Istoria recenta a unei apostazii advente.

1. A P O S T A Z I A
O scurtă istorie

2. Avertizare din partea Spiritului Profetic:
“Cei ce au avut ocazia de a auzi adevărul, și totuși nu
fac eforturi de a-L asculta și înțelege, gândind că așa
nu vor fi responsabili, vor fi considerați vinovați
înaintea lui Dumnezeu tot ca și când l-ar fi auzit și
refuzat. Nu va fi nici o scuză pentru cei ce aleg să
stăruie în eroare, când ar fi putut înțelege ce este
adevărul.” (Ellen G. White, Comentariul Bíblic
Adventist, vol. 7-A, pag. 262,ed.spaniolă.)

3. În 1844, Dumnezeu Și-a propus să stabilească Biserica
cum nu a fost niciodată înainte în istorie sau în altă
generație. Mari oameni ca William Miller, Josua V.
Hines, Joseph Bates, James White, J.H. Waggoner, Uriah
Smith și J.N. Andrews, au fost special folosiți de
Dumnezeu pentru a scoate în evidență marile învățături
biblice îngropate sub erorile tradiției papale. Dumnezeu,
de asemenea a dat mesaje speciale de mângâiere,
avertizare și călăuzire spirituală prin intermediul slujirii
profetice a Elenei G. White.

5. Dr. Kellogg, un inventator strălucit și medic nutriționist, a fost
unul dintre personalitățile faimoase din istoria Bisericii AZS.
Lumea își amintește de el că a fost directorul vestitului Sanatoriu
de la Battle Creek, Michigan. Biserica îl amintește pentru
învățăturile panteiste dezvoltate în cartea sa, “Templul viu”.
În data de 18 februarie 1902, sanatoriul din Battle Creek a fost
incendiat. Dr.Kellogg imediat a făcut planuri de reconstrucție a
sanatoriului și a cerut ajutorul Conferinței Generale. Pastorul
Daniels i-a sugerat dr.Kellogg ca să scrie o carte simplă despre
fiziologie și sănătate și ea să fie vândută de biserică în Statele
Unite, iar prin vânzarea a 500 de mii de exemplare, ceea ce se va
câștiga să fie folosit pentru a reconstrui sanatoriul.

6. Dr. Kellogg a pregătit repede manuscrisul și un comitet a fost desemnat
pentru a revizui cartea. Comitetul Conferinței Generale nu a publicat
cartea pentru că ei au observat că aceasta conținea învățături panteiste în
ce privește personalitatea lui Dumnezeu. După ce liderii au refuzat să
publice cartea lui Kellogg, el a ordonat aceasta la revista
Review&Herald. O lună după aceea, tipografia revistei Review&Herald
a luat foc și plăcile cărții ce erau pregătite în tipografie au fost distruse
complet de incendiu.
În 16 martie 1903, Ellen G.White a scris lui Kellogg: “Dumneata nu
ești lămurit cu privire la personalitatea lui Dumnezeu, care este totul
pentru noi ca popor. Dumneata ai distrus pe Însuși Dumnezeu.”
E.G.White, Scrisoarea 300, 1903 .

7. După distrugerea plăcilor cărții în incendiul de la editura
”Review&Herald”, mulți au sperat că Dr. Kellogg nu va mai
publica ”Templul viu”. Dar, mai degrabă decât a accepta
avertizmentul mesajului lui Dumnezeu, el a trimis manuscrisul la
o tipografie comercială în Battle Creek şi 3.000 de exemplare de
carte au fost tipărite şi au început să circule liber între adventiştii
de ziua a şaptea. Nu numai că aceasta a fost alfa crizei doctrinare,
dar de asemenea, a avut loc un conflict de putere, conflictul fiind
o dezbinare permanentă în denominațiunea Adventistă. Mulți au
acceptat învățăturile Dr. Kellogg ca fiind noua lumină. Kellogg a
susținut că el a demonstrat ceea ce Ellen G. White predica cu
mulți ani înainte.

8. Mulți adventiști cred că învățăturile eronate ale
lui Kellogg erau numai în ce privește
panteismul. Dar mulți nu știu ceea ce el a omis
în scrisorile către G.I.Butler. Pentru Kellogg cea
mai importantă întrebare prezentată în Templul
viu era aceasta: Este Spiritul Sfânt o persoană
sau nu?”

