Revista Regio nr. 8

1. nr. 8, septembrie 2011 R E V I S T A Liceenii de la „Szekely Miko” (Covasna) vor avea sală şi teren de sport Şcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, printre primele din ţară reabilitate cu fonduri Regio a Bârgăului judeţul Bistriţa Năsăud printr INTERVIU ªeful Unitãþii pentru România, DG Regio, Comisia Europeanã Angela Martinez Sarasola Învăţământ rural competitiv la Vâlcele, judeţul Olt Municipiul Arad va cheltui 14 milioane de euro pentru dezvoltare urbană

2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2 www.inforegio.ro BANII EUROPENI, SOLUŢIA SALVATOARE PENTRU REFACEREA INFRASTRUCTURII ÎN EDUCAŢIE România a alocat educaţiei pentru acest an puţin peste 1% din PIB (5,59 miliarde de lei). La anul, bugetul va creşte uşor, la 6,4 miliarde lei, reprezentând 1,08% din PIB, iar în 2013 va ajunge la 8,4 miliarde de lei, corespondentul a 1,29% din PIB. La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană intenţionează să aloce programelor de educaţie şi formare, pentru perioada 2014- 2020, peste 70 miliarde de euro. Banii europeni destinaţi dezvoltării educaţionale, ca şi altor domenii, pot ajuta România să recupereze decalajele care o despart de statele dezvoltate din UE, care, la rândul lor, utilizează fondurile europene în proiecte ce asigură dezvoltarea reţelelor educaţionale pentru pregătirea şi formarea copiilor, tinerilor şi adulţilor. Aşa se întâmplă în Olanda, unde copiii din Rotterdam dispun de un centru de învăţare a limbii mater- ne finanţat cu bani europeni, sau în Danemarca, unde cu 1,6 milioane de euro proiectul Academiei din Bornholm a generat o gamă mai largă de cursuri, facilităţi de predare şi chiar un mediu mai atractiv pentru cei care vor să studieze. Şcolile româneşti au nevoie urgentă de finanţare, ca şi întregul sistem de învăţământ. Avem unul dintre cele mai ridicate procente de analfabeţi din UE, absolvenţii de liceu trec cu greu examenul de ba- calaureat, profesorii şi învăţătorii au de multe ori dificultăţi în a trece examenele de titularizare, iar la început de an şcolar mai mereu se găsesc şcoli insalubre. Criza economică a redus din forţa financiară pe care statul o aloca sistemului de educaţie, un sistem prioritar pentru statul român şi esenţial pentru viitorul cetăţenilor săi, indiferent de vârstă. Tocmai de aceea, folosirea fondurilor europene trebuie să fie pentru România un obiectiv esenţial. Experienţele altor state europene ne arată că, de la grădiniţe la universităţi şi centre de cercetare, banii europeni pot fi utilizaţi pentru a ridica nivelul activităţilor educaţionale, atât prin pregătire, cât şi prin infrastructură. Nevoia există, banii există, practic doar proiectele bine gândite şi curajul de a le pune în practică ar fi suficiente pentru a conecta sistemul educaţional românesc la această resursă financiară importantă. Medaliile de la competiţiile internaţionale şi câteva articole publicate despre copii din România cu rezultate remarcabile pe plan naţional şi internaţional nu vor fi suficiente pentru a le asigura o formare educaţională solidă şi efici- entă pe termen lung. Construcţia unui nou cadru educaţional, conec- tat la dinamica pieţei muncii, ar trebui să garanteze integrarea acestor tineri excepţionali care pot contribui la dezvoltarea societăţii în care trăim. Doar aşa am putea şi noi atinge obiectivul fixat de Comisia Europeană pentru anul 2020 - realizarea unui adevărat spaţiu european al cunoaşterii, bazat pe o infrastructură educaţională la nivel mondial, în care studenţii, profesorii, cercetătorii, instituţi- ile de educaţie şi cercetare şi în- treprinderile să beneficieze de libera circulaţie a persoanelor, a cunoaşterii şi a tehnologiei. Altfel, vom rămâne cu un concept gene- ros, adoptat pe hârtie, în timp ce alte state îl vor fi aplicat deja cu succes… Editorial REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU EDITOR FOTO: Daniel PALADE GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU REVISTA REGIO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305 TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58 40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro Dan CĂRBUNARU COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU

3. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 3 UNIUNEA EUROPEANĂ AZI 04 Educaţia, cheia reuşitei proiectului european REGIO ÎN ROMÂNIA 06 Municipiul Arad va cheltui 14 milioane de euro pentru dezvoltare urbană 08 INTERVIU cu Angela Martinez Sarasola Şeful Unităţii pentru România, DG Regio, Comisia Europeană 10 La Rîciu, în judeţul Mureş, şcolile au fost modernizate cu bani europeni 12 Învăţământ rural competitiv la Vâlcele, judeţul Olt 14 Capacităţi noi de şcolarizare la liceul din Răcari (Dâmboviţa) 15 Liceenii de la „Szekely Miko”, din judeţul Covasna, vor avea sală şi teren de sport 17 Şcoala „I.G. Duca” din Petroşani, judeţul Hunedoara, o unitate care a adus viitorul în prezent 19 Şcoala din Bistriţa Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, printre primele din ţară reabilitate cu fonduri Regio BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ 21 Copiii şi arta comunicării urbane 23 Tinerii de pe insula Bornholm (Danemarca) pot studia la ei acasă 25 AGENDĂ 26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! Sumar

4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4 EDUCAŢIA, CHEIA REUŞITEI PROIECTULUI EUROPEAN UNIUNEA EUROPEANĂ MIZEAZĂ PE EDUCAŢIE PENTRU A FACE FAŢĂ LUMII GLOBALIZATE ŞI CONCURENŢEI DE PE ACEASTĂ PIAŢĂ MONDIALĂ. PESTE 70 MILIARDE DE EURO AU FOST ALOCATE DE UE PENTRU EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ, ÎN PERIOADA 2007-2013, ŞI CEL PUŢIN ACELEAŞI SUME VOR FI ALOCATE ÎN PERSPECTIVA ANILOR 2014-2020. Statele membre vor fi nevoite să îşi pună resursele în comun pentru a reuşi în următorii zece ani să atingă obiectivele strategiei Europa 2020, strategie care stă la baza proiectului Europei Unite. În acest context, obiectivul fixat de Comisia Europeană pentru 2020 este acela de a realiza un adevărat spaţiu european al cunoaşterii, bazat pe o infrastructură de cunoaştere la nivel mondial, în care studenţii, profesorii, cercetătorii, instituţiile de educaţie şi cercetare şi între- prinderile să beneficieze de libera circulaţieapersoanelor,acunoaşterii şi a tehnologiei. OBLIGAŢIILE STATELOR MEMBRE Potrivit strategiei Europa 2020, la nivel naţional, statele membre trebuie să îşi asume o serie de responsabilităţi: reformarea sistemelor de cercetare şi inovare, pentru a întări centrele de excelenţă, cooperarea între universităţi, între cer cetare şi mediu de afaceri, implementarea de programe comune de cooperare transfrontalieră, cu valoare adăugată la nivel European şi adaptarea procedu- rilor de finanţare, pentru a asigura difuzarea tehnologiei în spaţiul Uniunii Europene. sprijinirea ştiinţei, absolven- ţilor de matematică şi inginerie şi concentrarea asupra curriculei şcolare, asupra creativităţii, ino- vării şi antreprenoriatului. finanţarea cu prioritate a cunoaşterii, inclusiv prin folosirea unui regim de taxare şi alte instrumente financiare care să promoveze o rată mai mare a investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. UNIVERSITĂŢILE, MOTOR AL CREŞTERII ECONOMICE Într-o lume confruntată cu schimbări rapide, elementele care fac diferen- ţa sunt educaţia şi cercetarea, inovarea şi creativitatea. Consolidarea educaţiei este una dintre metodele cele mai eficiente de combatere a inegalităţii şi sărăciei. Este nevoie de măsuri urgente pentru a reduce numărul mare de persoane care au un nivel scăzut al competenţelor de bază (citit, matematică şi ştiinţe), în vederea sporirii capacităţii de angajare a tinerilor şi a integrării lor în câm- pul muncii după finalizarea studi- ilor. Prevenirea abandonului şcolar Uniunea Europeană azi Educaţie pentru viitor Dan CÃRBUNARU

