Buletin informativ nr.5 (26) 2020

Acest Buletin Informativ a fost realizat cu suportul Asociației Promo-LEX și cu
sprijinul financiar al Uniunii Europene.
Opiniile exprimate sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă
neapărat poziția Asociației Promo-LEX și a Uniunii Europene.
Îndrăznește să apelezi la ajutorul poliției - E în puterea ta să oprești nelegiuirea!
5 (26) / 2020

Sursa: Strategia de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020.
https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr26_14.pdf

Acest Buletin Informativ a fost realizat cu suportul Asociației Promo-LEX și cu sprijinul financiar
al Uniunii Europene. Opiniile exprimate sunt responsabilitatea exclusivă a organizatorilor și
participanților și nu reflectă neapărat poziția Asociației Promo-LEX și a Uniunii Europene.

P A G I N A 4
Planul de Acțiuni privind implementa-
rea Strategiei prevede Dezvoltarea
infrastructurii sediilor sectoarelor de poliție și
a inspectoratelor de poliție conform
standardelor în domeniu. (OBIECTIVUL 4,
A. 4.1.5).
Accesibilitatea în incinta sectoarelor de
poliție rămâne o problema mare, constituind
una din principalele bariere cu care se
confruntă persoana cu dizabilități. Problema
accesibilității în incinta sectoarelor de poliție
este amplificată de insuficiența accesibilității
informației pentru persoanele cu dizabilități.
Nu există date ce ar confirma existența unor
materiale (user friendly) adaptate unor
categorii de persoane cu dizabilități (spre exemplu, în limbaj Braille sau limbaj
mimico-gestual.
Rezultatele proiectului vor fi diseminate prin elaborarea buletinului
electronic „Pro Accesibilitate, Pro Incluziune, Pro Democrație” și prin intermediul
a 4 emisiuni la RADIOVISION – post de radio on-line al comunității persoanelor
cu dizabilități; a unei conferințe de presă, a mesei rotunde de evaluare a
proiectului și a comunicatelor de presă.
Proiectul „Analiza accesibilității fizice și informaționale a sectoarelor de po-
liție din perspectiva comunității persoanelor cu dizabilități” este implementat de
către Alianța INFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica
Moldova, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, Clinica Juridică Universitară din
Bălți, RADIOVISION și Centrul Național de Informare și Reabilitarea a Asociației
Nevăzătorilor din Moldova.
Acest proiect este implementat cu ajutorul Asociației Promo-LEX și cu
sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate sunt responsabilitatea
exclusivă a organizatorilor și participanților și nu reflectă neapărat poziția
Asociației Promo-LEX și a Uniunii Europene.

STUDIU „Analiza condițiilor de accesibilitate
a sectoarelor de poliție
din Republica Moldova”
P A G I N A 5
Studiu „Analiza condițiilor de accesibilitate a sectoarelor de poliție din
Republica Moldova” este realizat în cadrul proiectului „Analiza accesibilității fizice
și informaționale a sectoarelor de poliție din perspectiva comunității persoanelor
cu dizabilități”.
Prezentul studiu vine să completeze eforturile societății civile și să
stabilească indicatorii inițiali pentru un eșantion de 60 clădiri publice unde sunt
amplasate sectoarele de poliție de pe tot teritoriul Republicii Moldova.
Conform Biroului Național de
Statistică, numărul estimat al persoanelor
cu dizabilităţi în Republica Moldova este
de 176,1 mii persoane, inclusiv 10,6 mii
copii cu vârsta de 0-17 ani.
Persoanele cu dizabilităţi reprezintă
6,6% din populaţia totală a ţării cu reședin
ța obișnuită, iar copiii cu dizabilităţi
constituie 1,8% din numărul total al copiilor
cu reședință obișnuită din Republica
Moldova
(BNS, 30.11.2018 –
https://statistica.gov.md/libview.php?
l=ro&idc=168&id=6516).
Dar, colectarea datelor statistice din
perspectivă socio-medicală nu
facilitează incluziunea socială a
alegătorilor cu dizabilități în procesele
electorale, deoarece politicile sociale
profunde pot fi dezvoltate doar în baza
criteriilor socio-funcționale de apreciere a
dizabilității.
În scopul executării prevederilor art. 2 din Legea nr. 166 din 9 iulie 2010
pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi și Legii nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea
socială a persoanelor cu dizabilităţi,
Republica Moldova, prin Hotărîrea Guvernului nr.723 din 8 septembrie 2017
a adoptat Programul Național de Incluziune Socială a Persoanelor cu Dizabilități
(în continuare PNISPD) pentru anii 2017 – 2022.

