Diese Präsentation wurde erfolgreich gemeldet.
Die SlideShare-Präsentation wird heruntergeladen. ×

Ad

LABA DIENA!!!!!

Ad

LITHUANIA
  Masterand: Julija Kiričenko,
  Anul I, DEA, Universitatea “Dunărea de Jos”
  GalaţI, Extensiunea Cahul

Ad

LIETUVOS RESPUBLIKA
Lietuva – “lietus” - ploaie
Limba oficiala: Lituaniana (Letuviu kalba)
Capitala: Vilnius
Moneda nation...

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Ad

Nächste SlideShare
1 Er Reporte
1 Er Reporte
Wird geladen in …3
×

Hier ansehen

1 von 22 Anzeige
1 von 22 Anzeige
Anzeige

Weitere Verwandte Inhalte

Anzeige

Lithuania

  1. 1. LABA DIENA!!!!!
  2. 2. LITHUANIA Masterand: Julija Kiričenko, Anul I, DEA, Universitatea “Dunărea de Jos” GalaţI, Extensiunea Cahul
  3. 3. LIETUVOS RESPUBLIKA Lietuva – “lietus” - ploaie Limba oficiala: Lituaniana (Letuviu kalba) Capitala: Vilnius Moneda nationala: Litas Populatia: Lithuanieni 83,7%; Polonezi:6,6%; Rusi:5,3%; Belorusi:1,3%; Alti:3,1% Forma de guvernamint: Republica Parlamentara (Seimas - legislativul) Redobindirea Independentei: 11 Martie 1990 Aderarea la UE si membru NATO: primavara 2004 Spatiu Schengen: 21 decembrie 2007 Clima intre maritima si continentala Temperatura: Iulie + 37,5 C , Ianuarie – 34 C Suprafata: 65 200 Km2
  4. 4. Economia Lituania prezintă resurse minerale importante(turbă, roci de construcție:calcar, cretă, nisipuri marțifere, domolită, ghips). Industria este dezvoltată și diversificată:industria alimentară(lactate, bere, conserve de pește), constructoare de mașini(autovehicule, nave maritime, cinescoape, ascensoare, mecanică fină), chimică(mase plastice, fire și fibre sintetice, hârtie, celuloză) și textilă. Agricultura este specializată pe creșterea animalelor(bovine, porcine), însă se practică și cultura plantelor: secară, orz, ovăz, sfeclă de zahăr, cartofii, inul, cânepă și legume.
  5. 5. RELAŢII COMERCIAL-ECONOMICE MOLDO- LITUANIENE Volumul comerţului exterior moldo- lituanian (exceptând activitatea comercială a agenţilor economici din raioanele de est) în anul 2010 a constituit 29,6 mln USD (în creştere cu 4,8 % faţă de anul 2009), dintre care exportul – a înregistrat 11,8 mln USD (creştere cu 12,4 %), iar importul – 17,8 mln USD (creştere cu 0,8 %). În ianuarie 2010, la Chişinău, a avut loc Forul economic moldo-lituanian :în cadrul vizitei Premierului Lituaniei. La 21 octombrie, la Vilnius a avut loc Forul economic moldo-lituanian :în cadrul vizitei Premierului moldovean
  6. 6. EXPORTURILE LITUANIENE, PE CATEGORII DE MĂRFURI (ÎN %, CONFORM DATELOR DIN ANUL 2006) Mărfuri anorganice – 24% Echipament şi maşini – 12,2% Mijloace de transport – 10,1% Textile – 8,3% Produse chimice – 6,5% Produse alimentare, tutungerie, băuturi – 5,8% Plastic şi mărfuri aferente – 5,2% Produse animaliere – 4,6% Metale – 4,6%
  7. 7. TOPUL DESTINAŢIILOR EXPORTURILOR LITUANIENE (ÎN MILIOANE DE EUR, CONFORM DATELOR DIN 2006) Rusia –1435 (12.8%) Letonia -1249 (11.1%) Germania – 973 (8.7%) Estonia - 731 (6.5%) Polonia – 677 (6%) Olanda -551 (4.9%) Suedia –513 (4.6%) SUA –487 (4.3%) Marea Britanie –482 (4.3%) Danemarca - 470 (4.2%)
