Sesiune de comunicari, Catedra Sinteza de Proiectare, februarie 2010

1. IMPACTUL
EVENIMENTELOR
CATASTROFALE
ASUPRA
ARHITECTURII:
RELAŢIA CU REPREZENTAREA ÎN
PROIECTUL
ARHITECTURAL/ARTISTIC
cercet. drd. arh. Maria BOSTENARU DAN

2. Rolul arhitecturii în studiul
catastrofelor
 Memoria
 În intervenţie de consolidare
 După eveniment
 Intervenţii la scară urbană

3. IMPACTUL
CATASTROFELOR
ASUPRA ARIILOR
URBANE

4. Sesiune de comunicări
 Natural Hazards Impact on Urban Areas and
Infrastructure
 Earthquakes and Megacities
 Natural Hazards Resilient Cities
 Dimensiunea sociologică

5. Tipuri de proiectare
 Reconstrucţie
 Urgenţă
 Mitigare
 Rezilienţă

6. Tipurile de proiectare pentru risc
 Evoluţia istorică poate fi regăsită azi ca layere
 Definiţia managementului de risc
 Unelte, de ex. “decision tree”
 Proiectare strategică pentru reducerea riscului
seismic
 Actori şi tipuri de intervenţie la diverse nivele
de detaliere în proiectare
 Zonificare seism

7. Nivele de proiectare şi actori (Maria Bostenaru)
Management de risc

9. ABORDAREA
FENOMENOLOGICĂ

10. Metode din filozofie
 Fenomenologia
 Heidegger
 Spiritul locului
 Deconstrucţia
 Spaţiul neted şi striat
 Tradiţional şi modern
 Anxietatea (Modernitate)
 Reprezentarea catastrofelor în literatură

11. Timpul şi spaţiul

12. REPREZENTAREA
CATASTROFELOR ÎN
FOTOGRAFIE

13.  Fotografia de arhivă
 Fotografia documentară
 Refotografierea
 Secolul XIX

14. Inundaţii
 Norwich 1878
 Latchford 1890
 Waburton 1891
 Johnstown 1889

15. Incendiu
 Boston 1860
 Notre Dame de Montreal

16. Manege Militaire, Quebec, 2008, după incendiu
Incendii de clădiri

17. Primăria din Banu Manta 2009
Incendii de clădiri

18. PROIECTAREA DE
RECONSTRUCŢIE

19. Frankfurt pe Main, Germania
Reconstrucţie după WWII
Cutremur Basel 1356
Fachwerk

20. Cutremur Lisabona 1755
Restaurare astăzi
Gaiola pombalina

21. Cutremur Lisabona 1755
Restaurare astăzi
Gaiola pombalina

22. ARHITECTURA
MEMORIEI

23. Spaţiul acoperit/redescoperit

24. Redarea în proiect artistic

25. Instalaţie scenografie
Nisipul

26. Instalaţie scenografie
Nisipul

27. Instalaţie scenografie
Nisipul

28. Instalaţie scenografie
Nisipul

29. Instalaţie scenografie
Nisipul

30. Instalaţie scenografie
Nisipul

31. Instalaţie scenografie
Nisipul

32. Instalaţie scenografie
Nisipul

33. Instalaţie scenografie
Nisipul

34. Rediscovered space

35. Rediscovered space

36. Rediscovered space

37. Rediscovered space

38. Rediscovered space

39. Rediscovered space

40. Rediscovered space

41. Rediscovered space

42. Rediscovered space

43. Rediscovered space

44. Rediscovered space

45. Faial, Azore, biserică prăbuşită în cutremurul din 1998, foto 2008
Vegetaţia

46. Proiect grădina paradisului, pornind de la “Frumoasa din pădurea
adormită” (Grimm)
Vegetaţia

47. Proiect grădina paradisului, pornind de la “Frumoasa din pădurea
adormită” (Grimm)
Vegetaţia

48. Legături
 Mitologia şi elementele
 Proiect peisaj, “uşa” de intrare în spaţiul
redescoperit prin cheia elementelor
 Ideea uşii de intrare: umbra, proiecţia, reflexia
 Proiect “Muzeu al apei” – caracterul dual

