SlideShare a Scribd company logo
1 of 16


animale, de obicei solide,
saturate, conţinând
numai legături simple
între atomii de C; ex.
acidul palmitic (în
majoritatea grăsimilor de
origine animală)

•

vegetale, de obicei
lichide, conţinând şi leg.
duble între atomii de C,
ceea ce le conferă
caracter nesaturat; ex.
acidul oleic (în ulei de
floarea-soarelui, in,
porumb etc.)
Grăsimile sunt componente indispensabile
alimentaţiei umane; unui adult îi sunt necesare
aproximativ 100g de grăsimi zilnic. Dacă această
cantitate se depăşeşte, se pot produce depuneri de
grăsimi pe pereţii interiori ai vaselor sangvine,
provocându-se astfel apariţia unor boli
cardiovasculare.
De ce avem nevoie de grasimi?
 Grăsimile oferă energie. Grăsimile ingerate gram cu gram
sunt cele mai eficiente surse de energie. Fiecare gram de
grăsime furnizează energie pentru corp (9 calorii), comparativ
cu 4 calorii/gram de carbohidraţi şi proteine.
 Grăsimile construiesc celule sănătoase. Grăsimile joacă
un rol vital în construirea membranei ce înveleşte fiecare
celulă din corp. Fără o membrană celulară sănătoasă, restul
celulei nu ar mai putea funcţiona.
 Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului. Grăsimile
furnizează componente structurale nu doar pentru
membranele celulare ale creierului, dar şi pentru mielină,
stratul de fosfolipide, electroizolant, care înconjoară axonii
neuronilor şi care ajută la transmiterea cu rapiditate a
mesajelor.
 Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E
şi KVitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că
grăsimea din alimente ajută intestinele să absoarbă aceste
vitamine în corp.


Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente
structurale a unor substanţe importante din corp, incluzând
prostaglandinele reglează multe din funcţiile corpului. Grăsimile
reglează cantitatea de hormoni produsă în funcţie de sex.



Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele
mai eficiente a deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli
uscate, solzoase. Grăsimea subcutanata (cea aflată imediat sub
piele) acţionează că un fel de izolator al corpului, reglând
temperatură acestuia.



Grăsimile formează un înveliş protector pentru organe. Multe din
organele vitale, în special rinichii, inimă şi intestinele sunt
căptuşite de grăsime care ajută la protejarea lor împotriva rănilor.
Ca un tribut pentru înţelepciune protectoare a corpului, grăsimea
este utima folosită atunci când rezervele de energie ale corpului se
termină.



Grăsimile au un gust bun. În afară de faptul că sunt o sursă
valoroasă de energie, grăsimile adaugă un gust bun mâncării,
texturii şi aspectului general al acesteia. Grăsimile dau aromă.
Grăsimea este responsabilă pentru faptul că prăjiturile se topesc în
gură, iar cartofii prăjiţi sunt crocanţi.
Există trei feluri de grăsime naturală:
. Mai există un tip de grăsime
care se găseşte în alimente dar nu este naturală: grăsimea
hidrogenată (se mai numeşte şi grăsimea trans).
Grăsimile “bune” pentru organism
a)
Grasimile mononesaturate micşorează colesterolul total şi
colesterolul LDL (colesterolul “rău”) şi măresc colesterolul HDL
(colesterolul “bun”). A fost constatat că grăsimile mononesaturate
ajută la slăbit, în special la reducerea grăsimii din corp. Aceste
grăsimi se găsesc în : alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de
arahide şi ulei de măsline.

b)
Grasimile polinesaturate de asemenea micşorează colesterolul total
şi colesterolul LDL. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în aceste
grăsimi. Aceste grăsimi se găsesc în: fructe de mare (ex. somonul),
ulei de peste, porumb, soia şi ulei de floarea soarelui.
…
Grăsimile saturate măresc colesterolul total şi colesterolul
LDL (colesterolul "rău”). Grăsimile saturate se găsesc în
produse de origine animală cum ar fi carnea, lactatele grase,
ouă şi fructele de mare. Se mai găsesc în ulei de palmier şi
ulei de cocos. Corpul are nevoie de o cantitate mică (20g)
zilnic, de aceste grăsimi saturate.
Grăsimile hidrogenate au fost inventate de către oamenii de
ştiinţă prin "hidrogenarea” uleiului lichid, pentru a dezvolta
varietatea produselor. Aceste grăsimi se găsesc în produsele
preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele prăjite (ex.
cartofi prăjiţi de la fast food), popcorn preparat la microunde,
etc. La temperatura camerei aceste grăsimi se află stare
solidă, fiind uşor de depistat. Grăsimile trans sunt cele mai
periculoase şi ar trebui evitate.
Ştiai că un meniu fast-food poate conţine peste 1.500
de calorii? Aceasta în condiţiile în care o femeie nu
trebuie să consume mai mult de 1.900-2.000 de calorii
zilnic, iar un bărbat, 2.200-2.500?


