoriT MoldoveT
si aT Munteniel (a). Din aceste chrisave se vede, ca Romani);
ae atAtea drepturT asupra ecsistentd istorice a acestei monii-
stirl, in cat, punZndii cestiunea pre terenul economicti, Ro-
mAnkt ar fi in totil dreptul de asT i'mparti cu Rusii adminis-
tratiunea de astrirdi a acestd mOnastirT, considerandt pre e-t
lementulti greed numai ca iniciaton in fundarea acesteT mo-
niistirT. Din cele treT-ded i do6 de documente, publicate in
opera citata, noT aid intdrcemii privirile n6stre asupra a tree
documente numaT, care provinti dela Domnitoril prei ro-
mknesd Vlad cu data 6995 (1487) si Radul eel mare dela
tai Auarr pyccuaro ua cuaroirb Aoont monacnapir cu. Bunuompenium
afrreilfl IlauTarreamoua. Him,. 1873.
x
www.dacoromanica.ro

METERUL MANOLE 229
anii 7004 (1496) §i 7010 (1502). Aceste documente tract4zii,
despre mill in ban; daruiti montistirei Rusicul, en carii, pre-
cum i cu d6ruirile" lui Ndgoe Basarab, cum am arii,tatil
mai sus, s'a zugravitft de eittr6 Me Item' Mano li" al Ato-
nului Biserica cea mare a monUtirei.
MOnastirea St. Nicolati, supra-numitA Zograful gi carea
porta §i numele de Lavxa burgarescit, poseda mai multe mo-
numente istorice, i specialminte de la Stefan cell mare §i
Bogdan, fiiul sal, care atestI rolul, ce l'a avutti,Romanii qi
faVa cu acestit templu al Bisericei ortodocse. Intre altele not
trapeza, cea construitii, de -Rtefan cell mare
la 7003 (1495) gi pirgul dela aceia§1 monastire, rAdicatil in
anul 7025 (1517) de catr6 Bogdan, fiiul lui Stefan cell
mare (a).
Aducemii aminte lectorilor noqtri de constructiu-
nile qi imfrumuseVirile Bisericei Protatului, despre care am
vorbitti mai sus i care s'aii efectuatil-tinda despre WO
nopte la 1508 de eittr6 Bogdan, fiiul lui Steian qi tinda des-
pre -Apes a Bisericei cu zugriivirea el: de catre Negoe Basa-
rab, intre anii 1513-1521, qi en care ocasiune Mesterul
Manoli" a arttattt capacitatea penerului
Inca o probe, vedititi despre importarqa RomAnilor pentru
istoria ortodocsiei este qi ajutorul, data de Negoe Basarab
intre anii. 1513-1521, pentru zugravirea Bisericei din mo-
nastirea Atonului, supra- numitii. Lavra St. Atanasie. Ac4sta
se atestii, de tradiOunea kealt(b) de documentul contim-
puranti al Protului despre'eare face meaciune prin
biografia St. Nifon (9).
Nu numat Domnitorii romAne, dar §i boerii for all
facutii totl. posibilul, ca ortodocsia s 'qi continue ecsisteMa
qi sit se transmit6 preste secule, pe'n6 in Vele nOstre. Des-
(a) Pentru inscriptiuni ¢i alto monumente romaneseT istorice; case mai pilstrezii
la monastirea Zograful, vedi Cfilfitoria in Atou a D Teodor T. Burada, publicatil
in Revista pentru Istorie, archeologie filologie a D. Gr. Tocilescu T. I. face. II
pag. 897 402.
Tb Revista let. etc.. ib. pag. 406.
(c) Arch. cstoriert. B. P. Hajdefi. T. I. part. II pag,. 146,
amintimil aid
si aid
s611.
si
ni
Gavriil1
T6rilor
www.dacoromanica.ro

