Anzeige

Conflictul şi securitatea umană

ADR HABITAT
10. Feb 2013
Anzeige

Más contenido relacionado

Anzeige

Conflictul şi securitatea umană

  1. . ADR “Habitat”, vă salută şi vă doreşte multă sănătate şi realizări frumoase în viaţă
  2. PROIECTUL: STOP Violenţei în familie! STOP Traficului de Fiinţe Umane! START oportunităţilor de afirmare a Femeii! Realizat cu suportul financiar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova
  3. Conflictul şi Securitatea Umană
  4. Pacea este definită ca absenţă a violenţei personale şi ca absenţă a violenţei structurale. Violenţa scade, dreptatea creşte Pacea trebuie înteleasă nu doar negativ, ca opusă violenţei şi războiului ci şi în sens larg ca armonie la nivelul indivizilor, comunităţilor şi ţărilor.
  5. Democraţia este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" - fostul prim-ministru britanic Winston Churchill. Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există o formă perfectă de democraţie, cu toate acestea şi în ciuda tuturor criticilor, democraţia este cea mai de succes procedură pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Şi peste tot în lume, în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii apelează la ea. Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni. Pentru a te putea implica, trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele necesare. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile din statul democratic poate să se şi angajeze. De aceea, a pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai importante sarcini ale educaţiei politice, al cărei scop este cetăţeanul matur politic şi securitatea lui.
  6. Tratatele Uniunii Europene UNIUNEA EUROPEANĂ Pilonul 1 Politicile comunitare Comunitatea Europeană Pilonul 2 PESC incluzând PESA Pilonul 3 Justiţie şi Afaceri Interne Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) Politica europeană de securitate şi apărare (PESA)
  7. Violenţa este parte componentă a sistemului social şi iese la lumină atunci când apar raporturi inegale de forţă şi, implicit, şanse inegale de viaţă (de ex. inechitatea distribuirii veniturilor, a şanselor de educaţie ş.a.) Violenţa trebuie înţeleasă ca pe o deteriorare a nevoilor fundamentale omeneşti sau, la modul mai general, o deteriorare a calităţii vieţii, care scade gradul la care oamenii sunt capabili să-şi îndeplinească nevoile la un nivel potenţial posibil.
  8. Formele de violenţă: • Directă; • forme mai ascunse de violenţă (structurală, culturală) În cazul violenţei directe (personale), victimele şi autorii pot fi identificaţi fără nici o ezitare. Violenţa structurală produce şi ea victime, dar nu de o persoană, ci de structuri specifice bine organizate. Violenţa structurală - este exercitată de către persoane şi care este ascunsă în spatele unor structuri. Prin violenţa culturală înţelegem ideologiile, convingerile, tradiţiile, sistemele de legitimare, care face posibilă şi justifică, legitimează violenţa directă sau structurală.
  9. EXEMPLE: • Criminalitate (furturi şi crime), mai ales în metropole, oraşe mari; 90% din autori sunt bărbaţi; • Vandalism : distrugere de bunuri; • Scandaluri: violenţă în familii, isterie şi violenţe la concerte pop, meciuri de fotbal sau alte evenimente de masă; • Violenţă xenofobă: acte de violenţă comise împotriva unei anumite părţi a populaţiei; • Violenţele dintre bande: confruntări violente între bande rivale de tineri; • Violenţă motivată politic.
  10. SECURITAREA UMANĂ Securitatea individului este mai mult decât absenţa riscurilor şi ameninţărilor la adresa integrităţii fizice sau psihice a unei persoane sau a alteia. Aceasta este o stare în care pericolele şi condiţiile care pot provoca atingerea unei fiinţe umane sunt controlate în aşa fel încat individul este apărat sub toate aspectele. De aceea, se poate aprecia că securitatea umană este o resursă indispensabilă a vieţii cotidiene ce permite individului şi comunităţii să-şi infăptuiască nestingherit aspiraţiile şi idealurile.
  11. Securitatea umană necesită, contracararea unei largi game de ameninţări la adresa oamenilor. Astfel, este nevoie ca individului să i se asigure: - un venit minim; - accesul la hrană de bază; - protecţia minimă atât faţă de boli şi de un stil de viaţă nesănătos, cât şi faţă de deteriorarea mediului şi dezastrele naturale; - ocrotirea în raport cu violenţa fizică, oricare ar fi sursa acesteia; - protecţia în ceea ce priveşte degradarea relaţiilor şi valorilor tradiţionale, de violenţă etnică şi de sex; -un mediu de viaţă bazat pe respectarea în societate a drepturilor omului. -Securitatea umană trebuie abordată ca un concept multidimensional, legat de tot ceea ce priveşte siguranţa fiinţei umane: societate, economie, mediu, alimentaţie ş.a.