9. Liderii au încercat să convingă pe Kellogg
că Duhul Sfânt nu era o persoană separată
de Tatăl și Fiul, și că El este natura internă
ce o împart între Ei. Însă Kellogg a
parafrazat citate spuse de Ellen G.White și
a încercat să justifice noua sa învățătură.

10. Din ce motiv liderii erau surprinși și deranjați de Kellogg și de
învățăturile sale speculative în ce privește Duhul Sfânt și
trinitatea? Pur și simplu pentru că în acel timp biserica
adventistă era strict nontrinitariană, așa cum se dovedește
prin crezul fundamental și cărțile publicate în acea vreme. Toți
liderii bisericii și majoritatea adventiștilor erau în armoníe cu
acest crez. Orice persoană care ar fi publicat sau învățat
concepte panteiste sau trinitare era în total dezacord cu
fundamentul bisericii stabilit de-a lungul timpului, asupra
învățăturii despre Dumnezeu. Chiar dacă Dr.Kellogg a
continuat să parafrazeze pe Ellen G.White pentru a aproba
învățătura sa, ea a afirmat că această criză era cea mai mare
controversă pe care biserica adventistă o înfrunta.

12. În 1904 Ellen G.Wite a publicat un articol intitulat ”Fundamentul credinței
noastre”. În acest articol ea avertizează asupra pericolului, spunând:
”Ca popor trebuie să stăm ferm pe platforma Adevărului etern care a trecut
testul și examenul. Trebuie să ne agăţăm de stâlpii noștri de credință în condiții
de siguranță. Principiile adevărului pe care Dumnezeu ni le-a descoperit sunt
fondate numai pe adevăr. Ele ne-au făcut ce suntem astăzi. Timpul nu a diminuat
valoarea lor. Am fost instruită de Mesagerul ceresc că o parte din raționamentul
cărtii Templul viu este nesănătos şi că acest raționament ar răsturna lumina
adevărului prezent. Se introduce ceea ce nu este altceva decât speculații cu
privire la personalitatea lui Dumnezeu şi unde este prezența Lui. Nimeni pe
acest pământ nu are dreptul de a specula pe această temă”. Apoi ea adaugă:
„Teoriile spiritiste despre personalitatea lui Dumnezeu, urmate de concluziile
lor logice, distrug întregul sistem creştin.” E. G. White, Mesaje Selectate, vol.
1, pag. 238, ed.spaniolă

14. Ellen G. White numește speculațiile despre Dumnezeu ale lui
Dr. Kellogg ca fiind Alfa sau începutul ereziilor mortale. Ceva
mai mult, ea a prezis că Ωmega, sau sfârsitul acestor erezii
doctrinare, vor fi introduse în Biserică într-un timp din viitor.
Ea scrie: „Nu vă înşelaţi, mulţi vor cădea de la credinţă,
acordând atenţie spiritelor înșelătoare şi doctrinelor de
demoni. Avem acum înaintea noastră alfa acestui pericol.
Omega va fi de o natură copleșitoare.” E. G.White, Mesaje
Selectate,vol. 1, pag. 231, ed.spaniolă.

15. Ellen G. White prezice că Ωmega ereziilor doctrinare va intra în
Biserică, iar în acelaşi articol, ea prezice rezultatele teribile şi
consecințele acestei schimbări doctrinare:
“Inamicul sufletelor a căutat să introducă presupunerea că ar trebui
efectuată o reformă majoră între adventiştii de ziua a şaptea şi că
această reformă ar consta în renunțarea la doctrinele care sunt
pilonii credinţei noastre şi că ar trebui sa începem un proces de
reorganizare. Dacă se va efectua această reformă, care ar fi
rezultatul?