P A G I N A 6
Conform autorilor, PNISPD prevede o abordare intersectorială în
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și asigurarea respectării
drepturilor fundamentale ale acestora în egală măsură cu ceilalți cetățeni în toate
domeniile vieții sociale. PNISPD prevede măsuri pentru implementarea
recomandărilor experților internaționali cu referire la respectarea drepturilor
persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova.
Este extrem de important să înțelegem ce s-a întâmplat în 36 de luni de la
aprobarea PNISPD și ce acțiuni au întreprins autoritățile publice pentru a asigura
accesibilitatea clădirilor publice.
Echipa de implementare și-a formulat o viziune proprie și clară în ce
priveşte abordarea auditului accesibilității infrastructurii clădirilor publice din
Republica Moldova.
Cercetarea cuprinde un eșantion semnificativ de obiecte auditate, ceea ce
permite formularea unor concluzii și recomandări relevante pentru fiecare
segment de clădiri publice evaluate.
Accesibilitatea este unul din principiile fundamentale ale Convenției ONU și
reprezintă o precondiție pentru exercitarea altor drepturi în diferite domenii ale
vieții. Analiza situației actuale în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități
reflectată în PNISPD denotă o serie de provocări privind participarea efectivă și
deplină în societate a acestui grup.
Pentru a răspunde acestor provocări și a spori incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilități, PNISPD abordează direcțiile strategice de acțiune la
nivel național prin 9 obiective specifice, dintre care: asigurarea accesibilității la
infrastructură, la transporturi, la informație și comunicații pentru persoanele cu
dizabilități.
În Republica Moldova nu a fost realizată în prealabil o evaluare a
accesibilității cu scopul de a stabili valorile inițiale ale indicatorilor. Anterior, mai
multe organizații neguvernamentale au realizat auditul accesibilității clădirilor
publice, în care sunt amplasate 713 BESV din raioanele Edineț, Hîncești,
Căușeni, Criuleni, Strășeni, Anenii Noi, UTA Găgăuzia, municipiile Bălți și
Chișinău, precum și a 180 clădiri de menire publică din UTA Găgăuzia.
Problema accesibilității în incinta sectoarelor de poliție este amplificată de
insuficiența accesibilității informației pentru persoanele cu dizabilități.
Nu există date ce ar confirma existența unor materiale (user friendly)
adaptate unor categorii de persoane cu dizabilități (spre exemplu, în sistem
Braille, în limbaj mimico-gestual).
Prezentul studiu a fost elaborat în cadrul proiectului „Analiza accesibilității
fizice și informaționale a sectoarelor de poliție din perspectiva comunității
persoanelor cu dizabilități”, implementat de Alianța
INFONET, în parteneriat cu Asociația Surzilor din Republica
Moldova, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova, Clinica
Juridică Universitară din Bălți, RADIOVISION și Centrul
Național de Informare și Reabilitare a Asociației
Nevăzătorilor din Moldova, cu ajutorul Asociației Promo-LEX
și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

PREVEDERI: Obiectivul 6 al Programului
Național de Incluziune Socială a
Persoanelor cu Dizabilități
P A G I N A 7
Conform Programului Național de Incluziune Socială a Persoanelor cu
Dizabilități, implementarea Obiectivului 6, ce ține de asigurarea accesibilității, la
infrastructură, la transporturi, la informație și comunicații pentru persoanele cu
dizabilități, va conduce la obținerea următoarelor rezultate:
 eliminarea barierelor pentru facilitarea participării persoanelor cu dizabilități în
diferite domenii ale vieții;
 sporirea gradului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități;
 accesibilizarea a cel puțin 12% din clădirile publice la sfîrșitul implementării
programului (2% din clădiri accesibilizate anual);
 accesibilizarea a cel puțin 12% din drumuri, intersecții stradale și trotuare la
sfîrșitul implementării programului (2% din străzi/drumuri accesibilizate
anual);
 accesibilizarea a cel puțin 30% din unitățile de transport public la sfîrșitul
implementării programului (5% din unitățile de transport accesibilizate anual,
inclusiv scoaterea din uz a unităților vechi și achiziționarea unităților noi
accesibile);
 asigurarea de către toți operatorii de taxi a cel puţin o maşină adaptată pentru
transportarea persoanelor cu dizabilităţi care utilizează fotoliul rulant;
 accesibilizarea deplină a paginilor web ale administrației publice centrale și a
cel puțin 50% din paginile web ale administrației publice locale;
 contractele de achiziții publice cu criterii de accesibilitate a bunurilor, lucrărilor
și serviciilor incluse și respectate;
 difuzarea a cel puțin 2 ore pe zi din programele de știri și emisiuni de interes
public în limbaj mimico-gestual de către canalele publice de televiziune;
 toate documentele de politici sectoriale care vizează direct sau indirect
persoanele cu dizabilități vor conține acțiuni privind accesibilitatea,
acomodarea rezonabilă și nediscriminarea privind accesul la bunuri, servicii,
infrastructură, comunicații;
 specialiști în domeniul construcțiilor, transporturilor, informației și
comunicațiilor pregătiți în sectorul accesibilității, designului universal.

RADIOVISION a lansat rubrica
„Poliția Comunitară”
P A G I N A 8
Implementarea „Strategiei de dezvoltare a
Poliției pentru anii 2016-2020” este în vizorul
societății civile și a comunităților persoanelor cu
dizabilități din Republica Moldova.
Monitorizarea se desfășoară în cadrul
proiectului „Analiza accesibilității fizice și
informaționale a sectoarelor de poliție din
perspectiva comunității persoanelor cu
dizabilități”.
Pentru a vedea gradul de implementare a
strategiei de dezvoltare a Poliției din perspectiva
incluziunii persoanelor cu dizabilități, au fost
realizate o serie de interviuri cu reprezentanții
poliției, implicați în procesele de reformare:
membri ai echipei manageriale și polițiști de sector, dar și reprezentanți din
societatea civilă care monitorizează aceste procese.
Materialele au fost înregistrate în incinta studioului Centrului Național de
Informare și Reabilitate a Asociației Nevăzătorilor din Moldova, dar și în incinta
unor inspectorate și sectoare de poliție.
Ciclul de emisiuni poate fi audiat în cadrul rubricii „Poliția Comunitară”, care
este difuzată la RADIOVISION – post de radio on-line al comunității persoanelor
cu dizabilități (http://radiovision.ucoz.net/) sau pe platforma YouTube.

