SlideShare a Scribd company logo

Teologicele eseuri de teologie ortodoxă

•
•
Radu Teodorescu
Radu Teodorescu
Spiritual
1 of 69
Download to read offline
RADU TEODORESCU TEOLOGICELE ESEURI DE TEOLOGIE ORTODOXĂ 1
INTRODUCERE „Ceea ce vezi scrie în carte şi trimite celor şapte Biserici: la Efes, şi la Smirna, şi la Pergam, şi la Tiatira, şi la Sardes, şi la Filadelfia, şi la Laodiceea.” (Apocalipsa 1, 11) Aceste cuvinte i-au fost adresate Sfântului Ioan Teologul din ceruri dup cum chiar el ne-ă a descoperit în Apocalipsa sa. În Biblie şi în Noul Testament este probabil unul dintre pu ineleţ îndemnuri concrete în care un autor biblic sau sfânt este pus sau îndemnat s scrieă descoperirile sau tr irile sale religioase de c tre Dumnezeu. Departe de mine gândul c aşă ă ă ajunge la starea şi la nivelul Sfântului Ioan Teologul. Totuşi, Sfântul Ioan Teologul urmând proorocilor şi drep ilor Vechiului Testament ne-a l sat un model şi un exemplu de a scrieţ ă teologie pentru a le comunica semenilor cuvântul sau voia lui Dumnezeu. Dac Sfântul Ioană Teologul nu ar fii scris la îndemnul lui Dumnezeu Apocalipsa, probabil c azi nu am fii ştiut c elă ă a fost un sfânt al lui Dumnezeu. În acest duh al Sfântului Ioan Teologul între anii 2011 şi 2012 am avut ocazia de a scrie mai multe eseuri de teologie. Mare parte dintre ele au fost publicate pe internet şi sunt disponibile online. Totuşi, am g sit de cuviin s fac o selec ie dintre toate cele publicate cuă ţă ă ţ cele mai bune şi s le adun la un loc pentru cititorul dornic de a înv a şi a aprofundaă ăţ adev rurile dogmei şi credin ei ortodoxe. În acest sens am selectat pe cele mai bune dintreă ţ eseuri şi scrieri. Tematica abordat în acest volum variaz de la cuvinte scrise ocazional sub stresulă ă timpului şi al circumstan elor pân la momente de linişte şi contempla ie. Astfel cititorul v-aţ ă ţ putea s aib la îndemân mai compact şi mai bine grupate diferite problematici pe care eu leă ă ă consider de interes teologic şi de actualitate. Am scris astfel din dorin a de a actualiza mesajulţ ortodoxiei şi al sfin ilor p rin i în timpurile şi vremurile noastre.ţ ă ţ Nu m pretind un mare scriitor şi mai ales nu m pretind un mare teolog ortodox. Totuşi,ă ă am datoria de a scrie şi a înv a ceea ce la rândul meu şi eu am înv at de la al ii fie în şcolileăţ ăţ ţ de teologie sau de la diferi i teologi ortodocşi cu care am avut ocazia s intru în leg tur peţ ă ă ă parcursul anilor. Teologia ortodox este dinamic şi în dialog cu marile probleme şi marileă ă fr mânt ri ale timpurilor şi vremurilor noastre.ă ă Eseurile grupate aici sub titlul sugestiv şi simbolic de Teologicele este menit s ofere ună reper credinciosului şi teologului ortodox care se afl în dialog cu lumea în care tr ieşte. Deă ă multe ori putem sim ii o ambivalen dintre via a noastre religioas sau via a credin ei şi via aţ ţă ţ ă ţ ţ ţ lumii înconjur toare în care tr im. Ce avem de f cut în astfel de situa ii am voit s ofer ună ă ă ţ ă r spuns celor care sunt interesa i s îl afle.ă ţ ă Cititorul îmi v-a ierta stilul şi modul mai împr ştiat de a îmi face cunoscute ideile aceastaă din cauza faptului c am scris în cele mai multe cazuri presat sau gr bit de timp şi diferiteă ă activit i. În general în ultimii ani am avut şansa de a scrie destul de pu in şi mai pu inăţ ţ ţ ă teologie. Tematicile pe care le-am abordate în aceste teologice sunt din punctul mau de vedere de actualitate pentru zilele în care tr im. Evident ele nu sunt o cronic a vremurilor noastre ciă ă mai mult o abordare şi un r spuns la ceea ce este mai stringent în zilele noastre.ă Am scris astfel despre problematicile omului actual oferind mai multe r spunsuri şiă posibilit i de rezolvare a unora dintre impasurilor vie ii religioase şi a dogmei ortodoxe.ăţ ţ 2
R spunsurile mele scrise nu sunt totalitare ele fiind deschise dezbaterilor fiindc în unele cazuriă ă ambiguitatea este dominant şi o perspectiv sau o viziune definitorie asupra problematicilor aă ă fost greu de realizat. Prin urmare, cititorul v-a avea acces la un nou volum sau carte de teologie ortodox . Ceiă care sunt familiari cu problematicile sau tematica teologiei ortodoxe o vor putea face citind rândurile de fa . Cei care vor s se famlirizeze vor avea de unde s înceap . Ele nu suntţă ă ă ă grupate cronologic şi nici tematic ci mai mult structural. Începând cu problemele pl cerii şi aă nevoii de autocontrol a omului contemporan am inclus şi câteva medita ii bisericeşti la anumi iţ ţ sfin i mai importan i ai ortodoxiei. Toate acestea din dorin a de a l sa o m rturie a vremurilorţ ţ ţ ă ă şi problematicilor timpului de azi. Ne confrunt m nu cu noi probleme ci mai mult cu noi repeti iiă ţ ale trecutului. Dup cum am ar tat a ieşii din acest cerc vicios al repeti iei istoriei, presupune aă ă ţ cunoaşte trecutul şi a aduce m rturie despre vremurile în care tr im.ă ă CUPRINS INTRODUCERE CONFLICTUL PL CERII: PL CEREA VOLUPTOAS [P TIMAŞ ] ŞI PL CEREA SPIRITUALĂ Ă Ă Ă Ă Ă Ă [ANGELOLOGIC ]Ă CONSIDERA II ORTODOXE REFERITOARE LA ÎNV TURA SAU DOCTRINA PURGATORIULUIŢ ĂŢĂ DESPRE LIBERTATEA FILOSOFIC , LIBERTATEA PNEVMATOLOGIC ŞI LIBERTATEA OBIŞNUITĂ Ă Ă DESPRE LINIŞTE ŞI T CEREĂ EXOTEOLOGIA, OPINII ŞI DISCU IIŢ GÂNDURI LA SFÂRŞIT DE AN ASTRONOMIC 2011 ŞI ÎNCEPUT DE AN ASTRONOMIC 2012 LUMEA CUM ESTE EA ŞI CUM O VREA DUMNEZEU MÂNTUIRE, SOTERILOGIE SAU AM GIRE?Ă MEDITA IE DE LA S TPT MÂNA PATIMILOR ANUL 2012Ţ Ă Ă MEDITA IE LA POSTUL MARE 2012Ţ CONFUZIA AGHIOGRAFIC : SFIN I ADEV RA I ŞI SFIN I FALŞIĂ Ţ Ă Ţ Ţ SETEA DE SUPARANTURAL ŞI METAFIZIC SFÂNTUL DIONISIE AREOPAGITUL Un sfânt uitat al istoriei TEOLOGUL, OM AL BINELUI ŞI AL LUMINII OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT TRONUL LUI DUMNEZEU ŞI ÎMP R IA CERURILORĂ ĂŢ HERUVIMUL CU SABIE DE FOC ANGHELOFILIA PROBLEMA CANONICIT II ANGHELOFILIEIĂŢ ÎNGERI ŞI ANGELOLOGIE ÎN EVUL MEDIU ÎNGERI, SPIRITE ORI DUHURI SAU DIAVOLI, ZEI ORI EXTRATEREŞTRII? ÎNGER SAU SPIRIT: ANGELOLOGIE SAU SPIRITUALITATE? DESPRE DAC MAI EXIST SPERAN DINCOLO DE MORMÂNT?Ă Ă ŢĂ ASCEZ ŞI AUTOCONTROLĂ PAŞTELE 2011 CUVÂNT LA S RB TOAREA SFIN ILOR ÎMP RA I CONSTATIN ŞI ELENAĂ Ă Ţ Ă Ţ 3
CONFLICTUL PL CERII: PL CEREA VOLUPTOAS [P TIMAŞ ] ŞI PL CEREA SPIRITUALĂ Ă Ă Ă Ă Ă Ă [ANGELOLOGIC ]Ă Pl cerea este o no iune ampl . O defini ie a pl cerii este simplu de oferit de mai to iă ţ ă ţ ă ţ dintre noi. Pl cerea este ceea ce ne încânt , ceea ce ne ofer stimuli sau excita ii senzorialeă ă ă ţ agreabile şi ceea ce ne d senza ii frumoase. Etic şi moral îns no iunea de pl cere este cât seă ţ ă ţ ă poate reprobabil : astfel, unii pot g sii pl cere în furt, abuz sexual, pedofilie, asuprire sauă ă ă tiranie ca s enumer m numai câteva no iuni negative. Prin urmare, pl cerea este o no iuneă ă ţ ă ţ bivalent sau polivalent . Exist pl ceri mici şi mari, sau exist pl ceri personale sau colective.ă ă ă ă ă ă De mai multe ori auzim expresii cum ar fii: mi-a pl cut serialul, actorul sau filmul cutare.ă Sau în lumea copiilor auzim expresia: F t Frumos şi Ileana Cosânzeana sunt eroii care îi plac celă mai mult. Pl cerea este o „no iune care ne inund ” şi nu putem face abstra ie de ea. Fieă ţ ă ţ placem sau displ cem pe cineva, fie iubim sau urâm o anumit persoan . Totuşi, pl cerea maiă ă ă ă ales în religie şi ortodoxie este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o „categorie care intr sub inciden a ra ionalului.” De ce spun pl cere care intr sunt inciden a ra ionalului?ă ţ ţ ă ă ţ ţ Mai bine spun, exist pl ceri ira ionale?ă ă ţ Experien a şi istoria demonstreaz c exist pl ceri ira ionale. Ce este o pl cereţ ă ă ă ă ţ ă ira ional ? Pl cerile ira ionale sunt „o nega ie a omului şi a fiin ei.” Astfel ar fii destul sţ ă ă ţ ţ ţ ă amintesc de sadomasochism, bestialitate sau brutalitate care s nu mai vorbesc de violuri sauă agresiuni sexuale. Toate acestea caut pl cerea. Agresiunile sexuale sunt mai toate în c utareă ă ă de pl cere. Toate acestea ne duc la concluzia c spre deosebire de stimulii gândirii, stimuliiă ă pl cerii sunt ira ionali.ă ţ Astfel, pl cerea este adictiv , cu cât avem mai mult pl cere, cum cât vrei mai mult .ă ă ă ă ă Trebuie s ştim c pl cerea în sine nu este o no iune care scap „considera iilor şi limiteloră ă ă ţ ă ţ ştiin ifice.” Astfel, exist o dimensiune ştiin ific a pl cerii. În urm toarele câteva rânduri voiţ ă ţ ă ă ă analiza chestiunea pl cerii. Omul are din punct de vedere ştiin ific 5 sim uri: este vorba de auz,ă ţ ţ v z, pip it, gust şi miros. Prin urmare, to i stimulii pl cerii care vin în om intr în noi prin acesteă ă ţ ă ă 4
cinci organe de sim . Prin v z avem în primul rând „pl cerea vizual ” care poate fii exprimatţ ă ă ă ă prin culori, peisaje, filme, seriale, picturi frumoase şi altele. Dat tot v zul poate s se desfeteă ă prin privirea la reviste, filme sau fotografii pornografie ori erotice. Acestea produc o pl cereă negativ în om.ă Mai mult decât orice pl cerea este o no iune care dup cum am spus trebuie controlat .ă ţ ă ă „Controlul pl cerii” este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „ra ionalitate aă ţ pl cerii.” Pl cerea ra ional este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o adev rată ă ţ ă ă ă pl cere. Adev rata pl cere este dincolo de orice „pl cerea spre slava lui Dumnezeu.” Lumeaă ă ă ă de azi este din nefericire orientat hedonist. Goana dup pl ceri este o tr s tur a lumii de azi.ă ă ă ă ă ă Mai mult decât orice sunt c utate pl cerile de natur sexual . Nu putem nega c oraşeleă ă ă ă ă noastre nu sunt inundate de pornografie şi de erotism. Pl cerile sexuale îi atac cel mai multă ă pe cei tineri dintre noi. Sexul a devenit astfel dintr-o modalitate de reproducere o industrie a pl cerii.ă Industria sexual este o mare înşel ciune. Aceasta fiindc dup cum ştim, prină ă ă ă sexualitate omul are datoria de a se reproduce dup cuvântul lui Dumnezeu de la începuturileă lumii: „creşte i şi v înmul i i.” Industria sexului este o industrie eronat fiindc „exploateazţ ă ţ ţ ă ă ă un instinct sau o nevoie biologic a omului.” Biserica consider astfel pe to i cei care producă ă ţ materiale pornografice sau erotice duşmani ai ei şi a lui Dumnezeu fiindc ei „r st lm cescă ă ă ă sexualitatea şi reproducerea omului.” La fel cum sexul exploatat la maxim în zilele noastre aduce o pl cere aparent şi iluzorie,ă ă tot la fel de bine drogurile [alcoolul, ig rile, narcoticele] şi altele sunt probleme ce nu le putemţ ă ignora. Toate acestea au ca şi centru pl cerea. Metaforic am putea spune c „pl cerile suntă ă ă idolatrizate” de mai mul i semeni de ai noştii. Toate aceste pl ceri care sunt dumnezeii lumiiţ ă noastre, sunt îns din categoria pl cerilor voluptoase sau p timaşe. Pornografia în special esteă ă ă un exponent al volupt ii. A vedea b rba i sau femei dezbr cate în acte sexuale obscene esteăţ ă ţ ă pentru mul i singurul motiv de a fii şi singura percep ie a no iunii de pl cere.ţ ţ ţ ă Pl cerea voluptoas are în sine ceea ce am putea denumii „germenii imoralit ii şi aă ă ăţ eşecului sau a rat rii etice a omului.” Pl cerea voluptoas este o pl cere fals sau mai bineă ă ă ă ă spus un surogat al pl cerii. De ce consumatorii de pornografie ajuns c îşi vând şi sufletele şiă ă ă averile pentru un plus de pl cere? De ce unii sunt dispuşi s ucid pentru un pahar de alcool înă ă ă plus? De ce consumatorii de ig ri au s n tatea distrus şi sistemul nervos epuizat?ţ ă ă ă ă Astfel, pl cerea voluptoas este un duşman al omului ce trebuie înfrânt. Dar mai există ă ă un alt fel de pl cere pe care dup cum voi încerca s ar t are cu totul alte însemn tate. Există ă ă ă ă ă astfel pl ceri de natur spiritual sau angelologic . Ce sunt pl cerile spirituale? Pl cerileă ă ă ă ă ă spirituale sunt imateriale sau dac sunt materiale sunt foarte pu in perceptibile. Pl ceriă ţ ă spirituale ştim c sunt dragostea de Dumnezeu, credin a în Dumnezeu, studiu spiritualit ii şi ală ţ ăţ angelologiei, cunoaşterea lui Dumnezeu. Cunoaşterea lui Dumnezeu nu poate fii asem nat cuă ă nici un fel de pl cere p timaş sau voluptoas .ă ă ă ă Pl cerile angelologice sau spirituale sunt mai mult decât orice „pl ceri metafizice şiă ă dincolo de sim uri.” T mâia, muzica bisericeasc , frumuse ea icoanelor sau a picturilorţ ă ă ţ religioase la fel ca şi formele arhitectonice ale Bisericilor, sunt toate expresii ale unei pl ceriă spirituale extrasenzoriale şi angelologice. Astfel, în elegem c sim urile omului se potţ ă ţ spiritualiza sau înduhovnicii angelologic, dar se pot şi diavoliza sau demoniza prin voluptate şi patim . Voluptosul este mai multe ori un „camuflaj” al diavolilor. Astfel, în spatele patimiloră omului sfin ii p rin i ne spun c se ascund diavoli care îl duc pe om în p cat.ţ ă ţ ă ă 5
Momeala diavolilor este mai mult decât orice „pl cerea voluptoas .” Pl cerea voluptoasă ă ă ă nu are o finalitate transcendent . Ea este mai mult decât orice o pl cere aparent , ună ă ă grosierism. Aceasta mai ales fiindc în spatele pl cerii voluptoase idolatrizat şi adulat de ceiă ă ă ă mai mul i dintre contemporanii noştrii nu se ascunde nimic inteligent şi egoist. Pl cereaţ ă voluptoas este simbolul omului egoist şi individualist. Omul egoist îşi urm reşte pl cerile şiă ă ă interesul propriu cu orice risc şi cu orice pre . Egoismul este echivalentul moral al pl ceriiţ ă voluptoase. Psihologia volupt ii este una „înşel toare.” Momit de voluptate, omul ajunge s creadăţ ă ă ă c pl cerea este singurul sens al vie ii. Alte sensuri ale vie ii sunt îns credin a în Dumnezeu,ă ă ţ ţ ă ţ faptele bune, dragostea, înfrânarea asceza, rug ciunea, frecventarea Bisericii, lecturileă spirituale şi cele asemenea. Trebuie s ştim c iubirea de Dumnezeu nu este în nici un caz ună ă fapt voluptos. Astfel, iubirea de Dumnezeu este un fapt care ine de universul spiritual.ţ Spiritualitatea este astfel ceea ce am putea denumii categoria pl cerii iubirii de Dumnezeu.ă Nu trebuie s ne sfiim sau s ne ruşin m de iubirea de Dumnezeu. Dar trebuie s ştim că ă ă ă ă iubirea de Dumnezeu este mai mult decât orice o iubire total . Iubirea de Dumnezeu este astfelă iubirea sfin ilor. În acest sens, nu putem spune c sfin ii şi credincioşii Îl iubesc pe Dumnezeuţ ă ţ „cu voluptate” Iubirea de Dumnezeu este un act total şi profund. Iubirea de Dumnezeu este dincolo de orice ceea ce am putea denumii o iubire spiritual şi spiritualizat . Astfel, iubindu-Lă ă pe Dumnezeu nu devenim mai voluptoşi ci din contr ne spiritualiz m. Procesul deă ă spiritualizare începe în via a creştin odat cu botezul şi se încheie cu moartea omului.ţ ă ă Omul nu este în nici un caz o fiin a volupt ii. Voluptatea este prin urmare un lucru peţă ăţ care trebuie s îl evit m. Omul voluptos este mai mult decât orice un om p timaş. În omulă ă ă voluptos „pl cerea este dumnezeu.” În omul voluptos sim urile devin nu canale fireşti de aă ţ comunica cu natura din exterior ci mai mult decât orice „c i de a ob ine pl cerea.” Pl cereaă ţ ă ă trebuie s fie astfel subordonat min ii În momentul în care mintea devine subordonat deă ă ţ ă pl cere, am putea spune c omul este situat într-un raport greşit.ă ă A ne putea domina „foamea şi setea de pl cere” se poate realiza numai prin cump tare,ă ă post, rug ciune, o puternic punere în func ie a credin ei şi dorin a de a face bine. Voluptateaă ă ţ ţ ţ este acea „cale larg ” de care vorbeşte Domnul Iisus Hristos în înv turile Sale care duce laă ăţă pierzanie. Excesul de pl cere ca şi excesul de alcool este un r u pe care trebuie s îl biruim. Aă ă ă birui ira ionalitatea pl cerii este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „cucerireaţ ă sinului” care este cel ce ne poate duce în ispit .ă Vremea noastr este mai mult decât orice o vreme a „desp timirii” şi în nici un caz oă ă vreme a „împ timirii.” Voluptatea este am putea spune „camuflajul patimii şi a r ului.” Înă ă Dumnezeu putem birui r ul nostru primordial. Aceasta fiindc dac nu biruim r ul acesta ne v-aă ă ă ă birui şi pe noi. CONSIDERA II ORTODOXE REFERITOARE LA ÎNV TURA SAU DOCTRINA PURGATORIULUIŢ ĂŢĂ 6
Lumea religiei şi lumea ştiin ei sunt din punct de vedere obiectiv dou lumi paralele şiţ ă care nu au prea multe puncte de convergen . Religia este categoria sau domeniul care îlţă uneşte pe om cu Dumnezeu sau care pune bazele rela iei dintre Dumnezeu şi om. Creat deţ Dumnezeu, omul are sau nu are o rela ie cu Dumnezeu. Astfel, oamenii se împart în douţ ă categorii: oameni religioşi sau oameni credincioşi [morali] şi oameni nereligioşi sau oameni necredincioşi [imorali]. În special religia, şi mai pu in ştiin a înva c lumea de aici nu esteţ ţ ţă ă singura lume. Astfel creştinismul, iudaismul sau elenismul toate sus in c mai exist o lume dincolo deţ ă ă a noastr . Aceast lume nu este undeva în univers ci dincolo de univers. Problema majoră ă ă apare atunci când se ajunge la „cartografierea sau compartimentarea” lumii „de dincolo.” Astfel lumea de dincolo nu este pe planeta Beta Pictoris, pe Orion, pe Sirius sau pe alte sisteme solare. La fel de bine, lumea de dincolo nu este nici pe alte galaxii dincolo de cea a noastr ,ă cum ar fii Andromeda, Hydra sau Malin. Iudaismul, creştinismul şi elenismul sunt de acord c dincolo de lumea noastr , există ă ă doar dou spa ii: paradisul şi infernul. În special creştinismul este de p rere c dincolo deă ţ ă ă aceast via , omul este dus fie în paradis sau fie în infern în func ie de modul în care şi-a tr ită ţă ţ ă via a sa pe acest p mânt. Înzestrat cu liber arbitru şi cu voin proprie şi autonom , omulţ ă ţă ă poate opta liber între Dumnezeu şi diavol, paradis sau infern. Problema a devenit complicată începând cu evul mediu, în special în cercurile catolice care au ajuns la concluzia c dincolo deă aceast lume nu exist numai paradis şi infern sau Dumnezeu şi diavol ci şi un al treilea spa iu,ă ă ţ care a fost denumit purgatoriu. Acest eseu sau articol vrea s repun în discu ie problema purgatoriului. În doctrinaă ă ţ latin şi catolic se sus ine c sufletele ce nu au f cut p cate mari în aceast via nu voră ă ţ ă ă ă ă ţă merge în infern. Ele vor merge într-un spa iu intermediar denumit purgatoriu unde vor fiiţ chinuite spre a fii cur ite de p catele f cute în via şi apoi vor intra în paradis. Ceea ce ştimăţ ă ă ţă este c înv tura catolic despre purgatoriu se bazeaz pe un verset din Noul Testament ală ăţă ă ă Sfântului Apostol Pavel care le-a scris corintenilor din vremea sa: „Dac lucrul cuiva se va arde,ă el va fi p gubit; el îns se va mântui, dar aşa ca prin foc.” [1, Corinteni 3, 15].ă ă Prin urmare, catolicii au ajuns la concluzia c sufletele celor care nu au f cut p cate mariă ă ă în aceast lume vor fii trimise în „purgatoriu” unde vor fii chinuite de Dumnezeu [aten ie nu deă ţ diavol!] şi dup o perioad de timp pe care numai Dumnezeu o ştie, aceste suflete vor mergeă ă în paradis. Se ştie astfel c ortodoxia nu a fost de acord cu doctrina purgatoriului. Poe i celebriiă ţ cum a fost Dante Aligherii au sus inut şi a popularizat doctrina purgatoriului.ţ Problema purgatoriului este una extrem de spinoas fiindc ea la origini a fost bineă ă inte ionat . Cei care sus ineau purgatoriul la origini, printre care putem enun a pe Sfântulţ ă ţ ţ Grigorie Dialogul pap al Romei, nu au vorbit de „un spa iu intermediar între paradis şi infern,”ă ţ ci mai mult decât orice de faptul c rug ciunile celor vii pentru cei mor i îi pot isp şii pe ceiă ă ţ ă mor i de p cate. Astfel, Biserica din cele mai vechi vremuri s-a rugat pentru cei mor i.ţ ă ţ Purgatoriul îns a devenit mai apoi, prin anul 1274 o problem destul de serioas fiind invocată ă ă şi un mare sinod în Lyon Fran a unde s-a dezb tut aprig aceast problem .ţ ă ă ă Ceea ce s-a remarcat cel mai mult în problema pugatoriului este mai mult decât orice faptul c arunc foarte mult „neîncredere asupra ac iunilor şi deciziilor lui Dumnezeu.” Astfelă ă ă ţ s-ar putea face mai multe paralele istoric cu o alt doctrin eronat care a ap rut în orient cuă ă ă ă mult înaintea purgatoriului. Este vorba de doctrina apocatastazei sau a origenismului care l-a avut ca fondator pe Origen din Alexandria. La fel ca şi catolicismul, Origen fiind bine inte ionatţ a emis opinia c Dumnezeu în iubirea Sa îl v-a mântui chiar şi pe diavol. Origen sus inea astfelă ţ 7
c o „existen a diavolului” ar implica etern un dualism în crea ia lui Dumnezeu: cel al bineluiă ţă ţ şi al r ului.ă Trebuie s ştim îns c nu Dumnezeu a fost cel care l-a determinat pe diavol la r u ciă ă ă ă diavolul a f cut-o din propria ini iativ . În al doilea rând, trebuie s fim conştien i c înă ţ ă ă ţ ă dimensiunea lui Dumnezeu, care este dincolo de cea a noastr , totul este etern şi dină eternitate. Astfel, teologii ortodocşi nu sunt de acord cu doctrina purgatoriului fiindc eaă implic logic un urm tor pas: dac p catele mici ale omului pot fii iertate, atunci şi diavolulă ă ă ă poate fii iertat. Ştim c diavolul a fost condamnat etern de Dumnezeu şi cei care i se al tur înă ă ă lucr rile lui vor avea parte de aceiaşi soart . Astfel pedagogic ortodoxia a respins doctrinaă ă purgatoriului. Aceast respingere dup cum am spus-o şi cu alte ocazii nu înseamn c dincoloă ă ă ă de mormânt nu mai exist speran . Nevoia de a spera într-o via dincolo de mormânt esteă ţă ţă pentru mul i dintre semenii noştri poate ultima speran sau n dejde ce o au fa de cei mor i.ţ ţă ă ţă ţ Ceea ce ortodoxia nu accept este „specula ia sau silogismul” pe baza n dejdilor sau aă ţ ă speran elor omului în fa a mor ii.ţ ţ ţ Astfel, ortodoxia nu a negat niciodat c cei deceda i pot fii mântui i chiar dac au mergă ă ţ ţ ă imediat în infern. Ei îns nu sunt mântui i de chinurile proprii care sunt f cute de Dumnezeu ciă ţ ă de rug ciunile Bisericii şi a celor vii. Aşa s-a instituit în ortodoxie şi în religie aşa numitul cult ală mor ilor. Cultul mor ilor este şi o dovad de recunoştin . Dup cum exist un cult al eroilor, totţ ţ ă ţă ă ă aşa se cuvine ca mor ilor s le aducem un cult de recunoştin . Acest cult de recunoştin adusţ ă ţă ţă de cei vii se manifest prin rug ciuni, ectenii şi litanii pentru cei mor i. Deşi desp r irea dintreă ă ţ ă ţ cei vii şi cei mor i este dureroas şi uneori chiar insuportabil , crezul într-o lume de dincolo deţ ă ă aduce mângâiere şi speran . Suntem obliga i s avem un cult al mor ilor, aceasta mai alesţă ţ ă ţ fiindc printre cei mor i au existat şi sfin i. Aducându-ne aminte de mor i, ne aducem aminteă ţ ţ ţ de sfin ii care au tr it mai înainte de noi.ţ ă Prin urmare, r spunsul dat de ortodoxie este unul negativ în fa a purgatoriului.ă ţ Purgatoriul este o doctrin care „relativizeaz lumea şi pe Dumnezeu.” În al doilea rând,ă ă ortodoxia este conştient din vechime de viclenia şi r utatea diavolului care caut după ă ă ă cuvintele Sfântului Apostol Petru „r gind ca un leu c utând pe cine s înghit .” Diavolul şi ceiă ă ă ă damna i la iad sunt victime ale propriilor voin e şi ac iuni. Libertatea dat de Dumnezeu omuluiţ ţ ţ ă este o libertate care îl duce pe om în spre Dumnezeu care este prin Sine liber. Astfel, ortodoxia este de acord c rug ciunile celor vii pentru cei mor i pot lucraă ă ţ mântuirea lor, adic acceptarea lor în paradis. Biblia, sfin ii p rin i şi vie ile sfin ilor nu ne-auă ţ ă ţ ţ ţ dat nici o informa ie cum c între iad şi iad ar exista o alt lume decât a noastr . Prin urmare,ţ ă ă ă ortodoxia crede c stadiul sufletelor plecate din aceast lume poate fii schimbat pân laă ă ă judecata de apoi. Ortodoxia crede c exist dou judec i pe care cu to ii le vom experimenta din parteaă ă ă ăţ ţ lui Dumnezeu. Astfel chipul lui Dumnezeu în ortodoxia este unul al unui DREPT JUDEC TOR.Ă Prima judecat v-a avea loc imediat dup moarta şi a doua v-a avea loc la finalul lumii. Astfel,ă ă judecata particular şi cea universal pot fii denumite şi judec i subiective sau obiectiv . Amă ă ăţ ă putea refraza c judecata subiectiv este cea care o vom experimenta dup moart şi cealaltă ă ă ă ă care pentru mul i aduce speran şi mângâiere la finalul zilelor şi al lumii. Prin urmare, timpul şiţ ţă rug ciune care le facem pentru cei mor i pot influen a soarta lor dincolo de aceast lume şiă ţ ţ ă timpul în care tr im.ă S-au f cut astfel mai multe reproşuri ortodoxiei cum c nu ar fii „rezonabil ” în ceea ceă ă ă priveşte problema purgatoriului. Aceasta este aşa fiindc dup cum am ar tat mai sus,ă ă ă lucrarea diavolului şi a diavolilor s i se bazeaz pe înşel ciune, decep ie, minciun şi fals.ă ă ă ţ ă 8
Prin urmare, rug ciunile noastre pentru cei mor i au efect dac le facem cu credin şiă ţ ă ţă sinceritate. Aceste rug ciuni sau milostenii care le facem în amintirea şi pomenirea celor mor iă ţ ai noştri sunt efective doar în m sura în care credem în Dumnezeu şi lumea de dincolo. La felă de bine, ortodoxie vorbeşte v mile v zduhului, care sunt instrumentele prin care Dumnezeu v-ă ă a realiza judecata particular . Ortodoxia a opus purgatoriului existen a a 24 de v mi aleă ţ ă v zduhului care sunt modul în care sufletul v-a fii minu ios judecat pentru toate cele ce le-aă ţ f cut în aceast via . În aceste v mi care nu sunt purgatoriu, sufletul v-a fii judecat pentruă ă ţă ă toate r ut ile comise pe p mânt. Aceste 24 de v mi se leag în special de minciun , r utate,ă ăţ ă ă ă ă ă înşel ciune, furt, desfrâu, be ie perversitate şi tot ceea ce este r u.ă ţ ă Prin urmare, purgatoriul este o fic iune şi poate chiar o înşel torie a celui r u.ţ ă ă DESPRE LIBERTATEA FILOSOFIC , LIBERTATEA PNEVMATOLOGIC ŞI LIBERTATEA OBIŞNUITĂ Ă Ă Problema libert ii este veche şi extrem de cunoscut . Omul este astfel o fiin aăţ ă ţă libert ii care se poate exprima şi manifesta pe sine ca fiind autentic şi adev rat numai înăţ ă libertate. Ce înseamn libertate? Este un fapt pe care toat lumea îl cunoaşte. Libertatea esteă ă opusul robiei sau al sclavagiei. Libertatea este am putea spune dreptul de a te exprima sau a omului în sine de a se exprima pe sine. Prin urmare, în elegem prin libertate posibilitateaţ omului de a se realiza sau de a se împlinii pe sine. În mod natural to i oamenii sunt ferici i cândţ ţ sunt liberi. Astfel, libertatea aduce fericire şi bucurie omului. În mod instinctiv omul este bucuros când este liber şi trist când este robit sau sclav. Tema libert ii este îns mult mai complex decât pare. Acesta mai ales fiindc atunciăţ ă ă ă când omul are libertatea nu o pre uieşte. Omul liber, nu ştie s pun pre pe libertate numaiţ ă ă ţ dup ce nu o mai are. Omul liber este prin urmare omul ce nu este robit. Oricum, no iunea deă ţ libertate este vast . Exist unii care vorbesc de o dimensiune „cosmic a libert ii.” Mariiă ă ă ăţ savan i îns ne spun c deşi aparent universul este liber, în realitate nu este chiar atât de liber.ţ ă ă Dumnezeu şi legile astronomice guverneaz universul şi nimic în tot acest imens spa iu cosmică ţ nu are loc la întâmplare. Spa iu cosmic este produs al libert ii lui Dumnezeu.ţ ăţ Trebuie s ştim c Dumnezeu este prin Sine liber. În elegem prin libertatea lui Dumnezeuă ă ţ „faptul c Dumnezeu nu este condi ionat de nimeni şi nimic.” Ca „chip al lui Dumnezeu” omulă ţ este şi el liber. Dar trebuie s în elegem c omul nu are o libertate absolut . Fiin absolută ţ ă ă ţă liber este numai Dumnezeu. Prin urmare, libertatea omului prin care omul tânjeşte laă împlinirea sa este „o reflec ie sau mai mult decât orice un chip al libert ii lui Dumnezeu.”ţ ăţ Libertatea este o no iune ampl şi polivalent . Astfel ştim c libertatea este o tem aţ ă ă ă ă filosofiei. Diferite şcoli de filosofie au dat diferite defini ii libert ii. Oricum, filosofia consideraţ ăţ 9
în antichitate c adev rata libertate este cunoaşterea sau gnoza. Astfel cel ce aspira laă ă adev rata libertate, era „filosoful sau gnosticul.” Libertatea este o tem care a fr mântată ă ă marile min i ale omenirii. Filosofi, sociologi, medici, savan i au interogat referitor la ceea ceţ ţ este libertatea. Astfel s-au dat nenum rate defini ii libert ii. Omul liber este omul care poateă ţ ăţ face ceea ce vrea sau îşi poate exercita voin .ţă Între actul de a voi şi cel de a fii liber exist astfel o leg tur cât se poate de strâns . Po iă ă ă ă ţ fii liber numai când faci ceea ce vrei. Problema apare atunci când voin a vrea lucruri rele.ţ Aceasta este o libertate fals . Falsitatea libert ii este mai mult decât orice ceea ce voi ar taă ăţ ă în urm toarele rânduri. Libertatea este dincolo de orice ceea ce vom ar ta în urm toareleă ă ă rânduri. Din început Dumnezeu l-a creat pe omul liber. La facere omul avea şansa s „aleagă ă între bine şi r u.” Prin urmare, libertatea presupune posibilitatea de a alege.ă Problema central a libert ii apare în primul rând în posibilitatea de a alege între bine şiă ăţ r u. Binele odat ales ne duce la adev rate libertate, în timp ce atunci când alegem r ul, tr imă ă ă ă ă în am gire. Am girea libert ii este extrem de des întâlnit de mul i. Sunt mul i care cred că ă ăţ ă ţ ţ ă sunt liberi dar de fapt sunt înrobi i fie de propriul ego [în special în cazul celor trufaşi şiţ orgolioşi]. Omul mândru nu este în nici un caz un om liber fiindc el nu este gata s accepteă ă alte p reri şi opinii decât ale sale.ă Libertatea este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii posibilitatea de a alege în termenii şi parametrii propriei voin e. Voin a omului este o expresie a libert ii. Oricum,ţ ţ ăţ adev rata libertate se g seşte numai în Dumnezeu. Dumnezeu este am putea spune cheiaă ă libert ii. Dumnezeu a dat omului libertate de a alege între bine şi r u. Tema libert ii a fostăţ ă ăţ elogiat şi cântat în marile scene ale lumii şi reprezentat în nenum rate opere artistice şiă ă ă ă sculpturi. Una dintre cele mai renumite sculpturi a libert ii este cea a Statuii libert ii din SUA.ăţ ăţ Statutia libert ii pe care to i ce trec prin statul New York o pot vedea este un simbol alăţ ţ „libert ii universale.”ăţ Oricum nu voi vorbii aici despre „libertatea universal ” sau alte astfel de topici ci maiă mult de libertatea omului în raport cu Dumnezeu. Drama libert ii frânte a omului pleac de laăţ ă Dumnezeu. Când raportul omului cu Dumnezeu nu este în conformitate cu voia lui Dumnezeu, omul tr ieşte drama libert ii. Trebuie s ştim c exist o dram a libert ii sau mai mult decâtă ăţ ă ă ă ă ăţ orice o tragedie a libert ii. Tragedia libert ii apare când omul nu vrea ceea ce vreaăţ ăţ Dumnezeu sau când omul vrea r ul.ă Opusul libert ii în Dumnezeu este oprimarea, represiunea şi totalitarismul. Trebuie săţ ă ştim din trecut c mai mul i mari sfin i ai ortodoxiei fiind închişi se sim eau liber. Dou cazuriă ţ ţ ţ ă celebre au fost cele ale sfin ilor apostoli Petru şi Pavel, întemni a i la Roma pe vremeaţ ţ ţ împ ratului Nero. În temni fiind paradoxal sfin ii Petru şi Pavel se sim eau liberi şi mai liberiă ţă ţ ţ ca niciodat . Din ce cauz ? Fiindc ştiau c erau închişi pentru o cauz dreapt . Privarea deă ă ă ă ă ă libertate, apare în momentul nu când cineva nu este liber ci când voin a lui este dep rtat deţ ă ă la bine şi îndreptat în spre r u. R ul şi slujirea lui sub toate formele nu este libertate ci maiă ă ă mult decât orice ceea ce am putea denumii „iluzia şi înşel ciunea sau am girea libert ii.”ă ă ăţ În orice caz, abuzuri de libertate ştim de foarte multe ori şi în foarte multe cazuri. R ulă este mai mult decât orice nu o nega ie a libert ii ci un exces al libert ii. Excesul de libertate,ţ ăţ ăţ sau libertatea eronat în eleas este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „robia sauţ ă sclavia.” Absolutul libert ii este mai mult decât orice via a în Dumnezeu. Libertatea absolutăţ ţ ă a omului apare numai când între voin a lui Dumnezeu şi voin a omului este o subordonareţ ţ deplin . Omul este un „subordonat al lui Dumnezeu.” Ca şi crea ie a lui Dumnezeu, omul seă ţ cuvine s asculte de Dumnezeu.ă 10
