Poluarea mediului inconjurator

1. POLUAREA
MEDIULUI
ÎNCONJURĂTOR
V. Ciuvaga – profesor la LT “C. Stere”, Soroca

2. Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt:
poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferică). Aceste
elemente de bază vieţii omeneşti se pare
că sunt şi cele mai afectate de acţiunile
iresponsabile ale fiinţei omeneşti.

3.  Solul, ca şi aerul şi apa este un factor de mediu
cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. De
calitatea solului depinde formarea şi protecţia
surselor de apă, atât a celei de suprafaţă cât mai
ales a celei subterane.
 Apa este un factor de mediu indispensabil vieţii.
Ea îndeplineşte în organism multiple funcţii, fără
apă toate reacţiile biologice devenind imposibile.
Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are
multiple consecinţe negative asupra omului şi
sănătăţii sale.

4.  Poluarea reprezintă modificarea
componentelor naturale prin prezenţa
unor componente străine, numite
poluanţi, ca urmare a activităţii omului, şi
care provoacă prin natura lor, prin
concentraţia în care se găsesc şi prin
timpul cât acţionează, efecte nocive
asupra sănătăţii, creează disconfort sau
împiedică folosirea unor componente ale
mediului esenţiale vieţii.

6.  Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea
mediului o poartă omul, poluarea fiind consecinţa
activităţii mai ales social – economice a acestuia .
 Privită istoric, poluarea mediului a apărut odată cu
omul, dar s-a dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura
evoluţiei societăţii umane, ajungând astăzi una
dintre importantele preocupări ale omenirii.
 Din punct de vedere al felului surselor de poluare,
produse de om (artificiale) se disting:
 poluare industriala -20 – 25%
 poluare casnică -50 – 60 %
 poluare datorată mijloacelor de transport -20- 25 %

7.  Industria este, la
momentul actual,
principalul poluant la
scară mondială
 Procesele de producţie
industrială şi
producţia de energie a
industriei, sunt
principalele surse ale
poluării atmosferice
dar la acestea putem
adăuga orice arderi
din care rezultă
substanţe poluante.

8. GAZE

9.  Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e
vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de
esapament eliminate de autovehicule, polueaza
atmosfera cu numeroase substante daunatoare
sănătăţii, aceste substante provoaca, printre altele,
boli respiratorii si alergii, precum şi ploi acide ce
distrug pădurile.
 Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este
ameninţat acum de activitatea omului.Aceste pericole
ar fi efectul de seră ,încălzirea globală ,poluarea
aerului, subţierea stratului de ozon şi ploile acide.
 Stratul de ozon din stratosferă ne protejează reţinand
razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece în zilele
noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor
,detergenţilor etc.,aceste gaze au ajuns în aer în
cantităţi mai mari decât cele care ar putea fi
suportate de atmosfera.Pe masură ce se ridică ,se
descompun , şi distrug stratul de ozon
 O mare gaura in ozon (ilustrată la mijloc cu
albastru inchis si gri) se dezvoltă deasupra Antarticii,
timp de câteva luni, în fiecare an.

10. CE INSEAMNA EFECTUL
GAZELOR DE SERA?
 Intr-un interval mai lung de timp, pamantul
trebuie sa emita energia in spatiu cu aceeasi
viteza cu care o absoarbe de la soare. Energia
solara ne parvine in forma de radiatie cu lungime
de unda scurta. O parte din aceasta radiatie este
reflectata inapoi de catre suprafata pamantului
precum chiar si de catre atmosfera. Insa,
majoritatea acestei radiatii trece direct prin
atmosfera si incalzeste suprafata terestra.
Pamantul se elibereaza de aceasta energie,
transmitand-o inapoi in spatiu, sub forma unei
radiatii infrarosii cu lungime de unda lunga.

12.  Gazele de sera, rezultate din procesele
industriale si din agricultura deregleaza echilibrul
atmosferic,reţin gazele infraroşii si le reflecta pe
suprafaţa Pamântului. În consecinţă creşte
temperatura medie globala.
 Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras
mare poate crea o ceata sufocanta, mai ales când
nu exista vânturi care sa imprăştie poluanţii.
Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din
autovehicule se amesteca cu precipitaţiile,
rezultând ploi acide care distrug clădiri şi păduri şi
omoară peştii. Unii agenţi poluanţi ajung în
stratosfera, distrugând ozonul natural care
protejeaza animalele si plantele împotriva razelor
nocive ultraviolete ale Soarelui.