16. Principiile adevărului pe care Dumnezeu în înţelepciunea Sa le-a dat
rămăşiţei Bisericii ar fi aruncate. Religia noastră ar fi schimbată. Principiile
fundamentale care au susţinut lucrarea în ultimii cincizeci de ani ar fi
considerate ca o eroare. O nouă organizaţie ar fi stabilită. Cărţi pentru o
nouă orientare ar fi scrise. Aceasta va introduce un sistem de filozofie
intelectuală. Fondatorii acestui sistem ar merge la oraşe şi ar face un lucru
minunat. Desigur, aceasta ar minimaliza importanța sabatului şi, de
asemenea, pe Dumnezeu care l-a creat. Nu ar fi permis ca nimic să se
interpună în calea noii mişcări. Liderii ar învăţa că virtutea este mai bună
decât viciul, dar punând deoparte pe Dumnezeu, ar hotărî să se bazeze pe
puterea umană, care nu are nici o valoare fără Dumnezeu. Baza lui ar fi
construită pe nisip, şi furtuna şi ploile ar mătura structura”. E.G.White,
Mesaje Selectate, vol.1, pag.205,206, ed.spaniolă

18. DOCTRINA TRINITARĂ A FOST
VOTATĂ ÎN ANUL 1980 ÎN
CADRUL CELOR ”27 PUNCTE DE
DOCTRINĂ FUNDAMENTALE”,
ÎN TIMPUL CONFERINȚEI
GENERALE DIN DALLAS,
TEXAS.

19. Așa se împlinește prezicerea Ellenei
G.White cu privire la Ωmega.
”Religia noastră ar fi schimbată,
fundamentele principale ce au
susținut lucrarea primilor cincizeci de
ani ar fi socotite ca erori.”

20. În revista Ministry, faimosul autor și profesor al institutului Andrews
University, George Knight, face o incredibilă declarație. El spune:
“Mulți dintre întemeietorii adventismului de ziua a şaptea nu s-ar alătura
bisericii de astăzi dacă, pentru aceasta, ar trebui să accepte cele 27 de
puncte fundamentale de credinţă cuprinse în cartea Adventiştii de ziua
şaptea cred… Mai precis, ei nu ar fi în stare să accepte punctul numărul
2, care se referă la doctrina trinităţii.. Pentru Joseph Bates, Sfânta
Treime nu a fost o doctrină a Scripturilor; pentru James White, era acea
veche doctrină absurdă; și pentru M. E. Cornell era rodul marii apostazii
care se afla împreună cu doctrine precum păzirea duminicii şi
nemurirea sufletului. Şi în acest fel, mulți dintre fondatorii adventişti de
ziua a şaptea ar avea probleme să creadă în punctul numărul patru,
care susţine că Hristos este atât veşnic cât şi Atotputernic Dumnezeu.

21. …Pentru J. N. Andrews, Fiul lui Dumnezeu a avut ca tată pe
Dumnezeu şi cândva în eternitate a avut un început; şi E. J. Waggoner
din Minneapolis, faimos în 1888, a scris în 1890 că a fost un timp când
Hristos a procedat de la Dumnezeu, dar că acel timp a fost atât de
departe în zilele de eternitate, încât pentru înțelegerea finită este
practic fără început. Nu mulţi dintre liderii Adventiști de ziua a şaptea
ar putea accepta punctul numărul cinci care implică personalitatea
Duhului Sfânt. Uriah Smith, de exemplu, nu numai că a fost non-trinitarian
şi semi-arrian, ca mulţi dintre colegii săi, dar, de asemenea,
ei vedeau Duhul Sfânt ca fiind o emanaţie divină și misterioasă a
Tatălui și a Fiului, pentru a duce la bun sfârșit infinita lor creație.”
George Knight, Ministery Magazine, Octombrie 1993, pag. 10.

22. George Knight nu numai că are suficient
curaj pentru a admite că trinitatea este o
schimbare radicală în doctrinele
adventiste, dar el este direct și suficient
de cinstit pentru a clasifica această
învățătură ca fiind Noua Teologie
Adventistă.

23. Această nouă teologie spune astfel:
“Relaţia Tată-Fiu în Dumnezeire trebuie înţeleasă într-un sens
metaforic şi nu într-un sens literal” (Max Hatton “Understanding
the Trinity” p. 97)
Observați erezia teologiei celei noi:
„Pentru a eradica păcatul şi rebeliunea din univers şi pentru a
restaura armonia şi pacea, una dintre Fiinţele divine a acceptat
şi a intrat în rolul Tatălui, o alta în rolul Fiului. Fiinţa divină care
a mai rămas, Spiritul Sfânt, va participa şi el în împlinirea planului
de mântuire… Acceptând rolurile pe care le-a avut planul, Fiinţele
divine nu şi-au pierdut nici una din puterile Dumnezeirii… Fiinţele
divine au intrat în rolurile asupra cărora au fost de acord înainte ca
temelia pământului să fie aşezată.”(Adventist Review
„Săptămâna de rugăciune,” 31 Octombrie 1996)

