2. INTRODUCERE
Partea I: STADIUL CUNOAŞTERII
1.1. Acquisul comunitar privind impozitarea
şi imperativul armonizarii fiscale
1.2. Armonizarea impozitelor indirecte
1.3. Armonizarea impozitelor directe
1.4. Armonizarea- un proces incheiat?
1.5. Literatura de specialitate
Partea a II-a: STUDIU DE CAZ- CONTRIBUTII PROPRII
2.1. Cadrul general
2.2. Ipoteze teoretice
2.3. Formularea modelului si colectarea datelor
2.4. Metodologia modelului de regresie liniara simpla si estimarea modelului
2.5. Analiză empirică de comparație a ratelor de creștere a taxelor asupra profiturlor
personale si asupra profiturilor corporatiilor
2.6. Influența variabilelor considerate asupra PIB-ului
2.6.1 Influența taxelor veniturilor personale
2.6.2. Influența taxelor pe veniturile corporațiilor
2.7. Limitele modelelor econometrice
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
4. ARMONIZAREA IMPOZITELOR
INDIRECTE
"Directiva Fuziunilor"- Directiva nr. 90/434/CEE
Scopul ultim al acestei directive este reprezentat de încercarea de a
se evita impozitarea profitului rezultat în cadrul unei fuziuni în urma
diferenţei între valorile de transfer atât a pasivelor, cât şi a activelor.
"Directiva Filialei"- Directiva 90/435/CEE
Scopul acestei directive este acela de a se asigura că filialele care îşi
au sediul pe teritoriul altui stat membru nu sunt impozitate şi de
statul societăţii-mamă.
"Directiva dobanzilor si redeventelor"- Directiva 2003/49/EC
Scopul acestei directive este de a elimina impozitarea la sursă în
ceea ce priveşte plăţile transfrontaliere de redevenţe şi dobânzi.
"Directiva economiilor"- Directiva 2003/48/EC
Scopul acestei directive este acela de a obliga statele membre la
furnizarea informaţiilor cu privire la dobânzile plătite de persoanele
fizice care domiciliază într-un alt stat decât cel în care au fost
depuse economiile.
5. ARMONIZAREA- un proces incheiat?
Armonizare fiscală totală
VS
Concurenţa fiscală
LITERATURA DE SPECIALITATE
Correlations between fiscal policy and macroeconomic
indicators
6. STUDIU DE CAZ
Tipul variabilei Denumirea
variabilei
Scurtă descriere
Variabila
dependentă
Rata de creștere a
PIB-ului în
perioada 2000-2013
evidențiată în date
trimestriale
Utilizat în această
formă pentru a
permite comparații
între state și în timp
Variabile exogene Impozitul pe venitul
personal
Calculat ca și rată
de creștere în
perioada 2000-2013
în date anuale
Impozitul pe
profitul
corporațiilor
Calculat ca și rată
de creștere în
perioada 2000-2013
în date anuale
7. Conform teoriei economice ilustrate în această lucrare, nivelul
impozitării şi al taxelor impuse influenţează rata de creştere
economică, acest lucru afectând în primul rând populaţia. Astfel,
scopul acestui studiu de caz este reprezentat de identificarea
influenţelor asupra PIB-ului (măsurată ca şi variabilă scale) date de
către impozitele asupra veniturilor personale şi ale corporaţiilor.
Populația statistică este reprezentată de către România, Bulgaria,
Belgia și Danemarca.
8. Primul pas a fost reprezentat de stabilirea ipotezelor care au stat la
baza modelului econometric. Se formează astfel două ipoteze: H0
(ipoteza nulă) conform căreia PIB-ul nu este influenţat de către
factorii consideraţi, şi H1 (ipoteza alternativa) care susţine că factorii
consideraţi exogeni influenţează variabila considerată a fi dependentă.
Modelul econometric permite respingerea uneia din ipoteze,
determinând astfel existenţa unei corelaţii între politica fiscală,
exprimată prin nivelul impozitării asupra veniturilor personale şi
profiturile corporaţiilor, şi creşterea economică reprezentată de PIB.
9. Vor fi urmărite şi probabilităţile asociate nivelurilor
coeficienţilor de determinare R2 şi Adjusted R2. Pentru
validitatea modelului econometric se doreşte obţinerea
unor valori cât mai mari. Indicatorul R2 ilustrează
măsura în care varianta totală a creşterii economice se
datorează variabilelor independente utilizare în cadrul
modelului econometric.