Sfin ii p rin i ne spun c mai înainte de începuturile lumii şi ale cosmosului, Dumnezeu aţ ă ţ ă creat lumea nev zut , aten ie nu lumea OZN şi a extratereştrilor. În aceast lume din ceruriă ă ţ ă acolo sus dincolo de univers şi de planete şi galaxii, a avut loc o r zvr tire sau rebeliune. Aă ă treia parte a îngerilor lui Dumnezeu s-au r zvr tit împotriva Creatorului, a lui Dumnezeu Tat l.ă ă ă Motivele acestei rebeliuni, r zvr tiri sau r scoale a îngerilor a fost un pretext pe care Satană ă ă unul dintre cei mai frumoşi îngeri ai lui Dumnezeu [unii sfin i p rin i tind s încline c func ia luiţ ă ţ ă ă ţ Satan înainte de expulzarea lui din ceruri ar fii fost cel de înger al muzicii, înger care se ocupa cu supravegherea cântecelor şi a cânt rilor de laud adus lui Dumnezeu]. Ceea ce sfin iiă ă ă ţ p rin i şi Biblia ne spune este c Satan care a devenit diavol a fost izgonit din ceruri. Odată ţ ă ă izgonit a fost aruncat în infern. Aşa s-a fondat dup sfin ii p rin i filosofia r ului şi a maleficului. Sfin ii p rin i ne spuneă ţ ă ţ ă ţ ă ţ c diavolul ur şte libertatea noastr dat de Dumnezeu. În acest sens, diavolul este cel care i-aă ă ă ă în posesie cu for a. Iadul unde au fost arunca i diavolii şi unde se vor duce cei ce le urmeazţ ţ ă lor, este fondat pe lipsa de libertate etern . Cum putea remedia revoltele sau r zvr tirile oriă ă ă rebeliunile împotriva lui Dumnezeu? Sfin ii p rin i ne înseamn la ascultare de Dumnezeu. A asculta de Dumnezeu, a fiiţ ă ţ ă supuşi lui Dumnezeu sau credincioşi lui Dumnezeu este mai mult decât orice un exerci iu aleţ libert ii noastre. Ne ar t m libertatea noastr numai în m sura în care ascult m de Dumnezeuăţ ă ă ă ă ă şi ne supunem lui Dumnezeu. Din nefericire vremurile în care tr im sunt superficiale, omulă crezând c libertatea este un simplu dat al obişnuin ei. P rin ii din vechime spuneau că ţ ă ţ ă „adev rata libertate o avem numai când suntem robii lui Dumnezeu.”ă Zilele pe care le tr im la acest început din an 2011 sunt zile în care trebuie s ne ridic mă ă ă mai serios şi mai profund problema libert ii. Matematica libert ii ne spune c suntem liberi cuăţ ăţ ă adev rat numai în Dumnezeu. Abuzul de libertate, înseamn a nu mai fii liberi şi a nu mai fiiă ă sub ascultarea lui Dumnezeu. DESPRE LINIŞTE ŞI T CEREĂ 11
Liniştea şi t cerea sunt doi termeni sinonimici dar nu identici. Starea de linişte este oă stare mult mai complex decât starea de t cere. De obicei liniştea şi t cerea seă ă ă intercondi ioneaz reciproc. Starea de linişte este am putea spune mult mai profund decâtţ ă ă starea de „t cere.” Liniştea poate fii de mai multe feluri dar în prezentele rânduri m voi opriiă ă în special la dou aspecte: liniştea fizic , adic absen a zgomotelor, şi liniştea sufleteasc .ă ă ă ţ ă Ceea ce voi încerca s analizez în aceste rânduri este mai mult decât orice paradoxul liniştiiă sufleteşti a omului. Spun paradox fiindc liniştea sufleteasc a omului nu este neap rată ă ă condi ionat de liniştea fizic , adic absen a zgomotelor.ţ ă ă ă ţ Atât liniştea fizic cât şi liniştea sufleteasc sunt benefice omului. Liniştea fizic îl face peă ă ă om s se concentreze, s î i adune func iile intelectuale sau voli ionale şi s ne pun în ac iune.ă ă ţ ţ ţ ă ă ţ În acest sens, o şcoal , fie c este gimnaziu, liceu sau universitate nu poate s îşi ducă ă ă ă activitatea la îndeplinire dac nu are parte de linişte. T cerea este şi ea o expresie fizic , adică ă ă ă poate însemna absen a zgomotelor dar mai mult decât orice absen a unui temperamentţ ţ agresiv şi violent. S-a remarcat de mai mul i c persoanele violente sunt şi persoaneţ ă zgomotoase adic persoane care nu ştiu s tac sau nu sunt deprinse cu t cerea.ă ă ă ă Expresia „t cerea este de aur vorba de argint,” este mai mult decât orice o parte aă eseului meu prezent. T cerea fizic este dup cum voi ar ta de mai multe feluri. Dar ceea ceă ă ă ă este cel mai semnificativ este c t cerea este sau mai bine spus poate fii profund . Se poate să ă ă ă existe t cere aparent sau t cere profund . Astfel, c lug rii sunt mai mult decât orice persoaneă ă ă ă ă ale t cerii profunde. Cu cât o persoan ajung s se aproprie de Dumnezeu sau s Îl cunoască ă ă ă ă ă mai bine, cu atât s-a remarcat c acea persoan devine mai t cut şi mai pu in predispus aă ă ă ă ţ ă vorbii. Vorb re ul poate fii mai mult decât orice un palavragiu sau o persoan care îndrugă ţ ă ă vrute şi nevrute. În acest sens sens tot în elepciunea colectiv spunea c „vorba mult s r ciaţ ă ă ă ă ă omului.” Problema t cerii a ajuns şi în rândul sfin ilor. Astfel, în Noul Testament, Sfântul Pavelă ţ spunea referitor la predicatori c mai bine cinci cuvinte pe în eles decât zece mii f r deă ţ ă ă în eles. Mai mul i sfin i ai m n stirilor ortodoxe au impus ca pe teritoriul sau spa iul lor s nu seţ ţ ţ ă ă ţ ă vorbeasc şi s se p streze liniştea. Atunci când intr m în Biseric vorbim dac avem ceva deă ă ă ă ă ă spus în şoapt şi nu zbier m, zbieratul sau strig tele ori r getele într-o Biseric , cas deă ă ă ă ă ă rug ciune însemnând lips de credin şi de evlavie.ă ă ţă În special în marile metropole problema t cerii şi a liniştii este una fundamental .ă ă Aceasta fiindc deprins cu zgomotul omul nu mai ştie ce este t cerea şi liniştea. Forfota,ă ă zgomotul continuu, muzica de bâlci sau de pia ori târg obosesc omul. Astfel, într-oţă comunitate de oameni, dac cineva permanent pe o scar de bloc ascult muzic rock cuă ă ă ă volumul dat la maxim nu numai c este sanc ionat dar v-a fii în cele din urm şi eliminat dină ţ ă comunitatea respectiv .ă Lumea de azi, sau lumea secolului al XX-lea este o lume zgomotoas , lume care vrem nuă vrem nu este deprins cu liniştea şi t cerea. Atmosfera din marile metropole cu toateă ă zgomotele şi fream tele ei este de prea multe ori mult prea incendiar . Astfel, câ i din marileă ă ţ metropole nu îşi doresc s stea într-o cas de munte unde nu sunt deranja i de zgomoteleă ă ţ maşinilor ce se gonesc una pe alta sau de muzica dat la maxim a mai multor baruri sauă localuri de noapte. Sfin ii P rin i ne spune c sufletului omului se poate reculege numai în linişte şi cţ ă ţ ă ă vorbirea în deşert este d un toare sufletului. Aceasta fiindc sufletul omului, deşi este oă ă ă entitate pnevmatic sau spiritual este şi una matematic . Un suflet care ascult muzic rockă ă ă ă ă 12
continuu şi la maxim se îmboln veşte. Astfel muzica poate îmboln vii suflete la fel cum leă ă poate t m dui.ă ă Un om liniştit este un om cu sufletul împ cat. Calitatea de „suflet liniştit” în mare nu oă g sim în discoteci, baruri sau localuri mai mult sau mai pu in famate unde muzica poate fii auziă ţ de o distan de sute de metrii sau uneori chiar un kilometru. Pentru a se linişti sau a deţă descoperii pe sine însuşi sufletul are nevoie de t cerea. T cerea este timpul intern al sufletului.ă ă S-a şi remarcat c chiar şi planete sau animalele domestice cresc mult mai armonio în t cereaă ă decât pe o muzic nebuneasc .ă ă Oferta muzical a secolului nostru, secolul al XXI-lea este mult mai periculoas decât celeă ă ale secolelor precedente mai pu in secolul al XX-lea. Paradoxal secolul al XX-lea denumit şiţ secolul vitezei a adus cu sine 2 r zboaie mondiale, ceea ce antichitatea şi evul mediu nu auă cunoscut. Secolul al XX-lea nu a fost în nici un caz un secol al liniştii şi probabil c în acestă secol atât de ova ionat şi l udat s-au pierdut cele mai multe suflete din istorie. Dup cum amţ ă ă spus, în esen a sa ultim sufletul omului simte mai mult decât orice nevoie de linişte. Ce esteţ ă un suflet liniştit? Un suflet liniştit este mai mult decât orice un suflet împ cat cu sine, lumea şiă Dumnezeu. Din nefericire în zilele noastre vedem foarte pu ine suflete liniştite. Muzica noastrţ ă contemporan care influen eaz atât de multe suflete şi identit i este departe de a fii oă ţ ă ăţ muzic liniştit . Trebuie s ştim c în special muzica rock, atât de mult adulat de mul i, şi careă ă ă ă ă ţ este dup p rin ii ortodocşi contemporani este printre cele mai d un toare sufletului nu aă ă ţ ă ă existat în antichitate şi evul mediu fiind produs al vremurilor moderne. Se poate spune c liniştea este m nuşa şi t cerea este mâna din m nuş . Liniştea şiă ă ă ă ă t cerea sunt dou axiologii a sufletului uman. Sufletul nostru se cultiv în t cere şi prin linişte.ă ă ă ă Din aceste motiv, c lug rii ortodocşi se retrag din lume şi vacarmul ei moral şi fonic şi stau înă ă pustie unde nu îi deranjeaz nimeni. V zu i ca şi „excentrici” sau uneori demoda i, moda liniştiiă ă ţ ţ m n stirilor ortodoxe este atât de nefireasc vremurilor noastre. În m n stirile ortodoxe nuă ă ă ă ă auzim la mod real vorbim prea mult sunete. Se aud de obicei clopotele şi toaca m n stirii careă ă î i cheam pe c lug ri sau c lug ri e la diferite activit i monahale.ţ ă ă ă ă ă ţ ăţ A vorbii de linişte în marile oraşe ale lumii este identic cu a vorbii de via pe lun sauţă ă Jupiter. Fie c este vorba de un ambreiaj al unei maşini sau de claxonatul unei motociclete oriă de zgomotul produs de un stadion în care în cele mai multe ori se zbiar pân la epuizare,ă ă putem vedea cum în oraşele noastre ne reculegem din ce în ce mai pu in. Este adev rat c înţ ă ă cazul unei meci de fotbal, hambal sau bascket, fanii îşi sus in echipele prin tot felul de suneteţ sau strig te. Dar nu de pu ine ori aceste sunete ascult ceva mai mult decât o simplă ţ ă exclama ie de sus inere. Aşa se face c multe dintre meciurile de fotbal în special se termin înţ ţ ă ă violen şi prilejuri de b taie. Exemplele ar fii mult prea numeroase pentru a le enumera.ţă ă Strig tele de pe stadion trebuie s fie f cute în limita decen ei şi a bunului sim . A urlaă ă ă ţ ţ pân la demen în favorite echipei favorite este un semn de incultur cras şi lips deă ţă ă ă ă educa ie. Aşa se face c mai multe dintre stadioanele noastre sunt adev rate câmpuri de luptţ ă ă ă între fani ai echipelor adverse. Sportul este o disciplin fizic şi nu una fonic . Ori se url sauă ă ă ă nu se url pe stadion, aceasta nu v-a putea influen a definitoriu finalul competi iei.ă ţ ţ P l vr geala este în special o tr s tur a unui caracter inferior şi incapabil de a seă ă ă ă ă ă concentra pe ceea ce este esen ial. A vorbii f r a spune nimic este din aceste punct de vedereţ ă ă o tr s tur a lumii de azi. Exist astfel o retoric distructiv ce se bazeaz pe manevrareaă ă ă ă ă ă ă persoanei şi a omului. Marile tiranii ale lumii sunt dincolo de orice „exponente ale vorb riei f ră ă ă rost şi scop.” 13
T cerea profund este prin urmare o hran a sufletului şi a facult ilor l untrice aleă ă ă ăţ ă omului. Nu putem crede o s slujb de a biserici, fie c este liturghie, botez, maslu sauă ă ă parastas se face cu g l gie şi habarabur maxim . G l gia este simbol al neorânduieli şi ală ă ă ă ă ă dezordinii. Un mediu g l gios este în cele mai multe cazuri un mediu contaminat. Liniştea esteă ă astfel în cele mai multe cazuri o tr s tur a sufletului cultivat şi cu împ cat. Un suflet împ cată ă ă ă ă este astfel, mai mult decât orice un suflet liniştit Prin urmare, am ar tat în prezentul eseu foloasele liniştii şi ale t cerii. Ştim astfel, că ă ă marile caractere filosofice sunt caractere t cute şi liniştite. Marii filosofi de cele mai multe oriă vorbesc prin înseşi t cerea lor fiindc ştiu s vorbeasc esen ial . În via a sfântului Antonieă ă ă ă ţ ă ţ întâlnim un exemplu semnificativ al t cerii. Se spunea c un num r de persoane obişnuia s îlă ă ă ă viziteze regulat pe sfântul Antonie cel Mare. Cu prilejul acestor vizite, ei îi puneau marelui sfânt mai multe întreb ri. Sfântul le r spundea. Dup mai mult timp, sântul Antonie a remarcat că ă ă ă unui dintre cei care îl vizitau nu ridica nici o întrebare. Atunci sfântul l-a întrebat, dar tu nu ai nici o întrebare. Atunci acela a r spuns, nu P rinte Antonie fiindc mie îmi este destul s teă ă ă ă v d.ă Aşa se face c sfin ii au fost de cele mai multe ori vorbitori prin faptele lor. T cereaă ţ ă sfin ilor şi a m n stirilor ortodoxe este o t cere care fascineaz şi incit spiritele. În vacarmul şiţ ă ă ă ă ă tumultul unei lumi dezorientate cât de adev rate sunt m n stirile şi bisericile cu t cerea lor ceă ă ă ă aduce liniştea mult dorit a sufletelor?ă EXOTEOLOGIA, OPINII ŞI DISCU IIŢ Secolul al XX-lea a fost un secol care a modificat sau mai bine spus a revolu ionatţ concep iile tradi ionale despre univers. Noi orizonturi s-au deschis în fa a umanit ii odat cuţ ţ ţ ăţ ă ieşirea primului om în spa iu interstelar în anul 1961. Este vorba deţ Iuri Alexeevici Gagarin. Mai apoi un „nou pas” a fost f cut de primul om pe lun în anul 1969. Este vorba de Neil Armstrongă ă şi echipajul s u care au aselenizat acum mai bine de 30 de ani pentru prima dat pe lun .ă ă ă Vechea întrebare a anticilor, „exist ceva sau via dincolo de planeta noastr în acest universă ţă ă vast şi titanic?” Revenea cu o mare for în min ile a milioane de locuitori de pe p mânt înţă ţ ă secolul al XX-lea. Începând cu anii 1960-1970 şi teologia creştin a început s fie în pas cu noileă ă problematici astronomice ale lumii de azi. Aşa c şi teologia a elaborat un termen specială pentru problematica studierii universului. Acest termen a fost denumit conve ionalţ EXOTEOLOGIE, sau mai bine spus teologia spa iului interstelar. Tr im într-o epoc a sateli ilor şiţ ă ă ţ a navetelor spa iale. Aşa c mai mul i au fost cei care au reproşat creştinismului, teologieiţ ă ţ creştine şi teologiei în mare c nu este adus la zii în ceea ce priveşte existen a altor planeteă ă ţ din univers şi chiar existen a vie ii pe aceste planete.ţ ţ 14
Exoteologia nu este nimic mai mult decât o ramur a cosmologiei creştin ortodoxe. Înă timp ce cosmologia se ocup cu studierea apari iei universului, exoteologia îşi propune să ţ ă studieze diversitatea universului şi s de-a un r spuns plauzibil marilor întreb ri pe care şi leă ă ă ridic omul secolului al XXI-lea. Teologia ortodox şi exoteologia ortodox sus ine c universulă ă ă ţ ă a fost creat de Dumnezeu „din nimic” deci nu dintr-o materie preexistent sau dintr-o lume sauă univers paralel cu al nostru. Le fel de bine şi exoteologia ortodox sus ine c acelaşi Dumnezeuă ţ ă care este prezent pe p mânt este prezent şi în spa iul interstelar.ă ţ Ca şi Creator al universului, Dumnezeu este identic pe p mânt şi în spa iu. Problematicaă ţ devine tensionat atunci când lu m în considerare existen a altor forme de via în univers,ă ă ţ ţă ceea ce ştiin a denumeşte existen e extraterestre. Astfel, în zilele noastre exist o fascina ieţ ţ ă ţ imens în cadrul marilor mase de oameni cu alte civiliza ii de pe alte planete decât p mântul.ă ţ ă La aceast problematic r spunsul teologiei ortodoxe şi a ramurii teologice desemnateă ă ă pentru a studia acest lucru, a fost nu. Nu este adev rat c Dumnezeu a creat alte forme deă ă via în univers decât omul. Astfel Dumnezeu nu a creat în univers o alt form material deţă ă ă ă via în afar de om. Biblic şi teologic omul a fost creat „dup chipul şi asem narea luiţă ă ă ă Dumnezeu.” La fel de bine preciz m c omul nu a fost creat dup „chipul şi asem narea unoră ă ă ă extraterestrii sau fiin e de pe alta planete şi galaxii.”ţ Totuşi, r mâne deschis o mare întrebare. Ce se întâmpl atunci cu vastitatea acestuiă ă ă spa iu imens al universului? Putem vedea cu ochiul liber în afar de soare sute de mii de alteţ ă planete şi milioane de galaxii în care se presupune de mai mul i mari savan i c ar exista formeţ ţ ă de via superioare cu a noastr .ţă ă Teologia ortodox nu a adoptat deplin posibilitatea de a explora ştiin ific în spa iuă ţ ţ cosmic. Ceea ce teologia ortodox afirm în plan exoteologic este c acelaşi Dumnezeu care aă ă ă creat p mântul este prezent în acelaşi fel şi în univers. Dac exist o alt fiin în univers înă ă ă ă ţă afar de om este cu siguran Dumnezeu. Aceasta nu Îl face pe Dumnezeu un extraterestru.ă ţă Ştim c Dumnezeu este o fiin şi o existen supranatural . Dumnezeu a vorbit cuă ţă ţă ă proorocul Moise sub chipul unui rug ce ardea şi nu se mistuia, pe muntele Sinai s-a ar tat înă mijlocul focului şi a fulgerelor, lui Solomon i-a vorbit în mijlocul unui nor de lumin şi apostoliloră s-a ar tat sub form uman îndumnezeit luminat de o m rire mai puternic de 7 ori decâtă ă ă ă ă ă lumina soarelui. Teologia a denumit aceste lucruri teofanii sau mai bine spus ar t ri ale luiă ă Dumnezeu. Ceea ce trebuie s aduc în vederea cititorului este c teologia şi exoteologia ortodox nuă ă ă vorbeşte de apari ii extraterestre ci vorbeşte de dou spa ii opuse dincolo de p mânt şiţ ă ţ ă univers. Acestea au fost denumite iad şi rai. Raiul şi iadul nu sunt spa ii cosmologice sauţ exoteologice ci sunt spa ii eshatologice şi transcendete lumii în care tr im.ţ ă Astfel, chiar dac omul v-a ajunge în cele mai îndep rtate col uri ale spa iului interstelară ă ţ ţ sau al universului, Dumnezeu şi existen a Lui este identic cu cea care o ştim pe p mânt. Nuţ ă ă credem c Dumnezeu ar avea inten ia s Îl mint pe om c El ar fii unul pe p mânt şi altul înă ţ ă ă ă ă spa iul interstelar.ţ Teologia ortodox afirm c cu adev rat înaintea de crea ia p mântului, dincolo deă ă ă ă ţ ă univers în ceruri a mai existat o alt lume. Aceast lume nu a fost îns o lume material ci unaă ă ă ă de ordin pnevmatic sau spiritual. Teologia ortodox nu afirm existen a unor alte existen eă ă ţ ţ materiale în univers decât cea a lui Dumnezeu şi a îngerilor. A crede c Dumnezeu este autor aă unor existen e extraterestre este eronat în cele din urm . Aceasta fiindc nici Biblia şi niciţ ă ă vie ile sfin ilor nu men ioneaz alte existen e în univers decât pe cea a lui Dumnezeu şi a lumiiţ ţ ţ ă ţ nev zute.ă 15
În anul 325 dup Hristos, crezul de la Niceea afirma c Dumnezeu „este creatorul tuturoră ă celor v zute şi nev zute.” Prin urmare, nici un sfânt p rinte şi nici un sfânt ale ortodoxiei nu aă ă ă afirmat existen a unor existen e extraterestre care ar putea ajuta sau invada p mântul. Lumeaţ ţ ă nev zut pe care Dumnezeu a creat-o pentru om v-a putea fii v zut dincolo de moarte.ă ă ă ă Astfel, nu trebuie s fim speria i sau îngrijora i de existen ele interstelare, intergalacticeă ţ ţ ţ sau interpelantare. Tot universul este în pronia sau purtarea de grij a lui Dumnezeu. Aă chestiona despre scopul şi existen a universului ar însemna s chestion m existen a luiţ ă ă ţ Dumnezeu şi a planurilor sale pentru om şi pentru umanitate. Este adev rat c universul neă ă copleşeşte cu m rirea lui sau mai bine spus cu diversitatea sa care este dincolo de controlulă omului. Dar tot noi trebuie s ne aducem aminte c Dumnezeu este creator al universului şi totă ă Dumnezeu este Tat l nostru creator.ă Ceea ce este ceea cel mai trist este c mai to i marii savan i ne v d ca şi existând într-ă ţ ţ ă un univers ostil şi r zboinic care mai mult ne este duşman. Teoriile evolu iniste ale lui Charlesă ţ Darwin acum mai bine 200 de ani, ne plasau într-un univers ostil în care „învingea specia cea mai uşor adaptabil .” Vedem c aceste teorii evolu iniste nu au temei. De sute de ani luna şiă ă ţ soarele nu au evoluat. La fel de bine nu au evoluat nici planetele pe orbitele lor. Probabil că dac teoria evoluionsit ar fii plauzibil acum sistemul nostru solar nu ar fii avut numai 9ă ă ă planete cu 200 sau 300 de planete. Aceasta ne face conştiin c în univers exist o existenţă ă ă ţă care proniaz şi orânduieşte toate dup un plan bine stabilit.ă ă Exoteologic, universul cu toate galaxiile lui este un dar gratuit al lui Dumnezeu fa deţă om. R spunsul nostru la acest mare dar al lui Dumnezeu nu îl putem da şi marile laboratoareă sterile ale marilor savan i sau centre de studiu ale lumii ci în Biserici, în rug ciuni deţ ă mul umire, în slujbele Bisericii şi în evlavia ortodox tradi ional .ţ ă ţ ă GÂNDURI LA SFÂRŞIT DE AN ASTRONOMIC 2011 ŞI ÎNCEPUT DE AN ASTRONOMIC 2012 16
Anul 2011 se apropie de final. Încheierea unui an înseamn începutul unui nou an. Astfel,ă logic ştim c noul an v-a fii anul 2012. Cu aceste ocazii, de obicei intr m într-o perioad deă ă ă bilan urilor şi a socotelilor. Ce am f cut în anul care a trecut? Ce am realizat în acest an şi ceţ ă vom vrea s realiz m în anul care urmeaz . Defini ia unui an este una de ordin astronomic. Ună ă ă ţ an înseamn c în 365 de zile p mântul a f cut ocolul complet al soarelui. Astfel, la fiecare 365ă ă ă ă de zile se încheie un ciclu astronomic al vie ilor noastre.ţ Un an, adic cele 365 de zile ale sale este definit de no iunea de timp. Timpul este oă ţ no iune polinomic sau cu mai multe în elesuri şi sensuri. Ştim astfel de timp astronomic, deţ ă ţ timp biologic, de timp subiectiv sau de timp cosmic. Oricum, cronologia este de multe ori nemiloas , sau mai bine spus mult prea rigid pentru noi. Astfel, ce am putea spune de anulă ă 2012 care tocmai v-a venii raportat de anul 1412 care a fost acum mai bine de 600 de ani. Ceea ce psihologia a remarcat este c deşi to i oamenii tr iesc astronomic cele 365 deă ţ ă zile ale anului, percep ia asupra anilor este extrem de subiectiv şi variaz de la persoan laţ ă ă ă persoan sau de la individ la individ. Pentru unii anul 2011 a fost un an bun în ansamblul s u înă ă timp ce pentru al ii anul 2011 a fost un an f r semnifica ie şi r u. Anii sunt nemiloşi cu noi şiţ ă ă ţ ă se succed unul dup altul fie c vrem sau nu. Timpul îşi urmeaz cursul şi legile sale. Oricum,ă ă ă la un astfel de moment se cuvine s medit m mai mult şi aceasta mai cu seam în special laă ă ă anul care ne este pus înainte. Dac anul 2011 a fost un an bun sau nu, este o întrebare la care fiecare dintre noiă r spunde subiectiv. Pentru unii anul 2011 a fost un an prosper şi plin de realiz ri, în timp ceă ă pentru al ii anul 2011 a fost un an al insucceselor şi al eşecurilor. Trebuie s ştim astfel cţ ă ă no iunea de timp este o no iune filosofic . Filosofia timpului poate fii definit prin modalitateaţ ţ ă ă în care ştim s facem din timp un prieten şi nu un duşman. Astfel, în ceea ce priveşte timpul,ă timpul este un mediu al evolu iei şi al desf şur rii noastre. Din acest motiv în popor existţ ă ă ă zicala „s nu pierzi timpul degeaba.”ă La fel de bine, trebuie s consider m c anul 2011 nu a fost un an pierdut. În aceste 365ă ă ă de zile am avut parte de lucruri bune şi de lucruri rele. Totuşi, ortodoxia vine s neă reaminteasc c timpul petrecut cu Dumnezeu nu este niciodat un timp pierdut. „Pierdereaă ă ă timpului” sau a anilor este o tr s tur a oamenilor inferiori şi neserioşi. Timpul este pre ios. Înă ă ă ţ timp Îl c ut m şi Îl g sim pe Dumnezeu. În timp ne naştem şi murim şi în timp devenim dină ă ă copii adul i şi oameni maturi.ţ Filosofia timpului este astfel profund legat de no iunea de dezvoltare sau avansare. Înă ţ mod normal trebuie s avans m de la un an la altul. Trebuie s ne propunem ca în fiecare ană ă ă s lupt m pentru a fii mai buni, mai cinsti i şi mai oneşti. În acest sens, timpul este câştigat şiă ă ţ este în favoarea noastr . No iunea de timp este dup cum am afirmat o no iune subiectiv . Înă ţ ă ţ ă anul 2011 unii dintre noi am fost extrem de trişti, în timp ce al ii am fost extrem de bucuroşi.ţ Oricum, no iunea de timp este comun tuturor. Ne bucur m şi ne întrist m numai condi iona iţ ă ă ă ţ ţ de timp. Ceea ce trebuie s ştim este c dispozi iile noastre sufleteşti nu pot schimba cronologiaă ă ţ sau trecerea timpului. Fie c a fost un an al bucuriei sau al triste ii, dup anul 2011 urmează ţ ă ă cât se poate de precis anul 2012, 2013, 2014 şamd. Ceea ce vreau s eviden iez aici cel maiă ţ mult este faptul c trebuie s facem ca timpul s fie în favoarea noastr şi nu în defavoareaă ă ă ă noastr . Odat trecut timpul nu se mai întoarce. Astfel, în istorie nu v-a mai exista niciodat ună ă ă alt an 2011. din acest motiv este foarte important s ne facem timp mai mult în aceste zile şiă s medit m la anul care a trecut. Ce am greşit în anul ce tocmai se încheie? Ce mari erori sauă ă mari faptele rele am f cut pe care am putea s le remediem?ă ă 17
Acestea sunt întreb ri sau cele asemenea pe care trebuie s ni le ridic m în acesteă ă ă momente. Din timp trebuie astfel s lu m tot ceea ce este mai bun. În acest sens, se cuvine să ă ă facem o analiz retrospectiv a anului 2011 şi s ne d m seama c zilele tr ite de noi vor fii înă ă ă ă ă ă anii ce vor urma studiate la istorie. În timp ce pentru noi anul 2011 este în desf şurare, copiiă copiilor noştri peste 10 sau 100 de ani vor înv a de acest an din manualele de istorie.ăţ Anul ce tocmai se încheie a fost un an zbuciumat mai ales la scar global . Crizeă ă economice, crize financiare, lupte de interese teritoriale, conflicte militare sau juridice sunt fapte la care am fost cu to ii martori. Ceea ce a fost probabil cel mai trist a fost la scar globalţ ă ă conflictul din Libia. Oricum, anul 2011 a fost şi un an bogat din punct de vedere cultural şi ştiin ific. Ştim astfel c s-au f cut mai multe avans ri în plan ştiin ific la mai multe mariţ ă ă ă ţ universit i ale lumii. S-au f cut mai multe lans ri de carte, au fost mari descoperiri în lumeaăţ ă ă astronomiei la marile centre de studiu astronomic ale lumii. Nu am putea spune c anul 2011 a fost un an tragic. Dar, dac este s valoriz m totalulă ă ă ă unui an, „valoarea sau axiologia” celor 365 de zile pe care le-am tr it se reduce cât ne-amă apropiat de Dumnezeu. Am folosit aceste zile ca s ne apropriem sau s Îl cunoaştem mai multă ă pe Dumnezeu? Cunoaşterea sau tr irea lui Dumnezeu este f r de nici o îndoial un fapt ce areă ă ă ă loc în timp. Timpul ne spune astfel, c Dumnezeu poate fii cunoscut şi experimentat de to i ceiă ţ ce suntem crea i de El.ţ Trebuie s fim conştien i c anul 2011 nu v-a mai revenii niciodat în istorie. Aceasta nuă ţ ă ă înseamn c acest an v-a murii definitiv, ci doar c el v-a r mâne în amintirea noastr sau înă ă ă ă ă memoria istoriei. Istoric sunt importante realiz rile şi împlinirile. Cu cât mai multe realiz ri şiă ă împliniri avem într-un an, cu atât acel an este mai important pentru noi şi mai aproape de a îşi atinge elul.ţ Anul 2011 a început cronologic odat cu era creştin , ce a fost instaurat de Domnulă ă ă Iisus Hristos. Astfel, logic, ne gândim c suntem la începutul anului 2012 dup Hristos. Cine aă ă fost Hristos şi de ce cronologia istoriei men ioneaz c suntem la începutul anului 2012 dupţ ă ă ă Hristos. Ortodoxia m rturiseşte c Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu întrupat. Cine este Fiul luiă ă Dumnezeu întrupat? Aceste lucru, Biserica Ortodox îl afirm la fiecare liturghia din duminici înă ă care la momentul rostirii crezului [niceo-constaninopolitan] spune „şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul n scut care din Tat l s-a n scut mai înainte de to i vecii.ă ă ă ţ Lumin din lumin , Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat, n scut iar cu f cut, Cel de oă ă ă ă ă ă fiin cu Tat l prin care toate s-au f cut.”ţă ă ă În elegem c istoria şi astfel şi anul 2011 îşi poate g sii o împlinire numai în Dumnezeu şiţ ă ă Domnul Iisus Hristos. De fapt to i ani de dup Hristos sunt ani ai lui Dumnezeu. Prin ani ai luiţ ă Dumnezeu în elegem c Hristos a deschis calea de comuniune temporal dintre Dumnezeu şiţ ă ă om. În Hristos astfel, timpul este „comuniune cu Dumnezeu Creatorul.” Creat de Dumnezeu, omul este chemat la comuniune de iubire cu Dumnezeu. Astfel, în Hristos, timpul este întotdeauna câştigat fiindc în el avem încredin area sau speran a c Îl vom g sii peă ţ ţ ă ă Dumnezeu şi vom fii pl cu i Lui.ă ţ Naşterea, via a şi învierea lui Hristos sunt cele care definesc noua noastr cronologie.ţ ă Noul timp instaurat de Hristos este un timp al mântuirii şi al comuniunii cu Dumnezeu. Percep ia religiei şi a teologiei asupra timpului este una pozitiv , în sensul c în timp suntemţ ă ă chema i la comuniune de iubire cu Dumnezeu. În Hristos, Dumnezeu se descoper chiar înţ ă timpul nostru şi la nivelul nostru de în elegere.ţ În acest moment de final de an, nu trebuie s ne întrist m fiindc se încheie un an ciă ă ă trebuie mai mult s ne bucur m de începutul unui nou an. Acest nou an sper m s îl petrecemă ă ă ă 18
cu veselie şi fericire. Este important ca timpul pe care îl petrecem în aceast lume sau peă p mânt s fie un timp fericit. Fericirea adev rat poate venii numai de la Dumnezeu.ă ă ă ă Lumea şi frumuse ile ei, m refer aici la mun i, ape, m ri sau oceane, aduc omului oţ ă ţ ă stare de fericire par ial . Astfel, sunt oameni care g sesc fericire în a admira r s riturile şiţ ă ă ă ă apusurile de soare pe o mare liniştit . Sau unii g sesc fericire în a vedea cerul înstelat nop ileă ă ţ de var . Dar fericirea cea mai adev rat şi mai profund vinde din comuniunea cu Dumnezeuă ă ă ă şi rela ia de iubire ce o stabilim cu El.ţ Starea de fericire este astfel dincolo de orice ceea ce am putea definii ca şi concluzia că am avut parte de un an fericit sau un am bucuros. Astronomic anii sunt ireversibili Nu ne vom mai întâlnii niciodat cu anul 1986, 1990 sau 1996. De multe ori avem acest sentiment ciudată c parc cu fiecare an nou mai murim un pic. Nu trebuie s credem toate sentimentele noastre.ă ă ă Liniştea pe care trebuie s o avem dup cele 365 de zile ale anului 2011 este c amă ă ă c utat s fim mai buni mai drep i şi mai virtuoşi. Un an în care 52 de duminici am fost laă ă ţ slujbele Bisericii, am fost de Cr ciun şi Paşti la slujb la Biseric , am c utat s fim pl cu i luiă ă ă ă ă ă ţ Dumnezeu nu are cum s fie un an pierdut. Ur m tuturor un an nou fericit 2012 şi cu mariă ă bucurii. LUMEA CUM ESTE EA ŞI CUM O VREA DUMNEZEU Creştinismul şi ortodoxia ne spun c lumea şi universul sunt create de Dumnezeu. Lumeaă şi universul nu sunt produse de sine ci de Dumnezeu. Prin urmare, Dumnezeu este creatorul lumii şi al universului. Dincolo de acest fapt, Dumnezeu este creator al lumii dar o lume care a fost creat de Dumnezeu liber . Libertatea lumii este dincolo de orice ceea ce am puteaă ă denumii posibilitatea de a alege s slujeasc lui Dumnezeu sau nu. Aceast posibilitate esteă ă ă dincolo de orice ceea ce am putea denumii „marele dar” pe care Dumnezeu ca şi Dumnezeu l-a f cut lumii.ă În elegem prin aceasta c deşi Dumnezeu este creator al lumii, lumea este mai multţ ă decât orice liber s Îl aleag sau nu pe Dumnezeu. Astfel, ştim c Dumnezeu are un plan sauă ă ă ă o schem cu lumea şi universul care l-a creat. Dar de mai multe ori şi mai multe epoci lumeaă nu a fost acolo unde a voit Dumnezeu s fie. Deşi Dumnezeu nu poate fii negat din moment ceă El este etern, de mai multe ori lumea în care tr im a luat-o pe c i greşite şi s-a dus mai mult peă ă c ile pierzaniei. Ceea ce teologii ortodocşi doresc lumii este mai mult decât orice ca lumea să ă fie fericit .ă Fericirea lumii poate fii g sit numai în comuniunea liber de iubire şi de dragoste cuă ă ă Dumnezeu. O lume ce nu are comuniune cu Dumnezeu este o lume ce se afund în abisurileă întunericului şi ale r ului. La fel de bine, ştim c Dumnezeu a creat o lume bun . Dar tot lumeaă ă ă are posibilitatea de a se îndrepta spre r u sau a opta spre alternativa r ului. Alternativa r uluiă ă ă este o alternativ uşoar şi mult prea ieftin .ă ă ă 19