P A G I N A 9
Viorel Zaporojan
(moderatorul):
Care sunt scopurile
și obiectivele reformei
poliției?
Vladimir Cazacov:
Reforma poliției reprezintă
un set de activități bine
definite și implementate cu
scopul realizării unui
serviciu polițienesc profesionist, accesibil, transparent, eficient și egal ca perfor-
manță pe întreg teritoriul țării, astfel încât să răspundă cerințelor societății.
O poliție reformată înseamnă avantaje directe și palpabile pentru publicul larg,
precum și pentru polițiști. Mai multă siguranță pentru cetățean și comunitate, dar
și combaterea fermă a criminalității.
Viorel Zaporojan: Ce loc ocupă persoanele cu dizabilități în strategia
reformei poliției?
Vladimir Cazacov: Organizarea spațiilor de muncă în cadrul sediilor
sectoarelor poliției presupune asigurarea cetățenilor, inclusiv a celor cu dizabilități
locomotorii, a părinților cu copii în cărucioare, a persoanelor în etate la oficiile,
informațiile și serviciile poliției, amenajarea unor spații de așteptare comode,
precum și birourilor pentru audiența în condiții de confidențialitate pentru cazurile
în care aceste forme de audiere sunt necesare. Sectoarele de poliție sunt consti-
tuite astfel ca să fie în locuri vizibile, ușor accesibile, să fie prietenoase și să se
afle în mijlocul comunității, astfel ca să-i ofere posibilitatea fiecărui cetățean,
indiferent de situația acestuia, să aibă acces la servicii de calitate oferite de poliția
comunității.
Viorel Zaporojan: Dle Vladimir, 90 de sectoare ale poliției sunt
implicate în proiect. Ce presupune renovarea unui sector?
Vladimir Cazacov: Renovarea unui sector de poliție presupune un set
întreg de activități pentru modernizarea sediilor. După cum am menționat, în
primul rând se identifică sediile ușor accesibile pentru cetățeni, aflate în mijlocul
comunității. Aceste sedii sunt reparate capital, dispun de mobilier reînnoit și
tehnică de calcul necesară pentru prestarea unor servicii calitative membrilor
comunității.
INTERVIU Vladimir Cazacov, șef adjunct al
Direcției Managementul Proiectelor,
Inspectoratul General al Poliției: „Poliția
comunitară înseamnă cooperarea poliției cu
societatea, astfel încât poliția să răspundă la
nevoile fiecărui cetățean, iar cetățenii să fie
educați în spiritul respectării legii“

P A G I N A 1 0
Viorel Zaporojan: Care este gradul de accesibilitate pentru persoanele
cu dizabilități la moment în sectoarele de poliție și cum o vedeți după
implementarea reformei poliției?
Vladimir Cazacov: Atât în cadrul descrierii activității polițienești
comunitare, cât și în strategia de reformare a poliției a fost menționat că sediile
actuale ale sectoarelor de poliție nu dispun de condițiile necesare pentru
acordarea unor servicii calitative. Nu este secret că marea majoritate a sediilor
sectoarelor de poliție se află în locurile greu accesibile, deseori, în subsoluri,
demisoluri, care anterior nu permiteau persoanelor cu dizabilități locomotorii sau
de vedere să acceadă ușor în aceste localuri. Actualmente, sectoarele de poliție
sunt reparate astfel ca să existe rampe speciale pentru accesul cetățenilor, să
existe locurile spațioase pentru cetățenii care au nevoie de serviciile poliției, să
aibă spațiu comod de așteptare pentru a-și cere apărarea drepturilor.
Viorel Zaporojan: Dle Vladimir, ce presupune noțiunea de poliție
comunitară în Republica Moldova?
Vladimir Cazacov: Poliția comunitară reprezintă o filozofie, o modalita-
te de lucru, care abilitează poliția și societatea civilă să lucreze în comun pentru
soluționarea problemelor de ordin și siguranță publică. În acest context, poliția și-a
creat o nouă activitate în realizarea obiectivelor polițienești, astfel încât, de azi
înainte, poliția să coopereze alături de societate, să răspundă la nevoile fiecărui
cetățean în ceea ce presupune prevenirea, combaterea criminalității și educarea
nemijlocită a cetățenilor în spiritul respectării legii. În cadrul activității polițienești
comunitare au fost întreprinse mai multe activități care au vizat atât poliția cât și
comunitatea. În primul rând, polițiștii au fost instruiți ce înseamnă poliția
comunitară, cum vor activa de azi înainte ca să poată coopera cu cetățenii, să
cunoască nevoile reale ale comunității pe care o deservesc. Totodată, au fost
întreprinse activități pentru comunitate, ca ea să înțeleagă ce înseamnă
activitatea polițienească comunitară, de ce poliția a devenit de azi mai deschisă,
mai cooperantă, se interesează ce anume servicii trebuie să presteze poliția
pentru ei. O altă etapă a fost modernizarea sediilor sectoarelor de poliție, care se
află în mijlocul comunității și, nemijlocit, deservesc comunitățile în teritoriu.
Viorel Zaporojan: Cum se reflectă implicarea societății civile în această
reformă?
Vladimir Cazacov: Societatea civilă a avut
un mare aport în implementarea reformei poliției.
În special, a activității polițienești comunitare.
Societatea civilă a fost implicată la toate etapele,
inclusiv la elaborarea acestui document novatoriu
și important pentru activitatea poliției. La momen-
tul cînd a fost elaborat acest document, concepția
activității poliției comunitare și planul de implemen-
tare al acestuia, societatea civilă și membrii comu-
nității au fost consultanți în ceea ce vor să vadă în
viitor în serviciile polițienești, cum vor să vadă
poliția și care va fi modul de acordare al serviciilor
poliției.
În varianta audio interviul integral poate fi
ascultat aici:
https://www.youtube.com/watch?v=YeGe39eTsPY&feature=youtu.be