Nu doar caloriile sunt problema, ci şi modul în care sunt
pregătite aceste alimente. Astfel, în procesul de prăjire,
frecvent în fast-food-uri, se generează radicali liberi, care
pot provoca boli de inimă, boli ale sistemului nervos,
tulburări gastrointestinale, chiar cancer. În timpul prăjirii se
produce de asemenea acrilamidă, o substanţă cancerigenă
şi neurotoxică.

Hamburgerii, pizza conţin cantităţi mari de grăsimi hidrogenate şi
parţial hidrogenate (margarină). Aceste grăsimi sunt chiar mai
periculoase decât (unt, slănină de porc). Produsele prăjite în ulei,
sosurile, maioneză sunt foarte bogate în grăsimi şi au un conţinut ridicat
de sodiu. O lingură de maioneză conţine 17 g grăsimi. Potrivit
nutriţioniştilor, problemele cu greutatea pe care le au consumatorii de
fast-food nu se datorează pâinii, prezentă în sandvişuri, ci grăsimilor în
exces. Să nu uităm că 1 gram de grăsimi conţine 9 calorii!
Au realizat:

grupa AM-33

More Related Content

What's hot

Vitamine & Medicamente Prezentare Powerpoint
Vitamine & Medicamente Prezentare PowerpointVitamine & Medicamente Prezentare Powerpoint
Vitamine & Medicamente Prezentare Powerpoint
Dombici Serban
 
Minte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătosMinte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătos
Marinescu Madalina
 
Bolilesistemuluiendocrin
BolilesistemuluiendocrinBolilesistemuluiendocrin
Bolilesistemuluiendocrin
Zinaida Ghimp
 

What's hot (20)

Glucidele
GlucideleGlucidele
Glucidele
 
Vitamine & Medicamente Prezentare Powerpoint
Vitamine & Medicamente Prezentare PowerpointVitamine & Medicamente Prezentare Powerpoint
Vitamine & Medicamente Prezentare Powerpoint
 
Grigore Vieru
Grigore  VieruGrigore  Vieru
Grigore Vieru
 
Proteine Ppt
Proteine PptProteine Ppt
Proteine Ppt
 
Virusurile
VirusurileVirusurile
Virusurile
 
Igiena
IgienaIgiena
Igiena
 
Parinte copil
Parinte copilParinte copil
Parinte copil
 
Respiratia la plante
Respiratia la planteRespiratia la plante
Respiratia la plante
 
5 regnuri (1)
5 regnuri (1)5 regnuri (1)
5 regnuri (1)
 
lipidele.pptx
lipidele.pptxlipidele.pptx
lipidele.pptx
 
Efectele consumului de alcool
Efectele consumului de alcoolEfectele consumului de alcool
Efectele consumului de alcool
 
Minte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătosMinte sănătoasă în corp sănătos
Minte sănătoasă în corp sănătos
 
ppt meserii.ppt
ppt meserii.pptppt meserii.ppt
ppt meserii.ppt
 
Boli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la omBoli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la om
 
Omul si mediul
Omul si mediulOmul si mediul
Omul si mediul
 
Bolilesistemuluiendocrin
BolilesistemuluiendocrinBolilesistemuluiendocrin
Bolilesistemuluiendocrin
 
Zaharidele
ZaharideleZaharidele
Zaharidele
 
Rolul plantelor in natura
Rolul plantelor in naturaRolul plantelor in natura
Rolul plantelor in natura
 
Fotosinteza
FotosintezaFotosinteza
Fotosinteza
 
Cultura medievala
Cultura medievalaCultura medievala
Cultura medievala
 

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Chimie organica - Sapunuri . ppt.
Chimie organica - Sapunuri . ppt.Chimie organica - Sapunuri . ppt.
Chimie organica - Sapunuri . ppt.
 
