1. Anul XXI, Nr. 12/ Decembrie 2015
Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind contribuția fondurilor structurale și de investiții eu-
ropene (fondurile ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de investiții și prioritățile Comisiei pentru urmă-
torul deceniu. Raportul include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la acordurile de
parteneriat și la programe, precum și provocările-cheie pentru fiecare țară.
Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Este nevoie tot mai multă de fonduri ESI,
având în vedere că investițiile naționale și regionale sunt în scădere. Vizând sectoarele cele mai promițătoare,
îmbunătățind coeziunea și convergența în UE și ajutând regiunile și orașele să valorifice talentul și ideile
propriilor locuitori, sprijinul consistent primit din aceste fonduri ajută Europa să revină la o prosperitate
persistentă. Acum, statele membre au posibilitatea de a gestiona și a investi eficient fondurile, astfel încât
să poată atinge obiectivele detaliate în comunicare.”
După ce au făcut obiectul unei re-
forme pentru perioada 2014-2020,
fondurile ESI pun un accent clar pe
patru sectoare-cheie care generea-
ză creștere economică: cercetarea
și inovarea, tehnologiile digitale,
sprijinul acordat economiei cu
emisii scăzute de dioxid de car-
bon și întreprinderilor mici.
Orientate către performanță și în
acord cu recomandările din cadrul se-
mestrului european și cu cele specifice
fiecărei țări, investițiile din fondurile
ESI vor crea condițiile propice pentru ca proiectele
de calitate să dea roade, întreprinderile să prospere
și viața de zi cu zi a oamenilor să fie mai bună, toate
acestea ducând la un nou început pentru Europa.
În perioada 2014-2020, în orașele și regiunile Eu-
ropei se vor investi 454 de miliarde EUR din bugetul
UE – sau 637 de miliarde EUR dacă se ia în calcul și
cofinanțarea națională – prin intermediul a mai mult
de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.
De exemplu, în perioada 2014-2020, fondurile
vor investi 121 de miliarde EUR în cercetare și ino-
vare, în TIC și în sprijin acordat întreprinderilor mici
din întreaga Europă.
Două milioane de societăți vor fi
sprijinite direct din fonduri, scopul
urmărit fiind de a le crește competi-
tivitatea și capacitatea de cercetare
și inovare. Aproape 15 milioane de
gospodării vor avea acces la banda
largă de mare viteză grație Fondului
european de dezvoltare regională, iar
aproape 20 de milioane de persoane
din zonele rurale vor dispune de infra-
structură sau de servicii TIC noi sau
ameliorate cu sprijinul Fondului euro-
pean agricol pentru dezvoltare rurală.
Fondurile ESI sunt o componentă importantă a
investițiilor publice din UE; se preconizează că, în pe-
rioada 2014-2016, fondurile ESI vor reprezenta apro-
ximativ 14% din investițiile publice totale, în medie, și
că vor ajunge la 70% în unele state membre.
În scopul de a asigura o transparență maximă
pentru public, Comisia a lansat o nouă platformă de
date deschise pentru fondurile ESI, pentru a in-
dica progresele înregistrate în implementarea progra-
melor finanțate din fondurile ESI:
https://cohesiondata.ec.europa.eu/
Detalii:http://ec.europa.eu/romania/news/14122015_
contributiile_feis_prioritatile_comisiei_ro.htm
FONDURILE STRUCTURALE și de INVESTIȚII ale UE
Contribuția la prioritățile Comisiei

2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2015
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
- 87% dintre firme apreciază că politicienii,
reprezentanții partidelor și oficialii de rang înalt la
nivel național primesc mite și fac abuz de putere în
interes personal, procentul scăzând la 84% pentru
cei de la nivel regional și local.
- Legăturile strânse dintre politică și mediul de afa-
ceri sunt considerate de 89% dintre companii un motiv
pentru corupție, iar aceasta și favoritismul împiedică li-
bera concurență în afaceri consideră 79% dintre firme.
- Mita și utilizarea relațiilor personale sunt cea mai
ușoară cale de a obține anumite servicii publice, răs-
pund 76% dintre antreprenorii români.
- Deși 74% dintre companii nu participă în pro-
ceduri de achiziții publice, 51% dintre firme apre-
ciază că corupția este cea care le-a împiedicat să
câștige o procedură de achiziții publice. 74% și,
respectiv, 73% dintre companii consideră că exis-
tă corupție în achizițiile gestionate de autoritățile
naționale și, respectiv, regionale și locale.
- Însă majoritatea antreprenorilor apreciază că
instituțiile/persoanele ce se fac vinovate de acte de
corupție vor fi prinse sau va fi informată poliția/pro-
curatura despre ele (69%), iar cei în cauză vor primi
amenzi sau sentințe cu închisoarea (60%), procente
în creștere semnificativă față de ediția precedentă.
- 49% dintre companii consideră că măsurile
anticorupție sunt implementate imparțial și fără
motive ulterioare (față de cele 40% care consideră
contrariul), însă procentul e în scădere semnifica-
tivă (12 puncte procentuale).
Situația în UE:
- Corupția este larg răspândită (71%).