P A G I N A 1 1
Adriana Rașcov, subofițer superior, activează în poliție de trei
ani, iar de un an ea activează în cadrul sectorului de Poliție nr. 3 al
Inspectoratului de Poliție din Buiucani. Ea este agent superior și
spune că a luat decizia să activeze în poliție, fiindcă are un
caracter foarte puternic, e curajoasă și îi place permanent să ajute
oamenii care au nevoie de poliție.
În cadrul interviului difuzat la RADIOVISION la rubrica
„Poliția Comunitară” ea a vorbit cu moderatorul rubricii, Viorel
Zaporojan, despre reforma poliției care se implementează în
prezent în Republica Moldova, cum are loc interacțiunea poliției cu persoanele cu
dizabilități și care este gradul de acces pentru persoanele cu dizabilități la sectoarele
de poliție.
Adriana Rașcov: Avem câteva persoane cu dizabilități locomotorii din
sectorul meu, pe care le cunosc personal. Ne străduim de fiecare dată când aceste
persoane au nevoie de ajutorul poliției să ne deplasăm noi la dumnealor, ca să-i
ajutăm. În situațiile în care vin ei la noi la sector, ei se bucură de accesibilitate, fiindcă
avem o rampă construită și o baie accesibilă.
Viorel Zaporojan (moderatorul): Cât de des apelează persoanele cu dizabi-
lități la ajutorul poliției?
Adriana Rașcov: Cam rar apelează. De fiecare dată când persoana face un
apel la 112, noi discutăm cu ea și, atunci când persoana ne comunică că se
deplasează cu greu sau are dizabilități, ne deplasăm noi la ea ca să nu-i creăm
incomodități.
Viorel Zaporojan: Cu ce probleme apelează persoanele cu dizabilități mai
des la poliție?
Adriana Rașcov: Aceste persoane sunt puțin mai discriminate decât
persoanele fără dizabilități. De aceea, ele apelează la poliție ca să fie auzite și
ajutate.
Viorel Zaporojan: În viziunea Dvs, ce s-ar mai putea de făcut în vederea
îmbunătățirii accesibilității pentru persoanele cu dizabilități la serviciile
poliției?
Adriana Rașcov: Acum tehnologiile sunt foarte dezvoltate și cred că ar fi
bine să existe o bază de date în care persoanele cu dizabilități să depună cererile
on-line, ca să nu le fie greu să se deplaseze la noi pe timp nefavorabil sau cu tran-
sportul public inaccesibil, doar pentru a depune o cerere.
În varianta audio puteți asculta interviul integral aici
https://www.youtube.com/watch?v=9UrzM4Z36ww&feature=youtu.be
De asemenea, alte interviuri le găsiți aici: Interviu cu domnul Alexei Munteanu,
Manager de Granturi, Asociația Promo-LEX – https://youtu.be/IyohJ9V-new
și Interviu cu domnul Victor Koroli, Director Executiv, Alianța INFONET –
https://youtu.be/yr4RVLF0xsg.
INTERVIU: Adriana Rașcov, subofițer superior,
Sectorul de Poliție nr. 3: „Cred că ar fi bine să
existe o bază de date în care persoanele cu
dizabilități să depună la poliție cererile on-line”

P A G I N A 1 2
Alianța INFONET a organizat 3 focus-grupuri cu participarea
persoanelor cu dizabilități pentru a colecta informații despre cum
persoanele cu dizabilități locomotorii, de vedere și de auz, percep reforma
poliției și cât de accesibilă este informația pentru ei.
Focus Grup cu participarea persoanelor cu dizabilități de auz
Primul Focus grup s-a desfășurat la data de 19.08.2020 în incinta Sălii de
Festivități a Asociației Surzilor din Republica Moldova (ASRM). La eveniment au
participat 18 persoane cu dizabilități de auz, interpreți în limbajul mimico-gestual/
limbajul semnelor (LMG).
Evenimentul s-a desfășurat cu respectarea tuturor măsurilor de sănătate
publică formulate de Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică pentru
organizarea întrunirilor în masă cu caracter unic.
Participanții la dialog au semnalat mai multe probleme, printre cele prioritare
fiind comunicarea între persoana cu dizabilități și polițist, care, actualmente, poate
avea loc doar cu suportul unui interpret în limbajul mimico-gestual.
FOCUS-GRUPURI cu implicarea persoanelor cu
dizabilități: opinii, provocări și soluții