Dumnezeu a creat o lume bun şi frumoas . Apusurile sau r s riturile de soare suntă ă ă ă frumuse i pe care le putem admira cu to ii indiferent de regiunea geografic în care ne situ m.ţ ţ ă ă Nu se poate s fie existat muritor de la începuturile lumii care s nu fii fost „frapat de un r s rită ă ă ă de soare” sau de masivitatea mun ilor Himalaia. Lumea cu frumuse ea ei ne încânt şi nu esteţ ţ ă muritor care s nu g seasc cel pu in un pic de frumos în lumea în care tr im. Fie c ne placeă ă ă ţ ă ă marea, oceanul, multele sau câmpia, recunoaştem c Dumnezeu a creat o lume frumoas .ă ă Biblia şi sfin ii p rin i ne spun c Dumnezeu nu a inten ionat ca în lume s existe moarte.ţ ă ţ ă ţ ă Omul şi lumea lui au fost inten iona i de Dumnezeu s fie buni, frumoşi şi ferici i f r sţ ţ ă ţ ă ă ă cunoasc moartea şi r ul. Totuşi, înşelat şi am git de diavol omul s-a întors de la bine şi frumosă ă ă în spre r u şi urât. Aşa se face c în lumea noastr care a fost creat bun de Dumnezeu există ă ă ă ă ă atât de mult r u, moarte şi suferin . Exist o explica ie la toate aceste mari problematici careă ţă ă ţ fr mânt min ile filosofilor şi a teologilor de mii de ani?ă ă ţ Cu siguran da. Nici un mare infractor sau criminal nu recunoaşte infrac iunea sau crimaţă ţ sa decât numai când este pus în fa a unor dovezi zdrobitoare. La fel şi omul, a introdus r ul şiţ ă moartea în lume prin neascultarea sau nespunurea fa de Dumnezeu. Tot r ul şi r utatea dinţă ă ă lumea şi universul nostru, este rezultat al acestei „opozi ii fa de Dumnezeu.” Dac vrem cuţ ţă ă adev rat o lume fericit şi bun primul la care trebuie s îi cerem acest lucru este Dumnezeu.ă ă ă ă Ceea ce este cel mai trist este c de mult prea multe ori omul a crezut c singur îşi poate faceă ă un paradis pe p mânt şi nu mai este nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.ă Mai mul i mari lideri ai lumii ne vorbesc de o lume care ar putea exista la o adic separatţ ă de existen a lui Dumnezeu. „A urma extazul propriu” a fost o zical ce a dominat secolul al XX-ţ ă lea. Dac am lua în calcul o lume f r existen a lui Dumnezeu, o lume suficent ei înşişi vomă ă ă ţ ă vedea c ne înşel m amarnic. Dumnezeu este prezent în lumea noastr şi mai mult decât atâtă ă ă este doritor s ac ioneze în ea atât cât Îl l s m noi. Din moment ce Dumnezeu este creator ală ţ ă ă universului şi al omului, sensul sau împlinirea lumii se g sesc tot şi numai în Dumnezeu.ă Teologia ortodox vorbeşte îns de un duşman al lui Dumnezeu, de diavol, care prină ă înşel ciune a ajuns „prin al acestei lumi.” Astfel, mai mul i contemporani de ai noştrii ne spună ţ ţ c de fapt Dumnezeu a abandonat de mult lumea în care tr im şi c lumea de fapt urmeaz oă ă ă ă traiectorie proprie. Teologic lumea are doar dou mari op iuni: op iunea de a slujii sau a mergeă ţ ţ cu Dumnezeu sau op iunea de a slujii sau a alege pe diavol.ţ O lume care ar c dea în mâinile diavolului ar însemna o lume distrus şi f r sens.ă ă ă ă Trebuie s ştim c dac Dumnezeu vrea binele şi mântuire lumii, diavolul vrea r ul şi distrugeaă ă ă ă lumii. Lumea este astfel din mai multe puncte de vedere un „teren de lupt ” dintre Dumnezeuă şi diavol. Miza acestei lupte este st pâni lumii şi a omului şi a sor ii sale. Invidios pe Dumnezeu,ă ţ diavolul vrea distorsionarea raporturilor libere de crea ie a lumii de c tre Dumnezeu. Sfin iiţ ă ţ P rin i ne spun c în cele din urm diavolul v-a fii biruit definitiv, şi c Dumnezeu îl îng duie să ţ ă ă ă ă ă ac ioneze în lumea Sa, doar pentru a îi l sa libertatea de alegere omului. O lume f r libertateţ ă ă ă ar însemna un Dumnezeu totalitar şi tiranic. Dac omul nu ar avea de ales el nu ar fii o crea ieă ţ a lui Dumnezeu, deci o f ptur liber , ci un sclav al lui Dumnezeu.ă ă ă Ortodoxia şi sfin ii p rin i ne spun c omul nu este un sclav al lui Dumnezeu. Omul esteţ ă ţ ă liber, dar omul este chemat s se supun voii lui Dumnezeu. Avem motive s credem că ă ă ă dincolo de pref c toria mai multor semeni de ai noştrii lume este bun , fiindc a aşa a fostă ă ă ă creat de Dumnezeu. Aceast lume noi se cade s o împlinim prin a duce la îndeplinire voia luiă ă ă Dumnezeu. Dac Dumnezeu a creat o lume bun , credem c Dumnezeu vrea şi o lume fericit .ă ă ă ă Fericirea lumii ine de cât de mult ducem la îndeplinire voia şi poruncile lui Dumnezeu.ţ 20
Trebuie s recunoaştem c lumea în care tr im este complex şi nu o s o putemă ă ă ă ă niciodat în elege dincolo de voia şi de existen a lui Dumnezeu. Galaxii, planete, meteori i şiă ţ ţ ţ asteroizi sunt lucruri care umplu universul nostru. Apoi avem o faun şi o biologie extrem deă sofisticate care variaz de la palmierii tropicali la brazii şi molizii montani. Această ă complexitate a lumii, cu sute de state şi milioane de localit i şi aşez minte urbane nu ar puteaăţ ă fii în eleas separat de o cauz suprem , sau o entitate creatoare.ţ ă ă ă În zilele noastre se cuvine s ne gândim cât mai mult la binele lumii şi al omului. Seă cuvine s ne aducem aminte de faptul c suntem chema i de Dumnezeu s Îl slujim şi s nuă ă ţ ă ă facem din lumea noastr un prilej de distrugere şi r zboi. R zboaiele, conflictele etnice,ă ă ă dezbinarea, r ul, ura sub toate formele ei sunt realit i care înstr ineaz lumea noastr de laă ăţ ă ă ă Cel care a creat-o. Crea i de Dumnezeu, pentru a duce lumea la realizarea ei trebuie s facemţ ă voia lui Dumnezeu. A nu face voia lui Dumnezeu fa de lume înseamn a batjocorii ceea ce aţă ă creat Dumnezeu. Ca şi oameni avem datoria de a face lumea sau a aduce lumea înapoi la Dumnezeu care a şi creat-o. A crea o lume suficent sieşi, cum fac mai multe mari guverne în zilele noastre,ă care nu îşi mai ridic de mult vreme problema existen ei lui Dumnezeu, înseamn a apucaă ă ţ ă într-o direc ie ciudat şi nesigur . Marii lideri ai lumii noastre sunt de multe ori oamenii f rţ ă ă ă ă fric de Dumnezeu, oamenii care de fapt nu cred în Dumnezeu. Aşa se explic hoasul şiă ă anarhia din mai multe mari ri ale lumii sau goana orbeasc fa de bun stare, prosperitate şiţă ă ţă ă pl ceri materiale. Dumnezeu a l sat pentru noi fericirea material pentru a îi fii mul umitori şiă ă ă ţ recunosc tori.ă Se cuvine s mul umim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce a adus asupra noastr . Deşi maiă ţ ă mul i dintre noi vrem ca totul s fie în ceea ce priveşte bun starea material în exces, trebuieţ ă ă ă s ştim c Dumnezeu este Cel care trebuie s îl c ut m cel mai mult. Ceea ce este cel maiă ă ă ă ă important este c nu trebuie s facem lumea o aren a violen ei şi a r zboaielor cum a voră ă ă ţ ă mul i dintre noi. Pacea, în elegerea şi dragostea sunt valorile şi axiologia lumii noastre. Maiţ ţ mult decât orice acestea sunt bunurile care trebuie s le cultiv m. Dac nu reuşim din primaă ă ă încercare se cuvine s ne rug m lui Dumnezeu s ne înt reasc în spre a îi duce la îndeplinireă ă ă ă ă scopurile Sale. O lume fericit , de la oceanul Pacific la oceanul Atlantic este ceea ce trebuie s c ut mă ă ă ă cel mai mult. Fericirea lumii poate fii g sit numai în Dumnezeu cel care a şi creat-o. A ne rugaă ă pentru pacea, fericirea şi bun starea lumii sunt imperative ale oric rui om credincios. Dară ă trebuie s ştim c sunt şi mul i duşmani ai lumii cum ar fii infractorii, criminalii, teroriştii şi ceiă ă ţ asemenea. Cu ajutorul lui Dumnezeu credem c binele v-a ieşii biruitor lumii.ă În zilele noastre suntem chema i s ne putem min ile şi toate lucr rile noastre în spreţ ă ţ ă binele lumii în care tr im. Binele lumii noastre este implicit şi binele nostru. A lucra la o lumeă mai bun şi mai fericit este un imperativ al nostru al tuturor. Din nou in s reamintescă ă ţ ă cititorului, c lumea se v-a putea împlinii şi realiza pe sine cu adev rat numai în voia şiă ă existen a lui Dumnezeu.ţ 21
MÂNTUIRE, SOTERILOGIE SAU AM GIRE?Ă Mântuirea este un termen cu mai multe în elesuri. Aceste în elesuri variaz de la sens laţ ţ ă sens şi de la în eles la în eles. Astfel, ştim de „actul de a mântui” sau a salva. Am mântuit de laţ ţ înec, adic am salvat pe cineva de la înec, am mântuit de la pedeapsa legilor, adic am fostă ă achitat de o anumit pedeaps legal sau juridic , am mântuit de la a mai pl dii fiscul sau înă ă ă ă ă evul mediu feuda sau dajdia boerilor sau st pânitorilor. În acest mic eseu nu vor vorbii deă „mântuirea ca termen gramatic” ci de mântuirea ca şi termen religios. Termenul de mânuire este un termen pe care îl întâlnim în mai multe limbi ale lumii. Ştim astfel de elenul care înseamn mântuire, de britanicul salvation care înseamnσωτιρια ă ă mânture sau de francezul d’ecomonie du salut, mântuirea omului. Evident, deşi doresc să vorbesc de mântuire nu voi enumera acest cuvânt în toate limbile lumii. Ce este mântuirea în religie şi teologie? Mântuirea este mai mult decât orice sc parea de pedeapsa lui Dumnezeu.ă Asemenea unui judec tor, Dumnezeu poate judeca şi condamna pe om şi lumea. Ca şiă Dumnezeu, El are libertatea de a dispune de soarta şi de via a omului. În acest context,ţ mântuirea este mai mult decât orice, „sc parea de pedeapsa lui Dumnezeu.”ă Dumnezeu este dincolo de orice ceea ce am putea spune c poate condamna pe om, laă fel cum a f cut-o cu diavolul şi diavolii la iad. Diavolii au fost pedepsi i de Dumnezeu etern şiă ţ ireversibil. Prin urmare, cea mai simpl defini ie a mânturii este „sc parea de dreaptaă ţ ă pedeaps a lui Dumnezeu.” Eliberat de pedeapsa lui Dumnezeu, omul devine fiul adoptiv al luiă Dumnezeu şi se bucur de libertatea de fiul al lui Dumnezeu pentru totdeauna.ă Filia a lui Dumnezeu fa de om, nu este mântuirea în sens total. Dup sfin ii p rin i,ţ ţă ă ţ ă ţ dincolo de lumea noastr nu exist extratareştrii sau alte civiliza ii galactice ci exist iad şi rai.ă ă ţ ă Din cele mai vechi vremuri Dumnezeu a l sat omului anumite porunci sau cerin e pe careă ţ acesta trebuie s le fac sau s le realizeze. Aceste porunci sunt dincolo de orice cuprinse înă ă ă Decalogul lui Moise. Cele zece porunci sunt am putea zice cerin ele minimale pe care omulţ trebuie s le fac pentru a se mântui. Chemat la mântuire şi la paradis, omul trebuie s seă ă ă lupte în aceast via pentru a sc pa de condamnare la pedepsele iadului.ă ţă ă Raiul şi iadul sunt dou no iuni antagonice. Asemenea opozi iei dintre lumin şi întuneric,ă ţ ţ ă durere şi pl cere sau bine şi r u, radiul şi iadul sunt dou no iuni care se afl în opozi ie. Înă ă ă ţ ă ţ aceast lume, ca şi o prefigurare a lumii ce v-a venii Dumnezeu a l sat aceste dou principiiă ă ă ale binelui şi a r ului s îşi dispute suprema ia. Astfel, din pruncie, omul este liber s aleagă ă ţ ă ă între bine şi r u sau frumos şi urât.ă Mântuirea este dup cum am spus, faptul c dup moarte şi începând din aceast viaă ă ă ă ţă omul nu este condamnat sau pedepsit de Dumnezeu. La fel cum Dumnezeu are posibilitatea de a r spl tii pe cei buni, tot Dumnezeu îi poate pedepsii pe cei r i. Asemenea unui p rinte careă ă ă ă îşi pedepseşte copiii atunci când ei fac rele şi Dumnezeu poate pedepsii pe cei care nu ascultă de cuvintele Lui. Problema mânturii a început dincolo de orice atunci în fa a primilor oameni Dumnezeu aţ promis un mântuitor, care avea s fie istoric Domnul Iisus Hristos. Ortodoxia ne spune că ă 22
Domnul Iisus Hristos s-a pogorât la iad şi a c lcat puterea celui r u. Aceste lucruri sunt dincoloă ă de capacit ile noastre limitate de a în elege dar se cuvine s ne rug m lui Dumnezeu pentruăţ ţ ă ă mântuire. Asemenea unui judec tor drept, eshatologia ortodox ne spune c Dumnezeu v-a judecaă ă ă pe fiecare om imediat dup ce p r sim aceast lume. Am putea spune c Dumnezeu ne v-aă ă ă ă ă cere s d m seam pentru toate cele dina aceast lume. Eshatologia ortodox denumeşteă ă ă ă ă aceste lucru „judecata particular .” Apoi tot sfin ii p rin i ne spus c la finalul lumii, Dumnezeuă ţ ă ţ ă v-a mai judeca înc odat lumea, şi v-a lua o hot râre ultim cu privire la istoria şi soartaă ă ă ă neamului omenesc. Când v-a avea loc aceast judecat nu ştim. Dar se cuvine s ne rug m luiă ă ă ă Dumnezeu s fim de partea celor de a dreapta Sa.ă A fii mântuit în sens ortodox înseamn a nu merge în iad. Sfin ii p rin i ne spun c cei r iă ţ ă ţ ă ă vor merge în iad. Urmând principiului r ului, instituit de diavol şi de diavolii care i-au urmat lui,ă oamenii birui i de diavol vor urma tragedia etern a r ului şi a damn rii. Opusul mânturii înţ ă ă ă religie este mai mult decât orice condamnarea la iad şi la chinurile de acolo. Ortodoxia ne spune c Dumnezeu nu vrea pierea nim nui, ci vrea ca to i s seă ă ţ ă mântuiasc şi la cunoştin a adev rului s vin . Îns sunt mul i care resping chemarea luiă ţ ă ă ă ă ţ Dumnezeu. Prin înseşi existen a Sa, Dumnezeu ne cheam la mântuire. N scu i în aceastţ ă ă ţ ă lume, avem singuri posibilitatea în a ne mântui sau a ne pierde. Evident, mântuirea este realizat prin Domnul Iisus Hristos în ajutorul şi bun voin a lui Dumnezeu. Astfel, conştien i deă ă ţ ţ neceristatea mânturii omului, sfin ii p rin i ai Bisericii au instiruit o înv tur sau doctrin aţ ă ţ ăţă ă ă mânturii. Ea a fost denumit soteriologie. Astfel, la o reducere generic a înv turilor sauă ăţă dogmelor soteriologie, pentru a se mântui omul are nevoie de credin , fapte bune şi n dejde.ţă ă Dar, sunt multe alte calit i sau virtu i pe care omul le poate face pentru a se mântui.ăţ ţ Mântuirea poate fii ob inut prin bun tate, dragoste, blânde e, bun purtare, milostenie şiţ ă ă ţ ă multe alte fapte bune pe care le cunoaştem din Biblie şi de la sfin ii p rin i.ţ ă ţ A ne ruga pentru mântuirea noastr este un imperativ categoric pentru a folosii termeniiă filosofiei. Dar se cuvine s ne rug m şi pentru mântuirea semenilor. Mântuirea ca şi sc pare deă ă ă dreapta pedeaps a lui Dumnezeu nu este un act egoist şi egocentric. Mântuirea este mai multă decât orice un act al comuniune de dragoste cu semenii noştrii. Persoanele care refuză chemarea la comuniunea de dragoste cu semenii au din ce în ce mai pu ine şanse de a seţ mântui. Creat de Dumnezeu, lumea este la „picioarele Sale” şi prin urmare noi trebuie s d mă ă ă lumea lui Dumnezeu care a şi creat-o. Autonomizarea în pl cerile lumii este un p cat fiindcă ă ă lumea cu toat complexitatea ei ne poate face s uit m c Dumnezeu este cel care a creat-o.ă ă ă ă Creat de Dumnezeu, omul îşi poate hot rî sau decide propria soart , dar nu se poate mânturiiă ă pe sine. Prin urmare, la fel cum opusul frigului este c ldura, opusul mânturii este damnarea sauă dreapta pedeaps a lui Dumnezeu.ă Avem motive s credem c Dumnezeu nu vrea s ne condamne la infern şi la pedepseă ă ă veşnice, deşi el ar putea s o fac îi orice moment, ci iubirea lui Dumnezeu este cea care ieseă ă victorioas în cele din urm . A crede în iubirea lui Dumnezeu înseamn a crede în posibilitateaă ă ă mântuirii noastre. Domnul Iisus Hristos s-a întrupat, S-a n scut şi a tr it pentru mântuireaă ă noastr . To i sfin ii P rin i ne spun c Hristos a p timit pentru mântuirea lumii. Cum şi în ceă ţ ţ ă ţ ă ă modalitate Dumnezeu ne v-a mântui este un lucru pe care trebuie s îl lu m cu to ii înă ă ţ considerare. 23
MEDITA IE DE LA S TPT MÂNA PATIMILOR ANUL 2012Ţ Ă Ă Prim vara este denumit de semenii noştri anotimpul renaşterii, al regener rii şi ală ă ă fericirii. Dup o lung iarn în care temperaturile au fost de mai multe ori nu pe placul nostru,ă ă ă anul 2012 este în prim var deplin . Natura se dezmor eşte şi odat cu ea se dezmor eşte şiă ă ă ţ ă ţ via a noastr religioas . O s rb toare tipic a prim verii este mai mult decât orice Paştele.ţ ă ă ă ă ă ă Paştele este o s rb toare str veche. Ea dateaz din vechime de pe vremea existen eiă ă ă ă ţ imperiului roman. Deşi imperiul roman nu mai exist , istoria comemoreaz existen a lui care s-ă ă ţ a extins pe câteva sute de ani. Din nefericire, o veche problem a creştin t ii a „perturbat” în acest an desf şurareaă ă ăţ ă s rb torii paştilor. La fel ca şi dup marea schism de dup anul 1054, Biserica Catolic aă ă ă ă ă ă s rb torit deja Paştele. Marii prela i catolici poate s-au gr bit în a s rb tori învierea Domnuluiă ă ţ ă ă ă Hristos. Declararea de s rb torire a Paştelui nu este în sine o problem insolubil . Istoria seă ă ă ă repet ca şi acum mai bine de 800 de ani din jurul marii schisme apus r s rit.ă ă ă Trebuie s ştim c Paştele este o s rb toare evreiasc la origini. În forma actual îns eaă ă ă ă ă ă ă nu mai este evreiasc . În timp ce poporul evreu s rb torea trecerea triumfal din robiaă ă ă ă Egiptului la libertate, în zilele noastre noi s rb torim învierea lui Hristos. Învierea la fel cum aă ă fost şi trecerea prin marea Roşie la rug ciunile insistente ale proorocului Moise este un faptă supranatural. 24
Moartea este problema ultim a omului. La fel ca şi via a, moartea nu are o cauză ţ ă natural , moartea şi via a sunt „daturi supranaturale sau metafizice.” Imaginea crunt a mor iiă ţ ă ţ este un fapt pe care to i bie ii oameni din toate epocile istorice îl pot resim ii. Moartea neţ ţ ţ copleşeşte, biete fiin e umane ce gonim printr-un univers ale c rui taine numai Dumnezeu leţ ă ştie. Trebuie s ştim c ini ial între ortodoxie şi catolicitate nu a existat nici un fel deă ă ţ disensiune, probabil şi datorit faptului c ambii termeni provin din filosofia elen antic .ă ă ă ă Ambi iile uneori puerile, alteori fanatice ale diferi ilor şi diferitelor personalit i ale lumiiţ ţ ăţ europene au atribuit ORTODOXIEI şi CATOLICIT II atribute religioase. Aşa c unii s rb torescĂŢ ă ă ă Paştile într-o zii şi al ii într-o alta.ţ Trebuie s ştim c disputele de ordin filosofic nu trebuie solu ionate pe teren religios. Înă ă ţ timp ce Paştile sunt o realitate de ordin religios, ortodoxia şi catolicitate sunt probleme de ordin filosofic. Probabil din aceast incapacitate de discernere, avem aceste separa ii eccelesiale.ă ţ Paştele este o s rb toare a bucuriei. Mai toate textele pascale ne amintesc de bucurie,ă ă lumin , fericire, pace, linişte. Prin urmare, indiferent de neîn elegerile noastre cu privire la dataă ţ paştilor, s rb torirea ei, modul de s rb torire, Hristos a înviat acum mai bine de 2000 de ani.ă ă ă ă În cadrul luminii bucuriei pascale numai cei r i şi cretini ar mai putea obiecta şi contestaă autenticitatea învierii lui Hristos. La ora când scriu aceste rânduri sunt trist fa de separa iileţă ţ din cadrul Bisericii. Dar de ce s ne uimeasc aceste rupturi interne din Biseric când vedemă ă ă atâ i protestan i şi neoprotestan i cum ar fii martorii lui Iehova, baptişti, penticostali, adventiştiţ ţ ţ sau evanghelici care pretinzând c au fost fonda i de Domnul Iisus Hristos „lovesc brutal”ă ţ lumina învierii. Ne doare diviziunile din creştinism. Aceasta fiindc prin natur omul vrea s tr iasc înă ă ă ă ă adev r şi libertate. Orgoliile istorice, statale şi de interes personal au perturbat pe parcursulă timpului existen a Bisericii pe care dup cum ne spunea însuşi Domnul Iisus Hristos „nici por ileţ ă ţ iadului nu o vor birui.” Timpurile noastre sunt timpurii problematice în care ne confrunt m cel mai mult cuă satura ie de ceea ce este tradi ional şi vechi. De ce s fim uni i pe când putem fii dezbina i şiţ ţ ă ţ ţ duşm noşi? Mocirla dezbin rii nu este un lucru care ne poate face cinste. Cei care se laud cuă ă ă dezbinarea şi neîn elegerea mai de vreme sau mai târziu vor fii elimina i sau pedepsi i.ţ ţ ţ A s rb torii Paştile înseamn a ne pune în acelaşi rând cu mari sfin i p rin i cum ar fiiă ă ă ţ ă ţ sfântul Ioan Hrisostom, Grigorie Teologul, Grigorie al Nyssei, Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama, Macarie Alexandrinul, Constantin şi Elena, Nicodim Aghioritul şi mul i al ii pe care nu îiţ ţ putem enumera pe to i. Ne amintim de patimile Domnului Hristos şi n d jduim ca prinţ ă ă milostivirea Lui s fim mântui i.ă ţ La fel de bine Paştile ortodox este o sintez a dialogului dintre religie şi filosofie. Faptulă miraculos al învierii Domnului Iisus Hristos nu s-a datorat nici evreilor, nici imperiului roman de la vremea respectiv şi nici nou celor din vremurile de azi. Aşa a fost voia lui Dumnezeu Tat lă ă ă s ne arate c limitele mor ii pot fii biruite. Crunt a fost crucificarea şi crunt a fost moarteaă ă ţ ă ă pe cruce. Nici un om s n tos la minte nu ar vrea s aib parte de o asemenea moarte. Iat că ă ă ă ă ă din iubire fa de noi „cei pierdu i în patimi şi în întunericul p catelor” Hristos a asumatţă ţ ă aceast moarte şi a biruit limita ultim a mor ii.ă ă ţ Dac Domnul Iisus Hristos ne-a dat ceva în istorie a fost cu siguran învierea Sa.ă ţă Învierea Sa este o anticipare c într-o zii cei mor i, nu ştim când vor p r sii mormintele spre oă ţ ă ă via şi o existen mai bun . Sunt doar un vis tor sau nu vis m cu to ii o lume în careţă ţă ă ă ă ţ mormintele şi cimitirele nu vor mai exista? Din nefericire în cimitirele noastre s-au scurs prea 25
multe lacrimi ca s nu vis m. Paştile este acea s rb toare care ne las s vis m. La ce să ă ă ă ă ă ă ă vis m? S vis m c într-o zii mormintele nu vor mai fii şi c v-a venii o zii în care lumea nu v-aă ă ă ă ă mai avea nevoie de cimitire. Tu cel care citeşti aceste rânduri gândeşti ca mine şi eu nu fac decât s dau expresie şi gândurilor tale.ă În aceste ultime zile pân la paşti, fie ca din nou bucuria învierii, a comuniunii pascale să ă ne aduc aminte de chemarea noastr de a Îl slujii şi iubii pe Dumnezeu.ă ă MEDITA IE LA POSTUL MARE 2012Ţ CONFUZIA AGHIOGRAFIC : SFIN I ADEV RA I ŞI SFIN I FALŞIĂ Ţ Ă Ţ Ţ 26
„Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru.” Ortros sau slujba utreniei Problema sfin ilor este o problem ampl a religiei. Pe cum b ncile opereaz cu finan e şiţ ă ă ă ă ţ valut , sau centrele electrice opereaz cu energia electric sau magazinele alimentare seă ă ă ocup cu distribu ia alimentelor, tot aşa şi religia sau religiile opereaz cu sfin i şi studiulă ţ ă ţ sfin ilor. În primul rând, cine sunt sfin ii? Sfin ii sunt persoane pl cute lui Dumnezeu, „aleşi aiţ ţ ţ ă lui Dumnezeu,” care mediaz între Dumnezeu şi umanitate. De studiul sfin ilor dup cum amă ţ ă ar tat în mai multe alte ocazii se ocup aghiografia.ă ă Prin urmare, cine sunt sfin ii? Ridic m aceast întrebare datorit faptului c putem vedeaţ ă ă ă ă o neîn elegere sau un conflict al sfin ilor. Astfel, se cunosc mai multe categorii de sfin i. Voiţ ţ ţ enumera aici doar principalele categorii de sfin i din marile religii ale lumii: ştim de sfin iţ ţ creştini, sfin i iudaici sau mozaici, sfin i islamici sau mahomedani, sfin i hinduşi, sfin i buddhiştiţ ţ ţ ţ şi sfin i taoişti. Mai toate marile religii au un panteon de sfin i sau sfinte care sunt venera i şiţ ţ ţ cinsti i.ţ Dintre sfin ii creştini vom amintii pe sfin ii 12 apostoli, pe sfin ii martiri ai primelor secoleţ ţ ţ creştine [Policarp al Smirnei, Iustin Martirul şi Filosoful, Perpetua şi Felicitas, Sfântul Pavel şi mul i al ii], sfântul Grigorie Palama, Sfântul Nicolae, Sfântul Nicodim Aghioritul şi mul i al ii.ţ ţ ţ ţ Oricum, ceea ce putea vedea este c Biserica Ortodox are cel pu in un sfânt pentru fiecare ziiă ă ţ a anului. Chestiunea devine problematic în momentul în care vedem c alte religii nu recunoscă ă sfin ii ortodoxiei sau putem vedea c sunt al i sfin i. Ceea ce voi ar ta şi voi întreba înţ ă ţ ţ ă urm toarele rânduri, este c sfin enia este un atribut al lui Dumnezeu pe care Dumnezeu îlă ă ţ confer aleşilor S i. Sfin enia este mai mult decât orice ceea ce putem denumii un lucru ceă ă ţ defineşte religiozitatea cuiva, dragostea cuiva de Dumnezeu, modul în care cineva Îl iubeşte pe Dumnezeu. În iudaism întâlnim alte categorii de sfin i. Un mare sfânt iudaic este Moise Maimonidesţ [a nu se confunda cu proorocul Moise], Yehuda Jabali, Amran Bendiwane, Yhouda Ben Attar, Yahia Elkhder, Abraham Awriwel, Nessim Ben Nessim şi mul i al ii pe care nu îi pot enumera.ţ ţ Trebuie s ar t c mai mul i sfin i sânt comuni creştinismului şi iudaismului. Astfel, ortodoxia şiă ă ă ţ ţ creştinismul recunoaşte sfin i precum regele David, Isaia, Ieremia, Daniel sau Iezechil.ţ La fel de bine dup cum voi ar ta, islamul sau mahomedanismul ne prezint şi el maiă ă ă mul i sfin i. Dintre aceştia, primul mare sfânt al islamului este Mohamed recunoscut ca şi celţ ţ mai mare prooroc al tuturor timpurilor. Dintre principalii sfin i musulmani amintim peţ Mishkat al-Masabih, Al-Tafsir al-Kabir, Fakhr al-Din al-Razi, Al-Risala al-Qushayriyya, Sayyidi Muhyi al- Din ibn al-`Arabi, al-Yafi`I, Ali al-Siraj, al-Rifa`i al-Qurashi, al-Shafi şi mul i al ii.ţ ţ La capitolul sfin i putem amintii şi pe hinduşi care şi eu au o gam larg de sfin i sau unţ ă ă ţ panteon al sfin ilor. Dintre principalii „sfin i hinduşi” amintim peţ ţ Vallabhacharya, Mahapurusha Sankardeva, Baba Keenaramjee, Yogananda, Sant Tulsidas sau Sant Gora Kumbhar. Hinduismul îns nu este o religie monoteist ci una politeist . Astfel c ar trebui s ne ridic m mai multeă ă ă ă ă ă semne de întrebare despre autenticitatea sfin ilor lor.ţ Dintre sfin ii buddhismului amintim pe Buddha [pe numele lui adev rat Siddhartaţ ă Gautama] care este întemeietor al buddhismului. Al i sfin i buddhişti suntţ ţ Milarepa, Asanga, Arhat, Mae Chi Kaew Sianglam şi mul i al ii. Putem vedea c gama sfin ilor buddhişti la fel ca şiţ ţ ă ţ cea a hinduşilor este extrem de vast şi larg .ă ă 27
În cele din urm vom enumera câ iva aşa zişi sfin i ai taoismului care este religia Chinei.ă ţ ţ Dintre aceştia amintim pe Confucius, Mencius, Xun Zi, Dong Zhongshu, Cheng Yu, Cheng Hao, Zhu Xi, Lu Shouren şi Wang Yangming. Aceasta ca s enumer m numai pe câ iva fiindc înă ă ţ ă religia chinezilor sunt mult mai mul i.ţ Oricine poate c vedea c religiile se contrazic în ceea ce priveşte sfin ii. Ceea ce s-aă ă ţ remarcat este c to i cei care sus in c nu exist un singur Dumnezeu ci mai mul i dumnezeiă ţ ţ ă ă ţ nu pot ajunge la sfin enie. Sfin enia este un imperativ al monoteismului. Exist un singurţ ţ ă Dumnezeu şi acest Dumnezeu are libertatea de a îşi alege sfin ii S i dup cum vrea şi dupţ ă ă ă bunul S u plac.ă Putem vedea c avem o mare ofert a sfin ilor. Dar putem vedea c înv turileă ă ţ ă ăţă sus inute de diferi i sfin i cum sunt cei hinduşi sau buddhişti sunt foarte diferite de cele areţ ţ ţ ortodoxiei sau cele ale creştinismului în mare. Prin urmare, trebuie s discernem sau să ă diferen iem când avem de a face cu sfin i. Sfin ii pot primii puteri supranaturale de laţ ţ ţ Dumnezeu care se manifest în diferite daruri duhovniceşti. Acestea culmineaz în facerea deă ă minuni, izgonirea dracilor, darul înainte vederii sau al profe iei, la fel ca şi mai multe virtu i sauţ ţ calit ii morale.ăţ Cititorul poate s îşi dea seama de minciunile mai multor mari religii ale lumii referitor laă sfin i. Este greu de crezut c Buddha poate fii sfânt din moment ce el s-a proclamat dumnezeu.ţ ă Egoul lui Buddha nu mai încape loc pentru sfin enie oricum. La fel de bine este greu de crezutţ c Mohamed poate fii sfânt din moment ce el sus inea în înv turile sale r zboiul [aşa numitulă ţ ăţă ă gihad]. Prezentul articol vine doar s ridice un semn de întrebare celui care este interesat deă lumea, universul sau existen a sfin ilor. Pe sfin i oricum îi vom g sii atunci când Dumnezeu v-aţ ţ ţ ă g sii de cuviin şi nu când noi credem c este necesar şi imperativ.ă ţă ă 28
SETEA DE SUPARANTURAL ŞI METAFIZIC No iunea de supranatural este o no iune ampl şi extrem de dezb tut . Supranaturalulţ ţ ă ă ă este ceea ce ine de dep şirea condi iei de natural şi de fizic. Supranaturalul sau metafiziculţ ă ţ este ceva care scap de sub lumea obişnuit sau de sub condi iile obişnuite. Ceea ce voi ar taă ă ţ ă în rândurile care vor urma este c lumea nu are o cauz natural ci una supranatural .ă ă ă ă Naturalul este o crea ie a supranaturalului sau mai bine spus o imita ie a lui.ţ ţ Ceea ce psihologii remarc este c în subconştientul marii majorit i a maselor exist oă ă ăţ ă sete sau o foame de supranatural. Aceast sete se manifest în mai multe planuri şi în maiă ă multe etape. Setea de supranatural se manifest în special în produc iile cinema. De fapt maiă ţ mul i psihologi şi psihanalişti ne-au spus c din mai multe puncte de vedere cinematografulţ ă este o refulare a subconştientului uman unde putem vedea diferite proiec ii ale nevoii sau seteiţ de supranatural. Ceea ce voi ar ta aici este c setea de supranatural este o sete care trebuie st pânită ă ă ă fiindc chiar cinematograful care ofer maselor largi „digestie” de supranatural de mai multeă ă ori ne-a oferit modele de supranatural eronate. Produc ii cinematografice celebre cum ar fiiţ King Kong, Gozila, Dracula sau Jurassic Park ne pun în fa un supranatural degenerat, eşuat şiţă ratat. Mai multe din temele horror fie din cinematograf sau din literatura de specialitate [din nefericire exist o pia de c r i horror, care pot fii foarte uşor copiate şi imitate de cei mici] neă ţă ă ţ pun în fa „grotescul, oribilul şi tenebrosul.”ţă O istorie a supranaturalului s-a scris şi în antichitate. Genul literar specific supranaturalului sau metafizicului în antichitate era mitologia. Eroii mitologiei erau cu to iiţ persoane supranaturale sau înzestra i cu puteri metafizice. Aşa ştim de Hercule, de mitulţ fond rii Romei [o lupoaic îi creşte miraculos pe Romulus şi Remus, o tem a supranaturaluluiă ă ă care bântuie în Italia din vechime], în Odiseea şi Iliada lui Homer întâlnim alte persoane şi caractere mitologice cu puteri supranaturale cum ar fii sirenele, ciclopii sau muzele [potrivit miologiei elene antice, muzele erau un fel de surs de inspira ie pentru poe i, scriitori şiă ţ ţ muziceni]. 29
În vremea modern , epoca mitologiei a primit o alt masc sau mai bine spus o altă ă ă ă form . Hercule al anticilor a devenit Superman al lui Christoper Reevs, Odiseea lui Homer aă devenit Odiseea spa ial 2001, iar Romulus şi Remus au devenit America de Nord şi Americaţ ă de Sud unite sub cultura şi mentalitatea italiano-latin . Genul contemporan şi modern esteă SCIENCE FICTION. Genul ştiin ifico-fantastic care s-a remarcat prin romane sau produc iiţ ţ cinematografice celebre cum ar fii Men în Black, Hankock, Omul invizibil, Evolution, Dune, Matrix sau Terminator nu fac decât s reia temele mitologiei antice într-o form mai sofisticat .ă ă ă Succesul marilor produc ii cinematografice este de mai multe ori hran pentru omulţ ă contemporan. Milioane de privitori au putut visa cu ochii deschişi în fa a micilor sau marilorţ ecrane ale lumi paralele sau multidimensionale, c l toriile interspa iale sau intergalactice aleă ă ţ c pitanului Picard din Star Treck şi aşa mai departe. Ceea ce se poate remarca din punct deă vedere psihologic este c gusturile pentru supranatural variaz şi sunt diverse. Nu to i s-auă ă ţ delectat privind Spiderman sau Transformers [o întreag serie] dar este clar c toate acesteă ă produc ii ne arat o sete a omului de supranatural, în timp ce al ii au preferat Al cincileaţ ă ţ element. Ceea ce voi ar ta în rândurile de fa este c supranaturalul poate de devenii un fel deă ţă ă alcool sau drog. Nevoia de a sc pa din natural [din „banala şi plictisitoarea” via cotidian ] îlă ţă ă poate duce pe om la dependen de anumite seriale de televiziune care de multe ori neţă alimenteaz iluziile, imagina ia şi fondul mental. Mai multe produc ii cinema ştiin ifico-ă ţ ţ ţ fantastice sunt bazate pe extrem de mult violen şi agresivitate. Nu cred c cineva aă ţă ă num rat de la cap la coad toate cartuşele şi loviturile din cele trei serii Terminator realizate deă ă celebrul Arnold Alois Schwarzenegger. Aceasta nu c Schwarzenegger nu ar fii un actoră talentat, s-a remarcat de psihologi c deşi vizual mul i diger violen a de pe micile şi marileă ţ ă ţ ecrane, în subconştent, aceste imagini nu fac decât s îl înfunde pe om în superficial şiă imprevizibil. S-a remarcat c vizionarea nelimitat a produc iilor horror sau mafiot nu fac decât s îlă ă ţ ă influen eze pe om într-o direc ie eronat şi greşit . În special în rândul copiilor s-a pututţ ţ ă ă remarcat acest gen de influen negativ ce apare din setea de supranatural. O mare tem aţă ă ă supranaturalului este religia. În religie întâlnim mai multe imagini sau chipuri ale supranaturalului. Sunt mul i care nu au nici un fel de religie sau sunt chiar atei fiindc nu v dţ ă ă fapte supranaturale, minuni, miracole, dep şirea legilor gravita iei, levita ie şi altele asemenea.ă ţ ţ În special religiile orientale s-au remarcat ca şi manifesta ii ale supranaturalului. Fakiri, guruşiţ şi yoghnii hinduşi îşi recruteaz adep i prin practici care in de lumea suparanturalului. S-aă ţ ţ remarcat c mai toate promisiunile religiilor orientului îndep rtat sunt minciuni şi înşel ciuni.ă ă ă Yoghini, fakiri sau hinduşi au atras lume în jurul lor din setea de a se îmbog ii [în cele maiăţ multe cazuri prin înşel ciune].ă În Europa se cunosc extrem de multe înşel ciuni supranaturale. Începând cu „ghicitori înă evanghelii”, trecând prin cei care opereaz cu argintul viu, bioenegia şi încheind cuă descântecele vr jilor, lumea supranaturalului religios d rezultate imediate şi rapide şi este maiă ă mult o lume ocult şi diavoleasc decât una cu adev rat suparantural . Nu voiesc să ă ă ă ă însp mântez pe nimeni, doar vreau s ar t c trebuie s ne control m setea de suparantural şiă ă ă ă ă ă metafizic Indiferent în ce form se manifest ea: în plan personal, colectiv, or şenesc, s tescă ă ă ă sau familiar. Aceasta mai ales c dup cum am ar tat mai mul i „creatori de supranatural”ă ă ă ţ profit de credulitatea şi naivitatea maselor largi de oameni [din nefericire de cele mai multeă ori a copiilor şi a adolescen ilor].ţ 30
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă
Teologicele eseuri de teologie ortodoxă

