1. Proiectarea demersului didacticProiectarea demersului didactic
Proiectarea demersului didactic presupune
parcurgerea de către profesor a următorilor paşi:
 lectura programei şcolare;
 identificarea unităţilor de învăţare, care stau la baza
realizării planificării calendaristice;
 elaborarea planificării calendaristice
 proiectarea unităţilor de învăţare.

2. Proiectarea unităţilor de învăţareProiectarea unităţilor de învăţare
Etape care corespund abordării procesului
didactic într-o succesiune logică:
În ce scop
voi face?
Ce voi
face?
Cât s-a
realizat?
Cu ce voi
face?
Cum voi
face?
Identificarea
competenţelor
Selectarea
conţinuturilor
Stabilirea
instrumentel
or de
evaluare
Analiza
resurselor
Determinarea
activităţilor de
învăţare

3. Proiectul unei unităţi de învăţareProiectul unei unităţi de învăţare
Conţinuturi
(detalieri)
Competenţe
specifice
Activităţi de
învăţare
Resurse Evaluare
[se menţionea-
ză detalieri de
conţinut care
explicitează
anumite
parcursuri]
[se precizea-
ză competenţe-
le specifice din
programa
şcolară]
[vizate/recomanda-
te de programa
şcolară sau altele
adecvate pentru
realizarea
competenţelor
specifice]
[se precizea-
ză resurse de
timp, de loc,
material
didactic,
forme de
organizare a
clasei]
[se menţionează
instrumentele
sau modalităţile
de evaluare
utilizate]
O unitate de învăţare este o structură didactică:
•deschisă şi flexibilă,
•unitară din punct de vedere tematic,
•se desfăşoară pe o perioadă determinată de timp,
•determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin
integrarea unor competenţe specifice şi
•se finalizează prin evaluare

4. Tipuri de lecţiiTipuri de lecţii
1. Lecţia de comunicare/dobândire a cunoştinţelor
2. Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor (sau lecţia
de munca independentă)
3. Lecţia de recapitulare şi sistematizare (sau lecţia de fixare şi
consolidare a cunoştinţelor)
4. Lecţia de evaluare a performanţelor şcolare (verificare şi
apreciere a cunoştinţelor)
5. Lec ia mixtă (sau combinată)ț
De re inut:ț
Competen ele generale corespund ciclurilor de învă areț ț
(gimnazial/liceal,etc)
Competen ele specifice corespund unui an colarț ș
Proiectele lec iilor vor con ineț ț obiective opera ionaleț , specifice
tipurilor de lec ii alese,ț NU obiective generale i obiectiveș
specifice

5. Formularea obiectivelor operaţionale se vaFormularea obiectivelor operaţionale se va
face apelând la verbe de acţiuneface apelând la verbe de acţiune
 “Elevii să devină capabili.... (“să indice”, “să
recunoască”,” să enumere”, “să denumească”, “să
 descrie”, “să explice”, “să definească”, “să clasifice”, “să
demonstreze” “să compare”, “să realizeze”, să redacteze”
“să deseneze”, “să ilustreze” etc.)
 Formularea standard a unui obiectiv operaţional poate fi
următoarea: “La sfârşitul activităţii, elevii puşi în situaţia
de ……../având acces la ….…./ după citirea textului ..….../
utilizând …… etc.,
De evitat verbe care se referă la stări interioare care nu pot
fi observate şi evaluate direct: “să ştie”, “să cunoască” , să
înţeleagă, să-şi dea seama” s.a.
Problema este ce anume vor trebui să facă elevii pentru
a dovedi că “ştiu”, “au înţeles”, “cunosc” .... un lucru

6. Formularea obiectivelor operaţionale se vaFormularea obiectivelor operaţionale se va
face apelând la verbe de acţiuneface apelând la verbe de acţiune
 “Elevii să devină capabili.... (“să indice”, “să
recunoască”,” să enumere”, “să denumească”, “să
 descrie”, “să explice”, “să definească”, “să clasifice”, “să
demonstreze” “să compare”, “să realizeze”, să redacteze”
“să deseneze”, “să ilustreze” etc.)
 Formularea standard a unui obiectiv operaţional poate fi
următoarea: “La sfârşitul activităţii, elevii puşi în situaţia
de ……../având acces la ….…./ după citirea textului ..….../
utilizând …… etc.,
De evitat verbe care se referă la stări interioare care nu pot
fi observate şi evaluate direct: “să ştie”, “să cunoască” , să
înţeleagă, să-şi dea seama” s.a.
Problema este ce anume vor trebui să facă elevii pentru
a dovedi că “ştiu”, “au înţeles”, “cunosc” .... un lucru