P A G I N A 1 3
Barierele persoanelor cu deficiențe de auz sunt:
 În cazul unor accidente, persoana cu
dizabilități de auz suportă un stres emoțional
suplimentar din considerentul că nu poate
comunica de la egal la egal cu celelalte părți
implicate.
 Limbajul mimico-gestual nu are un statut
oficial de limbă de comunicare în Republica
Moldova.
 Statul pune problema comunicării cu
persoanele cu dizabilități în grija ASRM.
O asociație neguvernamentală nu poate
înlocui însă structurile statului în exercitarea
misiunilor sale.
 Colaborarea între Poliție și interpreți în LMG
este anevoioasă, nu există o reglementare
clară. Deseori, există situații când interpreții
nu sunt remunerați pentru serviciile lor (1), fac
traducerea gratuit, din compasiune pentru
persoana cu dizabilități de auz (2), polițistul
achită din buzunarul său serviciile
traducătorului (3). Uneori, pentru serviciul de
translare polițistul vine la oficiul ASRM, fiind
întrerupte alte activități și oferindu-i-se spațiu
pentru traducerile procedurale (4).
 Serviciul 112, cu regret, nu are un interpret în
LMG pentru a prelua apeluri de la persoanele
cu dizabilități de auz.
 În societate, cu regret, există încă multe
stereotipuri și prejudecăți, atât față de
persoanele cu dizabilități, cât și fată de
polițiști.
 Comunicatele oficiale nu sunt traduse în
LMG, iar acest detaliu este important, mai
ales în contextul situației epidemiologice.
 Profesia de interpret în LMG nu este
atractivă din punct de vedere financiar.
Polițiștii, probabil, nu vor să învețe LMG,
deoarece: această problemă nici n-a fost pusă
pe agenda poliției (1), le-ar crea o încărcătură
suplimentară la locul de muncă, fără a fi
remunerați corespunzător (2).
Numărul unic
pentru apeluri de
urgență 112 se
apelează atunci
când este
necesară
intervenția
ambulanței,
poliției,
pompierilor
pentru
asigurarea
asistenței
imediate în
situații de
urgență.

P A G I N A 1 4
 Instruirea / familiarizarea polițiștilor cu cele mai elementare semne în limbajul
mimico-gestual. În acest context, s-a adus exemplul stewarzilor de la o
companie aeriană ucraineană, care cunosc un bagaj minim de semne pentru
comunicare cu persoanele cu dizabilități de auz.
 Editarea „Ghidului de comunicare cu persoanele cu dizabilități de
auz” (pentru polițiști).
 Contractarea de către IGP a serviciilor de instruire în limbajul mimico-gestual
care să cuprindă mai multe posibilități de achitare a serviciilor (direct
traducătorului și/sau prin ASRM).
 Introducerea în Curriculumul Academiei de Poliție a unui curs general întitulat
„Întroducere în limbajul mimico-gestual” (1) și „Etică și psihologie, specificul
comunicării cu persoane cu dizabilități”.
 Cursul de pregătire al unui interpret licențiat trebuie să dureze minim 2 ani,
iar cursul introductiv „Introducere în limbajul mimico-gestual” poate dura 3
luni.
 Statul ar trebui să acorde mai mult suport pentru dezvoltarea LMG. Spre
exemplu, prin subvenționarea locurilor de la bugetul de stat și deschiderea
„Catedrei LMG” la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
 În statele de personal IGP / MAI trebuie inclus serviciul de translare în limbaj
mimico-gestual (după modelul din UE, Federația Rusă, Belarus...). Interpreții
în LMG de la ASRM au program de lucru 8.00-17.00, 5 zile pe săptămână
(1); Nivelul lor de salarizare este foarte modest (2); Specificul serviciilor pres-
tate de poliție este unul complex, pentru aceasta este necesară o pregătire
suplimentară a traducătorului (3). Acest serviciu este necesar să funcționeze
(să poată fi accesat) 24/24 și 7/7 (4).
 Acordare unui spor salarial pentru polițistul / polițista / polițiștii care vor
cunoaște LMG.
 Este necesară o reglementare a procedurilor de achiziționare a serviciilor de
traducere în LMG.
 Elaborarea unor materiale video „Cum comunicăm cu persoana cu dizabilități
de auz”.
 Se sugerează promovarea și încadrarea ca student/ studentă în Academia de
Poliție și angajat al Serviciul 112 a unor tineri / persoane din cadrul familiilor
persoanelor cu dizabilități de auz.
 Este necesar să contribuim cu toții pentru ridicarea prestigiului profesiei de
interpret în LMG.
 Din „școală” trebuie cultivată sintagma „Poliția nu este o structură de forță, ci
un serviciu prestat din bani contribuabililor și în interesul cetățenilor”.
RECOMANDĂRI parvenite din partea participanților
la focus-grup: persoane cu dizabilități de auz