Recommended

OMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOR
OMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOROMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOR
OMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOR
Radu Teodorescu
 
DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ
DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ
DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ
Radu Teodorescu
 
Identitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporana
Identitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporanaIdentitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporana
Identitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporana
Miu Alexandru
 
RAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂ
RAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂRAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂ
RAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂ
Radu Teodorescu
 
OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT
OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNTOMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT
OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT
Radu Teodorescu
 
DE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRII
DE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRIIDE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRII
DE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRII
Radu Teodorescu
 
BLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂL
BLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂLBLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂL
BLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂL
RaduTeodorescu8
 
Ier.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omului
Ier.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omuluiIer.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omului
Ier.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omului
Bocioc Sebastian
 

Recommended

OMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOR
OMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOROMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOR
OMUL DUHOVNICESC SAU ANTROPOLOGIA VIRTUŢILOR
Radu Teodorescu
 
DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ
DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ
DISCERNĂMÂNTUL DUHURILOR ÎN PNEVMATOLOGIA CREŞTIN ORTODOXĂ
Radu Teodorescu
 
Identitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporana
Identitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporanaIdentitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporana
Identitate crestina si constiinta eclesiala in europa contemporana
Miu Alexandru
 
RAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂ
RAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂRAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂ
RAFINAMENTUL ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ CREŞTIN ORTODOXĂ
Radu Teodorescu
 
OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT
OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNTOMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT
OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT
Radu Teodorescu
 
DE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRII
DE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRIIDE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRII
DE LA TIRANIA PATIMILOR LA LIBERTATEA NEPĂTIMIRII
Radu Teodorescu
 
BLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂL
BLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂLBLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂL
BLASFEMIA SAU CINE SUNT DUȘMANII LUI DUMNEZEU TATĂL
RaduTeodorescu8
 
Ier.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omului
Ier.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omuluiIer.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omului
Ier.-Serafim-Rose-Descoperirea-lui-Dumnezeu-in-inima-omului
Bocioc Sebastian
 
COMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEI
COMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEICOMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEI
COMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEI
Radu Teodorescu
 
284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf
284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf
284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf
Bocioc Sebastian
 
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bunePr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Alin Cazacu
 
Carte crestinism si globalizare
Carte crestinism si globalizareCarte crestinism si globalizare
Carte crestinism si globalizare
Miu Alexandru
 
NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX
NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX
NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX
Radu Teodorescu
 
CIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂ
CIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂCIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂ
CIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂ
Radu Teodorescu
 
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastreTrăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Radu Teodorescu
 
SFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂ
SFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂSFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂ
SFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂ
RaduTeodorescu8
 
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚISFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
Radu Teodorescu
 
MESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEI
MESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEIMESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEI
MESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEI
Radu Teodorescu
 
SFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATE
SFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATESFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATE
SFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATE
Radu Teodorescu
 
COMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂ
COMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂCOMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂ
COMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂ
Radu Teodorescu
 
BINELE LA ROMÂNI
BINELE LA ROMÂNI BINELE LA ROMÂNI
BINELE LA ROMÂNI
Radu Teodorescu
 
Angelologie creştin ortodoxă comparată
Angelologie creştin ortodoxă comparatăAngelologie creştin ortodoxă comparată
Angelologie creştin ortodoxă comparată
Radu Teodorescu
 
Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan)
Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan) Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan)
Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan)
Gicu Branici
 
Viata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licentaViata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licenta
Miu Alexandru
 
EXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
EXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOXEXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
EXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
Radu Teodorescu
 
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Radu Teodorescu
 
Binele în religia comparată radu teodorescu
Binele în religia comparată radu teodorescuBinele în religia comparată radu teodorescu
Binele în religia comparată radu teodorescu
Radu Teodorescu
 
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
catedralasfantulnicolae
 
ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ
ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ
ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ
Radu Teodorescu
 
Askesis sau despre vieţuirea lui homo asketicus
Askesis sau despre vieţuirea lui homo asketicusAskesis sau despre vieţuirea lui homo asketicus
Askesis sau despre vieţuirea lui homo asketicus
Radu Teodorescu
 

More Related Content

What's hot

Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bunePr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Alin Cazacu
 
Carte crestinism si globalizare
Carte crestinism si globalizareCarte crestinism si globalizare
Carte crestinism si globalizare
Miu Alexandru
 
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastreTrăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Radu Teodorescu
 

What's hot (13)

COMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEI
COMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEICOMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEI
COMBATEREA HAOSULUI ȘI ANARHIEI
 
284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf
284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf
284410675 nichifor-crainic-dostoievski-si-crestinismul-rus-pdf
 
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bunePr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
Pr teofil paraian ganduri bune pentru ganduri bune
 
Carte crestinism si globalizare
Carte crestinism si globalizareCarte crestinism si globalizare
Carte crestinism si globalizare
 
NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX
NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX
NOBLEȚEA ÎN VIAȚA CREȘTINULUI ORTODOX
 
CIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂ
CIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂCIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂ
CIVILIZAȚIA ÎN VIZIUNE CREȘTIN ORTODOXĂ
 
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastreTrăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
Trăire şi studiu creştin ortodox În zilele noastre
 
SFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂ
SFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂSFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂ
SFÂNTUL ARHANGHEL GAVRIIL ÎN ABORDARE CREȘTIN ORTODOXĂ
 
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚISFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
 
MESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEI
MESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEIMESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEI
MESIANISMUL CA PĂCAT AL MÂNDRIEI
 
SFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATE
SFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATESFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATE
SFINŢII PĂRINŢI AI ORTODOXIEI EXEMPLE PENTRU CONTEMPORANEITATE
 
COMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂ
COMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂCOMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂ
COMBATEREA DEMONULUI AMIEZII: AKEDIA SAU DEPRESIA CA LUCRARE DEMONICĂ
 
BINELE LA ROMÂNI
BINELE LA ROMÂNI BINELE LA ROMÂNI
BINELE LA ROMÂNI
 

Similar to Teologicele eseuri de teologie ortodoxă

Viata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licentaViata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licenta
Miu Alexandru
 
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Radu Teodorescu
 
Binele în religia comparată radu teodorescu
Binele în religia comparată radu teodorescuBinele în religia comparată radu teodorescu
Binele în religia comparată radu teodorescu
Radu Teodorescu
 
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
catedralasfantulnicolae
 
Diploma www.tocilar.ro
Diploma www.tocilar.roDiploma www.tocilar.ro
Diploma www.tocilar.ro
Miu Alexandru
 
Pr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinariPr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinari
Alin Cazacu
 

Similar to Teologicele eseuri de teologie ortodoxă (20)

Angelologie creştin ortodoxă comparată
Angelologie creştin ortodoxă comparatăAngelologie creştin ortodoxă comparată
Angelologie creştin ortodoxă comparată
 
Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan)
Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan) Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan)
Apocalipsa (Explicarea Revelaţiei lui Ioan)
 
Viata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licentaViata religios morala lucrare de licenta
Viata religios morala lucrare de licenta
 
EXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
EXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOXEXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
EXTAZUL CA UȘĂ SPRE LUMEA DE DINCOLO ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
 
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
 
Binele în religia comparată radu teodorescu
Binele în religia comparată radu teodorescuBinele în religia comparată radu teodorescu
Binele în religia comparată radu teodorescu
 
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
07.04.2013 cateheza - a fi uman, pe deplin viu. omul ca împlinire a vieţii ...
 
ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ
ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ
ROLUL LECTURII DUHOVNICEŞTI ÎN VIAŢA SUFLETEASCĂ
 
Askesis sau despre vieţuirea lui homo asketicus
Askesis sau despre vieţuirea lui homo asketicusAskesis sau despre vieţuirea lui homo asketicus
Askesis sau despre vieţuirea lui homo asketicus
 
Manuscris valeriu-popa-2
Manuscris valeriu-popa-2Manuscris valeriu-popa-2
Manuscris valeriu-popa-2
 
Manuscris valeriu-popa-2
Manuscris valeriu-popa-2Manuscris valeriu-popa-2
Manuscris valeriu-popa-2
 
131521987 trinitatea-in-lumina-revelatiei
131521987 trinitatea-in-lumina-revelatiei131521987 trinitatea-in-lumina-revelatiei
131521987 trinitatea-in-lumina-revelatiei
 
Diploma www.tocilar.ro
Diploma www.tocilar.roDiploma www.tocilar.ro
Diploma www.tocilar.ro
 
Religiozitate preistorică
Religiozitate preistoricăReligiozitate preistorică
Religiozitate preistorică
 
Brosura_Noua Revelatie - Intrebari pentru Dumnezeu si raspunsuri din Noua Rev...
Brosura_Noua Revelatie - Intrebari pentru Dumnezeu si raspunsuri din Noua Rev...Brosura_Noua Revelatie - Intrebari pentru Dumnezeu si raspunsuri din Noua Rev...
Brosura_Noua Revelatie - Intrebari pentru Dumnezeu si raspunsuri din Noua Rev...
 