13.  Ploaia acida distruge plantele si
animalele. Ele spala nutrientii
de pe sol, frunze si ace, iar
acestea se îngălbenesc şi mor.
Aluminiul eliberat de ploi
slăbeşte rădăcinile copacilor,
favorizând distrugerea lor.
Păduri întregi au disparut din
aceasta cauza.
 Este şi mai rău daca ploaia acidă
ajunge în râuri sau lacuri,
pentru că acestea transportă
otrava la distanţă, omorând şi
cele mai mici organisme. Peştii
sunt determinaţi de aluminiu să
producă o mucoasă lipicioasă
care le înfundă branhiile şi îi
“sufocă”, în cele din urmă. Apele
acide distrug si icrele.

14.  Ploile acide distrug culturile omoară
peştii prin otrăvirea locurilor şi
farâmiţează pietrele. Copacii isi pierd
frunzele şi, în final mor. Aceste păduri
situate pe graniţele ceho-poloneze arată
parcă ar fi fost lovite de bomba atomică.
Ele au fost distruse de ploile acide
datorate poluării industriale din fostele
ţări comuniste.

15.  Transporturile sunt, după cum bine ştiţi, o altă
importantă sursă de poluare
 Autovehiculele care funcţionează cu motor cu
combustie, sunt un factor poluant care este luat
din ce în ce mai mult în seamă. Oraşele mari sau
aglomeraţiile urbane dense sunt afectate în mare
măsură de transporturile cu eliberare de noxe.
 Poluarea solului este considerată ca o
consecinţă a unor obiceiuri neigienice sau practici
necorespunzătoare, datorată îndepărtării şi
depozitării la întâmplare a reziduurilor rezultate
din activitatea omului, a deşeurilor industriale
sau utilizării necorespunzătoare a unor
substanţe chimice în practica agricolă.

16.  Poluarea fizică este cea mai recentă şi
cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă
ca urmare a extinderii folosiri izotopilor
radioactivi în ştiinţă, industrie, agricultură,
zootehnie, medicină etc.. Pericolul deosebit al
substanţelor radioactive în mediu şi în
potenţialul lor nociv chiar la concentraţii foarte
reduse. Poluării radioactive i se adaugă
poluarea sonoră, tot ca o componentă a poluării
fizice. Zgomotul, ca şi vibraţiile şi ultrasunetele
sunt frecvent prezente în mediul de muncă şi de
viaţă al omului modern, iar intensităţile poluării
sonore sunt în continuă creştere.
Supraaglomerarea şi traficul, doi mari poluanţi
fonici, au consecinţe serioase asupra echilibrului
psihomatic al individului. Un număr tot mai
mare de persoane din oraşele aglomerate recurge

18. PROBLEMELE ECOLOGICE GLOBALE
 Ce este incalzirea globala si cum putem lupta cu ea?
Incalzirea globala este efectul provocat in mare parte
de industrializarea intensa precedata de emisiile de
gaze cu efect de sera. Efectul de sera presupune
absorbtia energiei solare si imposibilitatea eliminarii
ei din atmosfera, astfel ea raminind pe Terra si
incalzind temperatura pe planeta. Unele grave
consecinte ale acestui fapt pot deveni:
 Topirea totala a ghetarilor din Groenlanda si
Antarctida
 Transformarea padurii tropicale Amazon in pustiu
 Ridicarea nivelului marii cu 30 de metri
 Lumea lupta astazi cu incalzirea globala prin toate
instrumentele de care dispun. Unul din principalele
instrumente este informarea populatiei cu privire la
acest fenomen si intreprinderea anumitor actiuni ce
vor imbunatati starea ecologica generala.

20.  In primul rind fiecare dintre locuitorii planetei
noastre trebuie sa se gindeasca la propriile economii
privind utilizarea energiei electrice si termice, cum
am putea sa micsoram consumul de energie sau cum
ar putea el deveni mai mic? Daca vom face acest lucru
rezultatele vor fi benefice pentru mediul ambiant, dar
si pentru propriul buzunar.
Unele masuri care pot fi realizate de catre fiecare
sunt:
1 Sa avem grija sa stingem lumina dupa ce iesim din
casa
2 Sa utilizam becuri mai eficiente (se cunoaste ca un
bec traditional elimina doar 2 procente de lumina din
totalul energiei electrice consumate, restul fiind
eliminata in atmosfera sub forma de caldura)
3 Sa nu irosim apa in timpul dusului de dimineata si
in urma altor actiuni cotidiene
4 Sadirea si ingrijirea unui copac intr-un loc, unde
acesta lipsea.

