1. „MOJO - Viitorul începe azi” LUCRARE DE LICENŢĂ CONVERGENŢA PRODUCŢIEI MEDIA ÎN JURNALISMUL MOBIL Absolvent: Valentin Croitor Coordonator: Lect. Univ. Dr. Cristina Nistor
2. A VII-a MASS-MEDIA 5.TELEVIZIUNE 6.INTERNET 4.RADIO 7.TELEFOANE MOBILE 3.CINEMA 1.PRESĂ TIPĂRITĂ 2. ÎNR. AUDIO
3. Cuprins lucrare CAPITOLUL III - Fluxul activităţii în jurnalismul mobil CAPITOLUL IV - WEB 2.0 şi Mobile 2.0 4 3 Convergența producției media în jurnalismul mobil CAPITOLUL II - Cum să fii un MOJO, sau un jurnalist mobil 2 5 CAPITOLUL V - Viitorul începe azi 1 CAPITOLUL I - Ce este MOJO, sau jurnalismul mobil 6 CAPITOLUL VI – Proiect de Cercetare – Noile dimensiuni ale jurnalismului Mobil
4. Conţinutul lucrării I II III Primul capitol explică schimbarea capacităţii de furnizare a ştirilor din întreaga lume. Aici sunt descrise trei nivele de reportare multi-media, demonstrând numeroasele avantaje ale jurnalismului mobil. Capitolul II ancorează în lumea jurnalismului mobil, demonstrându-i potenţialul, alături de dispozitivele și programele special create în acest context. Accentuează importanța sporirii mobilității pentru jurnaliști. Al III-lea capitol are în vedere identificarea fluxului activităţii în jurnalismul mobil şi trăsăturile operaţionale aferente. Explorează structura camerelor de presă menite să confere suport activităţii MOJO.
5. Conţinutul lucrării IV V VI În capitolul IV este ilustrată o oglindă a noilor tehnologii şi pagini Web 2.0, respectiv Mobile 2.0, reflectând site-uri precum Facebook, Flickr, Wikipedia şi del.icio.us. – care au revoluţionat modul în care publicul consumă presa. Capitolul V reflectă factorii cheie, precum etica şi intimitatea, ca direct corespondent al activităţii de jurnalism mobil, considerând potenţialele dificultăţi legale de transmisia în direct de pe telefonul mobil. Capitolul VI este rezervat Proiectului de Cercetare, unde voi demonstra capacităţile de producţie media a unui smartphone prin studii de caz aferente.
6. Trei nivele de multi-media ŞTIRI DE IMPACT JURNALISMUL MOBIL ŞTIRI GENERALE INVESTIGAŢIE JURNALISTICĂ
7. Ipoteza cercetării Jurnalismul mobil Ipoteza cercetării este că, în instanţa în care se utilizează telefonul mobil pentru mediul online, televiziune şi radio, atunci se pot obţine rezultate măsurabile comparative cu ale unor dispozitive din instituţiile media. Această lucrare lansează o privire de ansamblu asupra modalităţii de producţie media prin intermediul telefonului mobil, în încercarea de a implementa această revoluţie a tehnologiei în instituţiile de jurnalism din România.
8. Obiectivele cercetării 1 2 3 Adoptarea audienţei de către instituţiile media din ţară, public care se poate identifica în imaginea unor colaboratori ai procesului de producţie media, în vederea unei mult mai ample acoperiri informaţionale. Dorinţa de aprofundare a jurnalismului mobil în cadrul Facultăţii de Jurnalism, ca segment existenţial al cursurilor cu privire la noile media, înspre demonstrarea eficienţei jurnalismului prin intermediul telefonului mobil. Motivarea directorilor instituţiilor media înspre a opta pentru jurnalismul mobil, a-l recunoaşte oficial şi a-l asambla în curriculumul de producţie, în vederea înfiinţării a noi locuri de muncă.
9. Întrebări de cercetare De ce este nevoie pentru producţie media în MOJO? Ce telefon este potrivit pentru media şi care ar fi preţul unui asemenea terminal mobil? Ce alte costuri implică jurnalismul mobil? Conexiunea permanentă la internet reprezintă cel mai important cost al unui MOJO. Deplasările pe teren implică şi ele costuri ridicate, dar nu se compară cu costurile actuale prezente în alte mijloace de producţie ale instituţiilor de presă din România. Telefonul de care am făcut uz pentru proiectul de cercetare este un iPhone 4. Un telefon inteligent are un cost destul de semnificativ, dar este achitat o singură dată, pentru ca apoi să deruleze o sumedenie de servicii media fără alte costuri suplimentare. Un simplu telefon mobil inteligent cu eventuale mini accesorii (trepied, telescop) este suficient pentru tot procesul de producţie. Aici se mai adaugă o serie de aplicaţii instalate pe telefonul mobil, special concepute pentru activitatea media.
