1. ADUNAREA GENERALĂ EIFL 2010
În perioada 6-8 august Universitatea din Lund (Suedia) a găzduit Adunarea Generală
EIFL 2010. Accesul Deschis este un subiect de interes major pentru anul acesta, fiind anunţat şi
pentru Congresul al 76-lea IFLA de la Gothenburg (Suedia) „Open access to knowledge -
promoting sustainable progress” (“Accesul deschis la cunoştinţe – promovarea progresului
durabil”).
La Adunarea Generală EIFL 2010 au participat coordonatori naţionali ai consorţiilor
EIFL, coordonatorii programelor OA (Open Acces), IP (Intellectual Property) şi FOSS (Free and
open source software) din 42 de ţări ale lumii.
Tema aleasă accentuează rolul bibliotecilor în promovarea accesului la cunoştinţe. Nu în
zădar, în ajunul desfăşurării sesiunii din acest an a fost schimbat logoul şi sloganul EIFL
„Cunoştinţe fără frontiere”, subliniind, astfel, necesitatea depăşirii oricăror bariere (economice,
sociale, politice etc.) pentru diseminarea cunoştinţelor. În discursul de inaugurare a Adunării
Generale EIFL 2010 Directorul EIFL Rima Kupryte a menţionat că în loc de eIFL.net, acum
consorţiul se numeşte EIFL. „Am simţit că după 10 ani a venit timpul pentru o nouă imagine a
identităţii noastre, care include, printre altele, numele nostru, aspectul site-ului nostru,
materialele noastre tipărite, şi cel mai important, mesajul nostru. Începând cu numele şi logo-ul,
am luat decizia să renunţăm la .net care credem noi că a fost o caracteristică a primelor zile ale
web-ului ca şi în cazul minusculei „e”. În plus, am vrut să adăugăm un slogan puternic
(„Knowledge without boundaries” - „Cunoştinţe fără frontiere”) care transmite misiunea
noastră concentrându-se asupra rezultatului final care este: cunoştinţe „fără frontiere” şi
cuprinde activitatea tuturor programelor noastre, care prevede lucru în vederea eliminării tuturor
frontierelor, indiferent dacă acestea sunt economice, juridice sau geografice, de acces la
cunoaştere”. Rima Kupryte, de asemene, a adăugat că echipa EIFL lucrează asupra unui nou site
care va fi lansat în toamna anului 2010.
Adunarea Generală EIFL 2010 s-a desfăşurat pe parcurs de patru zile. Prima zi fiind
dedicată întâlnirii cu reprezentanţii ţărilor EIFL care participă pentru prima dată la un astfel de
eveniment.
Deschiderea oficială a Adunării Generale EIFL 2010 a avut loc pe data de 6 august.
Audienţa a fost salutată de Lars Björnshauge, Directorul Bibliotecii Universităţii din Lund. Lars
Björnshauge a menţionat că Universitatea din Lund, care găzduieşte Directorul Revistelor cu
Acces Deschis (DOAJ), este o gazdă perfectă pentru acest eveniment anual. Rima Kupryte,
1

2. Directorul EIFL a prezenta o sinteză a activităţii EIFL în anul recent. Rima Kupryte s-a referit,
de asemenea, la importanţa diseminării informaţiei între membrii consorţiilor naţionale, cât şi la
includerea mai activă a bibliotecilor publice în susţinerea comunităţii oferind acces la cunoştinţe.
În acest scop în cadrul EIFL a fost deschis încă un program „The Public Library Innovation
Program” (Programul de Inovare a Bibliotecii Publice). În prima rundă a acestui program au fost
oferite 12 granturi câte 30.000 $, iar pentru cea de-a doua rundă vor fi oferite granturi câte
15.000 $, termenul limită de depunere a cererilor este 31 mai 2011.
La această reuniune anuală a EIFL a fost prezentat noul manager al programului FOSS
– Simon Bell, cât şi noii membri ai Consiliului EIFL: Tigran Zargaryan din Armenia, Gintare
Tautkeviciene din Lituania şi Matseliso Mamahlape Moshoeshoe Chadzingwa din Lesotho.
Alegerea noilor membri ai Consiliului EIFL s-a făcut în urma încheierii mandatului
reprezentanţilor din Serbia, Palestina şi Botswana.
Programul pentru următoarele doua zile a fost în totalitate consacrat Accesului Deschis.
Sesiunile au fost axate pe următoarele subiecte: schimbarea politicii privind accesul deschis la
nivel local, naţional şi internaţional; posibilităţile administratorilor, cercetătorilor şi studenţilor;
planificarea pentru Săptămâna OA; gestionarea copyright-ului în proiectele de OA; publicaţiile
cu acces deschis; pregătirea următoarelor generaţii de bibliotecari pentru o carieră profesională
în era digitală - elaborarea materialelor instructive; beneficiile activităţii într-un consorţiu;
repozitorii deschise; soft-uri deschise şi gratuite.