Sapunuri si detergenti(varianta corecta)
Sapunuri si detergenti(varianta corecta)Sapunuri si detergenti(varianta corecta)
Sapunuri si detergenti(varianta corecta)
 
G.Mencinicopschi Biblia Alimentară
G.Mencinicopschi Biblia AlimentarăG.Mencinicopschi Biblia Alimentară
G.Mencinicopschi Biblia Alimentară
 
Clasa X A-marin-ciobotaru
Clasa X A-marin-ciobotaruClasa X A-marin-ciobotaru
Clasa X A-marin-ciobotaru
 
X A Costea Negoita Sapunuri si detergenti
X A Costea Negoita Sapunuri si detergenti X A Costea Negoita Sapunuri si detergenti
X A Costea Negoita Sapunuri si detergenti
 
Proiect10 bdumitrugherghe
Proiect10 bdumitrughergheProiect10 bdumitrugherghe
Proiect10 bdumitrugherghe
 
Surse conventionale
Surse conventionaleSurse conventionale
Surse conventionale
 
x b_prahoveanu_schiffer
x b_prahoveanu_schifferx b_prahoveanu_schiffer
x b_prahoveanu_schiffer
 
Proiect 10b airineimihalachepopescu
Proiect 10b airineimihalachepopescuProiect 10b airineimihalachepopescu
Proiect 10b airineimihalachepopescu
 
Boar valentin xi-a
Boar valentin xi-aBoar valentin xi-a
Boar valentin xi-a
 
Proiect11B_Stoica_Elena
Proiect11B_Stoica_ElenaProiect11B_Stoica_Elena
Proiect11B_Stoica_Elena
 
Proiect XIIB Craciun Vlad
Proiect XIIB Craciun VladProiect XIIB Craciun Vlad
Proiect XIIB Craciun Vlad
 
Chimie ppt
Chimie pptChimie ppt
Chimie ppt
 
Referat curentul electric
Referat curentul electricReferat curentul electric
Referat curentul electric
 
Practica word 1 clase
Practica word 1 clasePractica word 1 clase
Practica word 1 clase
 
Polizaharide
PolizaharidePolizaharide
Polizaharide
 
Amidon
AmidonAmidon
Amidon
 
137 13 __
137 13 __137 13 __
137 13 __
 
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai ErviniusPrezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
Prezentare Chimie Lambru Cristian Niculai Ervinius
 
210925465 biochimie
210925465 biochimie210925465 biochimie
210925465 biochimie
 

Similar to Importanta grasimilor

Clasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaruClasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaru
Corina Marin
 
Clasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaruClasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaru
Corina Marin
 
Cum să mâncăm sănătos
Cum să mâncăm sănătosCum să mâncăm sănătos
Cum să mâncăm sănătos
Rosu Florian
 
O alimentatie sanatoasa
O alimentatie sanatoasaO alimentatie sanatoasa
O alimentatie sanatoasa
Erna Buga
 
Alimentația
AlimentațiaAlimentația
Alimentația
fs38
 
Mod de viata sanatos 1
Mod de viata sanatos 1Mod de viata sanatos 1
Mod de viata sanatos 1
Pishta Bmc
 
Alimente care imbunatatesc memoria
Alimente care imbunatatesc memoriaAlimente care imbunatatesc memoria
Alimente care imbunatatesc memoria
Le Giica
 
Despre banane nuci-orz-verde
Despre banane nuci-orz-verdeDespre banane nuci-orz-verde
Despre banane nuci-orz-verde
Dia Daria
 
sntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdf
sntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdfsntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdf
sntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdf
ArinaCanila
 

Similar to Importanta grasimilor (20)

Clasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaruClasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaru
 
Clasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaruClasa X A marin-ciobotaru
Clasa X A marin-ciobotaru
 
Alimentație sănătoasă pentru un corp sănătos.pptx
Alimentație sănătoasă pentru un corp sănătos.pptxAlimentație sănătoasă pentru un corp sănătos.pptx
Alimentație sănătoasă pentru un corp sănătos.pptx
 
Alimentatiasanatoasa adi
Alimentatiasanatoasa adiAlimentatiasanatoasa adi
Alimentatiasanatoasa adi
 