RISCURILE ISTORIEI RELIGIILOR.pdf
RISCURILE ISTORIEI RELIGIILOR.pdfRISCURILE ISTORIEI RELIGIILOR.pdf
RISCURILE ISTORIEI RELIGIILOR.pdf
 
Pr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinariPr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinari
 
Evlavia în- reştinismul ortodox
Evlavia în- reştinismul ortodoxEvlavia în- reştinismul ortodox
Evlavia în- reştinismul ortodox
 
Ascetul-şi-asceza-creştin-ortodoxă-in-secolul-al-xxi-lea
Ascetul-şi-asceza-creştin-ortodoxă-in-secolul-al-xxi-lea Ascetul-şi-asceza-creştin-ortodoxă-in-secolul-al-xxi-lea
Ascetul-şi-asceza-creştin-ortodoxă-in-secolul-al-xxi-lea
 
Ascetul şi asceza creştin ortodoxă În secolul al xxi-lea
Ascetul şi asceza creştin ortodoxă În secolul al xxi-lea Ascetul şi asceza creştin ortodoxă În secolul al xxi-lea
Ascetul şi asceza creştin ortodoxă În secolul al xxi-lea
 

More from Radu Teodorescu

OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...
OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...
OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...
Radu Teodorescu
 
CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...
CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...
CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...
Radu Teodorescu
 
DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...
DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...
DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...
Radu Teodorescu
 

More from Radu Teodorescu (20)

SIMPLITATEA DUHOVNICEASCĂ A SFINȚILOR PĂRINȚI CREȘTIN ORTODOCȘI ÎN VREMURI CO...
SIMPLITATEA DUHOVNICEASCĂ A SFINȚILOR PĂRINȚI CREȘTIN ORTODOCȘI ÎN VREMURI CO...SIMPLITATEA DUHOVNICEASCĂ A SFINȚILOR PĂRINȚI CREȘTIN ORTODOCȘI ÎN VREMURI CO...
SIMPLITATEA DUHOVNICEASCĂ A SFINȚILOR PĂRINȚI CREȘTIN ORTODOCȘI ÎN VREMURI CO...
 
INDIFERENTISMUL RELIGIOS: CAUZĂ A DECREȘTINĂRII LUMII DE AZI
INDIFERENTISMUL RELIGIOS: CAUZĂ A DECREȘTINĂRII LUMII DE AZIINDIFERENTISMUL RELIGIOS: CAUZĂ A DECREȘTINĂRII LUMII DE AZI
INDIFERENTISMUL RELIGIOS: CAUZĂ A DECREȘTINĂRII LUMII DE AZI
 
FARISEUL ÎN MULTIPLELE SALE CAMUFLAJE DUPLICITARE
FARISEUL ÎN MULTIPLELE SALE CAMUFLAJE DUPLICITAREFARISEUL ÎN MULTIPLELE SALE CAMUFLAJE DUPLICITARE
FARISEUL ÎN MULTIPLELE SALE CAMUFLAJE DUPLICITARE
 
OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...
OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...
OMUL RELIGIOS: ÎNTRE MINIMALISM DUHOVNICESC, DILEMĂ MORALĂ ŞI POSIBILITATE DE...
 
CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...
CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...
CONCUPISCENȚA: PREDESTINAȚIE TEOLOGICĂ SAU ÎNCLINAȚIE SPIRITUALĂ? REMEDIILE C...
 
CE ȘTIM CU ADEVĂRAT DESPRE SFÂNTUL ARHANGHEL RAFAIL ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
CE ȘTIM CU ADEVĂRAT DESPRE SFÂNTUL ARHANGHEL RAFAIL ÎN CREȘTINISMUL ORTODOXCE ȘTIM CU ADEVĂRAT DESPRE SFÂNTUL ARHANGHEL RAFAIL ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
CE ȘTIM CU ADEVĂRAT DESPRE SFÂNTUL ARHANGHEL RAFAIL ÎN CREȘTINISMUL ORTODOX
 
JURNAL AMERICAN
JURNAL AMERICANJURNAL AMERICAN
JURNAL AMERICAN
 
SOBRIETATEA ICOANELOR CREŞTIN ORTODOXE
SOBRIETATEA ICOANELOR CREŞTIN ORTODOXESOBRIETATEA ICOANELOR CREŞTIN ORTODOXE
SOBRIETATEA ICOANELOR CREŞTIN ORTODOXE
 
DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...
DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...
DREPTATEA ÎNTRE SPECUALŢIE RELIGIOASĂ ŞI RELATIVISM MORAL. O ANALIZĂ CREŞTIN ...
 
METODE DE ÎNFRÂNGERE A ABSURDULUI SAU DESPRE ORIGINILE DEMONICE ALE ABSURDULUI
METODE DE ÎNFRÂNGERE A ABSURDULUI SAU DESPRE ORIGINILE DEMONICE ALE ABSURDULUIMETODE DE ÎNFRÂNGERE A ABSURDULUI SAU DESPRE ORIGINILE DEMONICE ALE ABSURDULUI
METODE DE ÎNFRÂNGERE A ABSURDULUI SAU DESPRE ORIGINILE DEMONICE ALE ABSURDULUI
 
LUPTA CU EFEMERUL ŞI PERISABILUL: REMEDII CREŞTIN ORTODOXE
LUPTA CU EFEMERUL ŞI PERISABILUL: REMEDII CREŞTIN ORTODOXELUPTA CU EFEMERUL ŞI PERISABILUL: REMEDII CREŞTIN ORTODOXE
LUPTA CU EFEMERUL ŞI PERISABILUL: REMEDII CREŞTIN ORTODOXE
 
RUGĂCIUNEA LUI IISUS CA ARMĂ ÎMPOTRIVA ATACURILOR DEMONICE
RUGĂCIUNEA LUI IISUS CA ARMĂ ÎMPOTRIVA ATACURILOR DEMONICERUGĂCIUNEA LUI IISUS CA ARMĂ ÎMPOTRIVA ATACURILOR DEMONICE
RUGĂCIUNEA LUI IISUS CA ARMĂ ÎMPOTRIVA ATACURILOR DEMONICE
 
ÎNGERI ŞI CĂLUGĂRI
ÎNGERI ŞI CĂLUGĂRIÎNGERI ŞI CĂLUGĂRI
ÎNGERI ŞI CĂLUGĂRI
 
MUZICA ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONI
MUZICA ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONIMUZICA ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONI
MUZICA ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONI
 
SUFLETUL ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONI
SUFLETUL ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONISUFLETUL ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONI
SUFLETUL ÎNTRE ÎNGERI ȘI DEMONI
 
CREȘTINI CONTRA CREȘTINI. EUROPA SUB AMENINȚAREA HEGEMONIEI RELIGIOASE
CREȘTINI CONTRA CREȘTINI. EUROPA SUB AMENINȚAREA HEGEMONIEI RELIGIOASECREȘTINI CONTRA CREȘTINI. EUROPA SUB AMENINȚAREA HEGEMONIEI RELIGIOASE
CREȘTINI CONTRA CREȘTINI. EUROPA SUB AMENINȚAREA HEGEMONIEI RELIGIOASE
 
CUM SĂ REZISTĂM ÎN FAȚA SMINTELILOR
CUM SĂ REZISTĂM ÎN FAȚA SMINTELILORCUM SĂ REZISTĂM ÎN FAȚA SMINTELILOR
CUM SĂ REZISTĂM ÎN FAȚA SMINTELILOR
 
PROFESIONISMUL DUHOVNICESC.pdf
PROFESIONISMUL DUHOVNICESC.pdfPROFESIONISMUL DUHOVNICESC.pdf
PROFESIONISMUL DUHOVNICESC.pdf
 
PAROHIA CREȘTIN ORTODOXĂ CA ȘCOALĂ A MÂNTUIRII
PAROHIA CREȘTIN ORTODOXĂ CA ȘCOALĂ A MÂNTUIRIIPAROHIA CREȘTIN ORTODOXĂ CA ȘCOALĂ A MÂNTUIRII
PAROHIA CREȘTIN ORTODOXĂ CA ȘCOALĂ A MÂNTUIRII
 
PREOTUL CREȘTIN ORTODOX CA EXEMPLU MORAL ȘI DESCHIZĂTOR DE DRUMURI DUHOVNICEȘTI
PREOTUL CREȘTIN ORTODOX CA EXEMPLU MORAL ȘI DESCHIZĂTOR DE DRUMURI DUHOVNICEȘTIPREOTUL CREȘTIN ORTODOX CA EXEMPLU MORAL ȘI DESCHIZĂTOR DE DRUMURI DUHOVNICEȘTI
PREOTUL CREȘTIN ORTODOX CA EXEMPLU MORAL ȘI DESCHIZĂTOR DE DRUMURI DUHOVNICEȘTI
 