  12. Tipologia violenţei după Galtung Grupe de nevoi Supravieţuire Bunăstare Identitate / scop Libertate Violenţă directă Asasinare Violenţa în familie Rănire, asediu, sancţiuni, sărăcie De- socializare, re- socializare, cetăţeni de mâna a doua Reprimare, închisoare, expulzare, deportare Violenţă structurală Exploatare A Exploatare B Penetrare, segmentare Marginalizare fragmentare Luând ca reper definiţia lui Johan Galtung a violenţei "deteriorarea nevoilor fundamentale ale oamenilor“ vom avea următoarea tipologie:
  13. Un act de violenţă nu îşi lasă amprenta numai pe corpul omenesc, ci şi asupra minţii şi sufletului uman. Din aceasta perspectivă, violenţa reprezintă cauza diferenţei dintre potenţial şi realitate, dintre ceea ce ar fi putut exista şi ceea ce există de fapt. Mai concis, când potenţialul este mai mare decât realitatea şi această realitate este evitabilă, se poate vorbi de violenţă. Utilitatea acestei definiţii pentru studiile de gen devine evidentă dacă ne raportăm la violenţa împotriva femeilor în sens larg, ca mijloc prin care potenţialul lor nu este doar nevalorificat ci uneori complet distrus sau deturnat. Inegalitatea de gen în manifestările sale concrete devine astfel sinonimă cu menţinerea unor tipare sociale violente care restricţioneaza alegerile, oportunităţile,dezvoltarea şi participarea femeilor la viaţa socială.
  14. Johan Galtung si Bernard Mayer au vizualizat conflictul ca pe un triunghi, cu urmatoarele laturli: contradicţia (C), atitudinea (A) şi comportamentul (B). Ei văd conflictul ca pe un proces dinamic în care cele trei componente se modifică permanent şi se influentează reciproc. C. Contradicţia semnifică situaţia conflictuală, care include incompatibilitatea scopurilor, reală sau percepută. A. Atitudinea cuprinde elemente afective (emoţiile), elemente cognitive (convingerile) şi elemente conative (voinţa). Ea presupune percepţiile corecte şi percepţiile eronate despre celalalt şi sine, atât pozitive, cât şi negative. Atitudinile sunt deseori influenţate de emoţii ca teama, furia, amaraciunea şi ura. B. Comportamentul poate include cooperarea sau constrângerea, concilierea sau ostilitatea – ca extreme. Comportamentul violent în conflict este caracterizat de ameninţări, constrângeri şi atacuri distructive. C B A C A B C B A
  15. Pornind de la premisa, că nu este suficient să identifici o problemă, noi venim cu un şir de propuneri privitor la protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiinţe umane şi ale violenţei în familie
  16. Terapii posibile: Terapiile posibile în abordarea violenţei trebuie să urmeze două direcţii principale: • de prevenire; • intervenţie—pentru a fi eficiente atât pe termen scurt şi mediu cât şi lung. Lucrul pe conştientizare şi prevenire este extrem de important în special datorită focusului pe termen lung ce duce la schimbările durabile în mentalitate şi ansamblul valorilor şi normelor care ghidează comportamentul indivizilor, intervenţia imediată este însă esenţială pentru a raspunde situaţiilor de criză şi nevoilor imediate ale femeilor abuzate.
  17. Idei pentru abordări preventive Activitatea de prevenire implică în principal mobilizarea instituţiilor şi actorilor care pot lucra pe creşterea nivelului de conştientizare şi implicit de legitimare a problematicii violenţei în general şi a violenţei/traficului de gen în special.
  18. Educaţie sensibilă la gen în şcoli. Propuneri: • promovarea educaţiei pentru pace din perspectiva de gen şi prevenirea conflictelor pe cale paşnică; • educaţie partenerială pentru viaţa privată; • implicarea elevilor şi studenţilor în activităţi de conştientizare a problematicii violenţei în societate şi impotriva femeilor la toate nivelele precum, şi acţiuni concrete de depaşire a acestei probleme; • editare de manuale şi publicaţii sensibile la dimensiunea de gen şi violenţă genizată; • pregatirea profesorilor pentru a aborda problematica violenţei.
  19. Mass-media. Propuneri: • Campanii ample de informare a populaţiei despre esenţa şi riscurile migraţiei ilegale, de condamnare a fenomenelor, ce ţin de traficul fiinţelor umane şi violenţei în familie; • Monitorizarea abuzurilor şi violenţelor de orice fel şi orice gen. • Programe de instruire a jurnaliştilor privind dezvoltarea atitudinii sensibilile faţă de gen, modalităţile de reflectare în mass-media a acestor fenomene