21. ASUPRA ACTIUNILOR NOASTRE,
SI PLANETA NE VA FI
RECUNOSCATOARE PENTRU
ACEASTA

22.  Planeta noastra se incalzeste intr-un mod
iesit din comun, avand consecinte grave pe
viitor daca nu vom lua masuri: canicule si
desertificari, inundatii si furtuni,
disparitia ghetarilor si a banchizei,
cresterea nivelului marilor… 1 milion de
specii de animale si plante ar putea
disparea in 50 de ani si milioane de
persoane vor fi afectate.
Este vorba despre acumularea in
atmosfera de gaze cu efect de sera care
perturba clima Terei. Aceste gaze provin
in cea mai mare parte din activitatile
umane: transport, industrie, agricultura,
productia d energie, incalzire…

23. MODUL DE VIATA SI SA NE DEZVOLTAM ALTFEL
PENTRU A REDUCE DRASTIC ACESTE GAZE
POLUANTE SI PENTRU A RESTABILI ECHILIBRUL
CLIMATIC. ACEST LUCRU ESTE POSIBIL
DEOARECE SOLUTII EXISTA: TOT CEEA CE NE
RAMANE DE FACUT ESTE SA LE PUNEM IN
PRACTICA IMPREUNA!

24.  Actiuni pentru a lupta impotriva acestui fenomen:
 A actiona impotriva schimbarilor climaterice
inseamna a actiona in vederea reducerii varsarii in
atmosfera a acestor gaze cu efect de sera. In
numeroase domenii, mijloacele de prevenire sunt
cunoscute si nu inseamna o intoarcere in trecut sau o
risipa de confort:
- folosirea energiei cat mai corect evitand risipa
-dezvoltarea celor mai bune energii fara gaze cu efecte
de sera(energii solare, eoliene, geotermice)
-reducerea transporturilor aeriene si rutiere in mod
special
-construirea de cladiri , dar si renovarea acestora intr-
o maniera ecologica
-modificarea practicilor agricole, etc.
Dar aceste angajamente trebuie luate imediat,
incepand din acest moment si urmarite pas cu pas
pentru ca este urgent! Pentru evitarea unui dereglaj
climatic catastrofal, vor trebui reduse foarte mult
emisiile de gaze cu efect de sera in mai putin de 50 de
ani.

26.  Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă
a omenirii numai în zilele noastre, respectiv atunci
când omul a cucerit întreg spaţiu al Terrei, prielnic
vieţii. Acum, bogăţiile şi resursele de energie au fost
afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea
rapidă a unora dintre ele, iar unele condiţii esenţiale
existenţei umane, ca apa sau aerul, dau semne de
otrăvire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul
omenirii să fie pus sub semnul întrebării, dacă
bineînţeles nu se iau măsuri energice de protecţie a
planetei. Omul a înţeles că face şi el parte din natură,
că Terra şi resursele ei sunt limitate, că această
planetă funcţionează ca un sistem şi că dereglările
produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un
întreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate
renunţa însă la ritmurile înalte ale dezvoltării
economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri,
cu menţinerea unei bune calităţi a mediului, este
exploatarea acestuia în aşa fel încât să se poată
regenera şi conserva în permanenţă.

28.  Primele iniţiative de ocrotire a mediului au
apărut acum aproximativ 200 de ani, din
necesitatea salvării unor specii pe cale de
dispariţie. Cu timpul, motivele care au impus
ocrotirea naturii s-au diversificat. Începând
din 1970, au apărut semne clare de
îmbolnăvire a planetei : subţierea stratului
de ozon, încălzirea globală, ploile acide,
poluarea apelor, a aerului şi a solului.
Oamenii au început să înţeleagă necesitatea
adoptării unui comportament responsabil
faţă de natură. Însă responsabilitatea omului
pentru ocrotirea mediului înconjurător este
atât individuală, dar mai ales colectivă:
protecţia naturii angajează colaborare şi
sprijin reciproc pe plan local, judeţean,