Irina Kuchma, coordonatorul programului Open Access, a prezentat proiectul Uniunii
Europene OpenAIRE. Una dintre direcţiile strategice ale Uniunii Europene este „competitivitatea
economiei” europene iar aceasta nu se poate realiza decât pe o „economie bazată pe cunoaştere”.
Astfel, s-a ajuns la concluzia că modalităţile actuale de diseminare a rezultatelor cercetării prin
intermediul articolelor publicate în revistele de specialitate impun anumite bariere care nu mai
pot fi depăşite de bugetele tot mai reduse ale structurilor infodocumentare. Uniunea Europeană
încearcă să depăşească aceste obstacole prin măsuri specifice şi constituirea de instrumente,
reţele, servicii care să fie puse în slujba diseminării eficiente a rezultatelor programelor de
cercetare finanţate din bani publici. Această politică se aplică în proiectul pilot al Comisiei
Europene „Ştiinţa în Societate” în cadrul celui de-al şaptelea Program Cadru pentru Cercetare
(PC7), lansat în luna august 2008. Proiectul propus va oferi o infrastructură electronică şi
mecanisme de sprijin pentru identificare, depunere, acces și monitorizare a articolelor finanțate
prin PC7 şi ERC (European Research Council - Consiliul European de Cercetare). În cadrul
acestui proiect pilot, beneficiarii de finanţare în şapte domenii (energie, mediu, sănătate, domenii
2

3. ale tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, infrastructurile de cercetare, ştiinţa în societate, şi
a ştiinţelor sociale şi umanistice), vor trebui: să depoziteze articole ştiinţifice recenzate (peer
review) sau preprinturi, dar şi articole prezentate la conferințe când aceste sunt considerate a fi
importante, care rezultă din proiectele PC7 într-un repozitoriu online; să depună eforturi pentru
asigurarea cât mai eficientă a accesul deschis la aceste articole, fie în termen de şase (pentru
sănătate, energie, mediu, domenii ale tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, infrastructurile
de cercetare) sau douăsprezece luni (pentru ştiinţele sociale şi umanitare, ştiinţa în societate), de
la data publicării.
Un obiectiv cheie al proiectului pilot este de a experimenta cu accesul deschis ca un
mijloc de asigurare a accesului rapid şi fiabil la rezultatele cercetării, finanţate de UE, în
particular la articole ştiinţifice recenzate, în scopul stimulării inovaţiilor, avansarea
descoperirilor ştiinţifice şi de a sprijini dezvoltarea unei economii puternice bazate pe
cunoaştere. Comisia Europeană doreşte să se asigure că rezultatele cercetărilor pe care le
finanţează în cadrul UE PC7 cu mai mult de 50 miliarde € (2007 – 2013), sunt diseminate cât
mai larg şi mai eficient posibil pentru a garanta exploatarea şi impactul maximal în lumea
cercetătorilor şi în afara ei. Din punct de vedere geografic, acest proiect va avea un accent
european pronunţat prin faptul că acoperă integral Uniunea Europeană implicând persoane şi
depozite ştiințifice în aproape toate cele 27 de state membre ale UE. Proiectul OpenAIRE
urmăreşte sprijinirea şi punerea în aplicare a Accesului Deschis în Europa. El asigură o asistenţă
informaţională a cercetătorilor prin intermediul Sistemului European de Biroul de asistenţă. De
asemenea, OpenAIRE este un portal şi e-infrastructură pentru reţelele de arhive electronice şi
explorarea metodelor ştiinţifice pentru managementul serviciilor informaţionale.
O serie de prezentări au fost consacrate studiilor de caz asupra politicilor şi realizării
Open Access în Lituania, Polonia, Ucraina, Rusia, Universitatea din Pretoria (Africa de Sud);
publicarea în acces deschis în Armenia, Africa de Sud, Nepal etc. Vorbitorii au remarcat atât
realizările la nivel naţional şi instituţional, cât şi problemele cu care se confruntă în
implementarea şi promovarea Accesului Deschis. Astfel, Gintare Tautkeviciene a menţionat că
în Lituania la nivel naţional problemele rezultă din neaprobarea unei legi secunde care ar legifera
Accesul Deschis; nu sunt făcute ajustări pentru finanţarea dezvoltării arhivelor electronice şi este
o fluctuaţie a funcţionarilor de nivel superior responsabili de implementarea OA. În acelaşi timp
Gintare Tautkeviciene a remarcat că există o serie de probleme la nivel instituţional: reticenţa
anumitor instituţii pentru alocarea de fonduri pentru dezvoltarea şi întreţinerea repozitariilor;
administratorii instituţiilor nu sunt disponibili să împărtăşească rezultatele cercetărilor;
3

4. publicaţiile OA nu oferă puncte suplimentare în realizările clasamentului savanţilor; interfaţa
site-ului consorţiului eLABa nu este suficient de prietenos şi uşor de utilizat, încărcarea
publicaţiilor pe serverul eLABa este destul de complicată.
