Diese Präsentation wurde erfolgreich gemeldet.
Wir verwenden Ihre LinkedIn Profilangaben und Informationen zu Ihren Aktivitäten, um Anzeigen zu personalisieren und Ihnen relevantere Inhalte anzuzeigen. Sie können Ihre Anzeigeneinstellungen jederzeit ändern.
   IntroducereDeşeurile constituie o problemă de strictăactualitate datorită creşterii continue a volumuluiacestora, fapt...
Modul   de gestiune a deşeurilor urbane este perceput de cea mai mare parte a locuitorilor oraşelor drept unul din elemen...
 Localizare   şi topografie Judeţul  Cluj se află în nord-vestul României, având o  suprafaţă de 6674 km². Cluj-Napoca e...
 Suprafaţa    depozitului are o topografie neregulată, cu înălţimi ale depunerilor de deşeuri ce variază între 10 şi 20 m...
   Hidrologie şi geologie       Depozitul de deşeuri este situat la 5,4 km distanţă de râulSomeşul Mic.       Între depoz...
   Depozitul nu are stabilitate geofizică, fapt care a generat    desprinderea şi alunecarea unor porţiuni din materialul...
 Clima   si arii protejate      Clima Clujului este plăcută, de tip continentalmoderată. Este influențată de vecinătatea ...
 Istoricul   amplasamentului      Depozitul de deşeuri de la Pata Râta are o suprafaţăde 8,94 ha, care funcţionează din a...
   Dezvoltări viitoare       Rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de laPata Rât a fost închisă în anul 2010, iar lân...
Problema este că firma care se ocupă de construcţiarampei ecologice de la Pata Rât care urma să fie dataîn folosință în lu...
Totodată rampa de gunoi temporară a fost închisă inluna noiembrie 2012. Şeful Comisariatului Regional alGărzii de Mediu Cl...
  Generalităţi      Eliminarea deşeurilor se realizează actualmente prinmetoda clasică a colectării deşeurilor de la punc...
Cantitatea de deşeuri menajere colectată şidepozitată în rampă este influenţată de sezonulcalendaristic, iarna observându-...
Aplicând o rată anuală de creştere a volumului de deşeuri2%, proiecţia producţiei de deşeuri menajere (m³) va aveaurmătoar...
     Emisii în atmosferă      Circulaţia aerului este sub influenţa celeipredominant vestice.      Multe dintre deşeuri s...
 Este  afectată direct calitatea vieţii locuitorilor din zonă  precum şi activitatea Aeroportului Internaţional al  munic...
  Alimentarea cu apă      Rampa nu a fost prevăzută cu un sistem decolectare şi tratare a scurgerilor. Nu a fost iniţial ...
 Producerea   si eliminarea deşeurilor      Rampa actuală fiind temporară, se prezintă schemagenerală de management a deş...
  Calitatea solului       Pe latura vestică, depozitul se învecinează cuterenuri cultivate care se află în proprietate pr...
   Concluzii şi recomandări        Realizarea unor măsuri urgente privind aducerea complexuluide depozitare a reziduurilo...
După nivelarea depozitului existent se va face acoperirea finală aacestuia.       Se impune monitorizarea post-închidere a...
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Pata rat
Nächste SlideShare
Wird geladen in …5
×
  • Loggen Sie sich ein, um Kommentare anzuzeigen.

Pata rat

  1. 1.  IntroducereDeşeurile constituie o problemă de strictăactualitate datorită creşterii continue a volumuluiacestora, fapt ce ridică probleme deosebitepentru depozitarea lor, dar şi faptul că eleconstituie un potenţial pericol pentru mediu şisănătatea oamenilor.
  2. 2. Modul de gestiune a deşeurilor urbane este perceput de cea mai mare parte a locuitorilor oraşelor drept unul din elementele de bază care condiţionează calitatea vieţii, această activitate fiind cotată ca importanţă imediat după alimentarea cu apă şi energie.
  3. 3.  Localizare şi topografie Judeţul Cluj se află în nord-vestul României, având o suprafaţă de 6674 km². Cluj-Napoca este intersectat de paralela de 46º 46’ lat N. şi de meridianul de 23º 36’ long. E. Aşezarea este străjuită de dealuri a căror înălţime nu depăşeşte 700 m. Zona deluroasă cuprinde părţi din Podişul Someşan, Câmpia Transilvaniei şi Dealul Feleacului. Rampa de la Pata Rât este amplasată la o distanţă de 15 km de municipiul Cluj-Napoca, spre est. Prinapropierea depozitului trece drumul naţional DN 1C (E60).
  4. 4.  Suprafaţa depozitului are o topografie neregulată, cu înălţimi ale depunerilor de deşeuri ce variază între 10 şi 20 metri. Versanţii haldei au pante de peste 45o şi formează taluzuri ce coboară până în firul văii, a cărei apă antrenează deşeurile nestabile sau cele duse de vânt.