5. 5 Uniunea Europeană azi Strategie şi priorităţi timpuriu reduce excluderea de pe piaţa muncii şi riscul de excluziune socială în viitor. Pe de altă parte, după cum apreciază experţii Comisiei, Euro- pa dispune de unele dintre cele mai bune universităţi din lume. Aces- tea trebuie transformate într-un adevărat motor al cunoaşterii şi al creşterii economice. În acest sens, va fi nevoie nu numai de investiţii, ci şi de reforme, de o cooperare mai strânsă, inclusiv cu mediul de afaceri, şi de o atitudine mai deschisă la schimbare. POTENŢIALUL ECONOMIEI DIGITALE Comisia apreciază că, pe baza punc- telor sale forte în domeniul tehnologiei şi al cunoaşterii, Europa ar trebui să valorifice la maximum potenţialul economiei digitale. Aceasta oferă IMM-urilor perspective importante în sectoarele producţiei şi serviciilor, atât în nume propriu, cât şi în calitatea lor de furnizori ai întreprinderilor mai mari. Accesul la internet a devenit o necesitate pentru ca cetăţenii să se poată implica pe deplin în viaţa de zi cu zi. Europa are nevoie de politici eficiente în domeniul incluzi- unii şi al competenţelor digitale şi trebuie să încurajeze participarea şi exprimarea activă pe internet. SPAŢIUL EUROPEAN COMUN DE CERCETARE Un spaţiu european de cercetare efi- cient şi dotat cu resursele necesare reprezintă o parte indispensabilă în perspectiva UE pentru 2020. Calea de urmat presupune un parteneriat de cercetare între UE şi statele membre, care să faciliteze aso- cierea cu alte politici, în special cu inovarea şi educaţia. UE trebuie să ofere condiţii-cadru mai atractive pentru inovare şi creativitate, inclusiv prin stimulente pentru dezvoltarea întreprinderilor bazate pe cunoaştere. EDUCAŢIA, PRIORITARĂ PENTRU PREŞEDINŢIA POLONEZĂ A UE La 1 iulie 2011, Polonia a preluat, pentru şase luni, preşedinţia Con- siliului Uniunii Europene. Educaţia este unul dintre domeniile în care Polonia doreşte să impună o serie de priorităţi la nivel european. Una dintre acestea vizează ,,educaţia pentru mobilitate”. Preşedinţia poloneză urmăreşte promovarea activităţilor care conduc la dezvoltarea competenţelor tinerilor şi adulţilor, pentru a creşte mobili- tatea educaţională şi profesională a tuturor elevilor, studenţilor, pro- fesorilor, formatorilor profesionali, personalului academic şi tinerilor cercetători. În privinţa modernizării învăţământului superior, obiectivul preşedinţiei poloneze este acela de a identifica instrumentele necesare pentru a răspunde provocărilor con- temporane, precum concurenţa la nivel mondial, tendinţele demografice, creşterea nivelului de partici- pare în învăţământul superior şi posibilităţile nesatisfăcătoare ale absolvenţilor de inserţie pe piaţa muncii. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 OPORTUNITĂŢI PENTRU ROMÂNIA Între timp, pentru ca strategia Europa 2020 să nu rămână în stadiul unui proiect ambiţios, este nevoie ca fondurile alocate implementării ei să se regăsească în abordarea bugetară a urmă- toarei perioade de alocare, 2014-2020. Pentru România, ar putea fi o oportunitate de ex- ploatat, în sensul atragerii de noi fonduri europene în concordanţă cu priorităţile comunitare, dar şi cu propriile nevoi. Beneficiile acestei abordări strategice s-ar putea orienta către reducerea numărului de analfabeţi din ţară sau către programele de cercetare. Banii europeni ar putea fi folosiţi şi de companiile private dispuse să investească resurse în propria afacere, dacă obiectivele se sincronizează cu prio- rităţile europene. Conectarea la priorităţile strategiei Europa 2020 poate genera saltul calitativ de care are nevoie sistemul naţional de educaţie. Este o oportunitate, dar trebuie privită şi ca o obligativitate, pentru a nu rata şansa recuperării decala- jelor faţă de statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6 Regio în România Finanţare pentru dezvoltare MUNICIPIUL ARAD VA CHELTUI 14 MILIOANE DE EURO PENTRU DEZVOLTARE URBANĂ MUNICIPIUL ARAD ESTE UN ORAŞ DE GRANIŢĂ CU UN RIDICAT POTENŢIAL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ. STRATEGIA DE DEZVOLTARE ELABORATĂ DE AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE A FOST CONSTRUITĂ ÎN JURUL OBIECTIVULUI DE CREŞTERE A CALITĂŢII VIEŢII LOCUITORILOR ŞI A ATRACTIVITĂŢII MUNICIPIULUI ARAD PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI TURISM. Măsurile pe care administraţia locală şi-a propus să le întreprindă urmăresc dezvoltarea unei infrastructuri urbane şi de afaceri de calitate. În mod concret, planul de dezvoltare a oraşului include reabilitarea de drumuri, pasaje, parcări, reţele de utilităţi, dezvoltarea oportunităţilor de recreere şi de activităţi culturale, dezvoltarea serviciilor de sănătate, educaţie şi sociale, dar şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin construirea de parcuri şi zone industriale. Toate aceste investiţii au luat forma unor planuri de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung. Unul dintre instrumentele prin care se vor realiza obiectivele strategice propuse de autorităţile locale este Planul In- tegrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pe care municipiul Arad, ca pol de dezvoltare, l-a elaborat pentru a sta la baza proiectelor propuse spre finanţare în cadrul Regio - Axa Prioritară 1. Ca pol de dezvoltare urbană, municipiul Arad dispune de o alocare financiară în valoare de circa 14 milioane de euro. Sunt fonduri care ar urma să fie absorbite prin implementarea unui număr de şapte proiecte, toate elaborate deja, dintre care trei sunt în implementare, iar unul nu a fost încă depus. PATRU PROIECTE PENTRU INFRASTRUCTURA RUTIERĂ O prioritate a PIDU este rezolvarea problemelor pe care le prezintă, la momentul de faţă, infrastructura de circulaţie. Străzile înguste, cu capacitate redusă de preluare a fluxurilor de trafic, aglomerarea datorată în bună măsură şi traficului de tranzit, suprasolicitarea şi degradarea unor artere şi pasaje rutiere, blocajele şi timpii mari de aşteptare în zona centrală sunt doar câteva dintre problemele care au fost identificate la nivelul infrastructurii rutiere. Dovadă că rezolvarea acestor deficienţe este o prioritate, patru din cele şapte proiecte Regio, menţionate în PIDU, urmăresc investiţii în infrastructura rutieră. Prin implementarea lor se urmăreşte modernizarea şi reabilitarea unor artere, a trecerilor peste liniile de tramvai, reabilitarea unor pasaje rutiere pe care se desfăşoară principalele fluxuri de trafic şi crearea unor rute alternative la cele mai aglomerate străzi din oraş. INVESTIŢII PENTRU POPULAŢIA DEFAVORIZATĂ O altă prioritate este dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale. În acest domeniu, principalele probleme identificate se referă la numărul mare de pensionari în raport cu populaţia activă, veniturile foarte mici ale acestora, care nu le pot asigura un trai decent, nivelul scăzut de şcolarizare, mai ales în cazul unor categorii defavorizate, cum ar fi copiii de etnie rromă, abandonul şcolar în creştere şi dificultăţile de adaptare a unor copii şi tineri cu risc social. Pentru rezolvarea acestor probleme, autorităţile arădene au deja în implementare un proiect care va asigura reabilitarea infrastructurii sociale destinate persoanelor vârstnice. Cãtãlina JINGOIU SPAŢII VERZI ŞI ZONE DE AGREMENT Nu în ultimul rând, există o preocupare pentru modernizarea spaţiilor verzi, mai ales în zonele cu trafic intens, şi crearea unor zone atractive de agrement. De aceea, unul dintre proiectele PIDU urmăreşte reamenajarea unei zone pitoreşti de agrement din Arad, Parcul Pădurice.

7. 7SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 5.Modernizarea Centrului de zi pentru vârstnici Micălaca Centrul de zi oferă servicii multi- ple vârstnicilor, de la consiliere la asistenţă medicală, o masă zilnică pentru cei în dificultate, dar şi suport social în caz de îmbolnăvire prin vizite la domiciliu sau la spital. Dată fiind atractivitatea centrului, s-a impus realizarea unor lucrări de modernizare pentru creşterea gradului de confort şi pentru diversificarea activităţilor. Investiţia constă în reabilitarea termică a imobilului, montarea unor surse de ener- gie verde pentru încălzire, igieniza- rea spaţiilor, repararea acoperişului şi modernizarea grupurilor sanitare. Valoarea lucrărilor, demarate în luna august 2011, este de peste 440.000 de lei. 6.Reabilitarea pasajului rutier Micălaca Pasajul Micălaca, construit în 1980, face legătura între zona centrală a municipiului Arad şi zona Micălaca, asigurând accesul către DN 7 pe relaţia Deva. Pasajul este supus unui trafic foarte intens şi, pe parcursul duratei de funcţionare, s-a intervenit doar asupra carosabilului, nu şi asupra elementelor de structură. Proiec- tul Regio pentru reabilitarea pasajului, cu o valoare totală de 12 milioane de lei, urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a traficului urban, creşterea accesibilităţii zonei centrale a municipiului Arad dinspre Deva, reducerea timpilor de deplasare în trafic şi creşterea confortului pentru participanţii la trafic. Con- tractul pentru finanţarea proiectului a fost semnat în luna iunie 2011, iar procedurile de achiziţie publică sunt în derulare. 4.Reamenajarea zonei de agrement Pădurice Zona de agrement Pădurice este un spaţiu urban public cu o suprafaţă totală de 25.900 mp, întindere care include spaţii verzi şi un lac de agrement. Investiţia constă în reamenajarea peisagistică a parcului, reabilita- reamaluluilaculuicuscărişiparapete, iluminarea ambientală a aleilor, montarea de bănci şi coşuri de gunoi, precum şi amplasarea unei fântâni muzi- cale în lac. Fântâna muzicală va con- duce la creşterea atractivităţii parcului, reprezentând centrul de interes al acestuia. Proiectul a demarat în iunie 2011, când s-a semnat contractul, şi are o valoare de 9,3 milioane de lei. Regio în România 3.Legătură rutieră Câmpul Liniştii-Arad Realizarea acestei legături rutiere este o prioritate, deoarece pe acest traseu este posibilă dirijarea traficului greu şi descongestionarea unor artere ale oraşului. Investiţia constă în construcţia unui drum nou, în lun- gime de 1.131 metri. Prin realizarea drumului se va facilita dezvoltarea zonei industriale şi, implicit, se vor crea condiţii favorabile dezvoltării mediului de afaceri. Proiectul are o valoare totală de 11,5 milioane de lei, iar contractul a fost semnat în luna august 2011. 2.Amenajare treceri la nivel cu liniile de tramvai Proiectul urmăreşte reamenajarea a 25 de treceri la nivel cu liniile de tramvai, existente pe patru artere importante de circulaţie (str. Pădurii, Calea Radnei, str. N. Titu- lescu şi str. Petru Rareş). Impactul urmărit este acela de reducere a blocajelor în trafic, de creştere a fluidităţii circulaţiei şi de reducere a duratei de deplasare. Totodată, prin această investiţie se urmăreşte şi reducerea gradului de poluare. Proiectul are o valoare totală de 18,4 milioane de lei şi o durată de 18 luni, contractul de finanţare fiind semnat în luna august 2011. 1.Reabilitarea pasajului rutier Grădişte Situat în centrul oraşului Arad, pasajul Grădişte traversează un pachet de linii ferate din zona Gării Arad şi asigură accesul către Oradea, pe DN 71. Pasajul a fost construit în perioada 1975-1980 şi a fost consoli- dat în 1985, dar lipsa lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, precum şi intensificarea traficului au afectat starea tehnică şi funcţionalitatea obiectivului. Prin proiect, se vor face reparaţii la structura existentă, fără a-i aduce modificări. Proiectul, cu o valoare totală de 16,8 milioane de lei, are o perioadă de execuţie de 14 luni. Cererea de finanţare a fost depusă şi evaluată, contractul de finanţare fiind semnat în luna august 2011. Acţiuni concrete