Daisy Ouya, consultant OA din cadrul UNESCO, a prezentat obiectivele şi activităţile
programului OA al UNESCO, menţionând că UNESCO promovează Accesul Deschis, punând
accentul pe informaţiile ştiinţifice care provin de la cercetările finanţate din banii publici. Prin
intermediul reţelei sale globale, instituţii şi centre, UNESCO facilitează elaborarea şi adoptarea
de politici care contribuie la implementarea OA. În plus, UNESCO participă în dezbateri
mondiale asupra OA şi cooperează cu iniţiativele locale, regionale şi globale în sprijinirea
Accesului Deschis. programul OA al UNESCO acordă o atenţie deosebită ţărilor africane şi în
curs de dezvoltare în cazul în care, în pofida unor rezultate bune şi importante în domeniul TIC,
prestanţa OA, atât la nivel de dezvoltare, cât şi de utilizare, rămâne scăzută. Daisy Ouya a
remarcat că activităţile UNESCO pe termen lung sunt axate pe OA advocacy; consolidarea
capacităţilor şi susţinerea pentru dezvoltarea resurselor informaţionale.
Un interes deosebit au marcat comunicările lui Leslie Chan, conferenţiar la
Departamentul de Ştiinţe Sociale de la Universitatea din Toronto „Acţiuni de sensibilizare a
comunităţilor de cercetare: studii de caz şi discuţii deschise” şi a lui Alma Swan, directorul Key
Perspectives Ltd „Costurile şi beneficiile Accesului Deschis pentru universităţi şi naţiuni: unele
considerente economice”. Leslie Chan a menţionat că nu este posibilă realizarea cu succes a
proiectelor privind Accesul Deschis fără anumite angajamente din partea universităţilor şi
cercetătorilor. Analizând costurile şi beneficiile Accesului Deschis pentru universităţi şi naţiuni,
Alma Swan a remarcat că există costuri directe: împrumut interbibliotecar, abonarea, plata
pentru vizionare, dar cu toate acestea beneficiile sunt mult mai mari. Astfel, 4 universităţi din
Marea Britania economisesc între 2 milioane şi 200 milioane de Lire Sterline pe an în rezultatul
folosirii modelelor alternative de comunicare ştiinţifică – revistele cu acces deschis şi arhivele
electronice instituţionale şi tematice. Economiile de la accesul deschis se datorează atât
comunităţilor de cercetare, cât şi bibliotecii din cadrul unei universităţi.
Sonja Brage de la Universitatea din Lund în comunicarea sa s-a concentra asupra
posibilităţilor de pre-evaluare a revistelor cu Acces Deschis pentru includerea lor în DOAJ
(Directorul Revistelor cu Acces Deschis). Sonja Brage a menţionat că sunt mai multe criterii
după care se face evaluarea revistelor pentru a fi incluse în DOAJ: număr valid ISSN; autoritatea
colegiului redacţional; accesul la textul integral al articolelor; informaţia cu privire la politica
OA pe site-ul revistei; realizarea recenzării editoriale sau peer review; adresa validă de contact
4

5. (e-mail). În acelaşi timp, verificarea revistei se face şi în baza unui formular care, de asemenea,
prevede includerea informaţiei importante despre revistă: din ce an este accesul full text la
articole, în ce limbi se publică articolele, cine este editorul, ce proces de recenzare foloseşte
revista, este sau nu o anumită perioadă de embargo pentru accesul deschis la articole, plăteşte sau
nu autorul taxa pentru publicare.
Ultima parte a Adunării Generale EIFL 2010 a prevăzut întâlnirile şi discuţiile cu
editorii. În cadrul acestui for au fost prezentate ofertele următorilor editori: Emerald, eBrary,
Morgan and Claypool, Burgundy, Gale, Oxford University Press, Cambridge University Press,
American Association for the Advancement of Science (AAAS), JSTOR, Wiley Blackwell, IOP
Publishing, Taylor & Francis Journals, Taylor & Francis reference, Project Muse, Sage
Publication. Toţi editorii oferă diferite perioade de acces gratuit la resursele sale pentru instituţii
sau pentru consorţiul naţional, în afară de aceasta majoritatea editorilor propun reduceri esenţiale
pentru statele membre ale EIFL pentru abonare la resursele electronice. Este necesar de
menţionat că pentru Republica Moldova sunt posibile reduceri suplimentare pentru abonarea la o
serie de resurse electronice.
Discuţiile desfăşurate în timpul lucrărilor Adunării Generale EIFL 2010, cât si cele
informale au reliefat probleme şi dificultăţi comune în dezvoltarea politicilor de Acces Deschis,
implementarea modelelor alternative de comunicarea ştiinţifică, achiziţionarea şi abonarea
resurselor electronice. Este cert că este necesară colaborarea în scopul găsirii unor soluţii
comune, cât şi pentru schimbul de experienţă în activitatea consorţiilor şi a programelor
naţionale OA, IP şi FOSS.
Nelly Ţurcan, dr., conferenţiar universitar
Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, USM
5