  5. 5.  Hidrologie şi geologie Depozitul de deşeuri este situat la 5,4 km distanţă de râulSomeşul Mic. Între depozit şi drumul comunal, pe latura de est, foarteaproape derampă(la aproximativ 2-10 metri), curge pârâul Zăpodie, afluent alSomeşului Mic. Structura geologică este alcătuită din argile, argile prăfoase şiargile nisipoase. În baza complexului argilos apar marne, iar încuprinsul pachetului argilos din coperişul marnelor s-au identificat şiunele intercalaţii de pietrişuri şi nisip. Se constată, din punct devedere hidrogeologic, o slabă prezenţă şi circulaţie a apei subteranedoar în două foraje din cele douăsprezece efectuate în zonă. Depozitul nu are stabilitate geofizică, fapt care a generatdesprinderea şi alunecarea unor porţiuni din materialul depozitat
  6. 6.  Depozitul nu are stabilitate geofizică, fapt care a generat desprinderea şi alunecarea unor porţiuni din materialul depozitat. În cazul unor viituri puternice, toată cantitatea de apă de pe versantul din amonte este condusă prin intermediul a două torente pe sub depozitul existent, ceea ce ar putea conduce la alunecarea rampei actuale peste pârâul Zăpodie şi drumul comunal, producând inundaţii în zonă şi în continuare antrenarea deşeurilor spre zona industrială şi magistrala feroviară.
  7. 7.  Clima si arii protejate Clima Clujului este plăcută, de tip continentalmoderată. Este influențată de vecinătatea MuntilorApuseni, iar toamna și iarna și de influențele atlantice dela vest. Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C,iar media precipitațiilor anuale atinge 663 mm.
  8. 8.  Istoricul amplasamentului Depozitul de deşeuri de la Pata Râta are o suprafaţăde 8,94 ha, care funcţionează din anul 1975, pe domeniulprivat al municipiului, prin Hotărârea Consiliului Localnr.97/05.10.1993. Depozitul având caracter mixt, nu esteautorizat de organele de mediu, sanitare şi degospodărirea apelor.
  9. 9.  Dezvoltări viitoare Rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de laPata Rât a fost închisă în anul 2010, iar lângă aceasta afost deschisă o platformă temporară de depozitare adeşeurilor. Consiliul Judeţean Cluj a iniţiat un proiect cufinanţare europeană, de aproape 77 de milioane de euro,pentru construirea unui centrul de Management Integrat alDeşeurilor care va deservi întreg judeţul, fiind staţia finalăîn care deşeurile colectate din întreg judeţul, provenind dinstaţiile de transfer, vor fi sortate, tratate mecano-biologic,reziduurile urmând să ajungă în celula de depozitare
  10. 10. Problema este că firma care se ocupă de construcţiarampei ecologice de la Pata Rât care urma să fie dataîn folosință în luna septembrie a anului viitor, ConfortSA, și-a anuțat la Cluj intrarea în insolvență. Mai mult,compania nu are o reputaţie prea bună, după ce, laînceputul lunii octombrie, Consiliul Județean Arad aanuțat că renunță la serviciile aceleiași firme, caretrebuia să construiască acolo un Sistem deManagement Integrat al Deşeurilor Solide.
  11. 11. Totodată rampa de gunoi temporară a fost închisă inluna noiembrie 2012. Şeful Comisariatului Regional alGărzii de Mediu Cluj, Bogdan Costea, a declarat căsocietatea care administrează platforma, Salprest Rampă,a fost amendată cu 30.000 de lei de Comisariatul Generalal Gărzii Naţionale de Mediu pentru că funcţionează fărăautorizaţie de mediu. Rampa a fost redeschisă între timpdar problemele legislative sunt încă în discutie.
  12. 12.  Generalităţi Eliminarea deşeurilor se realizează actualmente prinmetoda clasică a colectării deşeurilor de la punctelegospodăreşti, transport şi depozitare la rampa de gunoiPata Rât. Volumul actual al deşeurilor depozitate este de cca.7,5 mil. tone, depozitarea făcându-se dezordonat, deşeuriindustriale, menajere şi sanitare (până în anul 1994), înamestec: revalorificabile cu nevalorificabile, industriale cumenajere, inflamabile cu neinflamabile, organice cu inertecu dimensiuni medii şi mari împreună cu diverse pulberi.
  13. 13. Cantitatea de deşeuri menajere colectată şidepozitată în rampă este influenţată de sezonulcalendaristic, iarna observându-se o scădere acantităţii de deşeuri 600-650 m3/zi (aproximativ18.000-20.000 m3/lună), faţă de cantităţile mai maridin lunile de vară 900-1000 m3/zi (25.000-30.000m3/lună). Cantitatea medie de deşeuri depusă înrampa de deşeuri este de aproximativ 260.000-275.000 m3/an.