8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8 conforme cu obiectivele programului. Doar aşa sunt atinse rezultatele aşteptate, impactul privind dezvoltarea socio-economică şi nivelul de absorbţie dorit. CE AR TREBUI SĂ FACĂ AUTORITĂŢILE ROMÂNE PENTRU A ACCELERA IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL? Încă de la începutul implementării Politicii Europene de Coeziune, capacitatea administrativă a institu- ţiilor publice centrale, regionale şi locale a fost, fără îndoială, un factor determinant pentru succesul acestei politici în interiorul statelor membre. Acest lucru este va- labil şi în cazul României. Tocmai de aceea au fost create fonduri de pre-aderare pentru ţările în curs de aderare. Aceste fonduri au oferit oportunitatea de a obţine exper- tiza şi capacitatea necesare pentru pregătirea implementării fondurilor structurale. Această expertiză trebuie utilizată acum, într-o manieră optimă, în folosul programelor aflate în derulare. NE PUTEŢI DA EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ DIN ALTE STATE MEMBRE UE? Nu există un model standard pentru a îmbunătăţi dezvoltarea regională şi nici pentru a dezvolta politici publice eficiente. Totuşi, există multe exemple practice şi rezultate ale evaluărilor din care putem învăţa. Comisia Europeană a dez- voltat o „bază de date didactică” în materie de proiecte de succes şi evaluări post-implementare a Politicii de Coeziune, cu scopul de a sprijini schimbul de bune practici între regiuni europene şi între state membre. Această bază de date con- ţine numeroase exemple de proiecte care ilustrează practici partene- riale de succes sau modalităţi prin care se pot promova şi implementa strategii şi politici complexe. Un bun exemplu de îmbunătăţire a guvernării şi de importanţă a parte- neriatului real este managemen- tul în cazul Programului Scoţiei de Acţiuni Inovative (SIAP). Un factor cheie al execuţiei de succes în cazul SIAP a fost crearea unui parteneri- CARE ESTE STADIUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL ÎN COMPARAŢIE CU ALTE PROGRAME OPERAŢIONALE DERULATE ÎN ROMÂNIA CU FONDURI STRUCTURALE? Execuţia unui program operaţional este evaluată prin instrumente care se referă la stadiul implementării proiectelor, reflectat în plăţile intermediare către beneficiari şi, în final, în rata de absorbţie a fondurilor alocate de Comisia Europeană. Deşi Programul Operaţional Regional este destul de avansat faţă de alte programe derulate în România - în acest moment rata de absorbţie este de 7,4%, aproape dublă faţă de nivelul mediu de absorbţie, la nivel naţional, la sfârşitul lunii iulie 2011 -, totuşi este cea mai slabă performanţă obţinută de un stat membru UE. Este important să se înţeleagă că absorbţia financiară nu este un scop în sine, ci mai degrabă un indica- tor privind stadiul în care proiectele sunt implementate. În acelaşi timp, numai având proiecte bine întocmite de la început, avem garanţia că se va atinge calitatea necesară unei bune implementări, Interviu cu Angela Martinez Sarasola „AUTORITĂŢILE ROMÂNE TREBUIE SĂ ÎŞI PERFECŢIONEZE ABILITĂŢILE REFERITOR LA CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ, ELABORAREA POLITICILOR ŞI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR” Şeful Unităţii pentru România, DG Regio, Comisia Europeană

9. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 9 Regio în România Exemple europene at pentru dezvoltare care a inclus toţi jucătorii-cheie din domeniul sistemului scoţian pentru inovare (guvern regional, manager de program şi beneficiari). Managerul programului a lucrat îndeaproape cu administraţia Guvernului scoţian. Ei au stabilit nivelurile de management şi structura de lucru pentru a asigura o conducere puternică şi o direcţie strategică programului, precum şi pentru a contribui la pre- cizarea obiectivelor şi proiectelor programului. O lecţie importantă a fost aceea că având manageri cu grade diferite de experienţă din partea tuturor părţilor implicate, în cadrul unui grup de coordonare şi al unor grupuri de dezvoltare, s-a creat un lanţ puternic de responsabili- tate în cadrul programului. CARE ESTE EXPERIENŢA PE CARE AUTORITĂŢILE ROMÂNE AU CĂPĂTAT-O, ÎN ULTIMII PATRU ANI, FOLOSIND FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE ŞI CUM POT ELE SĂ FOLOSEASCĂ ACEASTĂ EXPERIENŢĂ, MAI TÂRZIU? 2007-2013 este prima perioadă de programare pentru România. Experienţa dobândită în această perioadă de programare ar trebui folosită de autorităţile române pentru a îmbunătăţi performanţele în ceea ce priveşte aplicarea Politicii de Coeziune. Autorităţile române trebuie să îşi perfecţioneze abilităţile referitor la capacitatea administrativă, elaborarea politicilor şi implementarea proiectelor. Doar în acest fel greşelile din trecut pot fi depăşite, transformându-le în experienţă utilă în viitor. CE AR TREBUI SĂ FACĂ AUTORITĂŢILE LOCALE, CA BENEFICIARI AI PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, PENTRU O MAI BUNĂ IMPLEMENTARE A ACESTORA? Autorităţile locale sunt actori foarte importanţi în Politica de Coeziune şi în implementarea proiectelor. Mai întâi de toate, autorităţile locale sunt cele care aleg proiectele care să fie depuse şi dezvoltate la nivel local. În al doilea rând, sunt direct responsabile pentru pregătirea proiectelor la nivel tehnic, un aspect foarte important, pentru că de aici decurge o implementare facilă, ulterior. În al treilea rând, autorităţile locale,încalitatealordebeneficiari, sunt autorităţi contractante, şi de aici decurge responsabilitatea lor privind aplicarea corectă a regulilor şi principiilor în materie de achiziţii publice, fiind, astfel, actori-cheie în ceea ce priveşte asigurarea unei regularităţi a cheltuielilor din cadrul proiectelor. CE IMPRESII V-A LĂSAT VIZITA LA PROIECTUL PE CARE AŢI AVUT OCAZIA SĂ ÎL VEDEŢI ATUNCI CÂND AŢI PARTICIPAT LA COMITETUL DE MONITORIZARE DIN LUNA MAI A ACESTUI AN? Vă referiţi la proiectul de reabilitare a Palatului Culturii „Theodor Costescu” pe care l-am vizitat cu ocazia prezenţei în România la Co- mitetul de Monitorizare din 26- 27 mai 2011, de la Drobeta Turnu Severin. Consider că asemenea vizite sunt foarte folositoare, pentru că ne oferă prilejul de a vedea impactul direct şi concret pe care îl au investiţiile din fonduri structurale asupra dezvoltării regionale. Acest proiect este, într-adevăr, un exemplu de restaurare a patrimo- niului cultural din România şi de stimulare a dezvoltării locale. PUTEŢI FACE O COMPARAŢIE ÎNTRE EXPERIENŢA TIMPURIE PE CARE A AVUT-O SPANIA ÎN MATERIE DE UTILIZARE A FONDURILOR STRUCTURALE ŞI CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM ÎN ROMÂNIA, AVÂND ÎN VEDERE CĂ ACEASTA ESTE PRIMA DATĂ CÂND ŢARA NOASTRĂ BENEFICIAZĂ DE ACESTE FONDURI? PÂNĂ ACUM, SPANIA A ATRAS MAI MULŢI BANI DIN FONDURILE DISPONIBILE ŞI ARE ÎN DERULARE O MULŢIME DE PROIECTE DE INVESTIŢII. CE SFAT AŢI DA ROMÂNIEI PENTRU A EVITA SITUAŢIILE CE ÎNGREUNEAZĂ IMPLEMENTAREA PROIECTELOR? Experienţa utilizării fondurilor structurale este diferită în Spania şi România. Cu toate acestea, pot spune că Spania este un exemplu de stat membru care are o bună capacitate administrativă, ceea ce a facili- tat, în mare măsură, performanţa Spaniei în implementarea Politicii de Coeziune după aderarea la UE. CARE SUNT BENEFICIILE ROMÂNIEI ÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ DE PROGRAMARE, 2014-2020? Discuţiile privind următoarea peri- oadă de programare, 2014-2020, au început deja. Comisia Europeană a prezentat propunerile sale bugetare şi discuţiile vor continua în cadrul Consiliului şi Parlamentu- lui European. România va trebui să ţină cont de obiectivele strategiei Europa 2020 atunci când va dezvolta noile programe în cadrul Politicii de Coeziune. Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10 LA RÎCIU, ÎN JUDEŢUL MUREŞ, ŞCOLILE AU FOST MODERNIZATE CU BANI EUROPENI CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE A FOST, PENTRU AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE DIN CO- MUNA MUREŞEANĂ RÎCIU, O PRIORITATE STRATEGICĂ. ASTFEL, PRIN STRATE- GIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI RÎCIU PENTRU PERIOADA 2007-2013, MODERNIZAREA TUTUROR UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN LOCALITATE ESTE PROPUSĂ CA OBIECTIV PRIORITAR. Un prim pas a fost făcut în anul 2006, când s-au finalizat lucrările la corpul şcolii generale din localitatea Rîciu, unitate care a devenit una dintre cele mai moderne şcoli din mediul rural. REABILITAREA, O INVESTIŢIE IMPERATIVĂ Odată parcursă această etapă, a devenit imperativă reabilitarea celor- lalte două unităţi de învăţământ din comună, aflate în localităţile Sân- martinu de Câmpie şi Ulieş, pentru a corela necesităţile cu obiectivele strategiei de dezvoltare locală. Înainte de a obţine o sursă de finanţare pentru lucrările la cele două şcoli, Primăria Rîciu dispunea de proiecte tehnice, pentru reabilitarea celor două şcoli, şi de studii de fezabilitate realizate din fonduri bugetare puse la dispoziţie de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - dar nu avea resurse pentru a demara lucrările respective. În contextul reducerii cheltuielilor publice, în ultimii ani, ine- vitabil, finanţarea învăţământului a avut de suferit. Prin urmare, nu numai că nu s-a putut lua în considerare o alocare financiară bugetară pentru susţinerea unor investiţii de am- ploare în cele două şcoli din comuna Rîciu, dar nu au putut fi exe- cutate nici lucrările de întreţinere curentă. Astfel, situaţia infrastructurii unităţilor de învăţământ din localităţile Sânmartinu de Câmpie şi Ulieş s-a agravat, clădirile având deficienţe atât în ceea ce priveşte gradul de siguranţă, gradul de uzură al utilităţilor de bază, cât şi în ceea ce priveşte dotarea cu echipamente. Pe de altă parte, accesul dificil la educaţie al copiilor din cele două localităţi determina, în mod vizi- bil, o creştere a ratei abandonului şcolar, în special în rândul populaţiei de etnie rromă. Printre cauzele fenomenului s-au identificat capacitatea de şcolarizare insuficientă, lipsa condiţiilor de bună desfăşurare a orelor de curs, distanţele mari până la cea mai apropiată şcoală, starea în care se aflau şcolile, precum şi lipsa dotărilor cu echipamente IT. REGIO, SOLUŢIA PENTRU FINANŢARE Iniţiativa de a propune spre finanţare reabilitarea celor două spaţii şcolare, prin intermediul Regio, s-a conturat în anul 2008. Prin proiect, Modernizarea şcolilor din Rîciu, obiectiv strategic prioritar Regio în România Calitate în educaţie Elena OCEANU

11. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 11 23de luni a durat implementarea proiectului Regio în România Condiţii moderne beneficiarul a propus crearea unei infrastructuri şcolare moderne, cu o arhitectură adecvată secolului XXI pentru desfăşurarea procesului de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii actului educaţional şi asigurarea accesului tuturor elevilor la procesul de învăţământ, crearea unui cadru adecvat de educaţie în condiţii optime, dar şi asigurarea unor condiţii igienico-sanitare adecvate. SPAŢII MODERNIZATE, MOBILIER ŞI DOTĂRI NOI În mod concret, proiectul prevede, pentru cele două şcoli, realizarea unor lucrări de izolaţie termică, schimbarea integrală a acoperişului, înlo- cuirea tâmplăriei şi a pardoselilor, zugrăveli, dotarea cu mobilier şcolar nou (bănci, scaune şi dulapuri) şi dotarea cu aparatură IT, dar şi asigurarea de conexiune la internet. De asemenea, au fost prevăzute amenajarea de grupuri sanitare noi şi construirea de instalaţii de încălzire care să înlocuiască sistemul cu sobe de teracotă. Pentru Şcoala generală din Sânmartinu de Câmpie, a fost prevăzută şi o investiţie pentru ra- cordarea la sistemul de canalizare, iar, pentru Şcoala generală Ulieş, o microstaţie de epurare. Contractul de finanţare a proiectului de modernizare a celor două şcoli, cu bani din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi de la bugetul de stat, a fost semnat în septembrie 2009 şi s-a derulat pe o perioadă de 23 de luni, fără sincope. Singura problemă apărută în perioada derulării investiţiei a fost contractarea unor servicii de audit, întrucât nu au existat oferte pentru suma prevăzută în proiect. Procedurile s-au prelungit, ceea ce a impus încheierea a două acte adiţionale de prelungire a duratei de implementare de la 12 luni la 16 luni, şi apoi, la 23 de luni. ELEVII AU BENEFICIAT DE REZULTATELE PROIECTULUI ÎNCĂ DIN ANUL ŞCOLAR PRECEDENT Totuşi, elevii celor două şcoli au beneficiat deja de rezultatele proiectului, deoarece, încă din septembrie 2010, lucrările de modernizare erau finalizate, la fel şi achiziţia de mobilier şi echipamente IT. Astfel, anul şcolar 2010- 2011 a fost primul în care elevii din Sânmartinu de Câmpie şi Ulieş, au avut acces la condiţii moderne de educaţie. Rezultatele preconizate de beneficiar vor continua să fie contabili- zate şi în noul an şcolar. Practic, pe termen lung, este de aşteptat ca rata abandonului şcolar să intre pe un trend descendent, numărul elevilor înscrişi la cele două unităţi să se apropie de circa 300, iar ponderea elevilor de etnie rromă înscrişi la cursuri să crească de la 15% la 25%.

12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12 Regio în România Provocări majore ÎNVĂŢĂMÂNT RURAL COMPETITIV LA VÂLCELE, JUDEŢUL OLT ÎNVĂŢĂMÂNTUL RURAL DIN ROMÂNIA A FOST, ÎN ULTIMELE DOUĂ DECENII, SUPUS UNOR PROVOCĂRI MAJORE. CONFRUNTAT CU FENOMENUL CONTINUU AL SCĂDERII POPULAŢIEI DE VÂRSTĂ ŞCOLARĂ, CU LIPSA CADRELOR DIDACTICECALIFICATE,CUABSENTEISMUL ŞCOLAR, DAR ŞI CU O INFRASTRUCTURĂ DEPĂŞITĂ, ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE LA ŢARĂ A CONTINUAT SĂ FIE, TOTUŞI, EVALUAT DUPĂ ACELEAŞI CRITERII CA ŞI CEL DIN MEDIUL URBAN. Prin urmare, pentru a face faţă cerinţelor programei educaţionale a fost necesară derularea unor activităţi care să se raporteze per- manent la un sistem educaţional performant. Acolo unde acest lucru s-a întâmplat, vorbim despre exemple de succes în materie de modernizare a sistemului de învăţământ, acolo unde nu s-a ţinut pasul cu cerinţele şi standardele, am asis- tat la comasări sau chiar desfiinţări de unităţi şcolare, parte a unui curs firesc al reformelor sistemului de educaţie din România. PARTENERIAT ŞCOALĂ- ADMINSITRAŢIE LOCALĂ Cazurile în care autorităţile locale şi responsabilii de învăţământ şi-au unit eforturile pentru a asigura condiţiile de bază pentru activitatea şi performanţa şcolară nu sunt puţine. Dintr-o multitudine de exemple, ne oprim în materia- lul de faţă la Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Vâlcele, judeţul Olt. Învăţământul în această localitate are o istorie de peste un secol şi jumătate. Potrivit datelor păstrate în monografii, în comuna Vâlcele, prima şcoală s-a înfiinţat încă din anul 1838, pentru că localitatea avea peste 50 de familii, numărul minim necesar pentru înfiinţarea Elena OCEANU FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI PROIECT: Consolidare, reabilitare şi extindere Şcoala cu clasele I-VIII, sat Vâlcele, comuna Vâlcele, judeţul Olt BENEFICIAR: Unitatea administrativ teritorială Vâlcele VALOAREA PROIECTULUI 2.622.622 lei CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ A UE: 1.746.194 lei CONTRIBUŢIA FINANCIARĂ A GUVERNULUI ROMÂNIEI: 267.065 lei CONTRIBUŢIA PROPRIE A BENEFICIARULUI: 609.363 lei DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI 15.04.2010 DATA FINALIZĂRII PROIECTULUI: 14.06.2012 ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia AUTORITATE DE MANAGEMENT Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

13. 13 şcolilor săteşti. Astăzi, comuna are două şcoli şi trei grădiniţe, unităţi care primesc la cursuri peste 300 de şcolari şi preşcolari. TREI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT AU FOST REABILITATE Pentru a asigura condiţiile optime actului educaţional, autorităţile publice locale şi responsabilii de la nivelul învăţământului local, au făcut eforturi în ultimii ani, pentru a aduce infrastructura unităţilor de învăţământ din localitate la un nivel optim pentru cursurile desfăşurate în aceste spaţii. Cel puţin trei unităţi din comuna Vâlcele – o grădiniţă şi două şcoli – au trecut, în ultimii ani, printr-un amplu proces de reabilitare şi modernizare, parte a unor proiecte care au primit finanţări europene. INVESTIŢIE AMPLĂ LA ŞCOALA DE COORDONARE DIN VÂLCELE Unul dintre proiecte are în vedere consolidarea, reabilitarea şi extinderea şcolii cu clasele I-VIII din satul Vâlcele, care beneficiază de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional, Axa Prioritară 3. Costul investiţiei se ridică la 2,6 milioane de lei, din care contribuţia UE şi de la bugetul de stat este de circa 2 milioane de lei. Contractul pentru renovarea şcolii din Vâlcele, care are şi rol de coordonare pentru toate celelalte unităţi şcolare din comună, a fost semnat în aprilie 2010 şi are o perioadă de execuţie de 26 de luni. Proiectul prevede consolidarea spaţiului principal al şcolii şi extinderea spaţiilor pentru bibliotecă şi depozitarea pro- duselor alimentare din cadrul programului „Cornul şi laptele”. Reno- varea imobilului principal (corpul A) include refacerea tencuielilor, a pereţilor şi tavanelor, refacerea pardoselilor, înlocuirea tâmplăriei, dar şi îmbrăcarea pereţilor în lambriuri din lemn. De asemenea, se vor izola pereţii exteriori, se vor reface scările de acces şi va fi construită o rampă pentru persoane cu dizabilităţi motorii. Conform activităţilor proiectului, se vor desfăşura lucrări pentru asigurarea apei curente la grupurile sanitare, alimentarea cu apă potabilă a şcolii, canalizarea şi epurarea apelor reziduale. În plus, sălile de clasă vor beneficia de mobilier şcolar nou, iar spaţiile vor fi încălzite cu ajutorul unei centrale termice care va fi achiziţionată tot în cadrul proiectului. Pentru cel de-al doilea spaţiu inclus în proiectul de reabilitare (corpul C) este prevăzută realizarea unei copertine care va împiedi- ca pătrunderea apei în subsolul cor- pului A, dar îi va şi proteja pe elevi, pe timp de ploaie, atunci când ies în recreaţie. Eforturi conjugate Regio în România SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 ELEVII SE MUTĂ ÎN ŞCOALĂ, CEL TÎRZIU ÎN PRAG DE IARNĂ În momentul de faţă, stadiul lucrărilor de consolidare şi extindere se apropie de 64%. Constructorul şi beneficiarul încearcă să urgenteze lucrările, în aşa fel încât la debutul noului an şcolar, 2011-2012, elevii să poată fi mutaţi, din spaţiul provi- zoriu în care au învăţat anul trecut, în localul reabilitat al şcolii. Dacă acest lucru nu va fi posibil chiar de la începutul noului an şcolar, elevii vor avea acces la spaţiul complet reabilitat şi modernizat, cel mai târziu la în- ceputul iernii. 2,6milioane de lei pentru o şcoală modernă