230 MEp'ERUL MANOLE
kiendit cartea DoctoruluT Comnen dela 1708, aflatore in
monastirea Pantocratorul qi in form de manuscliptt, eitim :
(T6 iepOv ilovacrrilpiov -rob' Ilav-
ToxpiTopoc elvat 'A)4iou
TOU o-TpaTo7Aapxou, OcTE;
VETO LLeTa TaUTa xat Caol*Xek
TC6V PC0110:[(010, /Mak T6 xpuo-6-
6ouA6v TOU 8txXxi16&w:t. Krirrwp
et4 at'iTO ix6v.t ere 0 a8sApO4
ccirco5 'Iwavviic 6 TCpriv.p.uxAptoc.
To 8i. ic;)xacrrpov tti TO va iy-
xpsp.via.ari Et4 TcoAAa &ec
Tin) TcaXat6Tylra, TO avaxaivtaev
o p.iya4 XoToairrr; o 1147capFrou-
Xo4 xai 6 FaginiiA, &7CO BAa-
xiav etpxoymq -cif= xal .9.soae-
6E%, (a).
tea, dupre Doctorul Comnen, ca monastirea Pantoerato-
rul are intre fimdatoriT eT §i doT boeri romkni; dar acum re-
mane in sarcina nastra, ca, condu§T de alte elemente istorice,
s6, aflame, tine a fostt logofetul Barbul §i tine aavni1,-citici"
Doctorul nostru nu este destul de r6spicatil, sand slice boerr
din Valachia" qi de alta parte trebue sa'mat scinni qi ce a-
nume a faeutt fie-care la ac6strt mon4stire.
Gavriil, ca qi Barbul, este logofett mare, dar num-aT al
MoldoveT, §i care in unire cu a1tT boeri at TereT a ucisii pre
Stefan Voevod (1549) sucesorul luT Petru Ratel dupa dom-
nia intaia (b). Acesttl Gavriil supra-numitt Trotu§enu tre-
bue sa fi fostti omoritt de Petru _Rare§ in a doua domnie,
impreuna cu altt boeri, pentru omorurile for asupra luT Ste-
fan qi a luT Alecsandru Cornea qi anume dupa anul 1540 (c).
Gavriil Trotu§6nu nu pare a fi privitt bine de Petru Rare
ilia in domnia intaia, did la anul 1537 el se vede in mum,
tele AtonuluT qi p6te ktar in pribegie, ,vi face in monastirea
'Santa monastire a Panto-
cratoruluT este zidire a lui
Alecsie campoducele, care
dupa acesta a devenitt si im-
peratoril al Romanilor (Bi-
zantinilor), dupre cum arata
chrisdvul lul. Ctitor la acesta
s'a facutu 5i fratele luT Joan
Primikiriul. Jar castrul de
din afard, ruinand-u-se de ve-
kime in mai =lie locurl, l'a
ftre'noitmarele log-ale/a Bar-
bul Gavriil, boeri' onorap
plop din Valachia,.
(a} Timm It. A. Ax. 1867 T. IV pag. 273:-
(b) ia'r?p(ct TES it Liaxiag D. Fotino 1819. T. III, pag. 72,
(c). I,bid. pag, 74.
176-
µego
TI)1,
www.dacoromanica.ro