- Principalele practici sunt favorizarea prieteni-
lor și familiei în relațiile de afaceri (43%), fraudele
fiscale sau neplata TVA și favorizarea prietenilor
și familiei în instituțiile publice (ambele cu 39%).
- Mita și abuzul de putere în interes personal
sunt folosite de 68% dintre politicienii/oficialii
naționali și de 65% dintre cei regionali și locali.
- Legăturile strânse dintre politicieni și mediul
de afaceri sunt motiv pentru corupție pentru 79%
dintre firmele europene, iar 68% consideră că ele
împiedică libera concurență în afaceri.
- Darea de mită și utilizarea relațiilor personale sunt
considerate cel mai simplu mijloc de a obține anumite
servicii publice de 64% dintre companiile europene.
- 61% dintre companii nu participă la proceduri
de achiziții publice, însă doar 34% consideră că
nu au câștigat procedura din motive de corupție
(procentul celor ce cred contrariul fiind de 58%);
53% și, respectiv, 58% dintre antreprenori apre-
ciază că există corupție în procedurile de achiziții
gestionate de autoritățile naționale și, respectiv,
regionale și locale.
- Doar 41% dintre antreprenorii europeni con-
sideră că instituțiile/persoanele corupte vor fi des-
coperite și doar 34% apreciază că vor fi amenzi
sau sentințe cu închisoarea pentru cei în cauză.
- Doar 44% dintre companii consideră că măsuri-
le anticorupție sunt aplicate în mod imparțial și fără
motive ulterioare, în timp ce 48% cred contrariul.
CORUPȚIA E LARG RĂSPÂNDITĂ ÎN ROMÂNIA,
SPUN COMPANIILE
Cu ocazia marcării celei de-a 13-a Zile Internaționale de Luptă împotriva Corupției (9 decembrie 2015), Comisia
Europeană a publicat un studiu Eurobarometru privind percepția mediului de afaceri asupra corupției în UE.
Potrivit acestui recent studiu Eurobarometru, 95% dintre companiile din România consideră corupția un
fenomen larg răspândit, procent în creștere cu 4% față de ediția precedentă.
În opinia antreprenorilor, practicile cele mai în-
tâlnite sunt darea de mită și finanțarea partidelor
politice pentru a obține contracte publice sau a
avea influență asupra procesului de decizie (am-
bele cu 39%), urmate de favorizarea prietenilor și
membrilor de familie în relațiile de afaceri (33%).

3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2015
Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
• Protecție sporită a frontierelor externe
Comisia Europeană a propus marți, 15 decem-
brie, înființarea unei noi agenții responsabile cu paza
de coastă și supravegherea frontierelor externe ale
Uniunii.
Noua agenție se va baza pe resursele Frontex
și pe cele ale statelor membre, va fi în măsură să
își achiziționeze propriul echipament și va putea
mobiliza la frontierele externe, în cel mult trei zile,
o forță de reacție rapidă.
Conform propunerii, dacă o anumită situație la
frontierele externe pune în pericol funcționarea
spațiului Schengen iar statul membru în cauză nu
poate sau refuză să acționeze, noua agenție va
putea fi autorizată de Comisia Europeană să inter-
vină în teren prin mobilizarea echipelor de experți.
Comisia Europeană a propus, de asemenea,
introducerea controalelor sistematice obligatorii
asupra cetățenilor UE la punctele de trecere a fron-
tierelor externe.
Controalele presupun verificarea informațiilor dis-
ponibile prin intermediul bazelor de date (Sistemul
de Informații Schengen, baza de date a Interpol cu
privire la documentele de călătorie furate sau pier-
dute, precum și alte baze de date naționale), fără ca
acestea să întârzie trecerea frontierelor. În prezent,
consultarea bazelor de date este obligatorie doar în
cazul cetățenilor statelor terțe, și aleatorie în cazul
cetățenilor Uniunii.
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene
vor decide asupra propunerilor Comisiei prin pro-
cedura legislativă ordinară.
• Economia circulară - Deșeurile ca materie
primă
Comisia Europeană a propus, la începutul lunii
decembrie, un pachet ambițios de măsuri pentru o
economie puternică și circulară, în care resursele
sunt utilizate în mod sustenabil, cu economii de
energie și cu emisii reduse de gaze cu efect de
seră, în beneficiul consumatorilor și companiilor.
Planul de acțiune pentru economia circulară include:
- finanțare de peste 650 de milioane de
euro prin programul Orizont 2020 și de 5,5 miliar-
de de euro din fondurile structurale;
- acțiuni de reducere a deșeurilor alimen-
tare, astfel încât să permită îndeplinirea obiecti-
vului de dezvoltare durabilă de reducere la jumă-
tate a acestora până în 2030;
- standarde de calitate pentru materiile
prime secundare pentru un grad sporit de încre-
dere a operatorilor în piața unică;
- măsuri privind proiectarea ecologică,
pentru a promova posibilitatea de reparare, dura-
bilitatea și potențialul de reciclare ale produselor,
în plus față de eficiența energetică;
- revizuirea Regulamentului privind îngră-
șămintele;
- strategie privind materiale plastice, ce
abordează aspecte precum potențialul de reciclare,
biodegradabilitatea, prezența substanțelor pericu-
loase, precum și ținta de reducere semnificativă a
deșeurilor plastice marine;
- acțiuni privind reutilizarea apei, inclusiv o
propunere legislativă referitoare la cerințele minime
pentru refolosirea celor reziduale.
