2. 1. Peştera Vântului (munţii Pădurea Craiului) 34 km
Peştera Vântului este cea mai lungă peşteră din România (34000 m, totalul
galeriilor), fiind situată pe versantul de nord al masivului Pădurea Craiului,
pe partea stângă a Crişului Repede, la 300 m altitudine, în arealul comunei
Şuncuiuş, jud. Bihor.
A fost explorată pentru prima oară în anul 1957.
Este dezvoltată pe calcare triasice. Peştera e
constituită dintr-un sector inferior, parcurs de un
râu subteran, şi unul superior (fosil), cu martori
de eroziune (terase, sedimente etc.)
Morfologic se relevă prin nivelurile de eroziune cu meandre suprapuse
şi o mare varietate de forme concreţionare. Are o faună săracă, reprezentată
mai ales prin viermi de apă (Mylanchulus cavensis,
Stenonchulus troglodytes) şi coleoptere (Phalenon moczáryi). Este o
peşteră greu accesibilă, dar îşi merită numele de monument al naturii.
3. 2. Peştera Hodobana (munţii Bihor) 22 km
Aflată în Munţii Bihor, din Carpaţii Occidentali, Peştera Hodobana are o dezvoltare de 22 km,
fiind a doua din ţară. Cavitatea ei este situată în versantul stâng al văii Pârâul Hodobana, afluent al văii Sohodol astfel încât
numele sau corect, înscris în Catalogul Peşterilor este "Pe ste ra din Pârâ ulHo do bane i",
însa după cum se şi ştie speologii îi spun "Hodobana".
Descoperită în 1979 de speologul-scafandru Florin Paroiu, ea a fost imediat asaltată de speologi,
organizându-se între 1979-1980 aproape 50 de şedinţe de explorare, în care s-au descoperit şi s-au cartat 16,1 km. După
numai un an şi jumătate de la descoperire, Peştera Hodobana devenea a 3-a mare cavitate
din România ( record naţional ca ritm de explorare).
Nipharg us, a m fipo d acva tic subte ran
Această peşteră este o vastă şi complicată reţea, etajată pe 3-8 nivele; până în prezent se cunoaşte o
singură intrare, care este de altfel foarte mică (1m/1m). Caracterul său labirintic, morfologia galeriilor şi tot ansamblul
acestui mare complex subteran, fac din Hodobana, una dintre cele mai "infernale" cavităţi din România, în care puţini
speologi s-au încumetat să intre de mai multe ori.
Cu toate că Peştera Hodobana a fost "vizitată" de cel putin 100 de speologi, se poate spune că aceasta este
totuşi o enigmă despre care mai mult se vorbeşte decât se ştie .
5. 4. Peştera din Dealul Humpleu (munţii Bihor) 20,1 km
5. Peştera Tăuşoare (munţii Rodnei) 16,1 km
Istoria acestei peşteri începe în anul 1955, când învăţătorul Leon Barte din cătunul Gersa, plimbându-se pe valea
Izvorul Tăuşoarelor, situată în versantul sudic al munţilor Rodnei, a observat cum apa văii dispare sub pământ, albia rămânând
seacă. Intrigat, a cercetat mai atent versantul în care dispărea apa şi a descoperit o gură nu prea largă de peşteră ce ducea la
un fel de puţ. Cu mult curaj, el s-a avântat de unul singur în necunoscut, coborând o pantă înclinată, apoi o săritoare verticală
de 12 metri, cu ajutorul unei scări confecţionate din lemn. O nouă pantă, unde apare şi apa pierdută la suprafaţă, apoi o nouă
săritoare de 8 m. Revenind în repetate rânduri în peşteră, vajnicul explorator, devenit speolog din pasiune, a pătruns tot mai
departe, până şi-a dat seama că se află în pragul unor descoperiri impozante ce-i depăşesc puterile. In aceste condiţii, s-a
adresat secţiei din Cluj a Institutului de Speologie, ai cărui cercetători nu au întârziat să vină la faţa locului. Lui Leon Barte i s-
au alăturat astfel cercetătorii M. Serban, I. Viehmann, D. Coman si T. Rusu, care, începând din iarna aceluiaşi an, au iniţializat
o explorare sistematică.
Fiecare deplasare a adus noi galerii, unele impresionante prin lărgime şi înălţime, altele prin îngustime şi lungime.
Apoi a fost descoperită o galerie plină de formaţiuni de gips, adevărate flori de piatră de o mare delicateţe, de altfel cele mai
interesante concreţiuni de acest fel din tară. Dar, pe lângă toate acestea, peştera s-a dovedit a fi din ce în ce mai adâncă,
porţiunile orizontale sau în pantă alternând cu săritori şi rupturi cu cascade. In anul 1959 a depăşit 4 km, plasându-se în
fruntea listei peşterilor din ţara noastră. In 1961, Peştera Tăuşoare, sau, după numele ei corect, peştera de la Izvorul
Tăuşoarelor, a atins 5050 m dezvoltare şi 350 m adâncime, realizând astfel un dublu record, de lungime şi de adâncime.