24. “Din Scripturi poate fi dedus faptul că atunci când Dumnezeirea a pus
la punct planul de mântuire într-un anume punct din veşnicia trecută, Ei
şi-au asumat anumite poziţii sau roluri pentru a asigura condiţiile
îndeplinirii planului.” („Semnele timpului,” Iulie 1985).
Există dovezi pentru aceste afirmaţii? Există măcar un singur verset sau
citat pentru aşa ceva? Fraţii mei, ascultaţi ce spune cuvântul lui
Dumnezeu:
“Şi dacă scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei proorocii, îi va
scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieţii şi din cetatea sfântă,
scrise în cartea aceasta” Apoc. 22: 19 Este foarte periculos să inventăm
teorii şi să le adăugăm la cuvântul lui Dumnezeu!
Cuvântul Domnului spune foarte clar în 1 Cor.8,5.6: ”Căci chiar dacă ar
fi așa numiți „dumnezei” fie în cer, fie pe pământ (cum și sunt în adevăr
mulți „dumnezei” și mulți „domni”), totuși pentru noi nu este decât un
singur Dumnezeu: Tatăl, de la care vin toate lucrurile și pentru care
trăim și noi, și un singur Domn: Isus Hristos, prin care sunt toate
lucrurile, și prin El și noi.”

25. Satana a fost cel care a inspirat prima dată ca romano-catolicismul să facă
compromisuri cu păgânismul şi să predea un concept fals despre Dumnezeu, cu
dogma pagână a Sfintei Treimi. Aici se tratează despre presiunea religioasă de la
consiliul de la Niceea, din anul 325 și 681 d.H, așa cum afirmă și pionierii
adventiști. Oricine nu se armoniza doctrinal cu catolicismul era scos în afara
legii ca eretic, persecutat, torturat şi ucis. Crezul catolic al Sfintei Treimi este
standardul menţinut ca examen al credinţei creştine ortodoxe de şapte sute de
ani. Majoritatea bisericilor protestante aplică doctrina catolică a Sfintei Treimi ca
cel mai important examen pentru a intra în rândurile altor biserici. Oricine care
se înscrie la doctrina trinității este binevenit în ecumenism (sau uniunea
bisericilor, așa cum declara și papa Ioan Paul II). În acelaşi timp, orice biserică
care respinge doctrina Treimii este denunţată şi desemnată de catolici și
protestanţii evanghelici ca fiind o sectă "periculoasă". Încă de la începuturile sale
timpurii, Biserica Adventistă de ziua a şaptea nu a acceptat sau promovat
doctrina catolică trinitară.

26. Pentru ce motiv credeți că Biserica Adventistă nu
mai este considerată demult ca o sectă?
Cum se face că Romano-catolicii și Protestanții
în general au devenit mai toleranți și
simpatizanți ai mesajului adventist? Sau poate
acest lucru se datorează schimbărilor
semnificative de doctrină și mesaj, pentru a
câștiga acceptare, favoruri și popularitate?...

27. Acum ați aflat în câteva cuvinte pentru ce motiv adventismul modern a
schimbat poziția în ce privește Dumnezeirea. Acest motiv de adaptare la
contextul ecumenic este sprijinit, printre alte schimbări, și de noii pași teologici
adaptați schimbărilor socio-culturale, făcuți prin aprobarea hirotonirii
femeilor ca pastor și prin aprobarea membrilor homosexuali în biserică
(2013). Aceste schimbări teologice noi au intrat pe ușa din spate și au fost
acceptate ca fiind naturale. Alte schimbări vizibile, cum ar fi acceptarea
dansului, schimbarea stilului de muzică, adaptarea la moda extravagantă, etc,
au apărut instantaneu, odată cu trecerea fiecărei generații. Explicația simplă
pentru intrarea acestui ”foc străin” în biserică este că odată cu startul pentru
apostazia Omega (adică acceptarea dogmei trinității), poarta pentru celelalte
compromisuri seculare a fost deschisă iremediabil.