  20. Biserica Propuneri: • Schimbare de discurs vizavi de superioritatea bărbaţilor asupra femeilor; • Sprijinirea infiinţării de adăposturi prin resursele şi locaţiile pe care le au la dispoziţie
  21. Sectorul ONG-urilor Propuneri: • Coaliţii ale organizaţiilor neguvernamentale care să lucreze integrat pe soluţionarea problemelor de trafic şi violenţă a fiinţelor umane; • Dezvoltarea programelor de instruire şi conştientizare asupra acestor probleme adresate funcţionarilor publici, politicienilor, activiştilor sociali; • Programe de formare profesională pentru domeniile care au cerere pe piaţa muncii
  22. LANSAREA PROIECTULUI
  23. INSTRUIRE CALCULATOR
  24. INSTRUIRE CALCULATOR
  25. CURS LEADERSIP FEMENIN
  26. CURS LEADERSIP FEMENIN
  27. Instruire bazele contabilităţii şi contabilitate automatizată 1C
  28. Modalităţi concrete de intervenţie: • Servicii de asistenţă pentru femeile abuzate; • Servicii de consiliere pentru barbaţii violenţi; • Pregatirea / Instruirea reprezentanţilor instituţiilor care trebuie să intervină în asistarea victimelor violenţei: APL, poliţişti, judecători, avocaţi, medici, psihologi; • Politici şi mecanisme de încurajare pentru agenţii economici, care crează noi locuri de muncă
  29. Cu speranţa că omul în sfârşit convins de nelimitata capacitate a minţii sale de a stăpâni şi multiplica cele bune şi rele , cele vazute şi nevazute , va înceta de a se duşmăni pe sine oglindit în semenii săi. “Conflictul nu există în absenţa oamenilor”, Traficul de carne vie nu se practică printre delfini, “Eşecul secolului este cel al omului în raport cu sine”, speranţa secolului: “Secolul XXI va reuşi imposibilul – îmblinzirea omului?”, sunt probleme soluţionarea cărora depinde de atitudinea fiecăruia din noi.
  30. http://www.youtube.com/watch?v=Juom7k851_I&feature=related
  31. Victimile traficului de fiinţe umane - Sclavii secolului 21 Traficul de fiinţe umane este, în prezent, una dintre cele mai profitabile afaceri ilegale, fiind precedată doar de contrabanda cu droguri şi arme, care aduce anual un caştig net de pană la 12 miliarde de dolari, iar peste 80% din persoanele traficate sunt femei şi fete, conform raportului UNFPA. Studiul Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA), "Femeile si migraţia internaţională", relevă că femeile care aleg să emigreze în alte tări în cautarea unui loc de muncă mai bine platit, de cele mai multe ori cad pradă traficului de fiinţe umane, diferitor forme de violenţă şi abuzuri. Organizaţia Internaţională a Muncii estimează că aproape două milioane şi jumatate de victime ale traficului uman muncesc în condiţii asupritoare în întreaga lume. Anual sunt traficate aproximativ 800.000 de persoane, iar dintre acestea 80% sunt femei şi fete.
  32. Femeile traficate sunt, de obicei, forţate să se prostitueze, să facă treburi casnice sau alt gen de slujbe care implică muncă asiduă şi prost platită. Traficul de fiinţe umane este o "afacere" care aduce infractorilor 12 miliarde de dolari anual, iar aceste cifre reflectă doar profiturile din "vanzarea iniţială" a fiinţelor umane. OIM estimează că, odată ce victimele au ajuns în ţara de destinaţie, organizaţiile criminale au un venit suplimentar de 32 de miliarde de dolari anual.
  33. Securitatea umană naţională, trebuie să urmărească asigurarea stării de normalitate democratică la care aspiră societatea şi cetăţenii, pe baza eforturilor ce vizează deplina instaurare a legalităţii, făurirea prosperităţii economice, echilibrul social şi stabilitatea politică. Securitatea umană naţională se realizează în cadrul ordinii democratice prin: exercitarea deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; asumarea conştientă a responsabilităţilor; perfecţionarea capacităţii de decizie şi de acţiune a statului; afirmarea Republicii Moldoba ca membru activ al comunităţii internaţionale.
  34. Nu vă pot învăţa violenţa, pentru că nu cred în ea. Pot să vă învăţ doar să nu plecaţi capul în faţa nimănui, chiar cu preţul vieţii voastre (Gandhi) Secolul XXI - epoca doamnelor (Pavel Globa) Valoarea femeii în secolul 21 – să fie competitivă în societate (Valeriu Rusu) http://www.youtube.com/watch?v=iFiwE4ltk34&feature=related Viitorul este momentul în care vei regreta că nu ai făcut tot ceea ce puteai să fi făcut astăzi (Leo Tolstoi)
  35. Abuz, trafic de fiiniţe umane, violenţă, ignoranţă! Prin prevenire şi modalităţi de îmbunătăţire a vieţii noastre, prin câştigarea demnităţii – învatăm să spunem acestor vicii
  36. Vleriu RUSU director ADR “Habitat” Adresă: str. Păcii 61, or. Rezina MD5400. Tel.373 254 21360, email: adr.habitat@gmail.com http://www.habitat.md ACESTE FLORI pentru DOAMNE
Anzeige