  8. 8. In 2013, Lituania isi va asuma rolul de Pesedintie a Uniunii Europene. În 2003, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Lituania a avut cea mai mare rată de cre ștere economică între toate țările candidate și membre, ajungând la 8,8% în al treilea trimestru. În 2004 - 7,4%; 2005 - 7.8%, 2006 - 7,8%; 2007 - 8.9%, 2008 T1 - o creștere de 7,0% a PIB-ului reflectă dezvoltarea economică impresionantă și, ca urmare este adesea numit ca un tigru baltic. Cu toate acestea. , 2009 a marcat o scădere dramatică a PIB-ului de la -14.74% atribuită supraîncălzirea economiei. Sectorul bancar este dominat de bănci scandinave: Swedbank, SEB, Nordea, Danske Bank, DNB ASA. Printre cele mai mari companii lituaniene sunt: Maxima Group, ORLEN Lietuva, Achema, Lifosa, Apranga. Rata impozitului pe profit, în Lituania este de 15% și 5% pentru întreprinderile mici. Guvernul oferă stimulente speciale pentru investiții în sectoarele de înaltă tehnologie și de înaltă valoare adăugată a produselor. Litasul lituanian, moneda națională, a fost raportata la euro începând cu 2 februarie 2002, rata de 1,00 EUR = 3.4528 LTL, și Lituania se așteaptă la transferare la moneda euro la 1 ianuarie 2014.
  9. 9. •Rata şomajului – 5,6% •Salariul mediu brut lunar - 500 EUR •~ 40% din forţa de muncă are studii superioare •~ 30% din cei cu vîrsta 20-30 de ani vorbesc engleza •22 universităţi şi 28 de colegii. PIB: 59 825 mlrd. USD (2011) Pe cap de locuitor: 18 278 USD (2011) Populatia: 3 210 761 Domeniu internet: lt. Prefix telefonic: +370 Dispune de 4 Aeroporturi Internationale, singur port in Klaipeda, retea extinsa de autostrazi de tip A1, A2 si drum european E67.
  10. 10. INIŢIEREA UNEI AFACERI : TIMP ŞI COSTURI • Capital social - 2 900 EUR • Servicii notariale şi juridice – 500 EUR • Durata procedurilor – 2-3 săptămîni ÎNCHIRIEREA SPAŢIILOR, ÎN EUR/M² PE LUNĂ • Depozite noi: 3-5 EUR • Spaţii industriale: 2-4 EUR • Spaţii pentru oficii: 6-17 EUR IMPOZITE: • Impozit pe venit al persoanelor juridice – 15% • Impozit pe venit al persoanelor fizice - 27% (24% prevăzut pentru anul 2008) • TVA – 18% • Impozit pe proprietate – 18% • Impozit pe contribuţie la asigurare socială plătit de angajator– 31%.
  11. 11. ZONELE ECONOMICE LIBERE Zonele economice libere în Lituania sunt situate în centrele economice cele mai importante ale ţării. Acestea oferă condiţii foarte avantajoase pentru dezvoltarea afacerilor: teritorii industriale cu infrastructură fizică sau juridică, facilităţi fiscal etc . Facilităţi de activitate în Zone economice libere: • Scutirea de impozit pe venit în primii şase ani de activitate, precum şi micşorarea impozitelor cu 50% următorii zece ani (aplicabil d oar pentru investiţiile ce depăşesc 1mln. EUR) ; • Scutirea de impozite pentru drumuri şi imobil ; • Aplicarea zero TVA ; • Zona economică liberă din Klaipeda este situată strategic între un port maritim, aeroport internaţional, autoruta internaţională ş i un nod feroviar strategic. • Facilităţile de activitate în această zonă sunt combinate cu avantajele centrelor logistice. Întreaga infrastructură necesară este implementată în serviciul investitorilor, inclusiv: conectarea la apă, electricitate, gaz şi comunicaţii. • Zona economică liberă din Kaunas este situată strategic la intersecţia “Via Baltica”, coridorul rutier european ce realizează cone xiunea între Helsinki, Sankt-Peterburg şi Varşovia, precum autoruta Est-Vest ce leagă portul Klaipeda de Rusia, Belarus şi Ucraina.
  12. 12. CONDIŢII NECESARE PENTRU A DEMARA O AFACERE Următoarele tipuri de întreprinderi pot activa în Lituania • Întreprindere individuală • Societate în nume colectiv • Societate în comandită • Societate anonimă • Societate cu responsabilitate limitată • Întreprindere publică • Întreprindere municipală • Societate agricolă • Societate cooperativă • Societate europeană • Grup european de interes economic • Metoda cea mai răspîndită de a investi în Lituania este crearea unei societăţi anonime sau societăţi cu răspundere limitată, conform Legii Republicii Lituania privind societăţile pe acţiuni (adoptată la 11 decembrie 2003, Nr. IX-1989). O persoana fizică sau juridică poate crea un SRL după semnarea unui acord de constituire. • Persoana ce a decis crearea unui SRL este obligată să prezinte actele de constituire la Registrul persoanelor juridice: aceste acte ce dovedesc autenticitatea documentelor de creare, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi să fie certificate notarial. Înregistrarea unui SRL durează pînă la cinci zile lucrătoare.