30.  Construind fabrici şi uzine, dezvoltând
oraşele şi transporturile, defrişând
pădurile pentru a folosi lemnul şi a
mări suprafeţele agricole, aruncând
nepăsător în apă şi în aer cantităţi mari
de deşeuri toxice omul a stricat
echilibrul natural existent în mediul
înconjurător, aşa încât uneori şi-a pus
în pericol însăşi viaţa lui. În asemenea
situaţie, fiinţa umană s-a văzut nevoită
să ia atitudine pentru înlăturarea
răului pe care l-a produs şi să treacă
urgent la luarea unor măsuri pentru
protecţia mediului înconjurător, pentru
menţinerea în natură a unui echilibru
normal între toţi factorii care compun
mediul.

31. PENTRU CA PĂMÂNTUL SĂ RĂMÂNĂ O
PLANETĂ VIE, INTERESELE
OAMENILOR TREBUIESC CORELATE
CU LEGILE NATURII!!!

32. SOLUTIILE!
 Folosirea aerosolilor în combaterea
încălzirii globale
 Unii oameni de știință au sugerat că folosirea
aerosolilor poate opri efectele încălzirii globale în
cazuri de extremă necesitate. Expertul rus
Mihail Budîko a constatat asta foarte devreme.
În 1974 a sugerat că dacă încălzirea globală ar
deveni o problemă care să amenințe specia
umană, am putea „răcori” planeta arzând sulf în
stratosferă, lucru care ar crea o ceață[43][44][45].
Conform cercetărilor profesorului Ramanathan
(1988), o creștere a albedo-ului planetar cu doar
0,5% este suficientă pentru a înjumătăți efectul
dublării cantității de CO2 atmosferic[46]

34.  1……..Fizicianul canadian David
Keith dezvoltă dispozitive comerciale
care să capteze dioxidul de carbon
atmosferic. Dacă aceasta metodă nu
este suficientă, o variantă ar fi aceea
a împrăştierii sulfaţilor în
stratosferă pentru a reflecta lumina
solară în spaţiu şi a permite o răcire
globală. Un alt plan este acela al
instalării unor turnuri care să
ventileze aerul cu o soluţie de
hidroxid de sodiu pentru a absorbi
dioxidul de carbon.

35. DAVID KEITH

36.  Această idee constă în plantarea de copaci noi
în zonele în care sunt defrişate din cauza
dezastrelor naturale, cum ar fi: uragane,
inundaţii, erupţia vulcanului, cutremur, etc,
sau ca urmare a acţiunii umane ca incendiile
de pădure. Acest proiect este extrem de fiabil
pentru că ştim deja consecinţele de plantare a
copacilor în mediu, plantarea de copaci acesta
este, probabil, cel mai bun mod de a creşte
potenţialul de scadere a cantitatii de carbon in
anumite zone de teren. Din păcate, aceste
zone sunt prea vaste, astfel unii oameni de
stiinta, pentru a face treaba destul de repede,
sugereaza să utilizam avioane ce vor semana
din aer răsaduri de copac în zonele alese.

37. APARATUL CARE NE SCAPA DE
POLUARE
 Cercetatorii americani au inventat un aparat
care curata aerul din atmosfera, prevenind astfel
efectul de sera. Dispozitivul absoarbe dioxidul de
carbon, fiind o arma esentiala in lupta impotriva
incalzirii globale.
Un singur aparat de acest fel ar elimina zilnic
peste o tona de dioxid de carbon din atmosfera,
relateaza Daily Mail. In prezent, cercetatorii
americani construiesc prototipul aparatului care
va scapa lumea de poluare.
Va mai dura insa pana cand aerul va fi curatat
de miliardele de tone de CO2, intrucat primul
"mega-copac" artificial va fi gata peste
aproximativ doi ani.

39.  Dispozitivulva trebui sa fie construit in
milioane de exemplare pentru a
combate poluarea produsa de om in
ultimele decenii. Inca o problema ar fi
curatarea eficienta a filtrelor chimice,
avand in vedere ca aparatul va avea
marimea unui container de vapor.
Cercetatorii spun ca solutia a fost
gasita in noile proprietati ale foilor de
plastic absorbante, denumite
"membrane pentru schimb ionic",
folosite in mod curent pentru
purificarea apei.

40. VĂ MULŢUMESC PENTRU
ATENŢIE