14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14 Regio în România CAPACITĂŢI NOI DE ŞCOLARIZARE LA LICEUL DIN RĂCARI (DÂMBOVIŢA) MODULTRADIŢIONALDEORGANIZARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC A FĂCUT CA, DE-A LUNGUL TIMPULUI, ŞCOLILE DIN AŞEZĂRILE URBANE DE MICI DIMENSIUNI, SĂ FIE CENTRE DE INTERES NU NUMAI PENTRU LOCUITORII ORAŞELOR RESPECTIVE, CI ŞI PENTRU POPULAŢIA ŞCOLARĂ DIN COMUNELE LIMITROFE. Dar, ca să facă faţă cererii de şcolarizare, aceste unităţi au nevoie de investiţii atât în infrastructură, cât şi în dotări, scopul final fiind acela de a favoriza accesul la educaţie. ŞCOLILE DIN ORAŞELE MICI, CENTRE DE EDUCAŢIE POLARIZATOARE PENTRU COMUNELE LIMITROFE Unul dintre proiectele care sunt circumscrise acestui obiectiv este şi cel referitor la modernizarea Liceu- lui Teoretic „Ion Ghica” din oraşul Răcari, judeţul Dâmboviţa. Oraşul Răcariareînadministrarelocalităţile rurale Ghergheni, Mavrodin, Colacu, Ghimpaţi, Săbieşti, Bălăneşti şi Stăneşti. În oraş, dar şi în arealul limitrof, există un număr mare de familii de etnie rromă şi de familii dezavantajate social. În plus, reve- nirea acasă a multor familii care au lucrat în străinătate, ar putea acu- tiza, în perioada următoare problemele de ordin social. Adăugând la situaţia expusă şi factorii natu- rali, precum evoluţia demografică ce reflectă o creştere a natalităţii, este uşor de prognozat că, la nivelul învăţământului obligatoriu se va resimţi, în anii următori, o cerere în creştere pentru spaţii de învăţământ şi pentru servicii educaţionale. Por- nind de la aceste premise, Primăria Răcari a iniţiat un proiect de reabilitare, modernizare şi extindere a Lice- ului Teoretic „Ion Ghica” din localitate. SPAŢII ŞCOLARE EXTINSE, TEREN DE SPORT MULTIFUNCŢIONAL Prin proiect s-a propus reabilitarea şi modernizarea spaţiilor şcolare, extinderea construcţiei existente, amenajarea unui teren multifuncţional de sport, precum şi împrejmuirea întregului spaţiu al liceului. De asemenea, au fost incluse dotări cu echipamente de labo- rator, achiziţie de echipamente IT şi dotări pentru bibliotecă şi sala de lectură. Proiectul, semnat în iunie 2010, beneficiază de o finanţare de peste 7 milioane de lei, din fonduri europene şi de la bugetul de stat, şi are o perioadă de implementare de 17 luni. Demarate în februarie 2011, lucrările de construcţie se apropie de final. Prin proiectul de extindere a fost construit un corp nou de clădire, alipit construcţiei existente, imobil care va adăposti două laboratoare (de fizică şi de biologie), un cabinet psihologic, o bibliotecă cu sală de lectură şi o sală multifuncţională. Terenul multifuncţional de sport a fost realizat prin amenajarea a trei suprafeţe sportive - de handbal, de baschet şi de tenis -, precum şi a unor tribune şi a aleilor pietonale de acces. Terenul dispune şi de o instalaţie de nocturnă. În plus, au fost create alei carosabile şi un spaţiu de parcare cu 18 locuri. ECHIPAMENTE MODERNE PENTRU ACTIVITĂŢI ŞCOLARE O ultimă etapă a proiectului prevede achiziţia de echipamente, procedurile de achiziţie publică fiind în desfăşurare. Cu un buget de 209.885 lei, vor fi achiziţionate 5 calculatoare, mobilier pentru laboratoare, pentru bibliotecă şi sala de lectură, precum şi dotări pentru sala de festivităţi (videoproiector, retroproiector, ecran de proiecţie şi sistem audio). De asemenea, pentru buna desfăşurare a activităţilor sportivecaresevordesfăşurapenoul teren de sport, vor fi achiziţionate echipamentele necesare (porţi de handbal mobile, coşuri de baschet şi fileu pentru terenul de tenis). Echipa de implementare a proiectului de la Liceul Teoretic „Ion Ghica” din Răcari preconizează că investiţia se va finaliza în jurul datei de 15 octombrie 2011, când vor fi deja insta- late şi echipamentele achiziţionate prin proiect, astfel încât elevii să poată utiliza cât mai repede noile spaţii şcolare. PACCIT Şcoli polarizatoare Cãtãlina JINGOIU

15. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 15 Regio în România LICEENII DE LA „SZEKELY MIKO”, DIN JUDEŢUL COVASNA, VOR AVEA SALĂ ŞI TEREN DE SPORT COLEGIUL „SZEKELY MIKO” ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE ŞI MAI VECHI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN JUDEŢUL COVASNA. SITUAT ÎN CENTRUL ISTORIC AL MUNICIPIULUI SFÂNTU GHEORGHE, ÎNTR-UN ANSAMBLU DE CLĂDIRI ÎN CARE CEL MAI VECHI IMOBIL DATEAZĂ DIN 1870, LICEUL COVĂSNEAN AVEA NEVOIE DE O REABILITARE COMPLETĂ PENTRU A FI ÎMBUNĂTĂŢITE CONDIŢIILE DE STUDIU OFERITE CELOR PESTE 1.300 DE ELEVI AI UNITĂŢII. REABILITĂRI, EXTINDERI, RECOMPARTIMENTĂRI Ansamblul care formează colegiul a fost serios avariat în urma cutre- murelor din 1940 şi 1977. Chiar dacă, de-a lungul timpului, s-au mai derulat lucrări de consolidare, se impu- nea reabilitarea integrală a spaţiilor şcolare pentru a oferi condiţii optime de funcţionare instituţiei de învăţământ. Investiţia era cu atât mai necesară, cu cât modul în care era construit liceul şi felul în care erau dispuse instalaţiile aferente făceau ca ansamblul să fie, de fapt, o îngrămădire a unor amenajări ade- sea incoerente sau de neutilizat. Această stare de fapt se repercu- ta asupra activităţii din colegiu, în sensul că exploatarea clădirilor era anevoioasă şi, în acelaşi timp, cos- tisitoare. În plus, ansamblul liceal ducea o lipsă acută de spaţiu, pentru că nu exista o curte în care elevii să se relaxeze în recreaţii şi niciun teren de sport. Mai mult, clădirile în care funcţionau sala de festivităţi şi biblioteca erau total nepotrivite rolului acestora. De exemplu, biblioteca era amplasată în spaţiul unei bucătării, iar sala de festivităţi era înghesuită în sala de mese a fostei cantine. Pentru o instituţie de învăţâmânt liceal de prestigiu toate aceste probleme au făcut ca lucrările de reabilitare, extindere şi modernizare să fie nu numai necesare, ci şi urgente. 9 MILIOANE DE LEI PENTRU MODERNIZAREA SPAŢIILOR LICEULUI Oportunitatea de finanţare a proiectului de reabilitare a apărut în cadrul Programului Operaţional Re- gional, Axa Prioritară 3, DMI 3.4 Re- abilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă. Oportunitatea a fost valorificată de autorităţile publice locale, respectiv Primăria Sf. Gheorghe care este beneficiara unei finanţări Regio în valoare de peste 9 milioane de lei, pentru modernizarea spaţiilor în care funcţionează colegiul. Proiec- tul prevede reabilitarea complexu- lui de clădiri, amenajarea sălii de sport, dar şi a unui teren de sport, 5noi săli de clasă create prin mansardarea unuia dintre corpurile clădirii Cãtãlina JINGOIU Spaţii optime

16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16 Regio în România Amenajări adecvate pe acoperişul uneia dintre clădiri, mutarea sălii de festivităţi şi a bi- bliotecii în spaţii adecvate, precum şi amenajarea unor spaţii verzi. În plus, prin proiect, se urmăreşte dotarea şi echiparea Colegiului „Szekely Miko” cu echipamente IT şi echipamente sportive. Nu în ultimul rând, se va asigura şi o mai bună eficienţă energetică a spaţiilor, în urma lucrărilor. Planificarea lucrărilor de reabilitare, extindere şi modernizare a spaţiilor şcolare, a fost gândită în mai multe etape. SPAŢII ŞCOLARE SUPLIMENTARE DUPĂ PRIMA ETAPĂ A PROIECTULUI Cea mai veche aripă a Colegiului „Szekely Miko”, compusă din parter şi două etaje, a fost in- clusă într-o primă etapă, fina- lizată în septembrie 2010. Odată cu renovarea acestui corp de clădire şi cu mansardarea lui s-au creat încăperi noi. Este vorba despre cinci săli de clasă care erau absolut necesare pentru ca elevii să nu mai înveţe în spaţii neîncăpătoare. SALĂ DE SPORT LA SUBSOL, TEREN DE SPORT PE ACOPERIŞ Odată rezolvată problema spaţiului şcolar, proiectul a continuat cu cea de-a doua etapă care prevede lucrări la un al doilea corp al ansamblului. Este vorba despre un imobil care va găzdui, la subsol, sala de sport şi vestiarele, iar la nivelul următor, sala de festivităţi. Pe acoperişul acestui imobil va fi ame- najat un teren de sport. În cadrul aceluiaşi corp de clădire, dar având o intrare separată, biblioteca liceului va fi găzduită la demisol şi nivelul unu. Lucrările de consolidare sunt deja finalizate, iar constructorul lucrează, în prezent, la finisajele interioare şi exterioare, precum şi la amenajarea instalaţiilor interioare, termenul de finalizare fiind fixat înaintea debu- tului noului an şcolar. Tot pînă atunci se vor finaliza şi lucrările la noua sală de sport, obiectiv pentru care termenul limită a fost devansat, astfel încât să poată fi dat în folosinţă odată cu începerea cursurilor. Proiectul de reabilitare de la Cole- giul Szekely Miko urmează să se încheie, conform contractului, în martie 2013. Lucrările efective se vor finaliza, însă, mai devreme. Conform proiectului, în perioada următoare vor fi amenajate curtea liceului şi spaţiile verzi. Eficienţă energetică sporită cu 5%, în urma reabilitării 1.306elevi, beneficiari ai investiţiei

17. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 17 Regio în România ŞCOALA „I.G. DUCA” DIN PETROŞANI, HUNEDOARA, O UNITATE CARE A ADUS VIITORUL ÎN PREZENT ELEVII DISPUN DE SPAŢII MODERNE ŞI DE TEHNOLOGIE PERFORMANTĂ ŞCOALA „I.G. DUCA” DIN MUNICIPIUL PETROŞANI ESTE UNA DINTRE CELE MAI MARI, DAR ŞI CELE MAI VECHI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN REŢEAUA JUDEŢULUI HUNEDOARA. CU O TRADIŢIE DE PESTE ŞAPTE DECENII, INSTITUŢIA S-A REMARCAT DE-A LUNGUL TIMPULUI PRIN ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE, PRIN PERFORMANŢELE DASCĂLILOR ŞI DIPLOMELE ŞI DISTINCŢIILE OBŢINUTE DE ELEVII DIFERITELOR GENERAŢII CARE AU FRECVENTAT CURSURILE ACESTEI ŞCOLI. SPAŢII LIMITATE, SOLICITĂRI DE ŞCOLARIZARE NUMEROASE Şcoala „I.G. Duca” cuprinde mai multe forme de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial şi suplimentar de muzică. În prezent, unitatea de învăţământ are un număr total de 1.239 de elevi care învaţă în două corpuri de clădire. Faptul că unitatea de învăţământ este una dintre cele mai căutate, statut pe care îl datorează performanţelor şcolare obţinute în timp, este dovedit şi de solicitările privind în- scrierea elevilor în această şcoală, solicitări care se fac, în fiecare an, anticipat. În condiţiile unui asemenea re- nume, era absolut necesar ca unitatea de învăţământ să se ridice la standarde înalte şi în ceea ce priveşte condiţiile de desfăşurare a procesului educaţional. Pentru a îmbunătăţi aceste condiţii, a fost iniţiat proiectul „O şcoală pentru viitor”, proiect care a obţinut o finanţare nerambursabilă din fonduri europene în valoare de circa 5,7 milioane de lei şi care a primit undă verde în decembrie 2009, când a fost semnat contractul de finanţare. SPAŢII ŞCOLARE ŞI TEREN DE SPORT, REABILITATE Proiectul de investiţii a prevăzut atât activităţi de reabilitare a celor două localuri ale şcolii, pentru exploatarea durabilă a acestora, în vederea conservării şi utilizării de către generaţiile viitoare, cât şi activităţi care au urmărit crearea unei baze materiale moderne şi utile atât elevilor, cât şi dascălilor. Spaţiile în care funcţionează şcoala hunedoreană datează din 1936. Ţinând cont de vechimea şi stadiul de degradare a acestora, prin proiect s-au propus lucrări de modernizare şi reabilitare. Astfel, la sediul vechi al şcolii au fost în- locuite tâmplăria cu una nouă, din lemn stratificat, cu geam termo- pan, dar şi instalaţiile de încălzire. Această investiţie a asigurat o mai mare autonomie energetică a clădirii, reducându-se costurile cu încălzirea. Pentru acelaşi imobil au fost prevăzute şi lucrări de consolidare a grinzilor şi planşeului de la demisol, dar şi a scărilor de acces, lucrări care se impuneau ca urmare a degradărilor considerabile constatate şi printr-un raport de expertiză tehnică. Nu în ultimul rând, sălile de clasă şi holurile au beneficiat de schimbarea pardoselilor învechite şi degradate, care au fost înlocuite cu tarchet (covor PVC). Cãtãlina JINGOIU Standarde înalte