  13. 13. SECTOARE ECONOMICE Biotehnologii PROMIŢĂTOARE 1. Lituania este lider absolut în • Tehnologii informaţionale domeniul biotehnologiei, printre statele Europei Centrale şi Orientale. • Numărul utilizatorilor privaţi de internet a atins 37% în anul 2006. 2. Experţii de la societatea Numărul utilizatorilor de e-banking – internaţională „Ernst & Young” afirmă 41% în 2005. că cele mai mari perspective de viitor în domeniul biotehnologiilor printre • Creşterea sectorului TI în statele UE sunt înregistrate în Lituania. Lituania depăşeşte aşteptările cele mai optimiste. În anul 2005, numărul 3. Societăţile lituaniene de biotehnologii îşi exportă produsele în utilizatorilor de telefonie mobilă a peste 42 de state şi cunosc o dezvoltare crescut în Lituania mai rapid decît în rapidă graţie investiţiilor străine. toate statele UE. În 2005, Lituania a fost prima plasată mondial după Sectoarele de activitate în domeniul dezvoltarea telefoniei mobile, biotehnologiilor în Lituania: conform statisticilor relevate de către 4. Produse biotehnologice pentru compania « Informa Telecoms & cercetarea fundamentală; Media ». 5. Produse biofarmaceutice; • Serviciile şi produsele TI lituaniene au fost pozitiv evaluate în 6. Produse biotehnologice pentru cadrul concursurilor mondiale în protecţia mediului; domeniu, organizate de către 7. Produse biotehnologice pentru „Microsoft” şi revista „Software alimentaţia animalieră. Development Magazine”, etc.
  14. 14. Lasere Peste 50% din piaţa mondială a laserelor picosecundale sunt de provenienţă lituaniană. Acestea ocupă totodată primul loc la nivel mondial în producţia generatoarelor parametrice de lumină ultrarapidă. Producătorii de lasere lituaniene exportă tehnologiile şi instalaţiile laser în peste 100 de state ale lumii, inclusiv, ţările UE, SUA, Japonia, Israel şi Elveţia. În centrele de cercetare din Vilnius, activează şi studiază specialişti în fizica laserului care lucrează în societăţi locale, instituţii internaţionale, inclusiv UE, NATO şi altele.
  15. 15. Maşini, echipamente mecanice şi electronice Industria alimentară O parte semnificativă a valorii adăugate În anul 2005, capacitatea (17,2% în anul 2005) a industriei de de producţie medie în sectorul prelucrare se atribuie industriei alimentare. maşinilor, echipamentelor, În anul 2006, volumul exporturilor a progresat cu 60%, comparativ cu datele aparatajului electric s-a augmentat din anul 2005. cu 19%. Volumul investiţiilor Sectorul produselor lactate este în special străine directe acumulate în acest important şi dinamic, întrucît majoritatea sector a crescut de 3 ori. Circa producătorilor lituanieni corespund standardelor europene. Mai mult de 50% 90% din producţie este exportată din produsele lactate sunt destinate în peste 20 de state ale lumii. exportului, dintre care 70% iau direcţia statelor UE. Lituania este printre Lituania este unul din principalii furnizori primele state la nivel mondial în de brînzeturi pe piaţa din SUA. ceea ce priveşte fabricarea În anul 2005, sectorul prelucrării cărnii şi frigiderelor şi congelatoarelor, fiind peştelui a crescut cu 28%, în raport cu şi primul producător printre ţările anul 2004. baltice de televizoare cu cristale Exporturile de bere au progresat cu 52% lichide. în anul 2005, comparativ cu 2004.