10. Descrierea materialului Am optat pentru un iPhone 4, pentru derularea activităţii în jurnalismul mobil, prezentă în acest proiect de cercetare. Am adăugat 2 accesorii, un mini-trepied şi un telescop, special concepute pentru iPhone, pentru îmbunătăţirea calităţii de filmare. Am instalat diverse aplicaţii gratuite de pe iTunes (magazinul online de programe pentru iPhone), menite a îmi uşura activitatea MOJO, care privesc: editare foto, montaj audio-video, transmisie live pe internet, servicii e-mail şi reţele sociale, servicii de atestare geografică a locaţiei, unelte de filmare, fotografiere, înregistrare audio şi editare text.
11. Studiu de caz CONVERGENŢA Producţiei Media de Televiziune în Jurnalismul Mobil (studiu comparativ) Am ales postul de televiziune Realitatea TV Cluj pentru a desfăşura un studiu de caz, o paralelă între producţia media din Televiziune şi cea a jurnalismului mobil. Scopul studiului a fost de a realiza acelaşi material media, eu prin intermediul telefonului mobil, iar echipa prin tehnica tradiţională. În redacţia Realitatea TV, m-am alăturat unei echipe formate dintr-un cameraman şi un reporter, urmând să pornim, cu acelaşi automobil, înspre zonele de interes pentru conţinut media. Am asistat echipa de ştiri la mai multe subiecte, de-a lungul unei zile întregi. Echipa pe care am asistat-o nu numai că a dat dovadă de un plus de profesionalism în obiectul muncii, dar m-a şi asistat cu sfaturi şi mi-a oferit trecere în perimetre potrivite pentru filmare cu telefonul mobil. Am împărtăşit o serie de gânduri şi păreri cu privire la viitorul instituţiilor media şi la potenţialele locuri de muncă ce vor fi sau nu asigurate, în viitor, pentru jurnalismul mobil.
12. Studiu de caz Telefonul mobil s-a dovedit a fi o unealtă utilitară demnă de apreciat, în activitatea desfăşurată cu Realitatea TV. Materialele media realizate de cameraman şi reporter, au fost absolut profesionale. De aici putem observa avantajele şi dezavantajele fiecărei tehnici mass-media. Am motive să cred că jurnalismul prin intermediul telefonului mobil va putea egala, sau chiar depăşi, activitatea gestionată de o echipă tradiţională de televiziune, în momentul în care al 7-lea mijloc de comunicare în masă va fi implementat oficial în ierarhia segmentală media. Rapiditatea procesului de producţie este factorul cheie al jurnalismului mobil – în prezent cel mai bine guvernat de mediul online.
14. Ascensiunea media V Jurnalism mobil IV Jurnalism online III Televiziune II Radio I Presă scrisă
15. Observaţii critice Avantaje şi limite ale cercetării Caracteristicile telefoanelor de tip smartphone sunt, la ora actuală, arhicomplexe şi subliniază performanţă. Au în componenţă procesoare similare cu cele întâlnite la calculator, sunt dotate cu camere foto/video de calitate înaltă şi se conectează la internet la viteze surprinzătoare. Deşi fac obiectul unor asemenea atribuţii, ele nu reuşesc, cel puţin nu încă, a depăşi tehnologia existentă în dimensiuni separate, în contextul în care un telefon mobil nu poate realiza fotografii precum o cameră foto profesională, nu atinge egalul unei filmări cu o cameră video de mari dimensiuni, utilizată în televiziune. De asemenea, cel mai performant calculator existent are în componenţă caracteristici mult mai avansate, însă aici se poate aprecia şi platforma de programare a dispozitivului, astfel încât un terminal mobil de dimensiuni reduse nu necesită o aceeaşi configuraţie. Strategiile de Marketing ale telefoanelor mobile limitează propulsarea pe piaţă a tehnologiei actuale, preferând a comercializa dispozitivele într-o oarecare succesiune, pentru a acumula profit în cadrul fiecărui amănunt inovator. Deşi am depus reale eforturi pentru a produce materiale media de calitate, prin intermediul telefonului mobil, există întotdeauna loc de îmbunătăţiri. Experienţa dobândită printr-o succesiune de repetări experimentale va da roade mai îmbelşugate. Pentru continuarea activităţii însă, am nevoie de un imbold din partea oficialilor media, un elan constituit de garanţia că acest mijloc de comunicare se va implementa cu succes în instituţiile media româneşti şi se va identifica în imaginea unui job de viitor.