  14. 14. Aplicând o rată anuală de creştere a volumului de deşeuri2%, proiecţia producţiei de deşeuri menajere (m³) va aveaurmătoarea dinamică: An 2000 2005 2010 2015 Volum deşeuri m³ 340.000 374.000 411.400 453.000 Din care: - menajer 210.000 231.000 254.000 280.000 - stradal 30.000 33.000 36.300 40.000 - agenţi economici 100.000 110.000 121.000 126.600
  15. 15.  Emisii în atmosferă Circulaţia aerului este sub influenţa celeipredominant vestice. Multe dintre deşeuri sunt combustibile (hârtii,cartoane, plastic, piei, lemn, textile etc.), iar prinfermentarea celor organice şi în lipsa unui sistem deaerisire biogazul rezultat întreţine o ardere permanentăcare poluează aerul din zonă cu fum dens, persistent, urâtmirositor şi înecăcios punctual observându-se zone undedeşeurile ard cu flacără sau mocnit.
  16. 16.  Este afectată direct calitatea vieţii locuitorilor din zonă precum şi activitatea Aeroportului Internaţional al municipiului - traficul aerian (aterizări-decolări) fiind deseori afectat din cauza lipsei de vizibilitate. În ceea ce priveşte deşeurile industriale, acestea provin de la agenţii economici din Cluj-Napoca care nu au depozite proprii pentru deşeurile rezultate în urma proceselor de producţie. Deşeurile depozitate în rampă de agenţii economici din municipiu sunt în general : hârtie, fier vechi, pământ (şantiere), sticlă şi porţelan (Iris, Porcelain Manufactures), plastic, piele (Clujana), moloz (demolări, şantiere), toxice (Terapia, Farmec).
  17. 17.  Alimentarea cu apă Rampa nu a fost prevăzută cu un sistem decolectare şi tratare a scurgerilor. Nu a fost iniţial acoperităcu material protector, dar prezintă o oarecare izolarenaturală cu argilă. Pârâul Zăpodie care curge foarteaproape de rampă preia în fapt majoritatea scurgerilor.
  18. 18.  Producerea si eliminarea deşeurilor Rampa actuală fiind temporară, se prezintă schemagenerală de management a deşeurilor în centrul demanagement integrat al deşeurilor cluj, care are termende finalizare semestrul 4, 2013:
  19. 19.  Calitatea solului Pe latura vestică, depozitul se învecinează cuterenuri cultivate care se află în proprietate privată. Întreaceste terenuri şi depozit nu există o delimitare clară,respectiv împrejmuiri. Datorită prezenţei rampei, solul este afectat pe unareal extins pe o suprafaţă de aproximativ 8-16 hectare. În arealul de poluare s-a modificat starea fizică asolurilor, prin scăderea fracţiunii de argilă, pe adâncimeade 0-5cm, de la 54,45% la 48,85%. În urma acestormodificări s-a produs o scădere a stabilităţii agregatelor desol, slăbirea rezistenţei solului la acţiunea apei şi înconsecinţă creşterea eroziunii solului. Aceasta din urmădetermină diminuarea productivităţii solului, aecosistemelor naturale şi scăderea calităţii vieţii.
  20. 20.  Concluzii şi recomandări Realizarea unor măsuri urgente privind aducerea complexuluide depozitare a reziduurilor de la Pata-Rât la situaţia de a nu maipolua grav atmosfera, solul, apa freatică şi pârâul Zăpodie, se impunecu acuitate. Deşeurile depuse neuniform trebuie nivelate, sistematizate. Seimpune realizarea unei reţele de drenaj şi evacuarea lixivianţilorproveniţi din depozitul vechi, ţinând cont de faptul că baza acestuidepozit nu este impermeabilizată. Apele de suprafaţă vor fi preluatede un şanţ de gardă şi dirijate la staţia de epurare. Se vor prezentasoluţii de protejare împotriva poluării cursului apelor pârâului Zăpodie. Pentru colectarea biogazului din depozitul existent suntnecesare foraje de mare adâncime, până la 22 m.
  21. 21. După nivelarea depozitului existent se va face acoperirea finală aacestuia. Se impune monitorizarea post-închidere a depozitului dedeşeuri Pata Rât. Prin activităţile de urmărire şi control se garantează că atâtdepozitul nou de deşeuri cât şi închiderea depozitului existent suntrealizate conform proiectului, iar sistemele de protecţie a mediuluifuncţionează integral. Sistemele şi metodele aplicate pentru monitorizarea, controlul,prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţionalşi european.

×