  16. 16. Costuri servicii: Electricitate : 1kw = 0,04 – 0,1 EUR Gaz natural: 1m3 = 0,19 – 0,46 EUR Apa rece potabila: 1m3 = 1,19 EUR Apa rece pentru utilizare tehnica: 1m3 = 1,18 EUR Apa calda: 1 m3 = 3,03 EUR Remunerarea salariatilor: Începînd cu 1 iulie 2006, salariul minim lunar în Lituania este de 600 Liţi (174 EUR), salariul calculat pe oră – 3,28 Liţi (0,95 EUR). Salariul mediu lunar brut în ultimul trimestru al anului 2006 – 1731 Liţi (501 EUR). Muncitori necalificati: 305 EUR; Muncitori calificati: 528 EUR; Specialisti IT: 588 EUR; Ingineri: 434 EUR
  17. 17. Lituania a stabilit cota unica pe venit 25%, pe profit 15%. Sunt in vigoare 3 categorii de TVA: - Cota standard 21%(2010) pentru servicii de transport de pasageri, carti si reviste, exceptie care publica materiale erotice si violente s.a. - Cota redusa 9% si 5%: energia termica furnizata, furnizarea de srevicii legate de constructii, cladiri administrativ-teritoriale, s.a. Accizele in Lituania sunt aplicate la 3 categorii de produse: alcool etilic si bauturi alcoolice, combustibil si tutunul manufacturat. Berea este impozitata dupa continutul de alcool, vinul la hectolitru, in timp ce tigarile sunt supuseunor combinatii de rate specifice si ad valorem. Ratele pentru accizele pentru bauturile alcoolice cresc o data cu gradul de alcool albauturii
  18. 18. Turism Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Lituania: Centrul vechi istoric din Vilnius (1994) Istmul Neringa (Courland) (2000) Situl arheologic de la Kernavė (2004) Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Lituaniei) (2005) Venit: 2,85 mln. LTL(2010)
  19. 19. Deşi tradiţiile culinare ale Lituaniei au variante regionale, baza comună e constituită din carne de porc, cartofi, roşii, castraveţi şi ciuperci. Heringul e o specialitate reprezentativăbucătăriei lituaniene: se conservă sărat, marinat sau afumat. Nu trebuie uitate nici varietăţile de pâine, cum ar fi pâinea neagră de secară, parfumată cu chimen de câmp ("carvi"). În Lituania este bine dezvoltat un tip de "fast-food” , bazat în primul rând pe produse simple de patiserie ("bandele" sau "pyragedis"), iar gurmanzii se pot bucura de vienoazerii şi de brioşe cu caise sau cu mac. Mâncarea naţională a lituanienilor este însă "cepelinai" sau zepelin, numit aşa pentru că seamănă cu un balon. E un "balon" gelatinos pregătit din piure de cartofi fierţi în aburi, umpluţi cu carne, cu brânză sau cu ciuperci şi servit cu smântână. În restaurante sunt serviţi nelipsiţii "karbonadas"(bucăţi de carne de porc fripte), oferiţi împreună cu roşii, castraveţi şi cartofi, sau "kepsnys", din carne de vită. "Saltibarsciai" e o supă de sfeclă şi castraveţi cu smântână. "Kepta duona" sunt nişte pâiniţe prăjite şi unse cu usturoi care se servesc la aperitive. Produsele lactate, cum ar fi "varkse" ori "kefirul", fac şi ele parte din bucătăria lituaniană. Băutura alcoolică cea mai populară este "degtine" (o varietate de votcă), fiind urmată de bere, care aici este mai alcoolizată decât în restul Europei. "Starka", pe bază de frunze de arbori fructiferi, sau "Krupnikas", un lichior de miere 40 grade, pot constitui alternative. Amatorii de senzaţii forte pot încerca însă "balzamas", un lichior puternic, amestecat, de obicei, cu votcă sau cafea.
  20. 20. AČIU! VISO GERO!!!

×