P A G I N A 1 5
 Campanie de informare orientată pe persoanele cu dizabilități de auz
„Ce este Poliția, ce servicii prestează și cum poți apela pentru suport”.
 Pentru informarea persoanelor cu dizabilități de auz în incinta sectoarelor de
poliție, la un loc vizibil, pot fi aplicate abțibilduri care ar conține semnul
internațional al persoanelor cu dizabilități de auz (1) și un QR cod (2), care
i-ar orienta spre un fișier video cu traducere în LMG.
 Este necesar de a include ASRM-ul ca și parte interesată în procesul
decizional al MAI. În cazul elaborării unor documente de politici publice, ei ar
putea veni cu recomandări importante pentru incluziunea persoanelor cu
dizabilități de auz.
 Instruirea avocaților din oficiu despre necesitățile speciale și specificul lucrului
cu persoanele cu dizabilități de auz.
 Polițiștii trebuie sa cunoască LMG (semnele elementare), mai ales cei din
politia rutieră.
 Să fie creată o unitate de personal – Interpret în limbajul mimico-gestual în
Procuratură, Anchetă, Avocatură, Sistem Judecătoresc.
 Polițiștii trebuie informați că pot să apeleze în caz de necesitate la un
traducător în LMG.
 Crearea unui soft specializat pentru Smartphone și Tablete pentru intervenția
politiei, când o parte vătămată are nevoie de traducere în limbaj mimico-
gestual.
 Crearea unui centru unic pentru serviciile acordate de stat, unde să poată fi
apelați traducători în LMG.
 Pe pagina oficială a poliției ar mai trebui să existe informație cu traducere în
LMG, un compartiment ce ar informa despre serviciile pe care le oferă MAI și
informațiile de primă necesitate.
 La intrare în sectoarele și inspectoratele de poliție să fie amplasate
panouri informative
pentru persoanele
cu dizabilități de
auz cu informații
generale.
 Pentru a soluționa
acestea, dar și alte
probleme
se recomandă
crearea unui grup
de lucru
MAI – ASRM.

FOCUS GRUP cu participarea persoanelor cu
dizabilități locomotorii
P A G I N A 1 6
Atelierul s-a desfășurat în data de 11.11.2020 în format on-line, pe platforma
zoom. La eveniment au participat 8 persoane cu dizabilități locomotorii din 4 raioane
ale republicii și din municipiul Chișinău.
Participanții au semnalat următoarele probleme:
 În cadrul poliției se atestă o fluctuație mare de cadre. Polițiștii de sector se
schimbă destul de des, ceea ce constituie un impediment în cunoașterea și
comunicarea polițistului de sector și comunitate.
 Nu există parcări amenajate pentru persoanele cu dizabilități.
 Acolo unde, totuși, există parcări amenajate, cu indicator sau marcaj pentru
persoane cu dizabilități locurile sunt ocupate de persoane neautorizate.
La semnalarea poliției în astfel de cazuri, reacția nu este cea așteptată.
Uneori, semnatarii sunt ridiculizați sau priviți neserios pentru activismul lor.
 Parcarea automobililor pe trotuare este un impediment pentru pietoni, dar,
în mod special, pentru persoanele cu dizabilități utilizatori de scaun rulant.
 Sistemul de alerte / apelul serviciul 112 este birocratizat, durează foarte mult,
operatorii solicitând foarte multe informații suplimentare. Acest lucru poate fi
extrem de important în cazurile apelurilor de mare urgență.
 Comunicarea oficială a poliției este una „robotizată”, care abundă în termeni
specifici. Comunicarea este necesară a fi umanizată, aceasta este o cale de
construire a punților între poliție și societate.
 În societate există o „teamă și frică” față de poliție. Acest lucru se datorează
trecutului totalitar al societății noastre (1), stereotipurilor și prejudecăților din
societate (2) etc.
 Invitațiile adresate poliției de a participa la evenimente organizate de grupuri
de inițiativă / organizații neguvernamentale ale persoanelor cu dizabilități
rămân de regulă neonorate.

P A G I N A 1 7
 Accesibilizarea clădirii Ministerului Afacerilor Interne, deoarece este o clădire
emblematică și acum servește un exemplu practic nereușit.
 Modificarea Curriculumului în Academia de Poliție, prin introducerea unor
teme suplimentare: „Accesibilitatea infrastructurală și informațională din
perspectiva design-ului informațional”; „Necesitățile speciale ale persoanelor
cu dizabilități”; „Comunicarea cu grupurile social-vulnerabile” etc.
 Organizarea unor evenimente publice („Ziua Ușilor Deschise a Sectorului de
Poliție”; „O zi din viața unei persoane cu dizabilități”; „User safari”; „Exercițiu
practic de simulare „Traseul meu de la casă spre sectorul de poliție””, „Teatrul
Social”, „Ziua Polițistului”, „Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități”
etc.).
 Elaborarea și publicarea în mass media a istoriilor personalizate / portretelor
umanizate ale polițiștilor de sector.
 Organizarea unor ateliere mixte (de socializare și schimb de experiență) cu
participarea polițiștilor, mass mediei, persoanelor cu dizabilități, autorităților
publice locale.
 Deschiderea Academiei de Poliție pentru accedere la studii a persoanelor cu
dizabilități.
 Elaborarea unor materiale didactice pentru polițiști (ghiduri, instrucțiuni,
recomandări etc.) de genul „Cum interacționăm cu persoanele cu dizabilități
(tematice: dizabilități de vedere, dizabilități de auz, dizabilități psiho-sociale)”,
„Specificul și necesitățile speciale ale persoanelor cu dizabilități” etc.
 Elaborarea unui curs e-learning pe tematicile sus-menționate pe platforma
https://elearning.academy.police.md/.
 Elaborarea unor materiale informative pentru persoanele cu dizabilități, de
genul „Cum putem apela pentru suport serviciul de poliție”; „Reforma Poliției
pe înțelesul copiilor”, „Poliția – serviciu public pentru comunitate” (în formate
accesibile: sistem Braille, „ușor de citit – ușor de înțeles”; formate audio,
audiodescripție, cu traducere în limbaj mimico-gestual etc.).
 Promovarea unui compartiment pro-activ și implicarea persoanelor cu
dizabilități în viața publică.
 Este necesară o mai mare
deschidere a poliției spre
societate.
 Elaborarea și publicarea
unui ziar / buletin electronic
„Poliția Locală /
Comunitară”.
 Este necesară o strategie
de comunicare amplă în
societate cu referire la
reforma poliției.
la focus-grup: persoane cu dizabilități locomotorii