Teologicele eseuri de teologie ortodoxă

  • 2. INTRODUCERE „Ceea ce vezi scrie în carte şi trimite celor şapte Biserici: la Efes, şi la Smirna, şi la Pergam, şi la Tiatira, şi la Sardes, şi la Filadelfia, şi la Laodiceea.” (Apocalipsa 1, 11) Aceste cuvinte i-au fost adresate Sfântului Ioan Teologul din ceruri dup cum chiar el ne-ă a descoperit în Apocalipsa sa. În Biblie şi în Noul Testament este probabil unul dintre pu ineleţ îndemnuri concrete în care un autor biblic sau sfânt este pus sau îndemnat s scrieă descoperirile sau tr irile sale religioase de c tre Dumnezeu. Departe de mine gândul c aşă ă ă ajunge la starea şi la nivelul Sfântului Ioan Teologul. Totuşi, Sfântul Ioan Teologul urmând proorocilor şi drep ilor Vechiului Testament ne-a l sat un model şi un exemplu de a scrieţ ă teologie pentru a le comunica semenilor cuvântul sau voia lui Dumnezeu. Dac Sfântul Ioană Teologul nu ar fii scris la îndemnul lui Dumnezeu Apocalipsa, probabil c azi nu am fii ştiut c elă ă a fost un sfânt al lui Dumnezeu. În acest duh al Sfântului Ioan Teologul între anii 2011 şi 2012 am avut ocazia de a scrie mai multe eseuri de teologie. Mare parte dintre ele au fost publicate pe internet şi sunt disponibile online. Totuşi, am g sit de cuviin s fac o selec ie dintre toate cele publicate cuă ţă ă ţ cele mai bune şi s le adun la un loc pentru cititorul dornic de a înv a şi a aprofundaă ăţ adev rurile dogmei şi credin ei ortodoxe. În acest sens am selectat pe cele mai bune dintreă ţ eseuri şi scrieri. Tematica abordat în acest volum variaz de la cuvinte scrise ocazional sub stresulă ă timpului şi al circumstan elor pân la momente de linişte şi contempla ie. Astfel cititorul v-aţ ă ţ putea s aib la îndemân mai compact şi mai bine grupate diferite problematici pe care eu leă ă ă consider de interes teologic şi de actualitate. Am scris astfel din dorin a de a actualiza mesajulţ ortodoxiei şi al sfin ilor p rin i în timpurile şi vremurile noastre.ţ ă ţ Nu m pretind un mare scriitor şi mai ales nu m pretind un mare teolog ortodox. Totuşi,ă ă am datoria de a scrie şi a înv a ceea ce la rândul meu şi eu am înv at de la al ii fie în şcolileăţ ăţ ţ de teologie sau de la diferi i teologi ortodocşi cu care am avut ocazia s intru în leg tur peţ ă ă ă parcursul anilor. Teologia ortodox este dinamic şi în dialog cu marile probleme şi marileă ă fr mânt ri ale timpurilor şi vremurilor noastre.ă ă Eseurile grupate aici sub titlul sugestiv şi simbolic de Teologicele este menit s ofere ună reper credinciosului şi teologului ortodox care se afl în dialog cu lumea în care tr ieşte. Deă ă multe ori putem sim ii o ambivalen dintre via a noastre religioas sau via a credin ei şi via aţ ţă ţ ă ţ ţ ţ lumii înconjur toare în care tr im. Ce avem de f cut în astfel de situa ii am voit s ofer ună ă ă ţ ă r spuns celor care sunt interesa i s îl afle.ă ţ ă Cititorul îmi v-a ierta stilul şi modul mai împr ştiat de a îmi face cunoscute ideile aceastaă din cauza faptului c am scris în cele mai multe cazuri presat sau gr bit de timp şi diferiteă ă activit i. În general în ultimii ani am avut şansa de a scrie destul de pu in şi mai pu inăţ ţ ţ ă teologie. Tematicile pe care le-am abordate în aceste teologice sunt din punctul mau de vedere de actualitate pentru zilele în care tr im. Evident ele nu sunt o cronic a vremurilor noastre ciă ă mai mult o abordare şi un r spuns la ceea ce este mai stringent în zilele noastre.ă Am scris astfel despre problematicile omului actual oferind mai multe r spunsuri şiă posibilit i de rezolvare a unora dintre impasurilor vie ii religioase şi a dogmei ortodoxe.ăţ ţ 2
  • 3. R spunsurile mele scrise nu sunt totalitare ele fiind deschise dezbaterilor fiindc în unele cazuriă ă ambiguitatea este dominant şi o perspectiv sau o viziune definitorie asupra problematicilor aă ă fost greu de realizat. Prin urmare, cititorul v-a avea acces la un nou volum sau carte de teologie ortodox . Ceiă care sunt familiari cu problematicile sau tematica teologiei ortodoxe o vor putea face citind rândurile de fa . Cei care vor s se famlirizeze vor avea de unde s înceap . Ele nu suntţă ă ă ă grupate cronologic şi nici tematic ci mai mult structural. Începând cu problemele pl cerii şi aă nevoii de autocontrol a omului contemporan am inclus şi câteva medita ii bisericeşti la anumi iţ ţ sfin i mai importan i ai ortodoxiei. Toate acestea din dorin a de a l sa o m rturie a vremurilorţ ţ ţ ă ă şi problematicilor timpului de azi. Ne confrunt m nu cu noi probleme ci mai mult cu noi repeti iiă ţ ale trecutului. Dup cum am ar tat a ieşii din acest cerc vicios al repeti iei istoriei, presupune aă ă ţ cunoaşte trecutul şi a aduce m rturie despre vremurile în care tr im.ă ă CUPRINS INTRODUCERE CONFLICTUL PL CERII: PL CEREA VOLUPTOAS [P TIMAŞ ] ŞI PL CEREA SPIRITUALĂ Ă Ă Ă Ă Ă Ă [ANGELOLOGIC ]Ă CONSIDERA II ORTODOXE REFERITOARE LA ÎNV TURA SAU DOCTRINA PURGATORIULUIŢ ĂŢĂ DESPRE LIBERTATEA FILOSOFIC , LIBERTATEA PNEVMATOLOGIC ŞI LIBERTATEA OBIŞNUITĂ Ă Ă DESPRE LINIŞTE ŞI T CEREĂ EXOTEOLOGIA, OPINII ŞI DISCU IIŢ GÂNDURI LA SFÂRŞIT DE AN ASTRONOMIC 2011 ŞI ÎNCEPUT DE AN ASTRONOMIC 2012 LUMEA CUM ESTE EA ŞI CUM O VREA DUMNEZEU MÂNTUIRE, SOTERILOGIE SAU AM GIRE?Ă MEDITA IE DE LA S TPT MÂNA PATIMILOR ANUL 2012Ţ Ă Ă MEDITA IE LA POSTUL MARE 2012Ţ CONFUZIA AGHIOGRAFIC : SFIN I ADEV RA I ŞI SFIN I FALŞIĂ Ţ Ă Ţ Ţ SETEA DE SUPARANTURAL ŞI METAFIZIC SFÂNTUL DIONISIE AREOPAGITUL Un sfânt uitat al istoriei TEOLOGUL, OM AL BINELUI ŞI AL LUMINII OMUL RELIGIOS, OMUL CREDINCIOS, OMUL ÎNDUHOVNICIT ŞI OMUL SFÂNT TRONUL LUI DUMNEZEU ŞI ÎMP R IA CERURILORĂ ĂŢ HERUVIMUL CU SABIE DE FOC ANGHELOFILIA PROBLEMA CANONICIT II ANGHELOFILIEIĂŢ ÎNGERI ŞI ANGELOLOGIE ÎN EVUL MEDIU ÎNGERI, SPIRITE ORI DUHURI SAU DIAVOLI, ZEI ORI EXTRATEREŞTRII? ÎNGER SAU SPIRIT: ANGELOLOGIE SAU SPIRITUALITATE? DESPRE DAC MAI EXIST SPERAN DINCOLO DE MORMÂNT?Ă Ă ŢĂ ASCEZ ŞI AUTOCONTROLĂ PAŞTELE 2011 CUVÂNT LA S RB TOAREA SFIN ILOR ÎMP RA I CONSTATIN ŞI ELENAĂ Ă Ţ Ă Ţ 3
  • 4. CONFLICTUL PL CERII: PL CEREA VOLUPTOAS [P TIMAŞ ] ŞI PL CEREA SPIRITUALĂ Ă Ă Ă Ă Ă Ă [ANGELOLOGIC ]Ă Pl cerea este o no iune ampl . O defini ie a pl cerii este simplu de oferit de mai to iă ţ ă ţ ă ţ dintre noi. Pl cerea este ceea ce ne încânt , ceea ce ne ofer stimuli sau excita ii senzorialeă ă ă ţ agreabile şi ceea ce ne d senza ii frumoase. Etic şi moral îns no iunea de pl cere este cât seă ţ ă ţ ă poate reprobabil : astfel, unii pot g sii pl cere în furt, abuz sexual, pedofilie, asuprire sauă ă ă tiranie ca s enumer m numai câteva no iuni negative. Prin urmare, pl cerea este o no iuneă ă ţ ă ţ bivalent sau polivalent . Exist pl ceri mici şi mari, sau exist pl ceri personale sau colective.ă ă ă ă ă ă De mai multe ori auzim expresii cum ar fii: mi-a pl cut serialul, actorul sau filmul cutare.ă Sau în lumea copiilor auzim expresia: F t Frumos şi Ileana Cosânzeana sunt eroii care îi plac celă mai mult. Pl cerea este o „no iune care ne inund ” şi nu putem face abstra ie de ea. Fieă ţ ă ţ placem sau displ cem pe cineva, fie iubim sau urâm o anumit persoan . Totuşi, pl cerea maiă ă ă ă ales în religie şi ortodoxie este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o „categorie care intr sub inciden a ra ionalului.” De ce spun pl cere care intr sunt inciden a ra ionalului?ă ţ ţ ă ă ţ ţ Mai bine spun, exist pl ceri ira ionale?ă ă ţ Experien a şi istoria demonstreaz c exist pl ceri ira ionale. Ce este o pl cereţ ă ă ă ă ţ ă ira ional ? Pl cerile ira ionale sunt „o nega ie a omului şi a fiin ei.” Astfel ar fii destul sţ ă ă ţ ţ ţ ă amintesc de sadomasochism, bestialitate sau brutalitate care s nu mai vorbesc de violuri sauă agresiuni sexuale. Toate acestea caut pl cerea. Agresiunile sexuale sunt mai toate în c utareă ă ă de pl cere. Toate acestea ne duc la concluzia c spre deosebire de stimulii gândirii, stimuliiă ă pl cerii sunt ira ionali.ă ţ Astfel, pl cerea este adictiv , cu cât avem mai mult pl cere, cum cât vrei mai mult .ă ă ă ă ă Trebuie s ştim c pl cerea în sine nu este o no iune care scap „considera iilor şi limiteloră ă ă ţ ă ţ ştiin ifice.” Astfel, exist o dimensiune ştiin ific a pl cerii. În urm toarele câteva rânduri voiţ ă ţ ă ă ă analiza chestiunea pl cerii. Omul are din punct de vedere ştiin ific 5 sim uri: este vorba de auz,ă ţ ţ v z, pip it, gust şi miros. Prin urmare, to i stimulii pl cerii care vin în om intr în noi prin acesteă ă ţ ă ă 4
  • 5. cinci organe de sim . Prin v z avem în primul rând „pl cerea vizual ” care poate fii exprimatţ ă ă ă ă prin culori, peisaje, filme, seriale, picturi frumoase şi altele. Dat tot v zul poate s se desfeteă ă prin privirea la reviste, filme sau fotografii pornografie ori erotice. Acestea produc o pl cereă negativ în om.ă Mai mult decât orice pl cerea este o no iune care dup cum am spus trebuie controlat .ă ţ ă ă „Controlul pl cerii” este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „ra ionalitate aă ţ pl cerii.” Pl cerea ra ional este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o adev rată ă ţ ă ă ă pl cere. Adev rata pl cere este dincolo de orice „pl cerea spre slava lui Dumnezeu.” Lumeaă ă ă ă de azi este din nefericire orientat hedonist. Goana dup pl ceri este o tr s tur a lumii de azi.ă ă ă ă ă ă Mai mult decât orice sunt c utate pl cerile de natur sexual . Nu putem nega c oraşeleă ă ă ă ă noastre nu sunt inundate de pornografie şi de erotism. Pl cerile sexuale îi atac cel mai multă ă pe cei tineri dintre noi. Sexul a devenit astfel dintr-o modalitate de reproducere o industrie a pl cerii.ă Industria sexual este o mare înşel ciune. Aceasta fiindc dup cum ştim, prină ă ă ă sexualitate omul are datoria de a se reproduce dup cuvântul lui Dumnezeu de la începuturileă lumii: „creşte i şi v înmul i i.” Industria sexului este o industrie eronat fiindc „exploateazţ ă ţ ţ ă ă ă un instinct sau o nevoie biologic a omului.” Biserica consider astfel pe to i cei care producă ă ţ materiale pornografice sau erotice duşmani ai ei şi a lui Dumnezeu fiindc ei „r st lm cescă ă ă ă sexualitatea şi reproducerea omului.” La fel cum sexul exploatat la maxim în zilele noastre aduce o pl cere aparent şi iluzorie,ă ă tot la fel de bine drogurile [alcoolul, ig rile, narcoticele] şi altele sunt probleme ce nu le putemţ ă ignora. Toate acestea au ca şi centru pl cerea. Metaforic am putea spune c „pl cerile suntă ă ă idolatrizate” de mai mul i semeni de ai noştii. Toate aceste pl ceri care sunt dumnezeii lumiiţ ă noastre, sunt îns din categoria pl cerilor voluptoase sau p timaşe. Pornografia în special esteă ă ă un exponent al volupt ii. A vedea b rba i sau femei dezbr cate în acte sexuale obscene esteăţ ă ţ ă pentru mul i singurul motiv de a fii şi singura percep ie a no iunii de pl cere.ţ ţ ţ ă Pl cerea voluptoas are în sine ceea ce am putea denumii „germenii imoralit ii şi aă ă ăţ eşecului sau a rat rii etice a omului.” Pl cerea voluptoas este o pl cere fals sau mai bineă ă ă ă ă spus un surogat al pl cerii. De ce consumatorii de pornografie ajuns c îşi vând şi sufletele şiă ă ă averile pentru un plus de pl cere? De ce unii sunt dispuşi s ucid pentru un pahar de alcool înă ă ă plus? De ce consumatorii de ig ri au s n tatea distrus şi sistemul nervos epuizat?ţ ă ă ă ă Astfel, pl cerea voluptoas este un duşman al omului ce trebuie înfrânt. Dar mai există ă ă un alt fel de pl cere pe care dup cum voi încerca s ar t are cu totul alte însemn tate. Există ă ă ă ă ă astfel pl ceri de natur spiritual sau angelologic . Ce sunt pl cerile spirituale? Pl cerileă ă ă ă ă ă spirituale sunt imateriale sau dac sunt materiale sunt foarte pu in perceptibile. Pl ceriă ţ ă spirituale ştim c sunt dragostea de Dumnezeu, credin a în Dumnezeu, studiu spiritualit ii şi ală ţ ăţ angelologiei, cunoaşterea lui Dumnezeu. Cunoaşterea lui Dumnezeu nu poate fii asem nat cuă ă nici un fel de pl cere p timaş sau voluptoas .ă ă ă ă Pl cerile angelologice sau spirituale sunt mai mult decât orice „pl ceri metafizice şiă ă dincolo de sim uri.” T mâia, muzica bisericeasc , frumuse ea icoanelor sau a picturilorţ ă ă ţ religioase la fel ca şi formele arhitectonice ale Bisericilor, sunt toate expresii ale unei pl ceriă spirituale extrasenzoriale şi angelologice. Astfel, în elegem c sim urile omului se potţ ă ţ spiritualiza sau înduhovnicii angelologic, dar se pot şi diavoliza sau demoniza prin voluptate şi patim . Voluptosul este mai multe ori un „camuflaj” al diavolilor. Astfel, în spatele patimiloră omului sfin ii p rin i ne spun c se ascund diavoli care îl duc pe om în p cat.ţ ă ţ ă ă 5
  • 6. Momeala diavolilor este mai mult decât orice „pl cerea voluptoas .” Pl cerea voluptoasă ă ă ă nu are o finalitate transcendent . Ea este mai mult decât orice o pl cere aparent , ună ă ă grosierism. Aceasta mai ales fiindc în spatele pl cerii voluptoase idolatrizat şi adulat de ceiă ă ă ă mai mul i dintre contemporanii noştrii nu se ascunde nimic inteligent şi egoist. Pl cereaţ ă voluptoas este simbolul omului egoist şi individualist. Omul egoist îşi urm reşte pl cerile şiă ă ă interesul propriu cu orice risc şi cu orice pre . Egoismul este echivalentul moral al pl ceriiţ ă voluptoase. Psihologia volupt ii este una „înşel toare.” Momit de voluptate, omul ajunge s creadăţ ă ă ă c pl cerea este singurul sens al vie ii. Alte sensuri ale vie ii sunt îns credin a în Dumnezeu,ă ă ţ ţ ă ţ faptele bune, dragostea, înfrânarea asceza, rug ciunea, frecventarea Bisericii, lecturileă spirituale şi cele asemenea. Trebuie s ştim c iubirea de Dumnezeu nu este în nici un caz ună ă fapt voluptos. Astfel, iubirea de Dumnezeu este un fapt care ine de universul spiritual.ţ Spiritualitatea este astfel ceea ce am putea denumii categoria pl cerii iubirii de Dumnezeu.ă Nu trebuie s ne sfiim sau s ne ruşin m de iubirea de Dumnezeu. Dar trebuie s ştim că ă ă ă ă iubirea de Dumnezeu este mai mult decât orice o iubire total . Iubirea de Dumnezeu este astfelă iubirea sfin ilor. În acest sens, nu putem spune c sfin ii şi credincioşii Îl iubesc pe Dumnezeuţ ă ţ „cu voluptate” Iubirea de Dumnezeu este un act total şi profund. Iubirea de Dumnezeu este dincolo de orice ceea ce am putea denumii o iubire spiritual şi spiritualizat . Astfel, iubindu-Lă ă pe Dumnezeu nu devenim mai voluptoşi ci din contr ne spiritualiz m. Procesul deă ă spiritualizare începe în via a creştin odat cu botezul şi se încheie cu moartea omului.ţ ă ă Omul nu este în nici un caz o fiin a volupt ii. Voluptatea este prin urmare un lucru peţă ăţ care trebuie s îl evit m. Omul voluptos este mai mult decât orice un om p timaş. În omulă ă ă voluptos „pl cerea este dumnezeu.” În omul voluptos sim urile devin nu canale fireşti de aă ţ comunica cu natura din exterior ci mai mult decât orice „c i de a ob ine pl cerea.” Pl cereaă ţ ă ă trebuie s fie astfel subordonat min ii În momentul în care mintea devine subordonat deă ă ţ ă pl cere, am putea spune c omul este situat într-un raport greşit.ă ă A ne putea domina „foamea şi setea de pl cere” se poate realiza numai prin cump tare,ă ă post, rug ciune, o puternic punere în func ie a credin ei şi dorin a de a face bine. Voluptateaă ă ţ ţ ţ este acea „cale larg ” de care vorbeşte Domnul Iisus Hristos în înv turile Sale care duce laă ăţă pierzanie. Excesul de pl cere ca şi excesul de alcool este un r u pe care trebuie s îl biruim. Aă ă ă birui ira ionalitatea pl cerii este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „cucerireaţ ă sinului” care este cel ce ne poate duce în ispit .ă Vremea noastr este mai mult decât orice o vreme a „desp timirii” şi în nici un caz oă ă vreme a „împ timirii.” Voluptatea este am putea spune „camuflajul patimii şi a r ului.” Înă ă Dumnezeu putem birui r ul nostru primordial. Aceasta fiindc dac nu biruim r ul acesta ne v-aă ă ă ă birui şi pe noi. CONSIDERA II ORTODOXE REFERITOARE LA ÎNV TURA SAU DOCTRINA PURGATORIULUIŢ ĂŢĂ 6
  • 7. Lumea religiei şi lumea ştiin ei sunt din punct de vedere obiectiv dou lumi paralele şiţ ă care nu au prea multe puncte de convergen . Religia este categoria sau domeniul care îlţă uneşte pe om cu Dumnezeu sau care pune bazele rela iei dintre Dumnezeu şi om. Creat deţ Dumnezeu, omul are sau nu are o rela ie cu Dumnezeu. Astfel, oamenii se împart în douţ ă categorii: oameni religioşi sau oameni credincioşi [morali] şi oameni nereligioşi sau oameni necredincioşi [imorali]. În special religia, şi mai pu in ştiin a înva c lumea de aici nu esteţ ţ ţă ă singura lume. Astfel creştinismul, iudaismul sau elenismul toate sus in c mai exist o lume dincolo deţ ă ă a noastr . Aceast lume nu este undeva în univers ci dincolo de univers. Problema majoră ă ă apare atunci când se ajunge la „cartografierea sau compartimentarea” lumii „de dincolo.” Astfel lumea de dincolo nu este pe planeta Beta Pictoris, pe Orion, pe Sirius sau pe alte sisteme solare. La fel de bine, lumea de dincolo nu este nici pe alte galaxii dincolo de cea a noastr ,ă cum ar fii Andromeda, Hydra sau Malin. Iudaismul, creştinismul şi elenismul sunt de acord c dincolo de lumea noastr , există ă ă doar dou spa ii: paradisul şi infernul. În special creştinismul este de p rere c dincolo deă ţ ă ă aceast via , omul este dus fie în paradis sau fie în infern în func ie de modul în care şi-a tr ită ţă ţ ă via a sa pe acest p mânt. Înzestrat cu liber arbitru şi cu voin proprie şi autonom , omulţ ă ţă ă poate opta liber între Dumnezeu şi diavol, paradis sau infern. Problema a devenit complicată începând cu evul mediu, în special în cercurile catolice care au ajuns la concluzia c dincolo deă aceast lume nu exist numai paradis şi infern sau Dumnezeu şi diavol ci şi un al treilea spa iu,ă ă ţ care a fost denumit purgatoriu. Acest eseu sau articol vrea s repun în discu ie problema purgatoriului. În doctrinaă ă ţ latin şi catolic se sus ine c sufletele ce nu au f cut p cate mari în aceast via nu voră ă ţ ă ă ă ă ţă merge în infern. Ele vor merge într-un spa iu intermediar denumit purgatoriu unde vor fiiţ chinuite spre a fii cur ite de p catele f cute în via şi apoi vor intra în paradis. Ceea ce ştimăţ ă ă ţă este c înv tura catolic despre purgatoriu se bazeaz pe un verset din Noul Testament ală ăţă ă ă Sfântului Apostol Pavel care le-a scris corintenilor din vremea sa: „Dac lucrul cuiva se va arde,ă el va fi p gubit; el îns se va mântui, dar aşa ca prin foc.” [1, Corinteni 3, 15].ă ă Prin urmare, catolicii au ajuns la concluzia c sufletele celor care nu au f cut p cate mariă ă ă în aceast lume vor fii trimise în „purgatoriu” unde vor fii chinuite de Dumnezeu [aten ie nu deă ţ diavol!] şi dup o perioad de timp pe care numai Dumnezeu o ştie, aceste suflete vor mergeă ă în paradis. Se ştie astfel c ortodoxia nu a fost de acord cu doctrina purgatoriului. Poe i celebriiă ţ cum a fost Dante Aligherii au sus inut şi a popularizat doctrina purgatoriului.ţ Problema purgatoriului este una extrem de spinoas fiindc ea la origini a fost bineă ă inte ionat . Cei care sus ineau purgatoriul la origini, printre care putem enun a pe Sfântulţ ă ţ ţ Grigorie Dialogul pap al Romei, nu au vorbit de „un spa iu intermediar între paradis şi infern,”ă ţ ci mai mult decât orice de faptul c rug ciunile celor vii pentru cei mor i îi pot isp şii pe ceiă ă ţ ă mor i de p cate. Astfel, Biserica din cele mai vechi vremuri s-a rugat pentru cei mor i.ţ ă ţ Purgatoriul îns a devenit mai apoi, prin anul 1274 o problem destul de serioas fiind invocată ă ă şi un mare sinod în Lyon Fran a unde s-a dezb tut aprig aceast problem .ţ ă ă ă Ceea ce s-a remarcat cel mai mult în problema pugatoriului este mai mult decât orice faptul c arunc foarte mult „neîncredere asupra ac iunilor şi deciziilor lui Dumnezeu.” Astfelă ă ă ţ s-ar putea face mai multe paralele istoric cu o alt doctrin eronat care a ap rut în orient cuă ă ă ă mult înaintea purgatoriului. Este vorba de doctrina apocatastazei sau a origenismului care l-a avut ca fondator pe Origen din Alexandria. La fel ca şi catolicismul, Origen fiind bine inte ionatţ a emis opinia c Dumnezeu în iubirea Sa îl v-a mântui chiar şi pe diavol. Origen sus inea astfelă ţ 7
  • 8. c o „existen a diavolului” ar implica etern un dualism în crea ia lui Dumnezeu: cel al bineluiă ţă ţ şi al r ului.ă Trebuie s ştim îns c nu Dumnezeu a fost cel care l-a determinat pe diavol la r u ciă ă ă ă diavolul a f cut-o din propria ini iativ . În al doilea rând, trebuie s fim conştien i c înă ţ ă ă ţ ă dimensiunea lui Dumnezeu, care este dincolo de cea a noastr , totul este etern şi dină eternitate. Astfel, teologii ortodocşi nu sunt de acord cu doctrina purgatoriului fiindc eaă implic logic un urm tor pas: dac p catele mici ale omului pot fii iertate, atunci şi diavolulă ă ă ă poate fii iertat. Ştim c diavolul a fost condamnat etern de Dumnezeu şi cei care i se al tur înă ă ă lucr rile lui vor avea parte de aceiaşi soart . Astfel pedagogic ortodoxia a respins doctrinaă ă purgatoriului. Aceast respingere dup cum am spus-o şi cu alte ocazii nu înseamn c dincoloă ă ă ă de mormânt nu mai exist speran . Nevoia de a spera într-o via dincolo de mormânt esteă ţă ţă pentru mul i dintre semenii noştri poate ultima speran sau n dejde ce o au fa de cei mor i.ţ ţă ă ţă ţ Ceea ce ortodoxia nu accept este „specula ia sau silogismul” pe baza n dejdilor sau aă ţ ă speran elor omului în fa a mor ii.ţ ţ ţ Astfel, ortodoxia nu a negat niciodat c cei deceda i pot fii mântui i chiar dac au mergă ă ţ ţ ă imediat în infern. Ei îns nu sunt mântui i de chinurile proprii care sunt f cute de Dumnezeu ciă ţ ă de rug ciunile Bisericii şi a celor vii. Aşa s-a instituit în ortodoxie şi în religie aşa numitul cult ală mor ilor. Cultul mor ilor este şi o dovad de recunoştin . Dup cum exist un cult al eroilor, totţ ţ ă ţă ă ă aşa se cuvine ca mor ilor s le aducem un cult de recunoştin . Acest cult de recunoştin adusţ ă ţă ţă de cei vii se manifest prin rug ciuni, ectenii şi litanii pentru cei mor i. Deşi desp r irea dintreă ă ţ ă ţ cei vii şi cei mor i este dureroas şi uneori chiar insuportabil , crezul într-o lume de dincolo deţ ă ă aduce mângâiere şi speran . Suntem obliga i s avem un cult al mor ilor, aceasta mai alesţă ţ ă ţ fiindc printre cei mor i au existat şi sfin i. Aducându-ne aminte de mor i, ne aducem aminteă ţ ţ ţ de sfin ii care au tr it mai înainte de noi.ţ ă Prin urmare, r spunsul dat de ortodoxie este unul negativ în fa a purgatoriului.ă ţ Purgatoriul este o doctrin care „relativizeaz lumea şi pe Dumnezeu.” În al doilea rând,ă ă ortodoxia este conştient din vechime de viclenia şi r utatea diavolului care caut după ă ă ă cuvintele Sfântului Apostol Petru „r gind ca un leu c utând pe cine s înghit .” Diavolul şi ceiă ă ă ă damna i la iad sunt victime ale propriilor voin e şi ac iuni. Libertatea dat de Dumnezeu omuluiţ ţ ţ ă este o libertate care îl duce pe om în spre Dumnezeu care este prin Sine liber. Astfel, ortodoxia este de acord c rug ciunile celor vii pentru cei mor i pot lucraă ă ţ mântuirea lor, adic acceptarea lor în paradis. Biblia, sfin ii p rin i şi vie ile sfin ilor nu ne-auă ţ ă ţ ţ ţ dat nici o informa ie cum c între iad şi iad ar exista o alt lume decât a noastr . Prin urmare,ţ ă ă ă ortodoxia crede c stadiul sufletelor plecate din aceast lume poate fii schimbat pân laă ă ă judecata de apoi. Ortodoxia crede c exist dou judec i pe care cu to ii le vom experimenta din parteaă ă ă ăţ ţ lui Dumnezeu. Astfel chipul lui Dumnezeu în ortodoxia este unul al unui DREPT JUDEC TOR.Ă Prima judecat v-a avea loc imediat dup moarta şi a doua v-a avea loc la finalul lumii. Astfel,ă ă judecata particular şi cea universal pot fii denumite şi judec i subiective sau obiectiv . Amă ă ăţ ă putea refraza c judecata subiectiv este cea care o vom experimenta dup moart şi cealaltă ă ă ă ă care pentru mul i aduce speran şi mângâiere la finalul zilelor şi al lumii. Prin urmare, timpul şiţ ţă rug ciune care le facem pentru cei mor i pot influen a soarta lor dincolo de aceast lume şiă ţ ţ ă timpul în care tr im.ă S-au f cut astfel mai multe reproşuri ortodoxiei cum c nu ar fii „rezonabil ” în ceea ceă ă ă priveşte problema purgatoriului. Aceasta este aşa fiindc dup cum am ar tat mai sus,ă ă ă lucrarea diavolului şi a diavolilor s i se bazeaz pe înşel ciune, decep ie, minciun şi fals.ă ă ă ţ ă 8
  • 9. Prin urmare, rug ciunile noastre pentru cei mor i au efect dac le facem cu credin şiă ţ ă ţă sinceritate. Aceste rug ciuni sau milostenii care le facem în amintirea şi pomenirea celor mor iă ţ ai noştri sunt efective doar în m sura în care credem în Dumnezeu şi lumea de dincolo. La felă de bine, ortodoxie vorbeşte v mile v zduhului, care sunt instrumentele prin care Dumnezeu v-ă ă a realiza judecata particular . Ortodoxia a opus purgatoriului existen a a 24 de v mi aleă ţ ă v zduhului care sunt modul în care sufletul v-a fii minu ios judecat pentru toate cele ce le-aă ţ f cut în aceast via . În aceste v mi care nu sunt purgatoriu, sufletul v-a fii judecat pentruă ă ţă ă toate r ut ile comise pe p mânt. Aceste 24 de v mi se leag în special de minciun , r utate,ă ăţ ă ă ă ă ă înşel ciune, furt, desfrâu, be ie perversitate şi tot ceea ce este r u.ă ţ ă Prin urmare, purgatoriul este o fic iune şi poate chiar o înşel torie a celui r u.ţ ă ă DESPRE LIBERTATEA FILOSOFIC , LIBERTATEA PNEVMATOLOGIC ŞI LIBERTATEA OBIŞNUITĂ Ă Ă Problema libert ii este veche şi extrem de cunoscut . Omul este astfel o fiin aăţ ă ţă libert ii care se poate exprima şi manifesta pe sine ca fiind autentic şi adev rat numai înăţ ă libertate. Ce înseamn libertate? Este un fapt pe care toat lumea îl cunoaşte. Libertatea esteă ă opusul robiei sau al sclavagiei. Libertatea este am putea spune dreptul de a te exprima sau a omului în sine de a se exprima pe sine. Prin urmare, în elegem prin libertate posibilitateaţ omului de a se realiza sau de a se împlinii pe sine. În mod natural to i oamenii sunt ferici i cândţ ţ sunt liberi. Astfel, libertatea aduce fericire şi bucurie omului. În mod instinctiv omul este bucuros când este liber şi trist când este robit sau sclav. Tema libert ii este îns mult mai complex decât pare. Acesta mai ales fiindc atunciăţ ă ă ă când omul are libertatea nu o pre uieşte. Omul liber, nu ştie s pun pre pe libertate numaiţ ă ă ţ dup ce nu o mai are. Omul liber este prin urmare omul ce nu este robit. Oricum, no iunea deă ţ libertate este vast . Exist unii care vorbesc de o dimensiune „cosmic a libert ii.” Mariiă ă ă ăţ savan i îns ne spun c deşi aparent universul este liber, în realitate nu este chiar atât de liber.ţ ă ă Dumnezeu şi legile astronomice guverneaz universul şi nimic în tot acest imens spa iu cosmică ţ nu are loc la întâmplare. Spa iu cosmic este produs al libert ii lui Dumnezeu.ţ ăţ Trebuie s ştim c Dumnezeu este prin Sine liber. În elegem prin libertatea lui Dumnezeuă ă ţ „faptul c Dumnezeu nu este condi ionat de nimeni şi nimic.” Ca „chip al lui Dumnezeu” omulă ţ este şi el liber. Dar trebuie s în elegem c omul nu are o libertate absolut . Fiin absolută ţ ă ă ţă liber este numai Dumnezeu. Prin urmare, libertatea omului prin care omul tânjeşte laă împlinirea sa este „o reflec ie sau mai mult decât orice un chip al libert ii lui Dumnezeu.”ţ ăţ Libertatea este o no iune ampl şi polivalent . Astfel ştim c libertatea este o tem aţ ă ă ă ă filosofiei. Diferite şcoli de filosofie au dat diferite defini ii libert ii. Oricum, filosofia consideraţ ăţ 9
  • 10. în antichitate c adev rata libertate este cunoaşterea sau gnoza. Astfel cel ce aspira laă ă adev rata libertate, era „filosoful sau gnosticul.” Libertatea este o tem care a fr mântată ă ă marile min i ale omenirii. Filosofi, sociologi, medici, savan i au interogat referitor la ceea ceţ ţ este libertatea. Astfel s-au dat nenum rate defini ii libert ii. Omul liber este omul care poateă ţ ăţ face ceea ce vrea sau îşi poate exercita voin .ţă Între actul de a voi şi cel de a fii liber exist astfel o leg tur cât se poate de strâns . Po iă ă ă ă ţ fii liber numai când faci ceea ce vrei. Problema apare atunci când voin a vrea lucruri rele.ţ Aceasta este o libertate fals . Falsitatea libert ii este mai mult decât orice ceea ce voi ar taă ăţ ă în urm toarele rânduri. Libertatea este dincolo de orice ceea ce vom ar ta în urm toareleă ă ă rânduri. Din început Dumnezeu l-a creat pe omul liber. La facere omul avea şansa s „aleagă ă între bine şi r u.” Prin urmare, libertatea presupune posibilitatea de a alege.ă Problema central a libert ii apare în primul rând în posibilitatea de a alege între bine şiă ăţ r u. Binele odat ales ne duce la adev rate libertate, în timp ce atunci când alegem r ul, tr imă ă ă ă ă în am gire. Am girea libert ii este extrem de des întâlnit de mul i. Sunt mul i care cred că ă ăţ ă ţ ţ ă sunt liberi dar de fapt sunt înrobi i fie de propriul ego [în special în cazul celor trufaşi şiţ orgolioşi]. Omul mândru nu este în nici un caz un om liber fiindc el nu este gata s accepteă ă alte p reri şi opinii decât ale sale.ă Libertatea este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii posibilitatea de a alege în termenii şi parametrii propriei voin e. Voin a omului este o expresie a libert ii. Oricum,ţ ţ ăţ adev rata libertate se g seşte numai în Dumnezeu. Dumnezeu este am putea spune cheiaă ă libert ii. Dumnezeu a dat omului libertate de a alege între bine şi r u. Tema libert ii a fostăţ ă ăţ elogiat şi cântat în marile scene ale lumii şi reprezentat în nenum rate opere artistice şiă ă ă ă sculpturi. Una dintre cele mai renumite sculpturi a libert ii este cea a Statuii libert ii din SUA.ăţ ăţ Statutia libert ii pe care to i ce trec prin statul New York o pot vedea este un simbol alăţ ţ „libert ii universale.”ăţ Oricum nu voi vorbii aici despre „libertatea universal ” sau alte astfel de topici ci maiă mult de libertatea omului în raport cu Dumnezeu. Drama libert ii frânte a omului pleac de laăţ ă Dumnezeu. Când raportul omului cu Dumnezeu nu este în conformitate cu voia lui Dumnezeu, omul tr ieşte drama libert ii. Trebuie s ştim c exist o dram a libert ii sau mai mult decâtă ăţ ă ă ă ă ăţ orice o tragedie a libert ii. Tragedia libert ii apare când omul nu vrea ceea ce vreaăţ ăţ Dumnezeu sau când omul vrea r ul.ă Opusul libert ii în Dumnezeu este oprimarea, represiunea şi totalitarismul. Trebuie săţ ă ştim din trecut c mai mul i mari sfin i ai ortodoxiei fiind închişi se sim eau liber. Dou cazuriă ţ ţ ţ ă celebre au fost cele ale sfin ilor apostoli Petru şi Pavel, întemni a i la Roma pe vremeaţ ţ ţ împ ratului Nero. În temni fiind paradoxal sfin ii Petru şi Pavel se sim eau liberi şi mai liberiă ţă ţ ţ ca niciodat . Din ce cauz ? Fiindc ştiau c erau închişi pentru o cauz dreapt . Privarea deă ă ă ă ă ă libertate, apare în momentul nu când cineva nu este liber ci când voin a lui este dep rtat deţ ă ă la bine şi îndreptat în spre r u. R ul şi slujirea lui sub toate formele nu este libertate ci maiă ă ă mult decât orice ceea ce am putea denumii „iluzia şi înşel ciunea sau am girea libert ii.”ă ă ăţ În orice caz, abuzuri de libertate ştim de foarte multe ori şi în foarte multe cazuri. R ulă este mai mult decât orice nu o nega ie a libert ii ci un exces al libert ii. Excesul de libertate,ţ ăţ ăţ sau libertatea eronat în eleas este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „robia sauţ ă sclavia.” Absolutul libert ii este mai mult decât orice via a în Dumnezeu. Libertatea absolutăţ ţ ă a omului apare numai când între voin a lui Dumnezeu şi voin a omului este o subordonareţ ţ deplin . Omul este un „subordonat al lui Dumnezeu.” Ca şi crea ie a lui Dumnezeu, omul seă ţ cuvine s asculte de Dumnezeu.ă 10