Cum să mâncăm sănătos
Cum să mâncăm sănătosCum să mâncăm sănătos
Cum să mâncăm sănătos
 
O ALIMENTATIE SANATOASA CÂTEVA PRINCIPII.ppt
O ALIMENTATIE SANATOASA CÂTEVA PRINCIPII.pptO ALIMENTATIE SANATOASA CÂTEVA PRINCIPII.ppt
O ALIMENTATIE SANATOASA CÂTEVA PRINCIPII.ppt
 
O alimentatie sanatoasa
O alimentatie sanatoasaO alimentatie sanatoasa
O alimentatie sanatoasa
 
Alimentația
AlimentațiaAlimentația
Alimentația
 
Mod de viata sanatos 1
Mod de viata sanatos 1Mod de viata sanatos 1
Mod de viata sanatos 1
 
Mod de_viata_sanatos-1
 Mod de_viata_sanatos-1 Mod de_viata_sanatos-1
Mod de_viata_sanatos-1
 
Mod de_viata_sanatos-1
 Mod de_viata_sanatos-1 Mod de_viata_sanatos-1
Mod de_viata_sanatos-1
 
Fundatia BITONIC - Lectia de slabit 2
Fundatia BITONIC - Lectia de slabit 2Fundatia BITONIC - Lectia de slabit 2
Fundatia BITONIC - Lectia de slabit 2
 
Alimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasaAlimentatia sanatoasa
Alimentatia sanatoasa
 
Alimente care imbunatatesc memoria
Alimente care imbunatatesc memoriaAlimente care imbunatatesc memoria
Alimente care imbunatatesc memoria
 
Nutritie pentru fertilitate #Slabim_cu_SOSI
Nutritie pentru fertilitate   #Slabim_cu_SOSINutritie pentru fertilitate   #Slabim_cu_SOSI
Nutritie pentru fertilitate #Slabim_cu_SOSI
 
Despre banane nuci-orz-verde
Despre banane nuci-orz-verdeDespre banane nuci-orz-verde
Despre banane nuci-orz-verde
 
Proteine pentru masa musculara - multipower
Proteine pentru masa musculara  - multipowerProteine pentru masa musculara  - multipower
Proteine pentru masa musculara - multipower
 
sntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdf
sntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdfsntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdf
sntatea-elementdecultur-161030151748 (1).pdf
 
Sănătatea element de cultură
Sănătatea element de culturăSănătatea element de cultură
Sănătatea element de cultură
 