ME§TERUL MANOLE 231
Pantocratorul o fOntAnrt. tea inscripOunea, ce se afltt spat
pre unit arctt al kiliilor monitstiresci despre Apus :
("ao8o; xai 6UV8p0[J.7) TOO 53o:- tKeltuela si contribtstiunea
-co; -rayroo xal etrcap-thaeL Tots pentru apa acesta aparline
TttLOT&TO'J dpxorro; xupiou prea onorabilulul boera D.
eptilX Tou Tpoucaccvd1 xxi [J.E- Gavriil Trusiano (b) qi mq-
TaXou A070.9i-cou TT); MoXgoax- reluT logofetti at Moldo-V1a-
xia &Toy; I Re (a)) chief anul 7045 (1537)
Dar acum vine qi o altg, intrebare : tine anume a fostii
logoktul Barbu al Ungro-Vlachid, cAnd a traitti §i ce a fa-
cuttl. el pentru monastirea Pantocratorul? D6ert cautamil cu
mai multi insistinta prin Biserica cea mare a Pantoerato-
ruluT, tind.a cea striratit a Bisericei, de-asupra u-
ntil mormentti de marmura, ic6na Mantuitorului, Tar inaintea
iconei null kipti de boerti romAnescti, in positiune de ruga,-
ciune. Sub acesttt kipti se afla inscriptia slavontt urmrttorea :
()Asa homiu GrromAx
BEAHK1N AOF0.13,ETZ gr90
BAAKirICKIE 3EMAII
Topa MONACT619A CE-
<'O" (C).
Vra sa clic6, a, Stan, logoktul VaIachiei, este Ingropatit
in acesttt mormentni de marmura, altiturea cu ceialaltT dol
ctitori aT Pantocratorulul, Alecsie campoducele i Ioan pri-
mikiriul, care in monachismit a fosttt numittt Ioanikie, dupre
cum se constatil. din Testamentul acestuia (d). Despre Barbul
logoktul nu grtsimii ins 6- nici o inseriMiune, care a-
rate, ca ctitorti al monastirei. Din contra, (Merl, comparitmti.
spusele Doctorulul Comnen cu inscriMiunea de mai sus, re-
sultg, din acestti operatiune, ca rlogoktulBarbul este ctitort
prin aceia, ca a pre'noitti castrul de din afar g, al monastirei",
(Raul lul D-cleil Stant, ma-
rele logofetu al Terel Un-
4gro- ValachieT, ctitorul mo-
nastirei acestia,
(a) TpyAra K. A. Ax.)1867 T. IV, pag. 274.
(bj Inseriptiunea Hilt /IX pre logogtul Gavriil cu nuniele de Trusiano, tare
Aupre tote probabilitatile nu este, de cat Trotucienu, a earuia mune de srtpltorul
inseriptiuner a fostii transformatii in Trusiano.
(c) Tpymx K. A. Ax. 1867. T. TV, pag. 274,
(d) Ibid. pag. 135.
iv-
ga'Simii it3
KTI-1-
et-hi
www.dacoromanica.ro

232 NIETERUL 11ANOLE
Tar Stanl logofetul este tott ctitortiw for6 a i se determina
ce anume a facutil el pentru mOngstire, dar care este ingro-
patti in tinda BisericeT. Abanui, ert "Comnen n'a sciuttl. pre
toV etitoril meorastirei Pantocratorul, nol nu putemit sii, ad-
mitemti ac6sta ; citcT el a avut la ind6m6,n6 tote sorgintele
pentru ficsarea etitorilor si nicT maT este indoialrt, cii, el al76-
4utii si inscriplia din tinda numele de Stanl ctitorul"
cu tote aceste el ptme de ctitor pe logofetul Barbu. Din a-
e6sta incurcaturg de nume ne sc6te Barski, care, in ealato-
ria sa dela 1744, a vOntti mormentul lui Stan, cu inscrip-
V.unea, ill numesce si el Barbu, ca i Comnen, ins6 ilti in-
groptt in mormentul lul Stan. Eca, cuvintele lul Barski-:
(llarrraftparopuro 0611TCJII3 CO3-
lox') AaeReiti crpwronegapxl, Ham
6131eTh nocatAff R J. rpegeotitt,
RROZC 11 xpReooyn) ero ran CB11-
AtTenCTByen , IIOTOMI BTOpOR
ItTlIT021 6131C11 II 6pam Toronte
Aaentit IoaaH& upllmintopiii,
2115 RT11TOpl 6bulla Bap6y.n.
miff Jlorooem It raopion,
Te.111111111 II Haqa.minnni 301J111 BO-
HoTophili Bap6y.11 Tpl-
MFI R Cb HtRillM11 itaposa-
mrtmoee Noliaorbipir
nopopie, Tamo II CROHIladells (a).
(Pre monastirea Pantocra-
toruluT a fundat'o Alecsie
campoducele, care maT pre
urma a fostU Imperatora al
Grecilor, dupre cum atesta
chrisovul 1111 de acolo; apol
a doilea ctitortl a fosttl si
fratele aceluiasl Alecsie, loan
Primikiriul; al treilea ctitoru
fiind Barbul marele logofett,
si Gavriil, adminstratorl si
capiteniI al pamentului va-
lacht, care Barbul cu treT fiT
si cu ore-care claruirT a zidita,
curtea de din afara a mona-
stireT, cycle (e) a fi mz rite:
De uncle resultiti,'el Stan si cu Barbul, etitoril mon-astirei
Pantocratorul aceiasi persona, care a facutil castrul
memastirei, numiti in modit diferit.
Aeum Yartiqi-ne intrebamil : Cine a fosttt acesttl. logoktti
Stanl -Barbul, si dad a trifitit? Unit doeumentti al lui Radul
celti -mare al T6rei rominesci dela 1502, data monastirei
Rusicul ,cu o ofrandt de 4000 aspri, are numele de Stan,
base aid in calitate gegriimaticti (secretarii domnescti). Dupg,
ce insira pnin acestil documentti cele ordonate de Domnito-
(a) Tpyw K. A. Ai, 1867 T. IV. pag. 273
cu gi
spe-
Till se-
saa4-
aoemoff,
email
cm
csmama
ale
santit
www.dacoromanica.ro