Detalii:http://ec.europa.eu/romania/news/02122015_
plan_actiune_economie_circulara_ro.htm
ȘTIRI EUROPENE

4. Centrul Europe Direct Maramureş
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org.
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene;
transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.
Program cu publicul: Luni - Vineri, 9.00-16.00
Fundaţia CDIMM Maramureş
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
Maramureş
Colectivul de redacţie
Margareta CĂPÎLNEAN
Radu BIG
Mirel MIHALI
ISSN - 1454 -7007
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
ȘTIRI DESPRE FINANŢĂRI
• Noi fonduri nerambursabile guvernamen-
tale pentru afacerile mici, în anul 2016
Antreprenorii români vor putea beneficia de 3
noi linii de finanțare nerambursabilă de la Guvern,
în anul 2016, pentru investiții în microîntreprinderi
și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).
Conform bugetului de stat pentru 2016, adop-
tat recent de Parlament, Guvernul va avea la
dispoziție 159,49 milioane de lei pentru 10 pro-
grame de sprijinire a afacerilor mici și mijlocii, din
care trei vor fi programe noi. Alocarea globală pe
2016 este superioară sumei cheltuite în anul 2015,
de 96 de milioane de lei.
Programele Ministerului Economiei, des-
tinate microîntreprinderilor și IMM-urilor
românești, derulate prin Direcția Implemen-
tare Programe pentru IMM:
1. Programul național multianual de mi-
croindustrializare (program nou)
IMM-urile ar urma să primească ajutoare finan-
ciare nerambursabile de la stat de până la 120.000
de lei, reprezentând 90% din valoarea investiției pe
care vor trebui să le facă.
2. Programul național multianual pentru
înființarea și dezvoltarea de IMM-uri în mediul
rural. Antreprenorii de la sate vor putea să primeas-
că un ajutor de la stat de până la 50.000 de lei, repre-
zentând 90% din investiția planificată. (program nou)
3. Programul pentru organizarea Târgului
IMM-urilor. Prin acest nou program se va orga-
niza târgul bianual (primăvara și toamna) pentru
promovarea produselor autentice românești, la
care statul vrea să aducă 500 de IMM-uri.
4. Programul START. În 2015, IMM-urile au
putut lua un ajutor de stat de maximum 90% din
valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului,
dar nu mai mult de 120.000 lei/ beneficiar. Restul
de 10% din investiție a intrat în sarcina firmei, din
surse proprii. O condiție esențială este ca aceste
firme să fie startup-uri, adică să aibă cel mult 2
ani vechime.
6. Programul SRL-D
În această schemă, antreprenorii debutanți pot
primi maximum 10.000 de euro, ca ajutor financiar
nerambursabil, reprezentând 50% din investiția
pe care trebuie să o facă. Pentru a primi 10.000
de euro, un antreprenor debutant trebuie să in-
vestească și el încă 10.000 de euro de la el.
Antreprenorul trebuie să aibă în total, de fapt, cel
puțin 20.000 de euro disponibili, pentru că ajutorul
de 10.000 de euro este oferit de stat prin deconta-
rea ulterioară a cheltuielilor eligibile efectuate.
7. Programul Femeia Manager
Programul oferă femeilor antreprenor un ajutor
financiar de maximum 50.000 de lei, reprezentând
90% din investiții. Femeile trebuie să vină cu re-
stul de 10%. În program se pot înscrie, în baza
unor planuri de afaceri, IMM-uri deținute de femei
sau care au printre asociați și femei.
8. Programul național multianual de
înființare și dezvoltare de incubatoare teh-
nologice și de afaceri. În 2015, prin Program
s-au acordat fonduri pentru plata serviciilor Admi-
nistratorului Incubatorului de Afaceri în valoare de
maximum 190.000 lei/ciclu de incubare, și în plus,
9.000 lei/an, pentru organizarea de evenimente.
9. Programul național multianual pentru
susținerea meșteșugurilor și artizanatului
Prin program, meșteșugarii și artizanii vor putea
participa gratuit la târguri de profil din România.
Vor fi suportate cheltuielile de transport pentru be-
neficiari și pentru produsele acestora, cheltuielile
de cazare a beneficiarilor pe perioada desfășurării
evenimentului, etc.
10. Programul UNCTAD/EMPRETEC România
pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor
Prin Program se finanțează workshop-urile UNC-
TAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și
Dezvoltare) EMPRETEC România pentru sprijinirea
dezvoltării IMM-urilor în domenii de interes pentru
dezvoltarea capacităților antreprenoriale.
Detalii: http://www.aippimm.ro/
Pagină realizată cu informații preluate în principal, de pe: http://www.finantare.ro/
Echipa Fundatiei CDIMM Maramures va ureaza SARBATORI FERICITE!