28. Apelul de față este pentru a trezi interesul în studiul acestei
teme, care vizează atât viitorul bisericii, cât și problema
mântuirii personale, deoarece deja ne aflăm în Apostazia
Omega. Nu discutăm despre ceva secundar, cum mulți își
imaginează. Și dacă cineva s-ar gândi că se tratează de o
simplă interpretare, este posibil ca Satana să vină cu propria lui
versiune.
Dar să nu uităm că adevărul prezent nu va fi contrazis
niciodată prin descoperirea unui alt adevăr nou, ci ambele vor
fi în armonie și se vor completa reciproc.

29. Trebuie sa fim atenți la intenția vrajmașului, căci după
cum Lucifer însuși, când se afla în Cer, își dorea să fie
unul dintre Ființele adorate, și nu și-a putut împlini
dorința, acum, prin acceptarea voluntară a unui duh ce
nu aparține Sfatului ceresc al Tatălui și al Fiului,
același Lucifer să nu ocupe poziția a treia ca dumnezeu
în inima noastră.

31. Din păcate, teologii moderni adventiști nu pot înțelege această profeție, pentru
că aceasta ar însemna o lovitură împotriva structurii ecumenice şi trinitare ale
organizației actuale. Dar azi Dumnezeu spune tuturor: "Astfel spune
DOMNUL: Staţi pe căi şi vedeţi şi întrebaţi de cărările cele vechi, unde este
calea bună; şi umblaţi în ea şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Dar
ei au spus: Refuzăm să umblăm în ea ! De asemenea am pus paznici peste voi,
spunând: Daţi ascultare la sunetul trâmbiţei. Dar ei au spus: Refuzăm să dăm
ascultare." (Ieremia 6,16.17 Biblia Fidela).
Mântuitorul nostru şi Domnul Isus Hristos a spus: "Şi aceasta este viaţă
eternă: să te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Isus
Cristos, pe care l-ai trimis." (Ioan 17:3 Biblia Fidela). Acesta este motivul
pentru care trebuie să decidem a crede între ceea ce Dumnezeu vrea să
cunoaștem despre El sau ceea ce teologii și liderii religioși vor ca noi să
credem. Să ne amintim că de cunoaşterea corectă a lui Dumnezeu, prin Fiul
său divin, Isus Hristos, depinde mântuirea noastră şi siguranţa veşnică (Ioan
14:6)

32. O SCURTĂ CRONICĂ

33. În 1894, Ellen G.White a prezis înainte de
a se dezvolta apostazia, că ”în ultima fază
va fi confuzie în credință. Nu vor mai exista
idei clare și definite asupra tainei
Dumnezeirii. Un adevăr după altul va fi
corupt” (Semnele Timpului, 28 mai 1894,
vol.3,pag.118; Maranata,pag.190).

34. În 1907, Ellen G.White a făcut surprinzătoarea
declarație: ”Ce este ceea ce vine curând asupra
noastră? Vor veni spirite amăgitoare. Dacă Dumnezeu
a vorbit vreodată prin mine, înainte de multe veți auzi
despre o știință surprinzătoare, o știință a demonilor.
Intenția ei este de a minimaliza pe Dumnezeu și pe
Isus Hristos pe care L-a trimis El” (Scrisoarea
48,1907; Mesaje Selectate, vol.3,pag.466) În același
an, ea a spus: ”Se vor face toate eforturile posibile
pentru a introduce îndoieli asupra pozițiilor ce le-am
susținut pentru mai mult de cincizeci de ani”
(Scrisoarea 410,1907, ibidem,pag.466).

35. • 1903 – Poziția pro-trinitară este
reflectată de H.J.Kellogg în cartea sa
”Templul Viu”.
• 1919 – Dezbatere asupra dogmei
trinității în timpul Conferinței Biblice a
liderilor, unde președintele CG, Arturo
G.Daniels, a spus: ”Nu trebuie să luăm
votul asupra trinitarianismului”.