18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18 Şcoală şi tehnologie Regio în România Pentru sediul nou, proiectul a inclus reabilitarea acoperişului, modernizarea instalaţiei termice, instala- rea tarchetului şi a unor lambriuri în sălile de clasă. În plus, tot ca investiţie în proiect, a fost prevăzută şi reabilitarea terenului de sport. Aceasta era necesară, întrucât se afla într-o stare avansată de degradare şi, la momentul respectiv, era singurul loc unde se puteau desfăşura activităţile sportive. În- tre timp, şcoala a beneficiat de o altă investiţie care a făcut posibilă construirea unei săli de sport, dar terenul reabilitat constituie, în continuare, o alternativă pentru activităţile sportive din timpul verii şi primăverii. ECHIPAMENTE IT ŞI INTERNET ÎN TOATE SĂLILE DE CLASĂ Separat de investiţia pentru modernizarea spaţiilor şcolare, Şcoala „I.G. Duca” a beneficiat, în cadrul aceluiaşi proiect, de finanţare pentru achiziţionarea de echipamente IT şi sisteme de internet care fac din unitatea şcolară una dintre cele mai moderne şcoli din ţară. Pentru fiecare dintre cele 54 de săli de clasă s-au achiziţionat câte un laptop, un videoproiector cu ecran pentru proiecţii, un copiator multifuncţional (prevăzut şi cu imprimantă) şi o tablă inteligentă. În plus, toate spaţiile şcolii dispun acum de o reţea informatică cu sistem wireless. O asemenea achiziţie, pentru o şcoală, pare mai degrabă un vis, la nivelul infrastructurii şcolare din România. Importanţa ei este, însă, de ne- contestat, în secolul vitezei, când pregătirea elevilor se poate eficien- tiza cu ajutorul mijloacelor de informare şi de multiplicare a informaţiei, existente chiar în clasa de curs. TEHNOLOGIE ÎNALTĂ PENTRU ELEVI Prin proiectul „O şcoală pentru viitor”, în fiecare sală de clasă a Şcolii „I.G. Duca”, a fost montată câte o tablă inteligentă, de forma unui ecran de mari dimensiuni, funcţională într-un sistem care include un computer cu acces la internet şi un videoproiector. Utilizatorul poate folosi tabla inteligentă, prin comandă tactilă sau cu ajutorul unor markeri speciali. Senzorii din ecran preiau comanda tactilă şi o transmit computerului. Practic, tabla inteligenă poate fi folosită pentru a îndeplini rolul de comandă al tastaturii, iar, ulterior, imaginea oferită de computer este proiectată pe ecranul tablei. Prin intermediul acestei tehnologii, elevul nu mai trebuie să se deplaseze la computer, ci îl poate folosi de la distanţă, dân- du-i comenzi cu ajutorul tablei. Sistemul converteşte scrisul de mână în scris electronic, iar rezultatul poate fi salvat, tipărit sau trimis prin e-mail.

19. 19 Investiţii pentru viitor SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 ŞCOALA DIN BISTRIŢA BÂRGĂULUI, JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD, PRINTRE PRIMELE DIN ŢARĂ REABILITATE CU FONDURI REGIO ŞCOALA GENERALĂ NR. 2 DIN BISTRIŢA BÂRGĂULUI ESTE UNA DINTRE PRIMELE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN ROMÂNIA REABILITATE CU FONDURI STRUCTURALE ALOCATE PRIN PROGRAMUL REGIO, AXA PRIORITARĂ 3. Proiectul de modernizare a celor două corpuri de clădire care formează localul şcolii din localitatea bistriţeană s-a derulat în perioada septembrie 2009 - septembrie 2010 şi a avut o valoare eligibilă de circa 3 milioane de lei. Prin proiectul Regio, Primăria din Bistriţa Bârgăului şi-a propus extinderea şi modernizarea spaţiului şcolii. Necesitatea investiţiei a fost determinată, în primul rând, de starea precară şi gradul avansat de uzură al celor două imobile în care se desfăşurau cursurile. Acoperişul clădirilor era deteriorat, ceea ce făcea ca, la fiecare ploaie, să se in- filtreze apa în pereţi, tâmplăria era veche şi nu mai asigura o termoizo- lare corespunzătoare, încălzirea era asigurată cu sobe de teracotă care aveau nevoie de recondiţionări în fiecare an. În plus, aprovizionarea cu apă a elevilor era asigurată cu ajutorul unor butoaie din lemn, ceea ce crea riscul îmbolnăvirii pentru şcolari. Nu în ultimul rând, grupurile sanitare (latrine) amenajate în curtea şcolii erau improprii şi creşteau riscul unor îmbolnăviri din cauza condiţiilor igienico-sanitare improprii. Proiectul Regio propus spre finanţare a avut şi o componentă care a urmărit dotarea tehnică şi cu material didactic a şcolii, întrucât majoritatea mate- rialelor de care unitatea dispunea erau învechite şi uzate. UN PROIECT COMPLEX ŞI COMPLET Prin proiectul propus de Primăria din Bistriţa Bârgăului s-a solicitat finanţare pentru supraetajarea unuia dintre localuri, care găzduieşte cursurile din învăţământul primar, dotarea cu echipamente IT şi materiale didactice. Investiţia, aşa cum a fost concepută în ansamblul său, a urmărit să asigure suficient spaţiu pentru o activitate educaţională normală. Astfel, prin extinderea spaţiului şcolar, cel mai important beneficiu obţinut a fost acela că elevii ciclului primar nu mai sunt obligaţi să înveţe în două schimburi, aşa cum se întâmpla în trecut, din cauza numărului insuficient de săli de clasă. Pe de altă parte, spaţiile reabilitate şi noile dotări au creat premisele creşterii accesului la educaţie al copiilor din Bistriţa Bârgăului, în condiţiile unei creşteri demografice constante. CLĂDIRI REABILITATE, CENTRALĂ ŞI GRUPURI SANITARE NOI Lucrările realizate, în cadrul proiectului, pentru modernizarea spaţiului şcolar au vizat două corpuri de clădire. La primul dintre ele, un imobil fără etaj, s-au con- solidat fundaţia şi planşeul, s-a schimbat acoperişul, s-a înlocuit tâmplăria şi au fost izolate termic sălile de clasă. În cazul celui de-al doilea local, în regim P+1, etajul care era construit din material lem- nos a fost dezasamblat pentru a fi refăcut pe structură din zidărie. Celelalte lucrări au urmărit izolarea pereţilor exteriori cu polistiren ex- trudat, înlocuirea tâmplăriei, pla- carea pereţilor sălilor de clasă cu plăci de rigips şi realizarea unui nou Elena OCEANU

20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20 Efecte vizibile Regio în România acoperiş. De asemenea, pentru am- bele spaţii şcolare au fost prevăzute amenajări de jgheaburi şi burlane, dar şi realizarea de trotuare pe circumferinţa şcolii. Investiţia a fost completată de oganizarea unor spaţii de interi- or pentru grupurile sanitare care au fost amenajate, astfel încât să răspundă cerinţelor necesare pentru autorizarea sanitară a unităţii şcolare. Spaţiile au fost placate cu gresie şi faianţă şi au dispus de toate dotările în ceea ce priveşte instalaţiile sanitare. O altă achiziţie importantă a fost centrala termică pe combustibil solid care a permis renunţarea la sobele din teracotă. Centrala a fost instalată într-un spaţiu adiacent şcolii, nou construit, cu finanţare asigurată prin acelaşi proiect. Alte lucrări au vizat amenajarea aleilor de circulaţie din jurul şcolii, a spaţiilor verzi, precum şi îm- prejmuirea terenului şcolii cu un gard de sârmă, în timp ce gardul din faţa şcolii a fost realizat din ele- mente prefabricate ornamentale. MOBILIER NOU ŞI ERGONOMIC ÎN SĂLILE DE CLASĂ În proiectul Regio destinat Şcolii din Bistriţa Bârgăului a fost prevăzută şi achiziţia de mobilier nou pentru sălile de clasă, pentru cancelaria şcolii şi pentru laboratoare. S-au cumpărat, de asemenea, dulapuri pentru săli şi laboratoare, mobilier specific pentru sala de gimnastică şi pentru sălile de grădiniţă care funcţionează tot în localul şcolii. La fel de importantă este şi achiziţia de echipamente electronice şi IT. Sălile de clasă beneficiază, după implementarea proiectului, de 15 computere cu sisteme de opera- re şi licenţele aferente, o tablă electronică, un videoproiector şi cărţi de specialitate. Imaginile proiectate pe tabla electronică sunt tridimensionale si sunt vi- zualizate de şcolari cu ajutorul ochelarilor 3 D. Această tehnologie este folosită mai ales la orele de fizică, geometrie şi biologie, facilitând înţelegerea cu ajutorul proiecţiilor tridimensionale. Achiziţia de materiale didactice noi a inclus hărţi, planşe şi mu- laje, precum şi aparatură audio- video. „Procesul instructiv-educativ s-a îmbunătăţit simţitor prin amenajarea de laboratoare şi cabinete în care acesta se desfăşoară la un nivel calitativ ridicat. Prin reabilitare, s-a mărit spaţiul destinat învăţământului, ceea ce a dus la obţinerea unor rezultate mai bune la învăţătură, deoarece elevii sunt mult mai odihniţi. Au fost create două grupe de grădiniţă unde preşcolarii desfăşoară activităţi recreative în condiţii foarte bune.” Director al ªcolii Gen. nr. 2 BistriþaDirector al ªcolii Gen. nr. 2 Bistriþa Bârgãului, Prof. ViorelBârgãului, Prof. Viorel IANIªIANIª „Foarte important este faptul că nu se mai învaţă în două schimburi şi şcoala dipune de săli de clasă suficiente. Pentru elevii din ciclul primar, mersul la şcoală după-amiază era foarte obositor şi iarna când, la terminarea orelor, era deja întuneric, noi, părinţii, trebuia să aşteptăm copiii şi să-i însoţim spre casă. Pot spune că sunt foarte mulţumită de condiţiile create pentru copiii noştri.” Ancuþa POP, pãrinteAncuþa POP, pãrinte „Acum avem căldură, băi moderne, săli de clasă luminoase şi călduroase, mobilier nou, sală de sport, laboratoare, cabinete, calculatoare, trebuie doar ca noi să profităm de toate astea, să învăţăm bine şi să avem grijă de ele.” Diana POP, elevã în clasa a III-a.Diana POP, elevã în clasa a III-a.