MK8TERUL MANGLE 233
rul Radul, Stan logofetul dice
mentului :
)413Is rfAM4THKII
CTANII, niiraxa Bb TV6
roBunta, jwatia 4h -
QA hi I pi tt, AETV TEKV-
W F1 AMA j31 NN
NiK'f E CLAH111.0!?
I .KfAirh. AVHE HI A.IME-
AI KE (a) .
Acestit Stan, gramaticul lui Radul de la 1502, pate cii a
devenitt logotati mare p6n6 la m6rtea lui, 1508, i in ace-
sta calitate nu este curiosii, cd a indispust vi el pre _S-tul
Nifon, impreunti cu Domnul sal Radul §i cu Bogdan, boerul
din Moldova, care pgritsise femeia i copiii in Tara sa ci
se insurase cu sores lui Radu ; faptit, ce a causatil ruptura
definitive dintre Radul qi S-tul Nifon (b). Dicemtt, ea, acestti
Stan, care se numesce Barbul, ajungendt logofettt mare
i inaispunendt pre St. Nifon, pentru a comphIcea Domnu-
luii cu eel trei fit ai sei Tera la m6rtea lui Radul §i ne
mai putendt trai in Tera romanesca cu skimbarea domniei in
persona Jul Michnea celt re't i a ltti Radul Vladut qi mai
ales in pers6na lui Negoe Basarab, fuuln celt spiritualti
ascultatorti al St. Nifon, se duce la Aton, i anume- in mOnit-
stirea Pantocratorul, nude S-tul Nifon s'a citlugeritt, §i a fostti
chirotonisitt ieromonacht, (c) i aids anume se face gi cti-
tort, construindit castrul i mai mult, dispunendii kiar, sa
se imormenteze in acestt, monstire, cdci din TOrt, ilti gonia-
urgia lui Negoe Basarab. Aceste fapte trebue st, se fi petre-
cutt. intre anii 1508-1521; adecit, Stan trebue sti fi ple-
catti din Tdra cu copii cu tot pre tinipul lui Michnea celt
reit, s'a mai putut intorce in Pei pene la m6rtea sa,
qi despre sine la finele docu-
-sEn. grAmaticul Stan am
scrist acesta in Telrgovite,
tuna Fevruarie r8 dile, anul
curgetora dela Adam 7010
(15o2), indictinul 5, crugul so-
relui to, crugul lunel te-
melia 25.,
(e) Arm, pycHaro uonacrupea Haure.trandoua. 1873, Kiev. pag.-445. Stan nu prea
ficiea slavineace; Niel, se vede, nit era Romilna.
lb) Arch. jet. T. I, part. II, pag. 138 Fiii0r. riic 7t. Acxxictc. T. II. pag. 60-74.
( c) Opera du -mar sus a.lui Fotino pag. 61.
9.1V
"E
i§1
§i
parAsesce
§i
§i_nu
18
www.dacoromanica.ro