10. Analiză empirică de comparație a ratelor de creștere a taxelor
asupra profiturilor personale
-.3
-.2
-.1
.0
.1
.2
.3
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
R_T_I_BELG R_T_I_BULG
R_T_I_DAN R_T_I_ROM
11. Analiză empirică de comparație a ratelor de creștere a taxelor
asupra profiturilor corporațiilor
-0.4
-0.2
0.0
0.2
0.4
0.6
0.8
1.0
1.2
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12
R_T_C_ROM R_T_C_DAN
R_T_C_BULG R_T_C_BELG
12. Influența variabilelor considerate asupra PIB-ului
Influența taxelor asupra veniturilor personale
Testul Durbin-Watson ne arată corelarea sau necorelarea erorilor. Valoarea calculată a DW
este aproape de 2 pentru statele România, Belgia, Danemarca, prin urmare erorile nu sunt
corelate.
Probabilitatea (F-statistic) este mai mică de 5, ceea ce înseamnă că H0 (ipoteza nulă),
conform căreia PIB-ul nu este influenţat de către factorii consideraţi, este respinsă. În aceste
sens, H1 (ipoteza alternativă), care susţine că factorii consideraţi exogeni influenţează
variabila considerată a fi dependentă, este acceptată.
Indicatorul R2 evidenţiază măsura in care variaţia PIB-ului este explicată de nivelul
impozitelor pe venitul personal.
Țara
analizată
F- Statistic R-squared Durbin-
Watson
Belgia 0.03 4% 2.16
Bulgaria 0.08 4,5% 0.90
Danemarca 0.03 28% 2.38
Romania 0.10 0,6% 1.12
13. Influența variabilelor considerate asupra PIB-ului
Influența taxelor asupra veniturilor personale
Probabilitatea (F-statistic) este mai mică de 5, ceea ce înseamnă că H0 (ipoteza nulă),
conform căreia PIB-ul nu este influenţat de către factorii consideraţi, este respinsă. În aceste
sens, H1 (ipoteza alternativă), care susţine că factorii consideraţi exogeni influenţează
variabila considerată a fi dependentă, este acceptată.
Indicatorul R2 evidenţiază măsura in care variaţia PIB-ului este explicată de nivelul
impozitelor pe venitul personal.
Țara
analizată
F- Statistic R-squared Durbin-
Watson
Belgia 0.03 55% 0.92
Bulgaria 0.08 8.64% 1.12
Danemarca 0.028 33% 1.75
Romania 0.11 9.19% 1.31
14. Limitele modelelor econometrice
• 1. O analiză econometrică a uneia dintre cele mai importante
variabile fiscale (TVA-ul) nu este posibilă deoarece nu există o
cota implicită astfel încât să poate fi delimitat separat impactul
asupra acestui impozit. O astfel de cota efectivă ar fi deosebit de
utilă în contextul în care există numeroase cote reduse care nu
permit o analiză pertinentă doar pe baza cotei standard.
• 2. Analiza lucrării prezintă situaţia a patru state membre (România,
Belgia, Bulgaria şi Danemarca) şi două modelul econometrice care
includ fiecare câte două variabile (PIB-ul şi rata de creştere a
impozitului pe profitul corporaţiilor, respectiv PIB-ul şi rata de
creştere a impozitului pe venitul personal), deoarece prin
includerea tuturor variabilelor într-un singur model econometric ar
fi avut loc un proces de multicoliniaritate.
• 3.Econometria se referă în special la relaţiile de cauzalitate şi la
studiul evoluţiei în timp, ceea ce face ca o serie de aspecte
cuantificabile să rămână în afara reprezentărilor econometrice.
15. CONCLUZII SI RECOMANDARI
Studiul econometric prezentat în a doua parte a lucrării a fost mai relevant în cazul
Danemarcei şi Belgiei , întrucât structura veniturilor publice ale noilor state membre diferă de
structura statelor care au aderat înainte de anul 2000. Deasemenea, există o oarecare egalitate
între veniturile obţinute din impozitarea directă, indirectă şi contribuţiile sociale la nivelul
statelor vechi, pe când impozitele directe înregistrează o pondere mai mică în totalul
veniturilor la begetele statelor noi aderate.
Urmărind analiza empirică realizată în a două parte a lucrării, putem afirmă că, deşi
armonizarea politicii fiscale nu a avut un caracter obligatoriu (mai puţin în ceea ce priveşte
taxarea indirectă), România este inclusă în trendul general la nivelul Uniunii Europene în
ceea ce priveşte reducerea impozitelor aplicate veniturilor personale şi profiturilor
corporaţiilor.
Concluzionând, pe baza analizei legislative şi teoretice, lucrarea de faţă recomandă atât
statelor membre, cât şi Comisieu Europene să accepte beneficiile aduse de competiţia fiscală.
Deasemenea, se recomandă concentrarea eforturilor, în ceea ce priveşte impozitele indirecte
(TVA-ul), spre armonizarea bazei de impozitare în locul armonizării ratelor de impozitare, iar
în ceea ce priveşte procesul armonizării directe, ar trebui avută în vedere mai mult
armonizarea structurală în locul celei totale.