Cercetările ulterioare au determinat o adâncime de 425 m, care i-a facilitat menţinerea pe primul loc în topul celor mai adânci
peşteri din ţară. Din punct de vedere al dezvoltării însa, peştera nu ocupă decât un onorabil loc 5.
6. 6. Peştera Ciur-Ponor-Topliţa (munţii Pădurea Craiului)
14,3 kmPestera Ciur-Ponor-Toplita are o dezvoltare de 14,3 km. Situată la NE de satul Ţarina, între Valea Albioara şi
Valea Cutilor (Platoul Runcuri), peştera se cunoştea de mai mult timp pe o distanţă mică. Explorările fuseseră stopate de
un sifon.
Ea a revenit în atenţia scafandrilor români şi astfel în 1983-1984 depăşindu-se 8 sifo ane , s-a reuşit joncţiunea
cu Peştera Topliţa, situată în aval. Acţiunea a reprezentat una dintre cele mai senzaţionale explorări speologice din ţara
noastră (un model de explorare intensivă). Pe lângă fapltul că se descoperise o vastă reţea de 13,7 km ( a 4-a ca lungime
din România), peştera a reprezentat "sediul" unor reale recorduri naţionale:
-cea mai lunga strapungere hidrogeologica (4600 m);
- pestera cu cea mai mare extensie (3065 m);
- cele mai multe sifoane depasite;
-cel mai lung treseu subteran activ (7700 m);
- cea mai indepartata si adanca scufundare (3000 m de la intrere).
Realizatorul acestor mari performanţe a fost regretatul speolog-scafandru Gabor Halasi, ale cărui recorduri
sunt în mare parte citate şi astăzi.
In apropiere de intrarea Ciur-Ponor se află PEŞTERA CIURIZBUC, mult mai mică, dar deosebit de importantă
din punct de vedere arheologic. Aici au fost depistate peste 400 de urme ale omului preistoric. In argila de pe podeaua
cavităţii pot fi văzute urmele tălpilor omului paleolitic, suprapuse peste ale ursului de caverna şi invers, fapt ce dovedeşte că
peştera a fost în acelaşi timp lăcaşul ambelor fiinţe.
Styg ico la, pe te din fam ilia Bro tulidae , din ape le subte raneş
7. 7. Peştera de la Zăpodie-Peştera Neagră (munţii Bihor)
12,1
km8. Peştera Polovragi (munţii Căpăţânii) 10,4 km
Peştera Polovragi se află la nord de mănăstirea Polovragi, în cheile Olteţului. Cercetată arheologic de
istoricul C.S. Nicolaescu – Plopsor, aici au fost descoperite urme materiale din perioada de început a epocii bronzului
(Cultura Cotofeni) şi din epoca dacică. Deasupra peşterii, la altitudinea de 1000 m, a fost cercetată o cetate dacică
datată în secolele II-I î. Chr.
Pestera a fost electrificata în anul 1984, pe o lungime de cca. 900
m., fiind interesanta în special din punct de vedere geomorfologic si peisagistic.
8. 9. Peştera Cornilor (munţii Pădurea Craiului) 10,2 km
10. Peştera Ponorici-Cioclovina cu Apă (munţii Sebeş)
7,9 km
9. Clasament: cele mai lungi peşteri din RomâniaClasament: cele mai lungi peşteri din România
1. Peştera Vântului (munţii Pădurea Craiului) 34 km
2. Peştera Hodobana (munţii Bihor) 22 km
3. Complexul Topolniţa (podişul Mehedinţi) 20,5 km
4. Peştera din Dealul Humpleu (munţii Bihor) 20,1 km
5. Peştera Tăuşoare (munţii Rodnei) 16,1 km
6. Peştera Ciur-Ponor-Topliţa (munţii Pădurea Craiului) 14,3 km
7. Peştera de la Zăpodie-Peştera Neagră (munţii Bihor) 12,1 km
8. Peştera Polovragi (munţii Căpăţânii) 10,4 km
9. Peştera Cornilor (munţii Pădurea Craiului) 10,2 km
10. Peştera Ponorici-Cioclovina cu Apă (munţii Sebeş) 7,9 km
10. Clasament: cele mai lungi peşteri din RomâniaClasament: cele mai lungi peşteri din România
1. Peştera Vântului (munţii Pădurea Craiului) 34 km
2. Peştera Hodobana (munţii Bihor) 22 km
3. Complexul Topolniţa (podişul Mehedinţi) 20,5 km
4. Peştera din Dealul Humpleu (munţii Bihor) 20,1 km
5. Peştera Tăuşoare (munţii Rodnei) 16,1 km
6. Peştera Ciur-Ponor-Topliţa (munţii Pădurea Craiului) 14,3 km
7. Peştera de la Zăpodie-Peştera Neagră (munţii Bihor) 12,1 km
8. Peştera Polovragi (munţii Căpăţânii) 10,4 km
9. Peştera Cornilor (munţii Pădurea Craiului) 10,2 km
10. Peştera Ponorici-Cioclovina cu Apă (munţii Sebeş) 7,9 km