49. Proiect “Grădina paradisului”
Uşi prin cheia elementelor primordiale

50. Proiect peisagistică folosind cheia
elementelor

51. Proiect diplomă “Muzeu al apei”
AQUA MEGA

52. Labirintul, grădina de iniţiere din parcurile Renaşterii
(Schönbrunn, Viena, Austria)
Vegetaţia

53. Ruinele ca memorie

54. Bibliografie
 Tickle your catastrophe!
 http://www.catastrophe.ugent.be/
 Ruin value
 Catastrofa, redare artistică

55. Ruinele ca memorie
 Modernitate, sec. XVIII, Piranesi
 Ruinele antichităţii
 Sec. XVIII, cutremur Lisabona 1755
 Ruinenele momentului (Constanze Baum)
 Create în scurt timp de cutremur
 Şterse în scurt timp prin reconstrucţie
 Ruina în peisajul urban
 San Francisco 1908: imagini foto urbane (tehnică)

56. Bibliografie
 Fotografia documentară
 Strada în fotografia de secol XIX
 Strada astăzi (posibilităţi digitale)
 Randolph Langenbach: “The Building of a Symbolic
Image: The Juxtaposition of Giambattista Piranesi’s
Vedute Di Roma with Photographs Taken 250 Years
Later”, Proceedings of the ICOMOS, General
Assembly and Scientific Symposium “Finding the
Spirit of the Place”, Quebec City, Canada, 2008
 http://www.conservationtech.com
 Arhitectură şi cutremure

57. Bibliografie
 Jan T. Kozák, Victor S. Moreira, David R.
Oldroyd: Iconography of the 1755 Lisbon
earthquake, Geophysical Institute of the
Academy of Sciences of the Czech Republic
Academia, The Publisher of the Academy of
Sciences of the Czech Republic, Praha 2005
 http://nisee.berkeley.edu/elibrary/Image/KZ94
 Canadian Centre of Architecture, Montreal,
Canada: imagini ruine

58. Ruine care se păstrează astăzi (singurele)
Carmo Convent

59. Noul cartier Baixa construit după 1755

60. Casa pombalina

61. Structură rezistentă la cutremur impusă după cutremurul din 1755 prin
regulament urban, în renovare astăzi
Casa pombalina

62. Alt exemplu de impunere urbană a
codului seismic în perioada baroc

63. Bibliografie
 Stephen Tobriner, "La Casa Baraccata:
Earthquake Resistant Construction in 18th
Century Calabria," Journal of the Society of
Architectural Historians 40 (1983), p. 131-138

64. Spaţiul redescoperit
 Un aspect: structura de lemn rezistentă la
cutremur dar vulnerabilă la incendiu, mai
frecvent; cutremurul e considerat pedeapsa lui
Dumnezeu, piatra mai rezistentă în folclor

65. Păstrarea memoriei în proiecte
de intervenţie

66. Proiecte de intervenţie
 Consolidarea clădirilor
 Schimbări funcţiune, material, formă
 Schimbări sociale
 Carta şi Declaraţia de la Amsterdam (1975)
 Conservarea integrată (interdisciplinar între
arhitectură şi urbanism)
 Bibliografie
http://www.icomos.org/docs/amsterdam.html

67. Proiecte de intervenţie
 3 exemple
 Gibellina (film Jörg Burger, 2007, Austria)
 San Giuliano di Puglia după cutremurul din
Molise, 2002
 Bibliografie
Randolph Langenbach, Alberto Dusi: On the Cross of
Sant'Andrea: The Response to the Tragedy of San
Giuliano di Puglia Following the 2002 Molise, Italy,
Earthquake, Earthquake Spectra Volume 20, Issue
S1, 2004, p. S341-S358
http://www.conservationtech.com
 C.A.S.E. L‘Aquila
 Conducere proiect Gian Michele Calvi, Pavia, Italia

68. Bibliografie
 movimenti moderni:
terremoti e architettura 1883-2004
Eventi sismici e occasioni di progetto, da
Messina a San Giuliano di Puglia
di Michele Bonino e Chiara Calderini
PARAMETRO
numero 251 Anno XXXIV Maggio/Giugno
2004
 Interviu Gian Michele Calvi
 Noile locuinţe antiseismice de la L‘Aquila, 2009

69. Reconstrucţie după incendiul din 1689
Gotic, apoi baroc
Biserica Negră Braşov

71. Sediul UAR

72. Sediul UAR

73. Sediul UAR

74. Sediul UAR

76. Hotel Novotel

77. România
Grecia
Italia
Clădiri multifamiliale de locuit din anii 1930

78. Bucureşti – Marcel Iancu
Como – Raţionalismul
Ljubljana – Joze Plecnik
Clădiri de pe traseu urban

79. Napoli – Mostra d Oltremare
Atena – Army Pension Fund Building
Clădiri interbelice consolidate
COPYRIGHT

80. CAZUL
BUCUREŞTIULUI

83. Blocul Club A, pe locul hanului Ion Românul

84. Blocul Club A, pe locul hanului Ion Românul

85. VĂ MULŢUMESC!