21. 21 Iniţiative sociale Bani europeni în Uniunea Europeană SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 ABILITATEA DE A FI IMPLICAT ŞI DE A FI ACTIV CA LOCUITOR AL UNEI COMUNITĂŢI DEVINE DIN CE ÎN CE MAI IMPORTANTĂ ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR RAPIDE CARE SE PRODUC LA NIVELUL AŞEZĂRILOR URBANE. DIN PĂCATE, ACESTE ABILITĂŢI SE POT LOVI DE PIEDICI CONCRETE CARE CONDUC LA IZOLARE SOCIALĂ. De pildă, în multe din cartierele oraşului Rotterdam, un număr mare de rezidenţi duc lipsă de competenţe lingvistice în olandeză, ceea ce îi împiedică să participe, în calitate de actori sociali, la activitatea comunităţii în care trăiesc. În acest context, un proiect dedicat copiilor, Studioul de Limbă şi Media „De Maakwereld”, s-a dovedit a fi deja un succes real în îmbunătăţirea atât a competenţelor lingvistice, cât şi a capacităţii de interacţiune socială. Proiectul, derulat prin intermediul Fondului European pentru Dezvol- tare Regională, cu o contribuţie a Uniunii Europene de 298.541 euro, a atras, în perioada august 2002- decembrie 2006, peste 10.000 de participanţi. De la demararea proiectului De Maakwereld, 60 de studenţi le-au predat copiilor, iar acest concept al proiectului le-a permis să ia parte, în mod activ, la provocările sociale şi economice. Au fost create şapte locuri de muncă pentru studenţi şi, totodată, un număr similar de vizite de schimb de experienţă s-au adăugat la dinamica proiectului. COMPETENŢELE LINGVISTICE, UN INSTRUMENT UTIL Nivelul redus de competenţe lingvistice poate deveni un obsta- col serios pentru implicarea activă în viaţa locală. „Maakwereld” (un cuvânt inventat de către copii în cadrul proiectului) este un atelier / studio din cartierul Oude Noorden al oraşului Rotterdam. Pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile, copiii au luat parte la activităţi cre- ative şi distractive care i-au ajutat să înveţe, mult mai uşor, olan- deza. În total, au fost desfăşurate 64 de activităţi culturale, care au inclus realizarea de broşuri, ziare, materiale TV. Totodată, proiectul a avut o importantă componentă care s-a bazat pe activitatea de creaţie, copiii fiind stimulaţi să compună poezii, cântece sau să interpreteze diferite roluri. Distracţia a fost catalizatorul reuşitei proiectului, cunoscut fiind faptul că micuţii se exprimă mai uşor atunci când se bucură. Creaţiile lor, de asemenea, au insuflat un senti- ment de mândrie şi au stimulat în- crederea în forţele proprii. CONVERSAŢII COPILĂREŞTI Pentru a dezvolta gândirea copiilor, fiecare sesiune a început cu o experienţă familiară, de exemplu, o discuţie în grup în care fiecare copil a fost rugat să descrie primul lucru pe care l-a făcut în acea zi. Ca atare, au învăţat să se concen- treze mai bine. Tehnologia, de asemenea, a intrat în joc - de exemplu, micuţilor li s-au pus la dispoziţie calculatoare pentru a scrie poezii scurte legate de experienţa lor. Biroul de presă pentru copii a fost, de asemenea, un element important, iar copiii din proiect au COPIII ŞI ARTA COMUNICĂRII URBANE Dan CÃRBUNARU

22. www.inforegio.ro22 Metodă exemplu Bani europeni în Uniunea Europeană cooperat printr-un alt program cu finanţare europeană, URBAN II, cu Cineac Noord, companie de televiziune olandeză, prin intermediul căruia copiii s-au intervievat între ei sau au luat interviuri unor rezidenţi sau funcţionari publici pe probleme de interes civic, cum ar fi curăţenia urbană. TEREN DE JOACĂ DIN MATERIALE RECICLATE Proiectul De Maakwereld continuă să se deruleze prin Fundaţia pentru Copii Meidoorn, un centru social- artistic pentru copiii din Rotter- dam. Potrivit site-ului http:// kinderparadijs.net, activităţile se desfăşoară într-o clădire-şcoală. Fundaţia beneficiază de un atelier de lucru pentru activităţi, o grădină şi un incitant teren de joacă construit din materiale reciclate. Echi- pa este formată din profesionişti bine instruiţi din diferite disci- pline predate în şcoală. Activităţile Fundaţiei se desfăşoară pentru şcoli, dar şi alte organizaţii, cum ar fi asociaţiile pentru locuinţe, bibli- oteci, organizaţii de copii şi cele implicate în programe tip after- school. Copiii pot opta pentru tea- tru, activităţi în natură, muzică, artă, dans, arte vizuale sau lecţii de gătit. PROIECT PREMIAT LA EUROCITIES AWARDS Eforturile depuse de iniţiatorii proiectului au fost răsplătite, în 2004, în cadrul competiţiei Eurocities Awards 2004, găzduită la Viena, a cărei temă a fost conştientizarea publică şi promovarea dimensiunii sociale în oraşe. Copiii din programul De Maakwereld, alături de Cineac Noord, care pro- duce un program de televiziune, au obţinut premiul al doilea, cu un videoclip realizat la un centru local pentru persoanele fără adăpost din Rotterdam. Copiii au intervievat persoane fără adăpost, iar cu această oca- zie au învăţat cât de importantă este comunicarea în înţelegerea reciprocă. Eurocities Awards este un concurs anual, deschis celor 118 oraşe care fac parte din reţeaua Eurocities. TOT MAI MULTE ŞCOLI PREIAU METODA MAAKWERELD Puterea efectelor acestui proiect a constat în atenţia acordată la nivel personal şi contactul real atât cu copiii, cât şi cu părinţii lor. Prin sprijinul acordat de o companie de construcţii de locuinţe, programul se derulează în continuare. În plus, aproape fiecare şcoală primară din acest cartier şi din ce în ce mai multe şcoli din alte părţi ale oraşului, folosesc această metodă pentru a îmbunătăţi utilizarea limbii olandeze. „De Maakwereld m-a ajutat să mă exprim pe hârtie şi poezia a devenit o parte din mine. Maakwereld m-a făcut să îmi dau seama că limba este cheia pentru dezvoltare. Dacă ştiţi limba, puteţi dobândi cunoştinţe”, afirmãafirmã JERNEYJERNEY LOUWERSELOUWERSE fost student aflat în practicã în proiectul Defost student aflat în practicã în proiectul De Maakwereld, în perioada 2004-2005.Maakwereld, în perioada 2004-2005. http://kinderparadijs.net http://ec.europa.eu Sursa:

23. 23 Oportunităţi de studiu Bani europeni în Uniunea Europeană SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 VIAŢA PE O INSULĂ POATE FI, DE MULTE ORI, O PROVOCARE GREA DIN CAUZA IZOLĂRII GEOGRAFICE ŞI A INFRASTRUCTURII DISPONIBILE. DE ACEEA, UNIUNEA EUROPEANĂ, PRIN POLITICA DE COEZIUNE, RESPECTIV PRIN INTERMEDIUL PROGRAMELOR OPERAŢIONALE FINANŢATE DIN FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (FEDR), A STABILIT CA REGIUNILE ÎNDEPĂRTATE SĂ BENEFICIEZE DE MĂSURI SPECIFICE ŞI DE O FINANŢARE SUPLIMENTARĂ PENTRU A COMPENSA RĂMÂNERILE ÎN URMĂ CAUZATE DE MAI MULTE FENOMENE, PRECUM DISTANŢA MARE FAŢĂ DE ZONELE DEZVOLTATE, INSULARITATEA, SUPRAFAŢA MICĂ, RELIEFUL ŞI CLIMATUL DIFICIL ETC., CARE PREJUDICIAZĂ DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ. Insula Bornholm, situată în est-ul Danemarcei, în Marea Baltică, este un astfel de exemplu. Una dintre problemele observate de-a lungul timpului a fost aceea că este foarte greu să atragi studenţi şi profe- sori pentru a desfăşura o activitate universitară, constantă, într-un asemenea loc. Cu toate acestea, cu ajutorul fondurilor europene, un proiect al Academiei din Bornholm a reuşit să dezvolte o gamă mai largă de cursuri, facilităţi de predare şi chiar un mediu mai atractiv pentru cei care vor să studieze, la nivel universitar. Programul s-a desfăşurat cu sprijin financiar alocat din FEDR, în perioada 2000 – 2006, contribuţia UE fiind de 1,6 milioane de euro. IZOLATĂ, DAR INTEGRATĂ Nivelul ridicat al calităţii învăţă- mântului superior din Bornholm este privit ca un factor determinant în dezvoltarea comunităţii de pe insulă, asigurând dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere şi integrarea deplină a regiunii în piaţa naţională şi internaţională. Nevoia regiunii de a avea cetăţeni bine instruiţi şi cu înaltă calificare a devenit astfel o prioritate. Pro- iectul derulat cu sprijin european a urmărit să ofere facilităţi de predare pentru mai multe instituţii, care organizează cursuri în domeniul educaţiei, consilierii şi asistenţei sociale în educaţie. Proiectul integrează Centrul Studen- ţesc Snorrebakken şi Centrul de Resurse Educaţionale. Pe lângă diversificarea ofertei educaţionale, proiectul oferă cadrelor didactice servicii de formare, dar şi mate- rialele necesare instruirii pentru toate instituţiile de învăţământ de pe insulă. Unităţile de învăţământ superior din Bornholm sunt conectate la numeroase instituţii de învăţământ mai mari din alte zone ale ţării, asigu- rând un nivel superior de educaţie pe insulă, nivel care, altfel, nu ar fi atins. Extinderea Centrului Peda- gogic existent a însemnat că oamenii care trăiesc pe insulă au acum posibilitatea de a alege dintr-o gamă mai mare de cursuri şi nu mai sunt nevoiţi să părăsească insula pentru a le frecventa pe cele de interes. TINERII DE PE INSULA BORNHOLM (DANEMARCA) POT STUDIA LA EI ACASĂ ŞANSA LE-A FOST OFERITĂ PRIN DIVERSIFICAREA CURSURILOR UNIVERSITARE, ÎN URMA UNUI PROIECT CU FINANŢARE EUROPEANĂ Dan CÃRBUNARU