5_prezentare.pptx
5_prezentare.pptx5_prezentare.pptx
5_prezentare.pptx
 

Importanta grasimilor

  • 1.
  • 2.
  • 3.  animale, de obicei solide, saturate, conţinând numai legături simple între atomii de C; ex. acidul palmitic (în majoritatea grăsimilor de origine animală) • vegetale, de obicei lichide, conţinând şi leg. duble între atomii de C, ceea ce le conferă caracter nesaturat; ex. acidul oleic (în ulei de floarea-soarelui, in, porumb etc.)
  • 4. Grăsimile sunt componente indispensabile alimentaţiei umane; unui adult îi sunt necesare aproximativ 100g de grăsimi zilnic. Dacă această cantitate se depăşeşte, se pot produce depuneri de grăsimi pe pereţii interiori ai vaselor sangvine, provocându-se astfel apariţia unor boli cardiovasculare.
  • 5. De ce avem nevoie de grasimi?  Grăsimile oferă energie. Grăsimile ingerate gram cu gram sunt cele mai eficiente surse de energie. Fiecare gram de grăsime furnizează energie pentru corp (9 calorii), comparativ cu 4 calorii/gram de carbohidraţi şi proteine.
  • 6.  Grăsimile construiesc celule sănătoase. Grăsimile joacă un rol vital în construirea membranei ce înveleşte fiecare celulă din corp. Fără o membrană celulară sănătoasă, restul celulei nu ar mai putea funcţiona.
  • 7.  Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului. Grăsimile furnizează componente structurale nu doar pentru membranele celulare ale creierului, dar şi pentru mielină, stratul de fosfolipide, electroizolant, care înconjoară axonii neuronilor şi care ajută la transmiterea cu rapiditate a mesajelor.
  • 8.  Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E şi KVitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că grăsimea din alimente ajută intestinele să absoarbă aceste vitamine în corp.  Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente structurale a unor substanţe importante din corp, incluzând prostaglandinele reglează multe din funcţiile corpului. Grăsimile reglează cantitatea de hormoni produsă în funcţie de sex.  Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele mai eficiente a deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli uscate, solzoase. Grăsimea subcutanata (cea aflată imediat sub piele) acţionează că un fel de izolator al corpului, reglând temperatură acestuia.  Grăsimile formează un înveliş protector pentru organe. Multe din organele vitale, în special rinichii, inimă şi intestinele sunt căptuşite de grăsime care ajută la protejarea lor împotriva rănilor. Ca un tribut pentru înţelepciune protectoare a corpului, grăsimea este utima folosită atunci când rezervele de energie ale corpului se termină.  Grăsimile au un gust bun. În afară de faptul că sunt o sursă valoroasă de energie, grăsimile adaugă un gust bun mâncării, texturii şi aspectului general al acesteia. Grăsimile dau aromă. Grăsimea este responsabilă pentru faptul că prăjiturile se topesc în gură, iar cartofii prăjiţi sunt crocanţi.
  • 9.
  • 10. Există trei feluri de grăsime naturală: . Mai există un tip de grăsime care se găseşte în alimente dar nu este naturală: grăsimea hidrogenată (se mai numeşte şi grăsimea trans). Grăsimile “bune” pentru organism a) Grasimile mononesaturate micşorează colesterolul total şi colesterolul LDL (colesterolul “rău”) şi măresc colesterolul HDL (colesterolul “bun”). A fost constatat că grăsimile mononesaturate ajută la slăbit, în special la reducerea grăsimii din corp. Aceste grăsimi se găsesc în : alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de arahide şi ulei de măsline. b) Grasimile polinesaturate de asemenea micşorează colesterolul total şi colesterolul LDL. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în aceste grăsimi. Aceste grăsimi se găsesc în: fructe de mare (ex. somonul), ulei de peste, porumb, soia şi ulei de floarea soarelui.
  • 11.
  • 12. … Grăsimile saturate măresc colesterolul total şi colesterolul LDL (colesterolul "rău”). Grăsimile saturate se găsesc în produse de origine animală cum ar fi carnea, lactatele grase, ouă şi fructele de mare. Se mai găsesc în ulei de palmier şi ulei de cocos. Corpul are nevoie de o cantitate mică (20g) zilnic, de aceste grăsimi saturate. Grăsimile hidrogenate au fost inventate de către oamenii de ştiinţă prin "hidrogenarea” uleiului lichid, pentru a dezvolta varietatea produselor. Aceste grăsimi se găsesc în produsele preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele prăjite (ex. cartofi prăjiţi de la fast food), popcorn preparat la microunde, etc. La temperatura camerei aceste grăsimi se află stare solidă, fiind uşor de depistat. Grăsimile trans sunt cele mai periculoase şi ar trebui evitate.
  • 13.
  • 14. Ştiai că un meniu fast-food poate conţine peste 1.500 de calorii? Aceasta în condiţiile în care o femeie nu trebuie să consume mai mult de 1.900-2.000 de calorii zilnic, iar un bărbat, 2.200-2.500?  Nu doar caloriile sunt problema, ci şi modul în care sunt pregătite aceste alimente. Astfel, în procesul de prăjire, frecvent în fast-food-uri, se generează radicali liberi, care pot provoca boli de inimă, boli ale sistemului nervos, tulburări gastrointestinale, chiar cancer. În timpul prăjirii se produce de asemenea acrilamidă, o substanţă cancerigenă şi neurotoxică. Hamburgerii, pizza conţin cantităţi mari de grăsimi hidrogenate şi parţial hidrogenate (margarină). Aceste grăsimi sunt chiar mai periculoase decât (unt, slănină de porc). Produsele prăjite în ulei, sosurile, maioneză sunt foarte bogate în grăsimi şi au un conţinut ridicat de sodiu. O lingură de maioneză conţine 17 g grăsimi. Potrivit nutriţioniştilor, problemele cu greutatea pe care le au consumatorii de fast-food nu se datorează pâinii, prezentă în sandvişuri, ci grăsimilor în exces. Să nu uităm că 1 gram de grăsimi conţine 9 calorii!
  • 15.