16. Concluzie În urma cercetării efectuate, atât pe baza studiului comparativ, cât şi cea de reportare MOJO, am constatat că, utilizând un terminal mobil, se pot obţine rezultate măsurabile aproximativ egale în ce priveşte calitatea, fidelitatea şi volumul înregistrării, verificându-se astfel ipoteza pe care am lansat-o în tema de cercetare propriu-zisă. Percepţia telefonului mobil ca dispozitiv unic pentru producţia media nu este una foarte satisfăcătoare în România de astăzi, dar în scurt timp şi ţara noastră va lua exemplul Europei de Vest, ocazie prin care se vor înfiinţa noi locuri de muncă. Aici se răsfrânge ideea că înfiinţarea a noi locuri de muncă e impropriu spus, întrucât un număr impresionant de oameni din redacţie vor fi disponibilizaţi, odată ce jurnalismul mobil îşi va intra în drepturi, mass-media tradiţională umbrindu-şi graniţele, încetul cu încetul. Cu cât dorinţa cultivării jurnalismului mobil va fi mai mare, cu atât se va accentua producţia de dispozitive mobile în acest sens, pentru că, trebuie să recunoaştem, totul se rezumă la profit. Telefoanele sunt mult mai potrivite decât alte obiecte tehnologice de dimensiuni mici, pentru jurnalismul mobil, datorită multitudinii de funcţii pe care le deţin, dar mai ales pentru că permit transmisia materialelor media printr-o singură atingere. Jurnalismul prin intermediul telefonului mobil va revoluţiona industria informaţională, transformând-o într-o verosimilă putere, relocând a 4-a putere din stat pe podiumul cel mai înalt.
18. Bibliografie Chayko, Mary. (2008). Portable Communities: The Social Dynamics of Online and Mobile Connectedness. Scharmer, C. Otto (2000) – Conversation with Ikujiro Nonaka Milstein, Sarah (2008) - Twitter and the Micro-Messaging Revolution Bernoff, Josh (2008) – Groundswell Jaokar, Ajit şi Fish, Tony (2009) – Mobile 2.0 Cortimiglia, N. Marcelo (2009) – Mobile Internet 2.0 Business Models Paul Graham, North Tyneside College, UKA Wireless and Adaptive Navigation Site to Educate ICT College StudentsMlearn 2003 conference on Learning with mobile devices Bates, A. W. (1994). Educational Multimedia in a Networked Society. Educational Multimedia and Hypermedia. Proceedings of ED-MEDIA World Conference on Educational Multimedia and Hypermedia. BBC (2000). Mobile phones: Child's play? British Broadcasting Company Ltd. Anteboth, M., M. Tangermann, et al. (2008). Organizing Mobile Teaching. Proceedings of the European Workshop on Mobile and Contextual Learning, The University of Birmingham, England. Baron, N. (2008) ‘Adjusting the Volume: Technology and multitasking in Discourse Control’, in Katz, J. (Ed.) Handbook of Mobile Communication Studies Baron, N. and Ling, R. (2007) ‘Emerging Patterns of American Mobile Phone Use: Electronically Mediated Communication in Transition’, in Goggin, G. and Hjorth Brown, B. (2001) ‘Studying the Use of Mobile Technology’ Haddon, L. (2005) Thumb Culture. The Meaning of Mobile Phones for Society Guy, Retta (2009) The Evolution of Mobile Teaching and Learning, Informing Science Chipchase, J. (2008). Our cell phones, ourselves. TED: Ideas worth spreading. Taneja, Mansi (2007) ― Riding on the Mobile Boom Jarvis, J. (2008). “Every journalist a mojo” - Buzz Machine Veseling, B. (2008). “Print takes a page from broadcast” in Ifra Magazine, March 2008. Covey, N. (2008). “Critical Mass: The worldwide state of the mobile web”, Nielsen Mobile. May 2008. Nilsen, Barth (2011) – „Mojo Evolution” – blog about mobile Journalism.