24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24 Mediu atractiv Bani europeni în Uniunea Europeană Ca urmare a derulării proiectului, 145 de studenţi au putut frecventa cursuri universitare incluse în ofer- ta educaţională de pe insulă. O BOGATĂ OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ Serviciile educaţionale accesibi- le pe insulă sunt oferite de Aca- demia Internaţională Marea Baltică, înfiinţată în 1976, şi completată de specializările oferite de Academia Borhnolm, înfiinţată în 2001, ca o instituţie independentă, sub pa- tronajul municipalităţii regionale. Prima include o şcoală comercială, o şcoală tehnică, o şcoală de afaceri, un colegiu tehnic şi un departament pentru învăţământ la distanţă. Ele- vii şi studenţii se pot specializa în domenii precum comerţ, mecanică, industrie navală, tehnologii şi comunicaţii, construcţii, logistică şi servicii. Principalele obiective ale Acade- miei Borhnolm sunt oferirea unui sprijin de calitate pentru programele de învăţământ superior sau continuu şi dezvoltarea infrastructurii pentru a adapta programele educaţionale la cerinţele pieţei, cu ajutorul unui corp profesoral cu nivel înalt de pregătire. Aceas- ta oferă programe educaţionale şi de cercetare în domeniul asistenţei şi îngrijirii medicale, în domeniul pedagogic şi ştiinţelor educaţiei, în domeniul social şi în domeniul artistic al prelucării ceramicii şi sti- clei. De asemenea, există şi un program de cercetare pentru dezvoltare turistică şi regională. Şoala de asistenţi medicali Bornholm oferă cursuri de educaţie în domeniul sanitar şi social, având 250 de studenţi. Institutul Naţional Højvang, care pregăteşte educa- tori sociali şi institutori pentru preşcolari oferă training educaţional şi diplomă în domeniul pedago- giei. Colegiul pentru muncă socială oferă o atenţie specială relaţiilor de muncă şi a celor considerate de angajatori ca fiind importante. Concentrarea pe piaţa muncii este un element cheie pentru formele viitoare de educaţie. Centrul pentru cercetare în domeniul turismului cooperează cu instituţiile din regiunea Baltică şi cu programele regionale de cercetare. PERSPECTIVE ATRACTIVE PENTRU EDUCAŢIA PE INSULĂ Locuitorii de pe insulă beneficiază în prezent de extinderea Academiei, în sensul că aceştia au o gamă mult mai largă de cursuri la nivel local. Prin urmare, nu mai sunt nevoiţi să meargă pe continent. Noile oportunităţi de educaţie au creat un mediu mai atractiv, astfel încât Centrul poate atrage mai uşor atât studenţi, cât şi cadre didactice pe insulă. Beneficiile economice ale proiectului sunt evidente, cu opt noi locuri de muncă deja create. Creşterea numărului de studenţi a generat, de asemenea, câştiguri financiare semnificative pentru regi- une, ceea ce a dus la o creştere a cifrei de afaceri cu 2 milioane de euro. „Nici nu se putea mai bine, sunt împrejurimi foarte frumoase. Cred că se ştie că este mai uşor să înveţi când ai condiţiile potrivite. Cei care au realizat proiectul au avut în vedere lumina, atmosfera şi asta face clădirea atât de perfectă”, mãrturiseºtemãrturiseºte JØRGEN WØLLERJØRGEN WØLLER care studiazã pentru a devenicare studiazã pentru a deveni profesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã).profesor (în istorie, sport, studii sociale ºi matematicã). http://ec.europa.eu http://www.bornholmsakademi.dk Sursa:

25. 25 Agendă AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Tel:(+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro Website: www.inforegio.ro; www.mdrt.ro COMITETUL DE MONITORIZARE PENTRU POR (CM POR) Secretariatul CM POR Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659 Fax: 0372 11 1636 Email: secretariatcmpor@mdrt.ro ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071 Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018 Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769 Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240 Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Telefon : 0256 491923, Fax : 0256 491981 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550 Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Telefon: 0258 818616/int. 110 Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 80 99 Fax: 021 315 96 65 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro www.regioadrbi.ro Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI COMUNITARE PENTRU TURISM - organismul intermediar pentru turism Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti Tel: 0372 144 003 Fax: 0372 144 001 Website: www.mdrt.ro ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL TÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 14 SEPTEMBRIE 2011 Întâlnire de lucru - ADR Centru Organismul Intermediar al Programului Operaţional Regional din Regiunea Centru va organiza o întâlnire de lucru la care vor participa reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ai ONG-urilor implicate în procesul de implementare a Regio, precum şi membrii Comitetului Regional de Evaluare Strategică şi Corelare Centru. În cadrul şedinţei, se va analiza situaţia la zi a implementării Programului Operaţional Regional în centrul ţării. Această situaţie va fi dezbătută în contextul discuţiilor referitoare la Raportul de activitate al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru pe primul semestru al anului 2011, în special cu privire la rezultatele programului Regio. BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 5-8 OCTOMBRIE 2011 Inventika- Salonul Internaţional de Invenţii, Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologii noi, ediţia a XV-a Manifestarea se doreşte a fi un suport pentru promovarea inteligenţei româneşti în ţară şi în străinătate. Evenimentul se va desfăşura concomitent cu Salonul Cercetării din cadrul Târgului Tehnic Internaţional Bucureşti – TIB 2011 şi va beneficia de susţinerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Organizarea simultană a acestor manifestări oferă posibilitatea inventatorilor şi cercetătorilor de a se afla faţă în faţă cu industria, reprezentată de expozanţii prezenţi la TIB, adică importante firme de producţie şi comerţ din ţară şi din străinătate. Pe durata desfăşurării evenimentului vor fi organizate o serie de conferinţe, work-shop-uri, mese rotunde şi prezentări, cu scopul de a le oferi inventatorilor mediul propice pentru a-şi face cunoscute invenţiile şi a realiza noi parteneriate. Locaţia: Romexpo. VARŞOVIA, POLONIA, 20 SEPTEMBRIE 2011 Conferinţă pe tema cercetării în domeniul securităţii Conferinţa este dedicată cercetării în domeniul securităţii atât în cadrul celui de-al şaptelea program-cadru, cât şi în cadrul programelor naţionale. Evenimentul este organizat de Institutul de Automatizări Industriale şi Măsurători sub auspiciile Comisiei Europene şi ale Preşedinţiei poloneze a Consiliului European. Dezbaterile din cadrul conferinţei vor acoperi teme precum folosirea tehnologiei prin satelit pentru securitatea internă, securitatea UE la frontierele externe sau influenţa cercetării asupra securităţii la nivelul societăţilor. Cei interesaţi pot participa numai pe bază de invitaţie. HELSINKI, FINLANDA, 23-28 SEPTEMBRIE 2011 Competiţia europeană dedicată tinerilor cercetători Concursul tinerilor oameni de ştiinţă este o iniţiativă a Comisiei Europene menită să promoveze cooperarea şi schimburile între tinerii cercetători. Evenimentul are loc într-un oraş diferit în fiecare an. În 2011, oraşul ales este Helsinki, Finlanda. Tinerii oameni de ştiinţă au şansa de a întâlni persoane cu preocupări şi interese similare, de a discuta şi beneficia de sfaturi din partea celor mai străluciţi savanţi din Europa. Prin această iniţiativă, Comisia urmăreşte să consolideze eforturile depuse de fiecare ţară participantă pentru a atrage tinerii către cariere în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. La competiţia europeană pot participa doar tineri cercetători care au fost selectaţi de jurii existente la nivelul fiecărei ţări. SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011

26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26 Să mai şi zâmbim! Ai trecut prin România şi ai văzut un proiect Regio în desfăşurare? Trimite-ne o fotografie pe adresa revistaregio@tipogruppress.ro, noi o publicăm şi cele mai reuşite vor fi premiate! ZOOM REGIO â Rebus - Europa 1. Europa are pe cea mai mare întindere a ei o climă ................................... 2. Oraş european renumit pentru Domul său aflat în centru ........................... 3. Al doilea fluviu din Europa este .................................................. 4. Cel mai mare port european este .................................................. 5. Ţara situată în Peninsula Iberica .................................................. 6. Cea mai mare exportatoare mondială de flori este .................................. A B Descoperă SOLUŢIA CAREULUI alăturat şi trimite-o până la 1 octombrie 2011 la adresa de e-mail revistaregio@tipogruppress.ro, cu menţiunea „Rebus Europa” împreună cu datele tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio. Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.

27. 27 Colegialitate SEPTEMBRIESEPTEMBRIE 20112011 Sursa:MihaiBălescu,Manager.ro Să mai şi zâmbim! - Activitatea ta în firmă ne creează mari probleme cu Protecţia Animalelor... - Puţin îmi pasă ce spune horoscopul tău! Îţi repet, nu am nicio „veste bună„ pentru tine azi! - Cineva a făcut o greşeală... - Cum adică e cea mai reuşită petrecere de Crăciun?!? Suntem în 2 februarie, Popescu! - Avertisment! Graficul următor poate fi vizionat doar cu acordul sau împreună cu medicul de familie... - Uneori regret că am fost declarat „Angajatul lunii„...

28. Autoritatea de Management POR (AM POR) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Website: www.mdrt.ro www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro 0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii? Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-ﬁnanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011 Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: septembrie 2011

Revista Regio nr. 8

Revista Regio nr. 8

Revista Regio nr. 8

Recomendados

Más contenido relacionado

Was ist angesagt?

Was ist angesagt?(20)

Destacado

Destacado(14)

Similar a Revista Regio nr. 8

Similar a Revista Regio nr. 8(20)

Más de Programul Operational Regional

Más de Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 8