P A G I N A 1 8
Atelierul s-a desfășurat în data de 12.11.2020 în
format on-line, pe platforma zoom. La eveniment au
participat 5 persoane cu dizabilități de vedere și
dizabilități locomotorii din municipiul Chișinău.
Participanții au semnalat cele mai stringente
probleme și au propus recomandări:
 Poliția nu cunoaște necesitățile persoanelor cu
dizabilități de vedere (este adus exemplul când poliția nu a
ținut cont de problemele acestora în procedura de identificare a potențialului
infractor).
 Clădirea poliției nu era accesibilă (este adus un exemplu când poliția a fost
amabilă și transportat persoanele cu dizabilități de acasă la sector, apoi de la
sector spre casă, după preluarea probelor).
 Infrastructura rutieră este slab adaptată persoanelor cu dizabilități de vedere
(este adus exemplul de la trecerea pietonală de pe strada Miorița,1 A (în
preajma magazinului Global Store). Se recomandă instalarea unui semafor
cu buton sau limitator de viteză. Dar și persoanele cu dizabilități de vedere ar
trebui să utilizeze bastonul alb, ceea ce constituie un semn vizibil pentru
șoferi).
 Pavajul tactil orientează foarte ușor nevăzătorii, dar el lipsește în perimetrul
orașului.
 Aplicarea marcajului rutier ajută slabvăzătorii să se orienteze.
 Parcările amenajate pentru persoanele cu dizabilități sunt foarte puține în
oraș, dar și acolo unde sunt ele fiind ocupate de persoane neautorizate.
În acest context se recomandă: a) aplicarea amenzilor pentru persoanele
care parchează neautorizat; b) crearea locurilor de parcare; c) dublarea
marcajului orizontal cu o culoare contrastantă pe asfalt (semn cu galben sau
suprafață vopsită în totalitate cu albastru).
 Parcarea neautorizată a mașinilor pe trotuare constituie un impediment
pentru pietoni și, în mod special, pentru persoanele cu dizabilități.
 Semisferele și bolarzii – mobilier urban instalat în municipiul Chișinău nu
corespunde standardelor.
 Poliția este percepută ca o structură de forță, care nu are o față umană.
Nu este privită ca un „partener, prieten” și se apelează la ea doar în ultimă
instanță.
 Ar trebui sporit rolul poliției în prevenție și nu în reacționare la o faptă
săvârșită.
 Mass-media transmite știri de senzații (multitudine de cazuri violente) și
aceasta, indirect, își lasă amprenta nefastă asupra imaginii poliției.
 Încrederea redusă față de poliție (aceasta este alimentată de presupusele
cazuri de abuzuri și de corupție, reacție întârziată sau lipsa unei reacții rapide
în cazuri și dosare de rezonanță).
 Angajații poliției sunt preponderent bărbați și aceasta impune o anumită
imagine, bazată pe relații sociale bazate pe dominație masculină.
FOCUS GRUP cu participarea persoanelor cu
dizabilități de vedere

P A G I N A 1 9
 Este necesar ca în mass media să fie prezentată / construită o imagine reală
a poliției, iar bunele practici / istoriile pozitive să fie promovate.
 Se recomandă de asemenea realizarea unui audit pe dimensiunea gen în
poliție și sporirea numărului de femei în poliție, precum și promovarea și
accederea lor în funcții de conducere.
 A nu se lăsa impresia că poliția este încă influiențată de către politic.
 Unele proceduri de investigare în cazul persoanelor cu dizabilități de vedere
să fie adaptate conform necesităților acestora.
 Mesajele elaborate să fie adaptate în funcție de necesitățile speciale ale
persoanelor cu dizabilități.
 Crearea unui Consiliul Consultativ pentru Accesibilitate / Incluziune pe lângă
APL (cu participarea reprezentanților grupurilor de inițiativă, organizațiilor
neguvernamentale, persoanelor cu dizabilități, APL, poliție).
 Trecerea la străzile mari / late pentru persoanele cu mobilitate redusă este
anevoioasă, unii din ei nu reușesc fizic să traverseze. Din acest considerent,
este necesar de mărit timpul pentru traversarea străzii până la minim 25-35
secunde. Dar cum poate fi soluționată această problemă pentru a nu îngreu-
na traficul? Iată ce se propune: dezvoltarea unor aplicații / soluții tehnologice
în contextul conceptului „smart city”. Spre exemplu, în preajma semaforului
persoana cu dizabilități accesează o aplicație digitală de pe telefonul său
mobil pentru 1) a activa sonorul semaforului și 2) a mări timpul de traversare
în siguranță a străzii cu 5-10 secunde.
 Este necesar să fie instalate semafoarele sonore în zonele aglomerate: pe
bulevardul Ștefan cel Mare și în zona piețelor.
 Este necesar de corectat amplasarea pavajului tactil (acum fiind amplasat
incorect, pe diagonală) de pe strada Bănulescu-Bodoni, la traversarea străzii
București (pe partea dreaptă).
 Elaborarea unui „Protocol de comunicare cu persoanele cu dizabilități”.
 Dotarea Inspectoratelor (Sectoarelor) de Poliție cu echipament pentru
informare, incluziune și exercitarea directă a drepturilor (lupe, sursă de
lumină suplimentară etc.)
 Informarea și instruirea avocaților din oficiu despre necesitățile speciale ale
persoanelor cu dizabilități și respectarea procedurilor în funcție de aceasta.
 Drepturile trebuie garantate la toate etapele procesului din toate punctele de
vedere. Persoanele cu dizabilități inculpate trebuie să nu fie discriminate,
fiindu-le oferite șanse egale la toate etapele. Spre exemplu, pentru a asigura
accesul nevăzătorilor la informație, persoanele de sprijin pot citi cu voce tare.
 Dezvoltarea posibilităților de accesare a serviciului 112 în formate alternative
(limbajul mimico-gestual, SMS, chat etc.).
 Pagina www.112.md nu este accesibilă pentru persoane cu dizabilități de
vedere. Este necesar de accesibilizat în conformitate cu HG Nr. 188 din
03.04.2012 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în
reţeaua Internet în conformitate cu recomandările Web Accessibility Initiative
– www.w3.org/WAI/.
la focus-grup: persoane cu dizabilități de vedere