234 MEp'ERUL MANOLE
care trebui sg, se fi intamplatti inainte de anul 1521, pre
cand pare si melterul nostru Manoli" paritsindil Tera
romft,n6sca, s'a in.dreptatti f3pre Aton, unde a inceputti
desfalura activitatea sa de iconograftt.
Ruttl si alte date, relative la relapnile Romani lor cu
muntele Atonului, dupre cum se /Dote vede din biografia
S-lui Nifon, citatg, de noT qi din diversele opere, ce se ocupit,
de aces-tit loch al sanctiti4e1 ortodocse. Noi aid ne
fa faptele ecspuse, i inkeindit gi acdstit parte din stu-
diul nostru, stabilimit : Romanit' au rolul celu maY mare is-
toricu in vilta ortodocsiet E cu averile for au scapatic or-
todocsia de letcomia musulmanet, 'Ear cu inteligenta lor, in
pers6na luY Petru Mavilet au precisatu ortodocsia facet Cu
protestantismul papismul cotropitoru. Deci, sit fimil mai
cu min*
tea datele relative la Megtern1 Manoli, atilt cele legendare precnin ei cele
istorice. Acnm al posteritatel este datoria, ca sit complecteze aceste date, sit
le Inmultiasc6 §i ca kipnl acesta sit Inavntiasc6 istoria prel, cea atilt de
p#r sit astii-41 de emeniI, earl! ali kiar datoria a se ocnpa, On aim
.1.11
cit,
alt
mnrgi-
nimn.
yi
www.dacoromanica.ro

Preotu I invetator poporului
(urmare fine, vecli No. 3)
"7-
Dispositia cea mai esentialA a preotului este curatia scopulul scm
Sunt n.edemnr de acest sant ministeriti aceia ce nu caula Inteensul
gloria lul ci a lor yi cari nu lucrA pentru mantuirea apre-
pelui ci pentru reputatia lor proprie. Aici nu este vorba de a pla-
cea ci de a converti; nu de a seface placut emenilor, ci lul D-slew.
I Tea. c. II. Daca apostolic reu§irA a Interce lumea Ta credintA, acesta
se facu pentru a nu predica el, ci Iisus Claristos prin gura lor.
Cor. c. IV.
Adeferatul sucees -al unui predicator evangelic, unicul care este
demo de densul, singurul ce-I este iertat de a ambitioua, este de a da
fructe de mantuire, de a intAri pe drepti in bine yi a interce pe eel
peat* de la reit Ajuns-a laacest stop al rugAciunilor sale ? BA dee
sucesul ce a-laine-voit a da crescerea Rlantelor ce el numai a udat §i
sa se mArginiascA In a multurni lui Dumnecleri, care_a fAcut dinteen-
sul instrumental bine-faceril sale, sciind, Cl nu instrumentulul, ci lu-
crtitorului i se cuvine lauda.
Cat pentru aceia, care cautA prin predicile lor sa veneze laude o-
menesci, nu merits ci nu se vor bucura mitt odatA de °area ca a cu-
cerit suflete lui Dumnecleti. Predicile Ion,. bine ctimpAnite, Inflorite,
elocuente, ?cite, nu vor fi de cat o aramA sunAtore §i un timbal resu-
ngtor, a eAror sunet, de va fi armonios, va desfata aqui, dar anima
nu o va petrunde nici odatrt. Dumnqlett le va, ingadui, Fete, acestrt
glorie departA ce au ambitionat, Anse acesta va fi pentru caderea lor.
Mandria de a predica se va mai amfla Ana, din laudele ce vor culege
§i ast-fel perderea le va veni chiar de acolo de unde ar fi cAtat ed, be
vie Mantuirea.
Cu tote acestea sa nu crecla cine-va, ca ar fi o trims pentru predi-
catorul evangelic de a da predicilor sale harul §i puterea ce nasc din
elocuenta. Nu. Ceea ce este opri't, este de a nu auta mal Inuit gloria
sa, de cat scopul ce trebuie sa aibA ci care este folosul auditorilor set
Pete dar ca sa convingA, ca sa atingA §i sa misce animile, "ite sa tm-
pruraute apucAturile cele mai nemerite, trasurile repecli, figurile vii,
211
MPS,
www.dacoromanica.ro