  • 11. Sfin ii p rin i ne spun c mai înainte de începuturile lumii şi ale cosmosului, Dumnezeu aţ ă ţ ă creat lumea nev zut , aten ie nu lumea OZN şi a extratereştrilor. În aceast lume din ceruriă ă ţ ă acolo sus dincolo de univers şi de planete şi galaxii, a avut loc o r zvr tire sau rebeliune. Aă ă treia parte a îngerilor lui Dumnezeu s-au r zvr tit împotriva Creatorului, a lui Dumnezeu Tat l.ă ă ă Motivele acestei rebeliuni, r zvr tiri sau r scoale a îngerilor a fost un pretext pe care Satană ă ă unul dintre cei mai frumoşi îngeri ai lui Dumnezeu [unii sfin i p rin i tind s încline c func ia luiţ ă ţ ă ă ţ Satan înainte de expulzarea lui din ceruri ar fii fost cel de înger al muzicii, înger care se ocupa cu supravegherea cântecelor şi a cânt rilor de laud adus lui Dumnezeu]. Ceea ce sfin iiă ă ă ţ p rin i şi Biblia ne spune este c Satan care a devenit diavol a fost izgonit din ceruri. Odată ţ ă ă izgonit a fost aruncat în infern. Aşa s-a fondat dup sfin ii p rin i filosofia r ului şi a maleficului. Sfin ii p rin i ne spuneă ţ ă ţ ă ţ ă ţ c diavolul ur şte libertatea noastr dat de Dumnezeu. În acest sens, diavolul este cel care i-aă ă ă ă în posesie cu for a. Iadul unde au fost arunca i diavolii şi unde se vor duce cei ce le urmeazţ ţ ă lor, este fondat pe lipsa de libertate etern . Cum putea remedia revoltele sau r zvr tirile oriă ă ă rebeliunile împotriva lui Dumnezeu? Sfin ii p rin i ne înseamn la ascultare de Dumnezeu. A asculta de Dumnezeu, a fiiţ ă ţ ă supuşi lui Dumnezeu sau credincioşi lui Dumnezeu este mai mult decât orice un exerci iu aleţ libert ii noastre. Ne ar t m libertatea noastr numai în m sura în care ascult m de Dumnezeuăţ ă ă ă ă ă şi ne supunem lui Dumnezeu. Din nefericire vremurile în care tr im sunt superficiale, omulă crezând c libertatea este un simplu dat al obişnuin ei. P rin ii din vechime spuneau că ţ ă ţ ă „adev rata libertate o avem numai când suntem robii lui Dumnezeu.”ă Zilele pe care le tr im la acest început din an 2011 sunt zile în care trebuie s ne ridic mă ă ă mai serios şi mai profund problema libert ii. Matematica libert ii ne spune c suntem liberi cuăţ ăţ ă adev rat numai în Dumnezeu. Abuzul de libertate, înseamn a nu mai fii liberi şi a nu mai fiiă ă sub ascultarea lui Dumnezeu. DESPRE LINIŞTE ŞI T CEREĂ 11
  • 12. Liniştea şi t cerea sunt doi termeni sinonimici dar nu identici. Starea de linişte este oă stare mult mai complex decât starea de t cere. De obicei liniştea şi t cerea seă ă ă intercondi ioneaz reciproc. Starea de linişte este am putea spune mult mai profund decâtţ ă ă starea de „t cere.” Liniştea poate fii de mai multe feluri dar în prezentele rânduri m voi opriiă ă în special la dou aspecte: liniştea fizic , adic absen a zgomotelor, şi liniştea sufleteasc .ă ă ă ţ ă Ceea ce voi încerca s analizez în aceste rânduri este mai mult decât orice paradoxul liniştiiă sufleteşti a omului. Spun paradox fiindc liniştea sufleteasc a omului nu este neap rată ă ă condi ionat de liniştea fizic , adic absen a zgomotelor.ţ ă ă ă ţ Atât liniştea fizic cât şi liniştea sufleteasc sunt benefice omului. Liniştea fizic îl face peă ă ă om s se concentreze, s î i adune func iile intelectuale sau voli ionale şi s ne pun în ac iune.ă ă ţ ţ ţ ă ă ţ În acest sens, o şcoal , fie c este gimnaziu, liceu sau universitate nu poate s îşi ducă ă ă ă activitatea la îndeplinire dac nu are parte de linişte. T cerea este şi ea o expresie fizic , adică ă ă ă poate însemna absen a zgomotelor dar mai mult decât orice absen a unui temperamentţ ţ agresiv şi violent. S-a remarcat de mai mul i c persoanele violente sunt şi persoaneţ ă zgomotoase adic persoane care nu ştiu s tac sau nu sunt deprinse cu t cerea.ă ă ă ă Expresia „t cerea este de aur vorba de argint,” este mai mult decât orice o parte aă eseului meu prezent. T cerea fizic este dup cum voi ar ta de mai multe feluri. Dar ceea ceă ă ă ă este cel mai semnificativ este c t cerea este sau mai bine spus poate fii profund . Se poate să ă ă ă existe t cere aparent sau t cere profund . Astfel, c lug rii sunt mai mult decât orice persoaneă ă ă ă ă ale t cerii profunde. Cu cât o persoan ajung s se aproprie de Dumnezeu sau s Îl cunoască ă ă ă ă ă mai bine, cu atât s-a remarcat c acea persoan devine mai t cut şi mai pu in predispus aă ă ă ă ţ ă vorbii. Vorb re ul poate fii mai mult decât orice un palavragiu sau o persoan care îndrugă ţ ă ă vrute şi nevrute. În acest sens sens tot în elepciunea colectiv spunea c „vorba mult s r ciaţ ă ă ă ă ă omului.” Problema t cerii a ajuns şi în rândul sfin ilor. Astfel, în Noul Testament, Sfântul Pavelă ţ spunea referitor la predicatori c mai bine cinci cuvinte pe în eles decât zece mii f r deă ţ ă ă în eles. Mai mul i sfin i ai m n stirilor ortodoxe au impus ca pe teritoriul sau spa iul lor s nu seţ ţ ţ ă ă ţ ă vorbeasc şi s se p streze liniştea. Atunci când intr m în Biseric vorbim dac avem ceva deă ă ă ă ă ă spus în şoapt şi nu zbier m, zbieratul sau strig tele ori r getele într-o Biseric , cas deă ă ă ă ă ă rug ciune însemnând lips de credin şi de evlavie.ă ă ţă În special în marile metropole problema t cerii şi a liniştii este una fundamental .ă ă Aceasta fiindc deprins cu zgomotul omul nu mai ştie ce este t cerea şi liniştea. Forfota,ă ă zgomotul continuu, muzica de bâlci sau de pia ori târg obosesc omul. Astfel, într-oţă comunitate de oameni, dac cineva permanent pe o scar de bloc ascult muzic rock cuă ă ă ă volumul dat la maxim nu numai c este sanc ionat dar v-a fii în cele din urm şi eliminat dină ţ ă comunitatea respectiv .ă Lumea de azi, sau lumea secolului al XX-lea este o lume zgomotoas , lume care vrem nuă vrem nu este deprins cu liniştea şi t cerea. Atmosfera din marile metropole cu toateă ă zgomotele şi fream tele ei este de prea multe ori mult prea incendiar . Astfel, câ i din marileă ă ţ metropole nu îşi doresc s stea într-o cas de munte unde nu sunt deranja i de zgomoteleă ă ţ maşinilor ce se gonesc una pe alta sau de muzica dat la maxim a mai multor baruri sauă localuri de noapte. Sfin ii P rin i ne spune c sufletului omului se poate reculege numai în linişte şi cţ ă ţ ă ă vorbirea în deşert este d un toare sufletului. Aceasta fiindc sufletul omului, deşi este oă ă ă entitate pnevmatic sau spiritual este şi una matematic . Un suflet care ascult muzic rockă ă ă ă ă 12
  • 13. continuu şi la maxim se îmboln veşte. Astfel muzica poate îmboln vii suflete la fel cum leă ă poate t m dui.ă ă Un om liniştit este un om cu sufletul împ cat. Calitatea de „suflet liniştit” în mare nu oă g sim în discoteci, baruri sau localuri mai mult sau mai pu in famate unde muzica poate fii auziă ţ de o distan de sute de metrii sau uneori chiar un kilometru. Pentru a se linişti sau a deţă descoperii pe sine însuşi sufletul are nevoie de t cerea. T cerea este timpul intern al sufletului.ă ă S-a şi remarcat c chiar şi planete sau animalele domestice cresc mult mai armonio în t cereaă ă decât pe o muzic nebuneasc .ă ă Oferta muzical a secolului nostru, secolul al XXI-lea este mult mai periculoas decât celeă ă ale secolelor precedente mai pu in secolul al XX-lea. Paradoxal secolul al XX-lea denumit şiţ secolul vitezei a adus cu sine 2 r zboaie mondiale, ceea ce antichitatea şi evul mediu nu auă cunoscut. Secolul al XX-lea nu a fost în nici un caz un secol al liniştii şi probabil c în acestă secol atât de ova ionat şi l udat s-au pierdut cele mai multe suflete din istorie. Dup cum amţ ă ă spus, în esen a sa ultim sufletul omului simte mai mult decât orice nevoie de linişte. Ce esteţ ă un suflet liniştit? Un suflet liniştit este mai mult decât orice un suflet împ cat cu sine, lumea şiă Dumnezeu. Din nefericire în zilele noastre vedem foarte pu ine suflete liniştite. Muzica noastrţ ă contemporan care influen eaz atât de multe suflete şi identit i este departe de a fii oă ţ ă ăţ muzic liniştit . Trebuie s ştim c în special muzica rock, atât de mult adulat de mul i, şi careă ă ă ă ă ţ este dup p rin ii ortodocşi contemporani este printre cele mai d un toare sufletului nu aă ă ţ ă ă existat în antichitate şi evul mediu fiind produs al vremurilor moderne. Se poate spune c liniştea este m nuşa şi t cerea este mâna din m nuş . Liniştea şiă ă ă ă ă t cerea sunt dou axiologii a sufletului uman. Sufletul nostru se cultiv în t cere şi prin linişte.ă ă ă ă Din aceste motiv, c lug rii ortodocşi se retrag din lume şi vacarmul ei moral şi fonic şi stau înă ă pustie unde nu îi deranjeaz nimeni. V zu i ca şi „excentrici” sau uneori demoda i, moda liniştiiă ă ţ ţ m n stirilor ortodoxe este atât de nefireasc vremurilor noastre. În m n stirile ortodoxe nuă ă ă ă ă auzim la mod real vorbim prea mult sunete. Se aud de obicei clopotele şi toaca m n stirii careă ă î i cheam pe c lug ri sau c lug ri e la diferite activit i monahale.ţ ă ă ă ă ă ţ ăţ A vorbii de linişte în marile oraşe ale lumii este identic cu a vorbii de via pe lun sauţă ă Jupiter. Fie c este vorba de un ambreiaj al unei maşini sau de claxonatul unei motociclete oriă de zgomotul produs de un stadion în care în cele mai multe ori se zbiar pân la epuizare,ă ă putem vedea cum în oraşele noastre ne reculegem din ce în ce mai pu in. Este adev rat c înţ ă ă cazul unei meci de fotbal, hambal sau bascket, fanii îşi sus in echipele prin tot felul de suneteţ sau strig te. Dar nu de pu ine ori aceste sunete ascult ceva mai mult decât o simplă ţ ă exclama ie de sus inere. Aşa se face c multe dintre meciurile de fotbal în special se termin înţ ţ ă ă violen şi prilejuri de b taie. Exemplele ar fii mult prea numeroase pentru a le enumera.ţă ă Strig tele de pe stadion trebuie s fie f cute în limita decen ei şi a bunului sim . A urlaă ă ă ţ ţ pân la demen în favorite echipei favorite este un semn de incultur cras şi lips deă ţă ă ă ă educa ie. Aşa se face c mai multe dintre stadioanele noastre sunt adev rate câmpuri de luptţ ă ă ă între fani ai echipelor adverse. Sportul este o disciplin fizic şi nu una fonic . Ori se url sauă ă ă ă nu se url pe stadion, aceasta nu v-a putea influen a definitoriu finalul competi iei.ă ţ ţ P l vr geala este în special o tr s tur a unui caracter inferior şi incapabil de a seă ă ă ă ă ă concentra pe ceea ce este esen ial. A vorbii f r a spune nimic este din aceste punct de vedereţ ă ă o tr s tur a lumii de azi. Exist astfel o retoric distructiv ce se bazeaz pe manevrareaă ă ă ă ă ă ă persoanei şi a omului. Marile tiranii ale lumii sunt dincolo de orice „exponente ale vorb riei f ră ă ă rost şi scop.” 13
  • 14. T cerea profund este prin urmare o hran a sufletului şi a facult ilor l untrice aleă ă ă ăţ ă omului. Nu putem crede o s slujb de a biserici, fie c este liturghie, botez, maslu sauă ă ă parastas se face cu g l gie şi habarabur maxim . G l gia este simbol al neorânduieli şi ală ă ă ă ă ă dezordinii. Un mediu g l gios este în cele mai multe cazuri un mediu contaminat. Liniştea esteă ă astfel în cele mai multe cazuri o tr s tur a sufletului cultivat şi cu împ cat. Un suflet împ cată ă ă ă ă este astfel, mai mult decât orice un suflet liniştit Prin urmare, am ar tat în prezentul eseu foloasele liniştii şi ale t cerii. Ştim astfel, că ă ă marile caractere filosofice sunt caractere t cute şi liniştite. Marii filosofi de cele mai multe oriă vorbesc prin înseşi t cerea lor fiindc ştiu s vorbeasc esen ial . În via a sfântului Antonieă ă ă ă ţ ă ţ întâlnim un exemplu semnificativ al t cerii. Se spunea c un num r de persoane obişnuia s îlă ă ă ă viziteze regulat pe sfântul Antonie cel Mare. Cu prilejul acestor vizite, ei îi puneau marelui sfânt mai multe întreb ri. Sfântul le r spundea. Dup mai mult timp, sântul Antonie a remarcat că ă ă ă unui dintre cei care îl vizitau nu ridica nici o întrebare. Atunci sfântul l-a întrebat, dar tu nu ai nici o întrebare. Atunci acela a r spuns, nu P rinte Antonie fiindc mie îmi este destul s teă ă ă ă v d.ă Aşa se face c sfin ii au fost de cele mai multe ori vorbitori prin faptele lor. T cereaă ţ ă sfin ilor şi a m n stirilor ortodoxe este o t cere care fascineaz şi incit spiritele. În vacarmul şiţ ă ă ă ă ă tumultul unei lumi dezorientate cât de adev rate sunt m n stirile şi bisericile cu t cerea lor ceă ă ă ă aduce liniştea mult dorit a sufletelor?ă EXOTEOLOGIA, OPINII ŞI DISCU IIŢ Secolul al XX-lea a fost un secol care a modificat sau mai bine spus a revolu ionatţ concep iile tradi ionale despre univers. Noi orizonturi s-au deschis în fa a umanit ii odat cuţ ţ ţ ăţ ă ieşirea primului om în spa iu interstelar în anul 1961. Este vorba deţ Iuri Alexeevici Gagarin. Mai apoi un „nou pas” a fost f cut de primul om pe lun în anul 1969. Este vorba de Neil Armstrongă ă şi echipajul s u care au aselenizat acum mai bine de 30 de ani pentru prima dat pe lun .ă ă ă Vechea întrebare a anticilor, „exist ceva sau via dincolo de planeta noastr în acest universă ţă ă vast şi titanic?” Revenea cu o mare for în min ile a milioane de locuitori de pe p mânt înţă ţ ă secolul al XX-lea. Începând cu anii 1960-1970 şi teologia creştin a început s fie în pas cu noileă ă problematici astronomice ale lumii de azi. Aşa c şi teologia a elaborat un termen specială pentru problematica studierii universului. Acest termen a fost denumit conve ionalţ EXOTEOLOGIE, sau mai bine spus teologia spa iului interstelar. Tr im într-o epoc a sateli ilor şiţ ă ă ţ a navetelor spa iale. Aşa c mai mul i au fost cei care au reproşat creştinismului, teologieiţ ă ţ creştine şi teologiei în mare c nu este adus la zii în ceea ce priveşte existen a altor planeteă ă ţ din univers şi chiar existen a vie ii pe aceste planete.ţ ţ 14
  • 15. Exoteologia nu este nimic mai mult decât o ramur a cosmologiei creştin ortodoxe. Înă timp ce cosmologia se ocup cu studierea apari iei universului, exoteologia îşi propune să ţ ă studieze diversitatea universului şi s de-a un r spuns plauzibil marilor întreb ri pe care şi leă ă ă ridic omul secolului al XXI-lea. Teologia ortodox şi exoteologia ortodox sus ine c universulă ă ă ţ ă a fost creat de Dumnezeu „din nimic” deci nu dintr-o materie preexistent sau dintr-o lume sauă univers paralel cu al nostru. Le fel de bine şi exoteologia ortodox sus ine c acelaşi Dumnezeuă ţ ă care este prezent pe p mânt este prezent şi în spa iul interstelar.ă ţ Ca şi Creator al universului, Dumnezeu este identic pe p mânt şi în spa iu. Problematicaă ţ devine tensionat atunci când lu m în considerare existen a altor forme de via în univers,ă ă ţ ţă ceea ce ştiin a denumeşte existen e extraterestre. Astfel, în zilele noastre exist o fascina ieţ ţ ă ţ imens în cadrul marilor mase de oameni cu alte civiliza ii de pe alte planete decât p mântul.ă ţ ă La aceast problematic r spunsul teologiei ortodoxe şi a ramurii teologice desemnateă ă ă pentru a studia acest lucru, a fost nu. Nu este adev rat c Dumnezeu a creat alte forme deă ă via în univers decât omul. Astfel Dumnezeu nu a creat în univers o alt form material deţă ă ă ă via în afar de om. Biblic şi teologic omul a fost creat „dup chipul şi asem narea luiţă ă ă ă Dumnezeu.” La fel de bine preciz m c omul nu a fost creat dup „chipul şi asem narea unoră ă ă ă extraterestrii sau fiin e de pe alta planete şi galaxii.”ţ Totuşi, r mâne deschis o mare întrebare. Ce se întâmpl atunci cu vastitatea acestuiă ă ă spa iu imens al universului? Putem vedea cu ochiul liber în afar de soare sute de mii de alteţ ă planete şi milioane de galaxii în care se presupune de mai mul i mari savan i c ar exista formeţ ţ ă de via superioare cu a noastr .ţă ă Teologia ortodox nu a adoptat deplin posibilitatea de a explora ştiin ific în spa iuă ţ ţ cosmic. Ceea ce teologia ortodox afirm în plan exoteologic este c acelaşi Dumnezeu care aă ă ă creat p mântul este prezent în acelaşi fel şi în univers. Dac exist o alt fiin în univers înă ă ă ă ţă afar de om este cu siguran Dumnezeu. Aceasta nu Îl face pe Dumnezeu un extraterestru.ă ţă Ştim c Dumnezeu este o fiin şi o existen supranatural . Dumnezeu a vorbit cuă ţă ţă ă proorocul Moise sub chipul unui rug ce ardea şi nu se mistuia, pe muntele Sinai s-a ar tat înă mijlocul focului şi a fulgerelor, lui Solomon i-a vorbit în mijlocul unui nor de lumin şi apostoliloră s-a ar tat sub form uman îndumnezeit luminat de o m rire mai puternic de 7 ori decâtă ă ă ă ă ă lumina soarelui. Teologia a denumit aceste lucruri teofanii sau mai bine spus ar t ri ale luiă ă Dumnezeu. Ceea ce trebuie s aduc în vederea cititorului este c teologia şi exoteologia ortodox nuă ă ă vorbeşte de apari ii extraterestre ci vorbeşte de dou spa ii opuse dincolo de p mânt şiţ ă ţ ă univers. Acestea au fost denumite iad şi rai. Raiul şi iadul nu sunt spa ii cosmologice sauţ exoteologice ci sunt spa ii eshatologice şi transcendete lumii în care tr im.ţ ă Astfel, chiar dac omul v-a ajunge în cele mai îndep rtate col uri ale spa iului interstelară ă ţ ţ sau al universului, Dumnezeu şi existen a Lui este identic cu cea care o ştim pe p mânt. Nuţ ă ă credem c Dumnezeu ar avea inten ia s Îl mint pe om c El ar fii unul pe p mânt şi altul înă ţ ă ă ă ă spa iul interstelar.ţ Teologia ortodox afirm c cu adev rat înaintea de crea ia p mântului, dincolo deă ă ă ă ţ ă univers în ceruri a mai existat o alt lume. Aceast lume nu a fost îns o lume material ci unaă ă ă ă de ordin pnevmatic sau spiritual. Teologia ortodox nu afirm existen a unor alte existen eă ă ţ ţ materiale în univers decât cea a lui Dumnezeu şi a îngerilor. A crede c Dumnezeu este autor aă unor existen e extraterestre este eronat în cele din urm . Aceasta fiindc nici Biblia şi niciţ ă ă vie ile sfin ilor nu men ioneaz alte existen e în univers decât pe cea a lui Dumnezeu şi a lumiiţ ţ ţ ă ţ nev zute.ă 15
  • 16. În anul 325 dup Hristos, crezul de la Niceea afirma c Dumnezeu „este creatorul tuturoră ă celor v zute şi nev zute.” Prin urmare, nici un sfânt p rinte şi nici un sfânt ale ortodoxiei nu aă ă ă afirmat existen a unor existen e extraterestre care ar putea ajuta sau invada p mântul. Lumeaţ ţ ă nev zut pe care Dumnezeu a creat-o pentru om v-a putea fii v zut dincolo de moarte.ă ă ă ă Astfel, nu trebuie s fim speria i sau îngrijora i de existen ele interstelare, intergalacticeă ţ ţ ţ sau interpelantare. Tot universul este în pronia sau purtarea de grij a lui Dumnezeu. Aă chestiona despre scopul şi existen a universului ar însemna s chestion m existen a luiţ ă ă ţ Dumnezeu şi a planurilor sale pentru om şi pentru umanitate. Este adev rat c universul neă ă copleşeşte cu m rirea lui sau mai bine spus cu diversitatea sa care este dincolo de controlulă omului. Dar tot noi trebuie s ne aducem aminte c Dumnezeu este creator al universului şi totă ă Dumnezeu este Tat l nostru creator.ă Ceea ce este ceea cel mai trist este c mai to i marii savan i ne v d ca şi existând într-ă ţ ţ ă un univers ostil şi r zboinic care mai mult ne este duşman. Teoriile evolu iniste ale lui Charlesă ţ Darwin acum mai bine 200 de ani, ne plasau într-un univers ostil în care „învingea specia cea mai uşor adaptabil .” Vedem c aceste teorii evolu iniste nu au temei. De sute de ani luna şiă ă ţ soarele nu au evoluat. La fel de bine nu au evoluat nici planetele pe orbitele lor. Probabil că dac teoria evoluionsit ar fii plauzibil acum sistemul nostru solar nu ar fii avut numai 9ă ă ă planete cu 200 sau 300 de planete. Aceasta ne face conştiin c în univers exist o existenţă ă ă ţă care proniaz şi orânduieşte toate dup un plan bine stabilit.ă ă Exoteologic, universul cu toate galaxiile lui este un dar gratuit al lui Dumnezeu fa deţă om. R spunsul nostru la acest mare dar al lui Dumnezeu nu îl putem da şi marile laboratoareă sterile ale marilor savan i sau centre de studiu ale lumii ci în Biserici, în rug ciuni deţ ă mul umire, în slujbele Bisericii şi în evlavia ortodox tradi ional .ţ ă ţ ă GÂNDURI LA SFÂRŞIT DE AN ASTRONOMIC 2011 ŞI ÎNCEPUT DE AN ASTRONOMIC 2012 16
  • 17. Anul 2011 se apropie de final. Încheierea unui an înseamn începutul unui nou an. Astfel,ă logic ştim c noul an v-a fii anul 2012. Cu aceste ocazii, de obicei intr m într-o perioad deă ă ă bilan urilor şi a socotelilor. Ce am f cut în anul care a trecut? Ce am realizat în acest an şi ceţ ă vom vrea s realiz m în anul care urmeaz . Defini ia unui an este una de ordin astronomic. Ună ă ă ţ an înseamn c în 365 de zile p mântul a f cut ocolul complet al soarelui. Astfel, la fiecare 365ă ă ă ă de zile se încheie un ciclu astronomic al vie ilor noastre.ţ Un an, adic cele 365 de zile ale sale este definit de no iunea de timp. Timpul este oă ţ no iune polinomic sau cu mai multe în elesuri şi sensuri. Ştim astfel de timp astronomic, deţ ă ţ timp biologic, de timp subiectiv sau de timp cosmic. Oricum, cronologia este de multe ori nemiloas , sau mai bine spus mult prea rigid pentru noi. Astfel, ce am putea spune de anulă ă 2012 care tocmai v-a venii raportat de anul 1412 care a fost acum mai bine de 600 de ani. Ceea ce psihologia a remarcat este c deşi to i oamenii tr iesc astronomic cele 365 deă ţ ă zile ale anului, percep ia asupra anilor este extrem de subiectiv şi variaz de la persoan laţ ă ă ă persoan sau de la individ la individ. Pentru unii anul 2011 a fost un an bun în ansamblul s u înă ă timp ce pentru al ii anul 2011 a fost un an f r semnifica ie şi r u. Anii sunt nemiloşi cu noi şiţ ă ă ţ ă se succed unul dup altul fie c vrem sau nu. Timpul îşi urmeaz cursul şi legile sale. Oricum,ă ă ă la un astfel de moment se cuvine s medit m mai mult şi aceasta mai cu seam în special laă ă ă anul care ne este pus înainte. Dac anul 2011 a fost un an bun sau nu, este o întrebare la care fiecare dintre noiă r spunde subiectiv. Pentru unii anul 2011 a fost un an prosper şi plin de realiz ri, în timp ceă ă pentru al ii anul 2011 a fost un an al insucceselor şi al eşecurilor. Trebuie s ştim astfel cţ ă ă no iunea de timp este o no iune filosofic . Filosofia timpului poate fii definit prin modalitateaţ ţ ă ă în care ştim s facem din timp un prieten şi nu un duşman. Astfel, în ceea ce priveşte timpul,ă timpul este un mediu al evolu iei şi al desf şur rii noastre. Din acest motiv în popor existţ ă ă ă zicala „s nu pierzi timpul degeaba.”ă La fel de bine, trebuie s consider m c anul 2011 nu a fost un an pierdut. În aceste 365ă ă ă de zile am avut parte de lucruri bune şi de lucruri rele. Totuşi, ortodoxia vine s neă reaminteasc c timpul petrecut cu Dumnezeu nu este niciodat un timp pierdut. „Pierdereaă ă ă timpului” sau a anilor este o tr s tur a oamenilor inferiori şi neserioşi. Timpul este pre ios. Înă ă ă ţ timp Îl c ut m şi Îl g sim pe Dumnezeu. În timp ne naştem şi murim şi în timp devenim dină ă ă copii adul i şi oameni maturi.ţ Filosofia timpului este astfel profund legat de no iunea de dezvoltare sau avansare. Înă ţ mod normal trebuie s avans m de la un an la altul. Trebuie s ne propunem ca în fiecare ană ă ă s lupt m pentru a fii mai buni, mai cinsti i şi mai oneşti. În acest sens, timpul este câştigat şiă ă ţ este în favoarea noastr . No iunea de timp este dup cum am afirmat o no iune subiectiv . Înă ţ ă ţ ă anul 2011 unii dintre noi am fost extrem de trişti, în timp ce al ii am fost extrem de bucuroşi.ţ Oricum, no iunea de timp este comun tuturor. Ne bucur m şi ne întrist m numai condi iona iţ ă ă ă ţ ţ de timp. Ceea ce trebuie s ştim este c dispozi iile noastre sufleteşti nu pot schimba cronologiaă ă ţ sau trecerea timpului. Fie c a fost un an al bucuriei sau al triste ii, dup anul 2011 urmează ţ ă ă cât se poate de precis anul 2012, 2013, 2014 şamd. Ceea ce vreau s eviden iez aici cel maiă ţ mult este faptul c trebuie s facem ca timpul s fie în favoarea noastr şi nu în defavoareaă ă ă ă noastr . Odat trecut timpul nu se mai întoarce. Astfel, în istorie nu v-a mai exista niciodat ună ă ă alt an 2011. din acest motiv este foarte important s ne facem timp mai mult în aceste zile şiă s medit m la anul care a trecut. Ce am greşit în anul ce tocmai se încheie? Ce mari erori sauă ă mari faptele rele am f cut pe care am putea s le remediem?ă ă 17
  • 18. Acestea sunt întreb ri sau cele asemenea pe care trebuie s ni le ridic m în acesteă ă ă momente. Din timp trebuie astfel s lu m tot ceea ce este mai bun. În acest sens, se cuvine să ă ă facem o analiz retrospectiv a anului 2011 şi s ne d m seama c zilele tr ite de noi vor fii înă ă ă ă ă ă anii ce vor urma studiate la istorie. În timp ce pentru noi anul 2011 este în desf şurare, copiiă copiilor noştri peste 10 sau 100 de ani vor înv a de acest an din manualele de istorie.ăţ Anul ce tocmai se încheie a fost un an zbuciumat mai ales la scar global . Crizeă ă economice, crize financiare, lupte de interese teritoriale, conflicte militare sau juridice sunt fapte la care am fost cu to ii martori. Ceea ce a fost probabil cel mai trist a fost la scar globalţ ă ă conflictul din Libia. Oricum, anul 2011 a fost şi un an bogat din punct de vedere cultural şi ştiin ific. Ştim astfel c s-au f cut mai multe avans ri în plan ştiin ific la mai multe mariţ ă ă ă ţ universit i ale lumii. S-au f cut mai multe lans ri de carte, au fost mari descoperiri în lumeaăţ ă ă astronomiei la marile centre de studiu astronomic ale lumii. Nu am putea spune c anul 2011 a fost un an tragic. Dar, dac este s valoriz m totalulă ă ă ă unui an, „valoarea sau axiologia” celor 365 de zile pe care le-am tr it se reduce cât ne-amă apropiat de Dumnezeu. Am folosit aceste zile ca s ne apropriem sau s Îl cunoaştem mai multă ă pe Dumnezeu? Cunoaşterea sau tr irea lui Dumnezeu este f r de nici o îndoial un fapt ce areă ă ă ă loc în timp. Timpul ne spune astfel, c Dumnezeu poate fii cunoscut şi experimentat de to i ceiă ţ ce suntem crea i de El.ţ Trebuie s fim conştien i c anul 2011 nu v-a mai revenii niciodat în istorie. Aceasta nuă ţ ă ă înseamn c acest an v-a murii definitiv, ci doar c el v-a r mâne în amintirea noastr sau înă ă ă ă ă memoria istoriei. Istoric sunt importante realiz rile şi împlinirile. Cu cât mai multe realiz ri şiă ă împliniri avem într-un an, cu atât acel an este mai important pentru noi şi mai aproape de a îşi atinge elul.ţ Anul 2011 a început cronologic odat cu era creştin , ce a fost instaurat de Domnulă ă ă Iisus Hristos. Astfel, logic, ne gândim c suntem la începutul anului 2012 dup Hristos. Cine aă ă fost Hristos şi de ce cronologia istoriei men ioneaz c suntem la începutul anului 2012 dupţ ă ă ă Hristos. Ortodoxia m rturiseşte c Hristos a fost Fiul lui Dumnezeu întrupat. Cine este Fiul luiă ă Dumnezeu întrupat? Aceste lucru, Biserica Ortodox îl afirm la fiecare liturghia din duminici înă ă care la momentul rostirii crezului [niceo-constaninopolitan] spune „şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul n scut care din Tat l s-a n scut mai înainte de to i vecii.ă ă ă ţ Lumin din lumin , Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat, n scut iar cu f cut, Cel de oă ă ă ă ă ă fiin cu Tat l prin care toate s-au f cut.”ţă ă ă În elegem c istoria şi astfel şi anul 2011 îşi poate g sii o împlinire numai în Dumnezeu şiţ ă ă Domnul Iisus Hristos. De fapt to i ani de dup Hristos sunt ani ai lui Dumnezeu. Prin ani ai luiţ ă Dumnezeu în elegem c Hristos a deschis calea de comuniune temporal dintre Dumnezeu şiţ ă ă om. În Hristos astfel, timpul este „comuniune cu Dumnezeu Creatorul.” Creat de Dumnezeu, omul este chemat la comuniune de iubire cu Dumnezeu. Astfel, în Hristos, timpul este întotdeauna câştigat fiindc în el avem încredin area sau speran a c Îl vom g sii peă ţ ţ ă ă Dumnezeu şi vom fii pl cu i Lui.ă ţ Naşterea, via a şi învierea lui Hristos sunt cele care definesc noua noastr cronologie.ţ ă Noul timp instaurat de Hristos este un timp al mântuirii şi al comuniunii cu Dumnezeu. Percep ia religiei şi a teologiei asupra timpului este una pozitiv , în sensul c în timp suntemţ ă ă chema i la comuniune de iubire cu Dumnezeu. În Hristos, Dumnezeu se descoper chiar înţ ă timpul nostru şi la nivelul nostru de în elegere.ţ În acest moment de final de an, nu trebuie s ne întrist m fiindc se încheie un an ciă ă ă trebuie mai mult s ne bucur m de începutul unui nou an. Acest nou an sper m s îl petrecemă ă ă ă 18
  • 19. cu veselie şi fericire. Este important ca timpul pe care îl petrecem în aceast lume sau peă p mânt s fie un timp fericit. Fericirea adev rat poate venii numai de la Dumnezeu.ă ă ă ă Lumea şi frumuse ile ei, m refer aici la mun i, ape, m ri sau oceane, aduc omului oţ ă ţ ă stare de fericire par ial . Astfel, sunt oameni care g sesc fericire în a admira r s riturile şiţ ă ă ă ă apusurile de soare pe o mare liniştit . Sau unii g sesc fericire în a vedea cerul înstelat nop ileă ă ţ de var . Dar fericirea cea mai adev rat şi mai profund vinde din comuniunea cu Dumnezeuă ă ă ă şi rela ia de iubire ce o stabilim cu El.ţ Starea de fericire este astfel dincolo de orice ceea ce am putea definii ca şi concluzia că am avut parte de un an fericit sau un am bucuros. Astronomic anii sunt ireversibili Nu ne vom mai întâlnii niciodat cu anul 1986, 1990 sau 1996. De multe ori avem acest sentiment ciudată c parc cu fiecare an nou mai murim un pic. Nu trebuie s credem toate sentimentele noastre.ă ă ă Liniştea pe care trebuie s o avem dup cele 365 de zile ale anului 2011 este c amă ă ă c utat s fim mai buni mai drep i şi mai virtuoşi. Un an în care 52 de duminici am fost laă ă ţ slujbele Bisericii, am fost de Cr ciun şi Paşti la slujb la Biseric , am c utat s fim pl cu i luiă ă ă ă ă ă ţ Dumnezeu nu are cum s fie un an pierdut. Ur m tuturor un an nou fericit 2012 şi cu mariă ă bucurii. LUMEA CUM ESTE EA ŞI CUM O VREA DUMNEZEU Creştinismul şi ortodoxia ne spun c lumea şi universul sunt create de Dumnezeu. Lumeaă şi universul nu sunt produse de sine ci de Dumnezeu. Prin urmare, Dumnezeu este creatorul lumii şi al universului. Dincolo de acest fapt, Dumnezeu este creator al lumii dar o lume care a fost creat de Dumnezeu liber . Libertatea lumii este dincolo de orice ceea ce am puteaă ă denumii posibilitatea de a alege s slujeasc lui Dumnezeu sau nu. Aceast posibilitate esteă ă ă dincolo de orice ceea ce am putea denumii „marele dar” pe care Dumnezeu ca şi Dumnezeu l-a f cut lumii.ă În elegem prin aceasta c deşi Dumnezeu este creator al lumii, lumea este mai multţ ă decât orice liber s Îl aleag sau nu pe Dumnezeu. Astfel, ştim c Dumnezeu are un plan sauă ă ă ă o schem cu lumea şi universul care l-a creat. Dar de mai multe ori şi mai multe epoci lumeaă nu a fost acolo unde a voit Dumnezeu s fie. Deşi Dumnezeu nu poate fii negat din moment ceă El este etern, de mai multe ori lumea în care tr im a luat-o pe c i greşite şi s-a dus mai mult peă ă c ile pierzaniei. Ceea ce teologii ortodocşi doresc lumii este mai mult decât orice ca lumea să ă fie fericit .ă Fericirea lumii poate fii g sit numai în comuniunea liber de iubire şi de dragoste cuă ă ă Dumnezeu. O lume ce nu are comuniune cu Dumnezeu este o lume ce se afund în abisurileă întunericului şi ale r ului. La fel de bine, ştim c Dumnezeu a creat o lume bun . Dar tot lumeaă ă ă are posibilitatea de a se îndrepta spre r u sau a opta spre alternativa r ului. Alternativa r uluiă ă ă este o alternativ uşoar şi mult prea ieftin .ă ă ă 19