36. • 1928 – Teologul Leroy E.Froom adoptă
poziția trinitară în cartea sa, ”Venirea
Mângâietorului” și o promovează între
pastorii și delegații congreselor.
• 1931 – Pentru prima dată apare termenul
”Trinitate” într-o Declarație de credință a
adventiștilor și în Anualul bisericii, Year
Book

37. • 1932 – Declarația pro-trinitară de credință
a fost inclusă în primul Manual al Bisericii
și în anualele posterioare.
• 1941 – Revizuirea pro-trinitară a votului
bautizmal.
• 1945 – Eliminarea tuturor declarațiilor
non-trinitare din cartea ”Profețiile din
Daniel și Apocalips”, de Uriah Smith.

38. • 1946 – Compilarea cărții ”Evanghelizare”
conținând aparentele declarații pro-trinitare ale
Ellenei G.White.
• 1955 – Poziția pro-trinitară luată cu
respingerea evangheliștilor Martin Waltin și
Donald Grey Barnhouse. Aceasta a constituit
repudierea credinței adventiste istorice.
• 1957 – Ca rezultat al dialogului cu
evanghelicii se publică cartea ”Adventiștii de
Ziua a Șaptea răspund la întrebări asupra
doctrinei” (QOD).

39. • 1975 – Pastorul Neal C.Wilson, pe atunci președinte al
Conferinței Generale AZS, în timpul procesului ce guvernul SUA
l-a inițiat contra Pacific Press Publishing Association, aflându-se
în apărarea lui Mary Kay și a altor persoane ce încălcau legea
egalității în servicii, a declarat următoarele: ”Cu toate că este
adevărat că a existat o perioadă în viața bisericii AZS când
denominațiunea avea un punct de vedere anticatolic și termenul
”ierarhia” a fost utilizat într-un mod peiorativ, referindu-se la
conducerea bisericii papale, această atitudine din partea
bisericii adventiste nu a fost altceva decât o manifestare
amplificată a sentimentului antipapal difuzat între
denominațiunile protestante conservatoare din prima parte a
secolului trecut, ceea ce acum, din punctul nostru de vedere, a
fost aruncat la coșul de gunoi al istoriei.” (EEOC vs. PPPA, Civil
#742025,1975).

40. • 1980 – Se votează pentru prima dată
în istoria adventistă doctrina trinității, și
este acceptată în ansamblul celor 27
puncte de doctrină fundamentale, la
Dallas, Texas. Începând cu această
dată toți adventiștii ce continuau în
crezul pionierilor fondatori erau excluși
din organizație.

41. • 1993 – Liderii adventiști admit că pionierii nu
erau trinitari și sfidează sfatul lucrătorilor
independenți de a accepta credința non-trinitară a
adventiștilor istorici (vezi cartea ISSUES: The SDA
Church & Certain Private Ministeries, pag.89).
• 1994 – Se admite deschis în publicațiile
denominaționale că adventiștii istorici nu ar fi
acceptați ca membrii ai bisericii datorita credinței
lor non-trinitare. Lucrătorii independenți decid sa ia
atitudine asupra acestui punct.

42. • 1995 – Studiul trimestrial al Școlii de
Sabat este dedicat în întregime temei
Dumnezeu Duhul Sfânt ca persoană
separată de Tatăl și Fiul. Acest lucru este
repetat frecvent și în ultimii ani.
• 1995 – În timpul sesiunii Congresului
BAZS de la Utrecht, 15 pastori adventiști
iau poziție contra trinității și fac un apel
public fără succes la întoarcerea către
credința pionierilor. Aceștia ulterior sunt
excluși din biserică.

43. • 1998 – Asociația Ministerială a CGAZS și Pacific
Press publică o carte a unor autori baptiști
(”Confessions of A Nomad”), în care se promovează
păzirea zilei duminicii.
• 1999 – Pastorul Manuel Vasquez, unul dintre
figurile reprezentative ale adventismului, admite
existența spiritismului Noii Ere în Academiile AZS și
într-o Asociație adventistă din SUA (vezi cartea sa ”El
Crecimiento Explozivo de la Nueva Era, Nampa, Idaho
Pacific Press, 1999,pag.10).
• 2000 – dialog ecumenic activ până în prezent, cu
catolicismul, bazat pe un Crez Universal al cărui
fundament este Trinitatea (Vezi p.Bert Beach).