236 PREOTuL-INVXTXTOR POPORULUT
simtementele tinere, migarlle iut i pline de foe, care trag asupra
euventulut : atentiunea, multumirea, insinuarea gi supunerea ; dar a-
ceste mislloce ale artei oratorice O.,' nu le aplice de cat numai and
vor fi de folds.
Predica sa -i fie tot- d'auna potrivita cu local in care predicts, cu
priceperea acelora arora,predia gi cu necesitaile lor. Daca predicts
In cetati sail la curtile suveranilor, tonul lei cats a fi malt, fOr4 in-
gamfare; stilul inflorit fora prefacere ; discursul animat, dar fare, Lu-
rie. Jar data predicts la sate,. Invelriturile sale sit fie simple ca gi aceia
catre care vorbesce gi potrivite pe tntelegerea lor. Ast-fel
ca sg, Invieze niece copii se plecar6:tocmai la dengii gi le en-
flarA suflarea vieief. Tot ast-fel gi marele apostol dg, discepolilor de la
Corint, debill Ana in credintA, numai laptele euventului, iar nu gi alte
alimente, prea taxi pentru ei, carii-ar filngreoiat In loc sa -1 nutriasa.
Cor. c.
Dar pastorii indoleng gi ne ingrijitori, ca sg, scape de datoria lor
cea mai de eApetenie gi esenValg, pun diferite pretext°, care de
care mai de nimin. Nu yin 6menii la biseria sa asculte predicile,
eT, gi aceia cati yin, nu sunt cu luato aminte gi de aceea ostenelile lor
roman farts fruct. 0, ministri codael gi nepAssatori! Aceste Imputari
ce faced poporenilor vostri, nu cad Ere asupra v6stra ingive ? Ceea-
.ce-i depArteza, nu este Ore modal cu care -I infelati? Nu este Ore in-
dolenla vostr6,, care- Vo line in loe fn acestg, tale santa gi ve Impiedia
de ale prepara nutrimental sufletes.cu cu luorea aminte merits un
lucre at:it de insemnator? Cum puteti cere sA ve asculte Omenii
inveTaturile cu aluare minte and vol n'all fort cu luare a minte and
le ads compus. N'aveli dreptul de a ye Plange a nu vedelt fructe pe
urma vostrrt, pentru a nu lucralT casa aveli. sin Improtiva, e de
mirare, cum nu devin uriciesc, desgust4t6re gi chiar ridicole asemenea
predici compuse in fuga.
Aveti auditors puffins, dice T, Anse acesta nu este un euvent. Au
nu trebue invqat gi acel mic num'eril ? Au &SA, trebue sa se ablinu
heroldul public de a publics legile pentru cuventul ca aunt Mine
persOne care re aud? i apol chiar and predicile vOstre ar inthree
numai un suflet la Dumnetlett, tot alt fa'cut e fapta mare gi plin'a de
merit.
12iceli a nu Ire vedeli succesul ostenelilor vOstre, dar de unde semi
cA n'aii flier un sueees ? Bite a Banta sementg ee ati semAnat, da
coda in sine nu, va egi afara, de cat la timpui sea. Prin urniare Cu cat
vedelt mai pulin resultat la lucrarile vostre, cu atat trebue sa le Indoilt
gi sg, be intreili; ceci numai o lucrare necontenita, gi o rola desa
face productiv pa,mentul eel sterp. Apostolic se deseurageaser6 peseu-
ind in-degert tOta nOptea, and o vorbA a divinului lor InVelgtor ii unbar-
ERA gi
ce
gi
lisefil,
maO
rite
www.dacoromanica.ro