OPINII: Participanții la cele trei focus grupuri sunt
de părere că:
P A G I N A 2 0
 „Sintagma „Poliția nu este o structură de forță, ci un ser-
viciu prestat din banii contribuabililor și în interesul cetă-
țenilor și trebuie să fie cultivată din școală”.
 „Dorim să existe o campanie de informare orientată spre
persoanele cu dizabilități de auz privind subiectul poliției,
ce servicii prestează și cum poți apela pentru suport”.
 „Clădirile în care sunt amplasate Sectoarele de Poliție sunt inaccesibile pentru
persoanele cu dizabilități locomotorii”.
 „Polițiștii de sector sunt insuficient de bine informați despre specificul
dizabilității și necesitățile persoanelor cu dizabilități locomotorii”.
 „Este importantă realizarea auditului la nivel național al tuturor sectoarelor și
inspectoratelor de poliție”.
 „Personal utilizez softuri care măresc ecranul, iar pentru mine a fost destul de
comod să utilizez aceste două site-uri www.112.md și
http://www.academy.police.md/. Mi s-a părut că informația amplasată pe
site-ul www.112.md e mai ușor de perceput de o persoană slabvăzătoare
dacă e să comparăm cu site-ul Academiei de Poliție, unde informația e redată
compact, fiind structurată în meniuri și submeniuri, dar mi-a fost ușor să
navighez pe site, utilizând softuri de mărire a ecranului”.
 „Pagina www.112.md și site-ul Academiei de Poliție
http://www.academy.police.md/ nu au nici un instrument de ajustare vizuală
pentru slabvăzători. Site-ul www.112.md e structurat bine pentru nevăzătorii
care utilizează cititoarele de ecran, ei ușor pot naviga pe acesta”.

CURIOZITĂȚI:
P A G I N A 2 1
Pe parcursul a 10 luni ale anului
2020, în Republica Moldova au fost
înregistrate 1613 de accidente în
traficul rutier, în rezultatul cărora
198 de persoane au decedat, iar
altele 1827 au fost traumatizate.
Pentru a sensibiliza opinia publică
și la ce poate duce nerespectarea
de către șoferi a regulilor de
circulație, inspectorii de patrulare
au urcat pe o platformă auto un
automobil implicat în accident
rutier, care a fost transportat pe
principalele străzi din capitală.
La 19 noiembrie, Inspectoratul
General al Poliției și Centrul
Internațional „La Strada
Moldova”, au semnat un acord
de colaborare de lungă durată,
care are drept scop coordonarea
și susținerea eforturilor comune
în prevenirea mai multor
categorii de infracțiuni.
Ziua mondială de comemorare a
Victimelor Accidentelor Rutiere este
marcată anual, în penultima duminică
a lunii noiembrie fiind o zi în care se
comemorează persoane decedate sau
rănite în accidente rutiere, precum și
sunt organizate mai multe activități de
sensibilizare cu tematica siguranței
circulației rutiere.
Brigada de Poliție cu Destinație
Specială ,,FULGER” este unul
dintre pilonii de bază a
Ministerului Afacerilor Interne,
care gestionează activitatea
cunoscută sub conceptul de
intervenții și acțiuni speciale, cât
și prin natura amenințărilor la
care este expusă.
Angajații Inspectoratului General
al Poliției monitorizează în
permanență siguranța copiilor pe
străzi și desfășoară lecții de
educație rutieră în instituțiile
școlare și preșcolare de învăță-
mânt, însă pentru a evita în
totalitate pericolul la care pot fi
expuși minorii este foarte
importantă și educația rutieră de
acasă.

P A G I N A 2 2
Chişinău – 2020
Redactori:
Mariana Ţîbulac-Ciobanu și Victoria Boțan
Această publicație este realizată de către
Alianţa INFONET în parteneriat cu
Asociația Surzilor din Republica Moldova,
Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova,
Clinica Juridică Universitară din Bălți,
RADIOVISION și Centrul Național de Informare și
Reabilitare a Asociației Nevăzătorilor din Moldova.
Buletinul apare în cadrul proiectului
„Analiza accesibilității fizice și informaționale a
sectoarelor de poliție din
perspectiva comunității persoanelor cu dizabilități”.

Buletin informativ nr.5 (26) 2020

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Buletin informativ nr.5 (26) 2020

Similar to Buletin informativ nr.5 (26) 2020 (20)

More from Alianta INFONET

More from Alianta INFONET (20)

Buletin informativ nr.5 (26) 2020