  • 20. Dumnezeu a creat o lume bun şi frumoas . Apusurile sau r s riturile de soare suntă ă ă ă frumuse i pe care le putem admira cu to ii indiferent de regiunea geografic în care ne situ m.ţ ţ ă ă Nu se poate s fie existat muritor de la începuturile lumii care s nu fii fost „frapat de un r s rită ă ă ă de soare” sau de masivitatea mun ilor Himalaia. Lumea cu frumuse ea ei ne încânt şi nu esteţ ţ ă muritor care s nu g seasc cel pu in un pic de frumos în lumea în care tr im. Fie c ne placeă ă ă ţ ă ă marea, oceanul, multele sau câmpia, recunoaştem c Dumnezeu a creat o lume frumoas .ă ă Biblia şi sfin ii p rin i ne spun c Dumnezeu nu a inten ionat ca în lume s existe moarte.ţ ă ţ ă ţ ă Omul şi lumea lui au fost inten iona i de Dumnezeu s fie buni, frumoşi şi ferici i f r sţ ţ ă ţ ă ă ă cunoasc moartea şi r ul. Totuşi, înşelat şi am git de diavol omul s-a întors de la bine şi frumosă ă ă în spre r u şi urât. Aşa se face c în lumea noastr care a fost creat bun de Dumnezeu există ă ă ă ă ă atât de mult r u, moarte şi suferin . Exist o explica ie la toate aceste mari problematici careă ţă ă ţ fr mânt min ile filosofilor şi a teologilor de mii de ani?ă ă ţ Cu siguran da. Nici un mare infractor sau criminal nu recunoaşte infrac iunea sau crimaţă ţ sa decât numai când este pus în fa a unor dovezi zdrobitoare. La fel şi omul, a introdus r ul şiţ ă moartea în lume prin neascultarea sau nespunurea fa de Dumnezeu. Tot r ul şi r utatea dinţă ă ă lumea şi universul nostru, este rezultat al acestei „opozi ii fa de Dumnezeu.” Dac vrem cuţ ţă ă adev rat o lume fericit şi bun primul la care trebuie s îi cerem acest lucru este Dumnezeu.ă ă ă ă Ceea ce este cel mai trist este c de mult prea multe ori omul a crezut c singur îşi poate faceă ă un paradis pe p mânt şi nu mai este nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.ă Mai mul i mari lideri ai lumii ne vorbesc de o lume care ar putea exista la o adic separatţ ă de existen a lui Dumnezeu. „A urma extazul propriu” a fost o zical ce a dominat secolul al XX-ţ ă lea. Dac am lua în calcul o lume f r existen a lui Dumnezeu, o lume suficent ei înşişi vomă ă ă ţ ă vedea c ne înşel m amarnic. Dumnezeu este prezent în lumea noastr şi mai mult decât atâtă ă ă este doritor s ac ioneze în ea atât cât Îl l s m noi. Din moment ce Dumnezeu este creator ală ţ ă ă universului şi al omului, sensul sau împlinirea lumii se g sesc tot şi numai în Dumnezeu.ă Teologia ortodox vorbeşte îns de un duşman al lui Dumnezeu, de diavol, care prină ă înşel ciune a ajuns „prin al acestei lumi.” Astfel, mai mul i contemporani de ai noştrii ne spună ţ ţ c de fapt Dumnezeu a abandonat de mult lumea în care tr im şi c lumea de fapt urmeaz oă ă ă ă traiectorie proprie. Teologic lumea are doar dou mari op iuni: op iunea de a slujii sau a mergeă ţ ţ cu Dumnezeu sau op iunea de a slujii sau a alege pe diavol.ţ O lume care ar c dea în mâinile diavolului ar însemna o lume distrus şi f r sens.ă ă ă ă Trebuie s ştim c dac Dumnezeu vrea binele şi mântuire lumii, diavolul vrea r ul şi distrugeaă ă ă ă lumii. Lumea este astfel din mai multe puncte de vedere un „teren de lupt ” dintre Dumnezeuă şi diavol. Miza acestei lupte este st pâni lumii şi a omului şi a sor ii sale. Invidios pe Dumnezeu,ă ţ diavolul vrea distorsionarea raporturilor libere de crea ie a lumii de c tre Dumnezeu. Sfin iiţ ă ţ P rin i ne spun c în cele din urm diavolul v-a fii biruit definitiv, şi c Dumnezeu îl îng duie să ţ ă ă ă ă ă ac ioneze în lumea Sa, doar pentru a îi l sa libertatea de alegere omului. O lume f r libertateţ ă ă ă ar însemna un Dumnezeu totalitar şi tiranic. Dac omul nu ar avea de ales el nu ar fii o crea ieă ţ a lui Dumnezeu, deci o f ptur liber , ci un sclav al lui Dumnezeu.ă ă ă Ortodoxia şi sfin ii p rin i ne spun c omul nu este un sclav al lui Dumnezeu. Omul esteţ ă ţ ă liber, dar omul este chemat s se supun voii lui Dumnezeu. Avem motive s credem că ă ă ă dincolo de pref c toria mai multor semeni de ai noştrii lume este bun , fiindc a aşa a fostă ă ă ă creat de Dumnezeu. Aceast lume noi se cade s o împlinim prin a duce la îndeplinire voia luiă ă ă Dumnezeu. Dac Dumnezeu a creat o lume bun , credem c Dumnezeu vrea şi o lume fericit .ă ă ă ă Fericirea lumii ine de cât de mult ducem la îndeplinire voia şi poruncile lui Dumnezeu.ţ 20
  • 21. Trebuie s recunoaştem c lumea în care tr im este complex şi nu o s o putemă ă ă ă ă niciodat în elege dincolo de voia şi de existen a lui Dumnezeu. Galaxii, planete, meteori i şiă ţ ţ ţ asteroizi sunt lucruri care umplu universul nostru. Apoi avem o faun şi o biologie extrem deă sofisticate care variaz de la palmierii tropicali la brazii şi molizii montani. Această ă complexitate a lumii, cu sute de state şi milioane de localit i şi aşez minte urbane nu ar puteaăţ ă fii în eleas separat de o cauz suprem , sau o entitate creatoare.ţ ă ă ă În zilele noastre se cuvine s ne gândim cât mai mult la binele lumii şi al omului. Seă cuvine s ne aducem aminte de faptul c suntem chema i de Dumnezeu s Îl slujim şi s nuă ă ţ ă ă facem din lumea noastr un prilej de distrugere şi r zboi. R zboaiele, conflictele etnice,ă ă ă dezbinarea, r ul, ura sub toate formele ei sunt realit i care înstr ineaz lumea noastr de laă ăţ ă ă ă Cel care a creat-o. Crea i de Dumnezeu, pentru a duce lumea la realizarea ei trebuie s facemţ ă voia lui Dumnezeu. A nu face voia lui Dumnezeu fa de lume înseamn a batjocorii ceea ce aţă ă creat Dumnezeu. Ca şi oameni avem datoria de a face lumea sau a aduce lumea înapoi la Dumnezeu care a şi creat-o. A crea o lume suficent sieşi, cum fac mai multe mari guverne în zilele noastre,ă care nu îşi mai ridic de mult vreme problema existen ei lui Dumnezeu, înseamn a apucaă ă ţ ă într-o direc ie ciudat şi nesigur . Marii lideri ai lumii noastre sunt de multe ori oamenii f rţ ă ă ă ă fric de Dumnezeu, oamenii care de fapt nu cred în Dumnezeu. Aşa se explic hoasul şiă ă anarhia din mai multe mari ri ale lumii sau goana orbeasc fa de bun stare, prosperitate şiţă ă ţă ă pl ceri materiale. Dumnezeu a l sat pentru noi fericirea material pentru a îi fii mul umitori şiă ă ă ţ recunosc tori.ă Se cuvine s mul umim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce a adus asupra noastr . Deşi maiă ţ ă mul i dintre noi vrem ca totul s fie în ceea ce priveşte bun starea material în exces, trebuieţ ă ă ă s ştim c Dumnezeu este Cel care trebuie s îl c ut m cel mai mult. Ceea ce este cel maiă ă ă ă ă important este c nu trebuie s facem lumea o aren a violen ei şi a r zboaielor cum a voră ă ă ţ ă mul i dintre noi. Pacea, în elegerea şi dragostea sunt valorile şi axiologia lumii noastre. Maiţ ţ mult decât orice acestea sunt bunurile care trebuie s le cultiv m. Dac nu reuşim din primaă ă ă încercare se cuvine s ne rug m lui Dumnezeu s ne înt reasc în spre a îi duce la îndeplinireă ă ă ă ă scopurile Sale. O lume fericit , de la oceanul Pacific la oceanul Atlantic este ceea ce trebuie s c ut mă ă ă ă cel mai mult. Fericirea lumii poate fii g sit numai în Dumnezeu cel care a şi creat-o. A ne rugaă ă pentru pacea, fericirea şi bun starea lumii sunt imperative ale oric rui om credincios. Dară ă trebuie s ştim c sunt şi mul i duşmani ai lumii cum ar fii infractorii, criminalii, teroriştii şi ceiă ă ţ asemenea. Cu ajutorul lui Dumnezeu credem c binele v-a ieşii biruitor lumii.ă În zilele noastre suntem chema i s ne putem min ile şi toate lucr rile noastre în spreţ ă ţ ă binele lumii în care tr im. Binele lumii noastre este implicit şi binele nostru. A lucra la o lumeă mai bun şi mai fericit este un imperativ al nostru al tuturor. Din nou in s reamintescă ă ţ ă cititorului, c lumea se v-a putea împlinii şi realiza pe sine cu adev rat numai în voia şiă ă existen a lui Dumnezeu.ţ 21
  • 22. MÂNTUIRE, SOTERILOGIE SAU AM GIRE?Ă Mântuirea este un termen cu mai multe în elesuri. Aceste în elesuri variaz de la sens laţ ţ ă sens şi de la în eles la în eles. Astfel, ştim de „actul de a mântui” sau a salva. Am mântuit de laţ ţ înec, adic am salvat pe cineva de la înec, am mântuit de la pedeapsa legilor, adic am fostă ă achitat de o anumit pedeaps legal sau juridic , am mântuit de la a mai pl dii fiscul sau înă ă ă ă ă evul mediu feuda sau dajdia boerilor sau st pânitorilor. În acest mic eseu nu vor vorbii deă „mântuirea ca termen gramatic” ci de mântuirea ca şi termen religios. Termenul de mânuire este un termen pe care îl întâlnim în mai multe limbi ale lumii. Ştim astfel de elenul care înseamn mântuire, de britanicul salvation care înseamnσωτιρια ă ă mânture sau de francezul d’ecomonie du salut, mântuirea omului. Evident, deşi doresc să vorbesc de mântuire nu voi enumera acest cuvânt în toate limbile lumii. Ce este mântuirea în religie şi teologie? Mântuirea este mai mult decât orice sc parea de pedeapsa lui Dumnezeu.ă Asemenea unui judec tor, Dumnezeu poate judeca şi condamna pe om şi lumea. Ca şiă Dumnezeu, El are libertatea de a dispune de soarta şi de via a omului. În acest context,ţ mântuirea este mai mult decât orice, „sc parea de pedeapsa lui Dumnezeu.”ă Dumnezeu este dincolo de orice ceea ce am putea spune c poate condamna pe om, laă fel cum a f cut-o cu diavolul şi diavolii la iad. Diavolii au fost pedepsi i de Dumnezeu etern şiă ţ ireversibil. Prin urmare, cea mai simpl defini ie a mânturii este „sc parea de dreaptaă ţ ă pedeaps a lui Dumnezeu.” Eliberat de pedeapsa lui Dumnezeu, omul devine fiul adoptiv al luiă Dumnezeu şi se bucur de libertatea de fiul al lui Dumnezeu pentru totdeauna.ă Filia a lui Dumnezeu fa de om, nu este mântuirea în sens total. Dup sfin ii p rin i,ţ ţă ă ţ ă ţ dincolo de lumea noastr nu exist extratareştrii sau alte civiliza ii galactice ci exist iad şi rai.ă ă ţ ă Din cele mai vechi vremuri Dumnezeu a l sat omului anumite porunci sau cerin e pe careă ţ acesta trebuie s le fac sau s le realizeze. Aceste porunci sunt dincolo de orice cuprinse înă ă ă Decalogul lui Moise. Cele zece porunci sunt am putea zice cerin ele minimale pe care omulţ trebuie s le fac pentru a se mântui. Chemat la mântuire şi la paradis, omul trebuie s seă ă ă lupte în aceast via pentru a sc pa de condamnare la pedepsele iadului.ă ţă ă Raiul şi iadul sunt dou no iuni antagonice. Asemenea opozi iei dintre lumin şi întuneric,ă ţ ţ ă durere şi pl cere sau bine şi r u, radiul şi iadul sunt dou no iuni care se afl în opozi ie. Înă ă ă ţ ă ţ aceast lume, ca şi o prefigurare a lumii ce v-a venii Dumnezeu a l sat aceste dou principiiă ă ă ale binelui şi a r ului s îşi dispute suprema ia. Astfel, din pruncie, omul este liber s aleagă ă ţ ă ă între bine şi r u sau frumos şi urât.ă Mântuirea este dup cum am spus, faptul c dup moarte şi începând din aceast viaă ă ă ă ţă omul nu este condamnat sau pedepsit de Dumnezeu. La fel cum Dumnezeu are posibilitatea de a r spl tii pe cei buni, tot Dumnezeu îi poate pedepsii pe cei r i. Asemenea unui p rinte careă ă ă ă îşi pedepseşte copiii atunci când ei fac rele şi Dumnezeu poate pedepsii pe cei care nu ascultă de cuvintele Lui. Problema mânturii a început dincolo de orice atunci în fa a primilor oameni Dumnezeu aţ promis un mântuitor, care avea s fie istoric Domnul Iisus Hristos. Ortodoxia ne spune că ă 22
  • 23. Domnul Iisus Hristos s-a pogorât la iad şi a c lcat puterea celui r u. Aceste lucruri sunt dincoloă ă de capacit ile noastre limitate de a în elege dar se cuvine s ne rug m lui Dumnezeu pentruăţ ţ ă ă mântuire. Asemenea unui judec tor drept, eshatologia ortodox ne spune c Dumnezeu v-a judecaă ă ă pe fiecare om imediat dup ce p r sim aceast lume. Am putea spune c Dumnezeu ne v-aă ă ă ă ă cere s d m seam pentru toate cele dina aceast lume. Eshatologia ortodox denumeşteă ă ă ă ă aceste lucru „judecata particular .” Apoi tot sfin ii p rin i ne spus c la finalul lumii, Dumnezeuă ţ ă ţ ă v-a mai judeca înc odat lumea, şi v-a lua o hot râre ultim cu privire la istoria şi soartaă ă ă ă neamului omenesc. Când v-a avea loc aceast judecat nu ştim. Dar se cuvine s ne rug m luiă ă ă ă Dumnezeu s fim de partea celor de a dreapta Sa.ă A fii mântuit în sens ortodox înseamn a nu merge în iad. Sfin ii p rin i ne spun c cei r iă ţ ă ţ ă ă vor merge în iad. Urmând principiului r ului, instituit de diavol şi de diavolii care i-au urmat lui,ă oamenii birui i de diavol vor urma tragedia etern a r ului şi a damn rii. Opusul mânturii înţ ă ă ă religie este mai mult decât orice condamnarea la iad şi la chinurile de acolo. Ortodoxia ne spune c Dumnezeu nu vrea pierea nim nui, ci vrea ca to i s seă ă ţ ă mântuiasc şi la cunoştin a adev rului s vin . Îns sunt mul i care resping chemarea luiă ţ ă ă ă ă ţ Dumnezeu. Prin înseşi existen a Sa, Dumnezeu ne cheam la mântuire. N scu i în aceastţ ă ă ţ ă lume, avem singuri posibilitatea în a ne mântui sau a ne pierde. Evident, mântuirea este realizat prin Domnul Iisus Hristos în ajutorul şi bun voin a lui Dumnezeu. Astfel, conştien i deă ă ţ ţ neceristatea mânturii omului, sfin ii p rin i ai Bisericii au instiruit o înv tur sau doctrin aţ ă ţ ăţă ă ă mânturii. Ea a fost denumit soteriologie. Astfel, la o reducere generic a înv turilor sauă ăţă dogmelor soteriologie, pentru a se mântui omul are nevoie de credin , fapte bune şi n dejde.ţă ă Dar, sunt multe alte calit i sau virtu i pe care omul le poate face pentru a se mântui.ăţ ţ Mântuirea poate fii ob inut prin bun tate, dragoste, blânde e, bun purtare, milostenie şiţ ă ă ţ ă multe alte fapte bune pe care le cunoaştem din Biblie şi de la sfin ii p rin i.ţ ă ţ A ne ruga pentru mântuirea noastr este un imperativ categoric pentru a folosii termeniiă filosofiei. Dar se cuvine s ne rug m şi pentru mântuirea semenilor. Mântuirea ca şi sc pare deă ă ă dreapta pedeaps a lui Dumnezeu nu este un act egoist şi egocentric. Mântuirea este mai multă decât orice un act al comuniune de dragoste cu semenii noştrii. Persoanele care refuză chemarea la comuniunea de dragoste cu semenii au din ce în ce mai pu ine şanse de a seţ mântui. Creat de Dumnezeu, lumea este la „picioarele Sale” şi prin urmare noi trebuie s d mă ă ă lumea lui Dumnezeu care a şi creat-o. Autonomizarea în pl cerile lumii este un p cat fiindcă ă ă lumea cu toat complexitatea ei ne poate face s uit m c Dumnezeu este cel care a creat-o.ă ă ă ă Creat de Dumnezeu, omul îşi poate hot rî sau decide propria soart , dar nu se poate mânturiiă ă pe sine. Prin urmare, la fel cum opusul frigului este c ldura, opusul mânturii este damnarea sauă dreapta pedeaps a lui Dumnezeu.ă Avem motive s credem c Dumnezeu nu vrea s ne condamne la infern şi la pedepseă ă ă veşnice, deşi el ar putea s o fac îi orice moment, ci iubirea lui Dumnezeu este cea care ieseă ă victorioas în cele din urm . A crede în iubirea lui Dumnezeu înseamn a crede în posibilitateaă ă ă mântuirii noastre. Domnul Iisus Hristos s-a întrupat, S-a n scut şi a tr it pentru mântuireaă ă noastr . To i sfin ii P rin i ne spun c Hristos a p timit pentru mântuirea lumii. Cum şi în ceă ţ ţ ă ţ ă ă modalitate Dumnezeu ne v-a mântui este un lucru pe care trebuie s îl lu m cu to ii înă ă ţ considerare. 23
  • 24. MEDITA IE DE LA S TPT MÂNA PATIMILOR ANUL 2012Ţ Ă Ă Prim vara este denumit de semenii noştri anotimpul renaşterii, al regener rii şi ală ă ă fericirii. Dup o lung iarn în care temperaturile au fost de mai multe ori nu pe placul nostru,ă ă ă anul 2012 este în prim var deplin . Natura se dezmor eşte şi odat cu ea se dezmor eşte şiă ă ă ţ ă ţ via a noastr religioas . O s rb toare tipic a prim verii este mai mult decât orice Paştele.ţ ă ă ă ă ă ă Paştele este o s rb toare str veche. Ea dateaz din vechime de pe vremea existen eiă ă ă ă ţ imperiului roman. Deşi imperiul roman nu mai exist , istoria comemoreaz existen a lui care s-ă ă ţ a extins pe câteva sute de ani. Din nefericire, o veche problem a creştin t ii a „perturbat” în acest an desf şurareaă ă ăţ ă s rb torii paştilor. La fel ca şi dup marea schism de dup anul 1054, Biserica Catolic aă ă ă ă ă ă s rb torit deja Paştele. Marii prela i catolici poate s-au gr bit în a s rb tori învierea Domnuluiă ă ţ ă ă ă Hristos. Declararea de s rb torire a Paştelui nu este în sine o problem insolubil . Istoria seă ă ă ă repet ca şi acum mai bine de 800 de ani din jurul marii schisme apus r s rit.ă ă ă Trebuie s ştim c Paştele este o s rb toare evreiasc la origini. În forma actual îns eaă ă ă ă ă ă ă nu mai este evreiasc . În timp ce poporul evreu s rb torea trecerea triumfal din robiaă ă ă ă Egiptului la libertate, în zilele noastre noi s rb torim învierea lui Hristos. Învierea la fel cum aă ă fost şi trecerea prin marea Roşie la rug ciunile insistente ale proorocului Moise este un faptă supranatural. 24
  • 25. Moartea este problema ultim a omului. La fel ca şi via a, moartea nu are o cauză ţ ă natural , moartea şi via a sunt „daturi supranaturale sau metafizice.” Imaginea crunt a mor iiă ţ ă ţ este un fapt pe care to i bie ii oameni din toate epocile istorice îl pot resim ii. Moartea neţ ţ ţ copleşeşte, biete fiin e umane ce gonim printr-un univers ale c rui taine numai Dumnezeu leţ ă ştie. Trebuie s ştim c ini ial între ortodoxie şi catolicitate nu a existat nici un fel deă ă ţ disensiune, probabil şi datorit faptului c ambii termeni provin din filosofia elen antic .ă ă ă ă Ambi iile uneori puerile, alteori fanatice ale diferi ilor şi diferitelor personalit i ale lumiiţ ţ ăţ europene au atribuit ORTODOXIEI şi CATOLICIT II atribute religioase. Aşa c unii s rb torescĂŢ ă ă ă Paştile într-o zii şi al ii într-o alta.ţ Trebuie s ştim c disputele de ordin filosofic nu trebuie solu ionate pe teren religios. Înă ă ţ timp ce Paştile sunt o realitate de ordin religios, ortodoxia şi catolicitate sunt probleme de ordin filosofic. Probabil din aceast incapacitate de discernere, avem aceste separa ii eccelesiale.ă ţ Paştele este o s rb toare a bucuriei. Mai toate textele pascale ne amintesc de bucurie,ă ă lumin , fericire, pace, linişte. Prin urmare, indiferent de neîn elegerile noastre cu privire la dataă ţ paştilor, s rb torirea ei, modul de s rb torire, Hristos a înviat acum mai bine de 2000 de ani.ă ă ă ă În cadrul luminii bucuriei pascale numai cei r i şi cretini ar mai putea obiecta şi contestaă autenticitatea învierii lui Hristos. La ora când scriu aceste rânduri sunt trist fa de separa iileţă ţ din cadrul Bisericii. Dar de ce s ne uimeasc aceste rupturi interne din Biseric când vedemă ă ă atâ i protestan i şi neoprotestan i cum ar fii martorii lui Iehova, baptişti, penticostali, adventiştiţ ţ ţ sau evanghelici care pretinzând c au fost fonda i de Domnul Iisus Hristos „lovesc brutal”ă ţ lumina învierii. Ne doare diviziunile din creştinism. Aceasta fiindc prin natur omul vrea s tr iasc înă ă ă ă ă adev r şi libertate. Orgoliile istorice, statale şi de interes personal au perturbat pe parcursulă timpului existen a Bisericii pe care dup cum ne spunea însuşi Domnul Iisus Hristos „nici por ileţ ă ţ iadului nu o vor birui.” Timpurile noastre sunt timpurii problematice în care ne confrunt m cel mai mult cuă satura ie de ceea ce este tradi ional şi vechi. De ce s fim uni i pe când putem fii dezbina i şiţ ţ ă ţ ţ duşm noşi? Mocirla dezbin rii nu este un lucru care ne poate face cinste. Cei care se laud cuă ă ă dezbinarea şi neîn elegerea mai de vreme sau mai târziu vor fii elimina i sau pedepsi i.ţ ţ ţ A s rb torii Paştile înseamn a ne pune în acelaşi rând cu mari sfin i p rin i cum ar fiiă ă ă ţ ă ţ sfântul Ioan Hrisostom, Grigorie Teologul, Grigorie al Nyssei, Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama, Macarie Alexandrinul, Constantin şi Elena, Nicodim Aghioritul şi mul i al ii pe care nu îiţ ţ putem enumera pe to i. Ne amintim de patimile Domnului Hristos şi n d jduim ca prinţ ă ă milostivirea Lui s fim mântui i.ă ţ La fel de bine Paştile ortodox este o sintez a dialogului dintre religie şi filosofie. Faptulă miraculos al învierii Domnului Iisus Hristos nu s-a datorat nici evreilor, nici imperiului roman de la vremea respectiv şi nici nou celor din vremurile de azi. Aşa a fost voia lui Dumnezeu Tat lă ă ă s ne arate c limitele mor ii pot fii biruite. Crunt a fost crucificarea şi crunt a fost moarteaă ă ţ ă ă pe cruce. Nici un om s n tos la minte nu ar vrea s aib parte de o asemenea moarte. Iat că ă ă ă ă ă din iubire fa de noi „cei pierdu i în patimi şi în întunericul p catelor” Hristos a asumatţă ţ ă aceast moarte şi a biruit limita ultim a mor ii.ă ă ţ Dac Domnul Iisus Hristos ne-a dat ceva în istorie a fost cu siguran învierea Sa.ă ţă Învierea Sa este o anticipare c într-o zii cei mor i, nu ştim când vor p r sii mormintele spre oă ţ ă ă via şi o existen mai bun . Sunt doar un vis tor sau nu vis m cu to ii o lume în careţă ţă ă ă ă ţ mormintele şi cimitirele nu vor mai exista? Din nefericire în cimitirele noastre s-au scurs prea 25
  • 26. multe lacrimi ca s nu vis m. Paştile este acea s rb toare care ne las s vis m. La ce să ă ă ă ă ă ă ă vis m? S vis m c într-o zii mormintele nu vor mai fii şi c v-a venii o zii în care lumea nu v-aă ă ă ă ă mai avea nevoie de cimitire. Tu cel care citeşti aceste rânduri gândeşti ca mine şi eu nu fac decât s dau expresie şi gândurilor tale.ă În aceste ultime zile pân la paşti, fie ca din nou bucuria învierii, a comuniunii pascale să ă ne aduc aminte de chemarea noastr de a Îl slujii şi iubii pe Dumnezeu.ă ă MEDITA IE LA POSTUL MARE 2012Ţ CONFUZIA AGHIOGRAFIC : SFIN I ADEV RA I ŞI SFIN I FALŞIĂ Ţ Ă Ţ Ţ 26
  • 27. „Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru.” Ortros sau slujba utreniei Problema sfin ilor este o problem ampl a religiei. Pe cum b ncile opereaz cu finan e şiţ ă ă ă ă ţ valut , sau centrele electrice opereaz cu energia electric sau magazinele alimentare seă ă ă ocup cu distribu ia alimentelor, tot aşa şi religia sau religiile opereaz cu sfin i şi studiulă ţ ă ţ sfin ilor. În primul rând, cine sunt sfin ii? Sfin ii sunt persoane pl cute lui Dumnezeu, „aleşi aiţ ţ ţ ă lui Dumnezeu,” care mediaz între Dumnezeu şi umanitate. De studiul sfin ilor dup cum amă ţ ă ar tat în mai multe alte ocazii se ocup aghiografia.ă ă Prin urmare, cine sunt sfin ii? Ridic m aceast întrebare datorit faptului c putem vedeaţ ă ă ă ă o neîn elegere sau un conflict al sfin ilor. Astfel, se cunosc mai multe categorii de sfin i. Voiţ ţ ţ enumera aici doar principalele categorii de sfin i din marile religii ale lumii: ştim de sfin iţ ţ creştini, sfin i iudaici sau mozaici, sfin i islamici sau mahomedani, sfin i hinduşi, sfin i buddhiştiţ ţ ţ ţ şi sfin i taoişti. Mai toate marile religii au un panteon de sfin i sau sfinte care sunt venera i şiţ ţ ţ cinsti i.ţ Dintre sfin ii creştini vom amintii pe sfin ii 12 apostoli, pe sfin ii martiri ai primelor secoleţ ţ ţ creştine [Policarp al Smirnei, Iustin Martirul şi Filosoful, Perpetua şi Felicitas, Sfântul Pavel şi mul i al ii], sfântul Grigorie Palama, Sfântul Nicolae, Sfântul Nicodim Aghioritul şi mul i al ii.ţ ţ ţ ţ Oricum, ceea ce putea vedea este c Biserica Ortodox are cel pu in un sfânt pentru fiecare ziiă ă ţ a anului. Chestiunea devine problematic în momentul în care vedem c alte religii nu recunoscă ă sfin ii ortodoxiei sau putem vedea c sunt al i sfin i. Ceea ce voi ar ta şi voi întreba înţ ă ţ ţ ă urm toarele rânduri, este c sfin enia este un atribut al lui Dumnezeu pe care Dumnezeu îlă ă ţ confer aleşilor S i. Sfin enia este mai mult decât orice ceea ce putem denumii un lucru ceă ă ţ defineşte religiozitatea cuiva, dragostea cuiva de Dumnezeu, modul în care cineva Îl iubeşte pe Dumnezeu. În iudaism întâlnim alte categorii de sfin i. Un mare sfânt iudaic este Moise Maimonidesţ [a nu se confunda cu proorocul Moise], Yehuda Jabali, Amran Bendiwane, Yhouda Ben Attar, Yahia Elkhder, Abraham Awriwel, Nessim Ben Nessim şi mul i al ii pe care nu îi pot enumera.ţ ţ Trebuie s ar t c mai mul i sfin i sânt comuni creştinismului şi iudaismului. Astfel, ortodoxia şiă ă ă ţ ţ creştinismul recunoaşte sfin i precum regele David, Isaia, Ieremia, Daniel sau Iezechil.ţ La fel de bine dup cum voi ar ta, islamul sau mahomedanismul ne prezint şi el maiă ă ă mul i sfin i. Dintre aceştia, primul mare sfânt al islamului este Mohamed recunoscut ca şi celţ ţ mai mare prooroc al tuturor timpurilor. Dintre principalii sfin i musulmani amintim peţ Mishkat al-Masabih, Al-Tafsir al-Kabir, Fakhr al-Din al-Razi, Al-Risala al-Qushayriyya, Sayyidi Muhyi al- Din ibn al-`Arabi, al-Yafi`I, Ali al-Siraj, al-Rifa`i al-Qurashi, al-Shafi şi mul i al ii.ţ ţ La capitolul sfin i putem amintii şi pe hinduşi care şi eu au o gam larg de sfin i sau unţ ă ă ţ panteon al sfin ilor. Dintre principalii „sfin i hinduşi” amintim peţ ţ Vallabhacharya, Mahapurusha Sankardeva, Baba Keenaramjee, Yogananda, Sant Tulsidas sau Sant Gora Kumbhar. Hinduismul îns nu este o religie monoteist ci una politeist . Astfel c ar trebui s ne ridic m mai multeă ă ă ă ă ă semne de întrebare despre autenticitatea sfin ilor lor.ţ Dintre sfin ii buddhismului amintim pe Buddha [pe numele lui adev rat Siddhartaţ ă Gautama] care este întemeietor al buddhismului. Al i sfin i buddhişti suntţ ţ Milarepa, Asanga, Arhat, Mae Chi Kaew Sianglam şi mul i al ii. Putem vedea c gama sfin ilor buddhişti la fel ca şiţ ţ ă ţ cea a hinduşilor este extrem de vast şi larg .ă ă 27
  • 28. În cele din urm vom enumera câ iva aşa zişi sfin i ai taoismului care este religia Chinei.ă ţ ţ Dintre aceştia amintim pe Confucius, Mencius, Xun Zi, Dong Zhongshu, Cheng Yu, Cheng Hao, Zhu Xi, Lu Shouren şi Wang Yangming. Aceasta ca s enumer m numai pe câ iva fiindc înă ă ţ ă religia chinezilor sunt mult mai mul i.ţ Oricine poate c vedea c religiile se contrazic în ceea ce priveşte sfin ii. Ceea ce s-aă ă ţ remarcat este c to i cei care sus in c nu exist un singur Dumnezeu ci mai mul i dumnezeiă ţ ţ ă ă ţ nu pot ajunge la sfin enie. Sfin enia este un imperativ al monoteismului. Exist un singurţ ţ ă Dumnezeu şi acest Dumnezeu are libertatea de a îşi alege sfin ii S i dup cum vrea şi dupţ ă ă ă bunul S u plac.ă Putem vedea c avem o mare ofert a sfin ilor. Dar putem vedea c înv turileă ă ţ ă ăţă sus inute de diferi i sfin i cum sunt cei hinduşi sau buddhişti sunt foarte diferite de cele areţ ţ ţ ortodoxiei sau cele ale creştinismului în mare. Prin urmare, trebuie s discernem sau să ă diferen iem când avem de a face cu sfin i. Sfin ii pot primii puteri supranaturale de laţ ţ ţ Dumnezeu care se manifest în diferite daruri duhovniceşti. Acestea culmineaz în facerea deă ă minuni, izgonirea dracilor, darul înainte vederii sau al profe iei, la fel ca şi mai multe virtu i sauţ ţ calit ii morale.ăţ Cititorul poate s îşi dea seama de minciunile mai multor mari religii ale lumii referitor laă sfin i. Este greu de crezut c Buddha poate fii sfânt din moment ce el s-a proclamat dumnezeu.ţ ă Egoul lui Buddha nu mai încape loc pentru sfin enie oricum. La fel de bine este greu de crezutţ c Mohamed poate fii sfânt din moment ce el sus inea în înv turile sale r zboiul [aşa numitulă ţ ăţă ă gihad]. Prezentul articol vine doar s ridice un semn de întrebare celui care este interesat deă lumea, universul sau existen a sfin ilor. Pe sfin i oricum îi vom g sii atunci când Dumnezeu v-aţ ţ ţ ă g sii de cuviin şi nu când noi credem c este necesar şi imperativ.ă ţă ă 28
  • 29. SETEA DE SUPARANTURAL ŞI METAFIZIC No iunea de supranatural este o no iune ampl şi extrem de dezb tut . Supranaturalulţ ţ ă ă ă este ceea ce ine de dep şirea condi iei de natural şi de fizic. Supranaturalul sau metafiziculţ ă ţ este ceva care scap de sub lumea obişnuit sau de sub condi iile obişnuite. Ceea ce voi ar taă ă ţ ă în rândurile care vor urma este c lumea nu are o cauz natural ci una supranatural .ă ă ă ă Naturalul este o crea ie a supranaturalului sau mai bine spus o imita ie a lui.ţ ţ Ceea ce psihologii remarc este c în subconştientul marii majorit i a maselor exist oă ă ăţ ă sete sau o foame de supranatural. Aceast sete se manifest în mai multe planuri şi în maiă ă multe etape. Setea de supranatural se manifest în special în produc iile cinema. De fapt maiă ţ mul i psihologi şi psihanalişti ne-au spus c din mai multe puncte de vedere cinematografulţ ă este o refulare a subconştientului uman unde putem vedea diferite proiec ii ale nevoii sau seteiţ de supranatural. Ceea ce voi ar ta aici este c setea de supranatural este o sete care trebuie st pânită ă ă ă fiindc chiar cinematograful care ofer maselor largi „digestie” de supranatural de mai multeă ă ori ne-a oferit modele de supranatural eronate. Produc ii cinematografice celebre cum ar fiiţ King Kong, Gozila, Dracula sau Jurassic Park ne pun în fa un supranatural degenerat, eşuat şiţă ratat. Mai multe din temele horror fie din cinematograf sau din literatura de specialitate [din nefericire exist o pia de c r i horror, care pot fii foarte uşor copiate şi imitate de cei mici] neă ţă ă ţ pun în fa „grotescul, oribilul şi tenebrosul.”ţă O istorie a supranaturalului s-a scris şi în antichitate. Genul literar specific supranaturalului sau metafizicului în antichitate era mitologia. Eroii mitologiei erau cu to iiţ persoane supranaturale sau înzestra i cu puteri metafizice. Aşa ştim de Hercule, de mitulţ fond rii Romei [o lupoaic îi creşte miraculos pe Romulus şi Remus, o tem a supranaturaluluiă ă ă care bântuie în Italia din vechime], în Odiseea şi Iliada lui Homer întâlnim alte persoane şi caractere mitologice cu puteri supranaturale cum ar fii sirenele, ciclopii sau muzele [potrivit miologiei elene antice, muzele erau un fel de surs de inspira ie pentru poe i, scriitori şiă ţ ţ muziceni]. 29
  • 30. În vremea modern , epoca mitologiei a primit o alt masc sau mai bine spus o altă ă ă ă form . Hercule al anticilor a devenit Superman al lui Christoper Reevs, Odiseea lui Homer aă devenit Odiseea spa ial 2001, iar Romulus şi Remus au devenit America de Nord şi Americaţ ă de Sud unite sub cultura şi mentalitatea italiano-latin . Genul contemporan şi modern esteă SCIENCE FICTION. Genul ştiin ifico-fantastic care s-a remarcat prin romane sau produc iiţ ţ cinematografice celebre cum ar fii Men în Black, Hankock, Omul invizibil, Evolution, Dune, Matrix sau Terminator nu fac decât s reia temele mitologiei antice într-o form mai sofisticat .ă ă ă Succesul marilor produc ii cinematografice este de mai multe ori hran pentru omulţ ă contemporan. Milioane de privitori au putut visa cu ochii deschişi în fa a micilor sau marilorţ ecrane ale lumi paralele sau multidimensionale, c l toriile interspa iale sau intergalactice aleă ă ţ c pitanului Picard din Star Treck şi aşa mai departe. Ceea ce se poate remarca din punct deă vedere psihologic este c gusturile pentru supranatural variaz şi sunt diverse. Nu to i s-auă ă ţ delectat privind Spiderman sau Transformers [o întreag serie] dar este clar c toate acesteă ă produc ii ne arat o sete a omului de supranatural, în timp ce al ii au preferat Al cincileaţ ă ţ element. Ceea ce voi ar ta în rândurile de fa este c supranaturalul poate de devenii un fel deă ţă ă alcool sau drog. Nevoia de a sc pa din natural [din „banala şi plictisitoarea” via cotidian ] îlă ţă ă poate duce pe om la dependen de anumite seriale de televiziune care de multe ori neţă alimenteaz iluziile, imagina ia şi fondul mental. Mai multe produc ii cinema ştiin ifico-ă ţ ţ ţ fantastice sunt bazate pe extrem de mult violen şi agresivitate. Nu cred c cineva aă ţă ă num rat de la cap la coad toate cartuşele şi loviturile din cele trei serii Terminator realizate deă ă celebrul Arnold Alois Schwarzenegger. Aceasta nu c Schwarzenegger nu ar fii un actoră talentat, s-a remarcat de psihologi c deşi vizual mul i diger violen a de pe micile şi marileă ţ ă ţ ecrane, în subconştent, aceste imagini nu fac decât s îl înfunde pe om în superficial şiă imprevizibil. S-a remarcat c vizionarea nelimitat a produc iilor horror sau mafiot nu fac decât s îlă ă ţ ă influen eze pe om într-o direc ie eronat şi greşit . În special în rândul copiilor s-a pututţ ţ ă ă remarcat acest gen de influen negativ ce apare din setea de supranatural. O mare tem aţă ă ă supranaturalului este religia. În religie întâlnim mai multe imagini sau chipuri ale supranaturalului. Sunt mul i care nu au nici un fel de religie sau sunt chiar atei fiindc nu v dţ ă ă fapte supranaturale, minuni, miracole, dep şirea legilor gravita iei, levita ie şi altele asemenea.ă ţ ţ În special religiile orientale s-au remarcat ca şi manifesta ii ale supranaturalului. Fakiri, guruşiţ şi yoghnii hinduşi îşi recruteaz adep i prin practici care in de lumea suparanturalului. S-aă ţ ţ remarcat c mai toate promisiunile religiilor orientului îndep rtat sunt minciuni şi înşel ciuni.ă ă ă Yoghini, fakiri sau hinduşi au atras lume în jurul lor din setea de a se îmbog ii [în cele maiăţ multe cazuri prin înşel ciune].ă În Europa se cunosc extrem de multe înşel ciuni supranaturale. Începând cu „ghicitori înă evanghelii”, trecând prin cei care opereaz cu argintul viu, bioenegia şi încheind cuă descântecele vr jilor, lumea supranaturalului religios d rezultate imediate şi rapide şi este maiă ă mult o lume ocult şi diavoleasc decât una cu adev rat suparantural . Nu voiesc să ă ă ă ă însp mântez pe nimeni, doar vreau s ar t c trebuie s ne control m setea de suparantural şiă ă ă ă ă ă metafizic Indiferent în ce form se manifest ea: în plan personal, colectiv, or şenesc, s tescă ă ă ă sau familiar. Aceasta mai ales c dup cum am ar tat mai mul i „creatori de supranatural”ă ă ă ţ profit de credulitatea şi naivitatea maselor largi de oameni [din nefericire de cele mai multeă ori a copiilor şi a adolescen ilor].ţ 30