PREOTUL tNVXTATOR POPORULIA 2g7
§i aruncand plagile din Roil prinserh o multime insemnath de pesci.
apol chiar tend att kid bine chinvelaturile vesixe Chu vor fructifica,
totugi nu trebue pentru acesta shincetatt Dum-nesteil ve dice sh plan-
tat; sit udari gi crescerea o va da el. Aga dar facets partea ce ye este
prescrish gi grija resultatului lasati-o pe sema Lul.
Dar nu e dator-phstorul numai a predica turmel Bele in templu, ci
trebue a o inv6ta in tot locul gi cu on-ce ocasie. Dace predica din
timp in timp sail chiar gi in tote duminicile, cu acesta nu s'a. fm-
plinit teat datoria. Multi din enoriagii lul nu se pot folosi din pre-
didi sail pentru fort fath din cause binecuventate, sail pen-
tru eh nu se bucura de multh inteleg_ere, sari pentru ca lea lipsit
luarea amintea pe tend. se predica, gi el este Bator a invhta gi pe
aceste suflete ea gi pe cele Palle. De surda va dice ca sg, scape de
datorie. Di am predicat, de ce njari venita ? caci i se va respunde :
Adeve'r, datoria for era sa viie sa asculte, dar fiind ce, sail n'ail
putut sail n'ari vrut, datoria phatorului este de a merge la el' sh-T
invete." Tata de Samilie din evangelic nu s'a multumit numai de
-a pofti in mash pe saracT, ci trimise pe servitorul seri sit-1 caute gi
se -T aduch. Tot aga gi phstorul eel bun nu numal chiama 6ia ceareta-
cith, ci al6rgh dupe dean, gi o aducepe umere. Chiar Domnul nostru
Is. Chrs. nu s'a multumit a ne trage la sine din intiltimea carulul, ci
s'a pogorat la not cash. ne atragh, sa ne ducts gi ;le conduce la cer.
Pe apostoliii pe urmhtorif lor,, nu4 a indatorat numai de a inve"ta,
ci le-a cis : Merged gi invetati," gi ei dupe acest ordin predicara pe
divinul for daschrl gi evangelia lul in tot locul gi tot timpul, nu nu-
mai in temple, ci gi In case. Act. c. V. Sciti, pea unul dintre ei, a
nimic n'am lasat, din cite ve erari de folds, ea sh nu ye spuill gi save
inveyi in public gi prin case Act. c. XX.
0 phstorT sufletesci ! Eat cam all fostpredecesoril preotiel vostre I
Etc. modelele zeluluilvostru ! Vol nu sunteri minigtrii cuventului
evangelic nu malpe amvonlci acest ministeriu ye urmeclh, intot locul.
Merged dar duph exempla dascalilor vostri gi impliniti-1 in casele
enoriagilor. Merged in colibile departate, in praurile locuite de vedeti
dach aunt cunoscute gi practicate invqaturile vbstre acolo ; dace Both
suntuniri ; pririntiT veghetorT ; copal ascultaton ; fetele intelepte ; junii
laboriogi. Semanari in tote _pa-stile invetatura eyangelicri,. Dati icT o
invetaturh, cold o sfhtuire, Inpartea asta o bung, punere la tale.; im-
partea ceea lalth o imbarbalare gi pe a locurea gi cite o mustrare.
variag ingrijirile vostre parintesci dupe necesitatile ce
givariari aceste ingrijirT, precum le immulteste
giyariasla D-deli care v'a trimis danwile ce v'a dat se Imphrtiri.
Un ce forte insemnat in ministeriul pastoral este instructiunea copii-
lor. Sufletullor este un deposit sacra ce -i -a pusTiumnesleil in mAinele
tilts
)5i
ch n'ari
sh
Immultiii gi
intimpinatl. Immul i 1
www.dacoromanica.ro

1883 04

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (16)

Similar to 1883 04

Similar to 1883 04 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (17)

1883 04