44. DIALOG ECUMENIC CU ROMA

45. • 2002 - În studiul Școlii de Sabat din aprilie-iunie,
”Mari Profeții apocaliptice”, lecția 10, ziua Vineri,
BAZS abandonează poziția sa asupra titlului
”VICARIVS FILII DEI” și numărul 666. în schimb
acum se crede că timpul va descoperi semnificația
completă a simbolului. Totuși, Ellen G.White descrie
”marca și numărul numelui ei” ca parte a ”instituției
de la Roma” (Vezi Testimonies vol.9,pag.16,17; Spirit
of Profecy,vol.4,pag.279).
• 2003 – Se retipărește controversata carte
”Întrebări despre doctrină” cu comentariile lui George
Knight, confirmând încă odată direcția ireversibilă a
doctrinei bisericii.

46. • 2006 – În studiul Școlii de Sabat referitor la
Duhul Sfânt, se admite că textul din 1 Ioan 5,7 este
adăugat de către traducătorii Bibliei, dar prin
aceasta nu anulează înțelesul trinitar al doctrinei.
• 2010 – Pastorul Jan Paulsen, pe atunci
președinte al CG, invită la abandonarea ”tradițiilor”
care au îngreunat mersul bisericii și la adaptarea
bisericii la nevoile societății. El afirmă că aceste
schimbări în biserică vor veni cu certitudine pentru
că lumea noastră este în continuă schimbare. În
mandatul său, Paulsen a încurajat pe tineri să își
folosească talentul în a compune piese de teatru și
muzică secularizată pentru generația actuală.

47. • 2013 – Are loc Congresul tineretului
adventist de la Zagreb, care respectând
programul CG, desfășoară pe podium
programe stil show evanghelico-harismatic,
cu dansuri, muzica gospel și alte nuanțe,
piese de teatru și atmosfera de spectacol.
(Delegația română condusă de p.Chirileanu
Daniel a declarat că la o ocazie viitoare nu
va mai participa).

48. • 2013 – După nenumărate încercări anterioare ale
Diviziunii Nord-americane, se votează cu succes
aprobarea hirotonirii femeilor ca pastor în întreaga
Biserica AZS. Prin aprobarea acestei hotărâri,
conducerea actuală justifică adaptarea misiunii la
schimbările social-culturale globale din ultimul timp.
• 2013 – Se votează aprobarea ca persoanele
homosexuale să poată deveni membrii ai bisericii
adventiste. Această hotărâre, de asemenea, este
justificată prin dorința de adaptare la situația în
continuă schimbare a societății.

49. Pentru a nu mai continua această cronică,
considerăm că sunt suficiente dovezi din care să
rezulte că ne aflăm în plină apostazie Omega.
După cum se observă, ea este foarte complexă
și vizează multe compromisuri.
Pentru rezolvare, următorul pas este să ieșim
din ea.
Spiritul profetic sfătuiește să nu părăsim biserica
lui Hristos, ci să luptăm pentru restabilirea
principiilor și credinței date sfinților odată pentru
totdeauna.
Ești gata să iei atitudine și să stai la spărtură?

50. PIETRELE DE HOTAR RESPECTATE DE PIONIERII AZS:
• Un singur Dumnezeu personal și Suveran al Universului, Tatăl Cel
vesnic : Deut.6:4; 1 Cor.8: 4.6; Ioan 14:1; 17:3; Mar. 12:28-34,etc
• Isus Hristos, Unicul Fiu Divin al lui Dumnezeu, născut literal în
veșnicii din aceeași substanță și natură a Tatălui, Uns ca Rob și
Domn de Tatăl Său: Ioan 1: 1.14; 3:16; 14:1; 17:3; Prov. 8:12.22-
31; Isaia 53:11; 1 Cor.1:24; 8:5.6, etc.
• Manifestarea lui Dumnezeu și a Fiului Său, prin intermediul
Spiritului Sfânt, omniprezența Lor: Psalmii 139:7; Ioan 4:24;
14:16-23; Gal. 4:6; Efes. 4:30, etc.
CERCETAȚI SCRIPTURILE ȘI VEȚI GĂSI MAI
MULTE EVIDENȚE ASUPRA ACESTUI ADEVĂR!

51. " SI VIAȚA VEȘNICĂ ESTE
ACEASTA: SĂ TE CUNOASCĂ
PE TINE, SINGURUL
DUMNEZEU ADEVĂRAT, ȘI
PE ISUS HRISTOS, PE CARE L-AI
TRIMIS TU." Ioan 17:3