Revista Regio nr. 3

INTERVIU
Director general AM POR
nr. 3, aprilie 2011
R E V I S T A
Gabriel
FRIPTU
CLUJ-NAPOCA,
un pol de creştere
performant
Bani din Regio în
sprijinul tinerilor
cu dizabilităţi
IAŞI:
Spitalul judeţean din Alexandria, reabilitat total prin Regio
Centru şcolar pentru copii cu dizabilităţi,
reabilitat la standarde occidentale
UNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIA
se dezvoltă cu fonduri Regio
BUZĂU:

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADE
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
CORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEA
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
REGIO ÎN SLUJBA CETĂŢEANULUI
Sărăcia, ca flagel, afectează un
număr aproape inimaginabil de
cetăţeni din spaţiul european.
Statisticile ne arată că, în ţările
membre UE, 80 de milioane de
oameni se află în pragul sărăciei,
mai dramatic fiind faptul că un
sfert din totalul lor sunt copii.
Analizele care au condus la astfel
de constatări au stat la baza unor
acţiuni convenite de oficialii de
la Bruxelles, iar instrumentul de
luptă contra sărăciei a luat for-
ma Platformei europene de com-
batere a sărăciei şi excluziunii
sociale. Ca parte componentă
a Strategiei Europa 2020, acest
document programează acţiuni
ce vor contribui la atingerea
ţintei UE de a reduce, în decur-
sul unui deceniu, cu cel puţin 20
de milioane, numărul cetăţenilor
aflaţi la limita sărăciei. Ca şi
modalitate de acţiune, comba-
terea sărăciei şi a excluziunii
sociale rămâne atributul gu-
vernelor naţionale, în timp ce
răspunderea asumată de Uniunea
Europeană este aceea de a iden-
tifica bune practici şi de a pro-
mova învăţarea reciprocă, de a
elabora norme aplicabile la nive-
lul UE şi de a asigura finanţarea
necesară. Printre acţiunile care
vor fi necesare se numără şi o
mai bună utilizare a fondurilor
europene pentru sprijinirea in-
cluziunii sociale şi combaterea
discriminării, dar şi creşterea
investiţiilor în inovaţii cu carac-
ter social care ar putea consti-
tui soluţii reale pentru o Europă
care iese din criză. În acest con-
text, exemplele de bună practică
le putem identifica în experienţa
deja căpătată de guvernele
fiecărui stat membru în imple-
mentarea unor politici sociale
eficiente, experienţă dobândită,
în mare măsură, odată cu deru-
larea programelor finanţate din
fonduri structurale.
În România, cel mai performant
program este Regio, în ceea ce
priveşte absorbţia fondurilor. Cu
o componentă socială care are
alocat 15 % din bugetul total al
programului, Regio contribuie
deja la creşterea gradului de in-
cluziune socială. Fie că vorbim
despre categorii defavorizate
cărora li se facilitează acce-
sul pe piaţa muncii ori la ser-
vicii educaţionale, fie că vorbim
despre soluţii inovatoare care
au ca rezultat integrarea socială
a persoanelor defavorizate, fie
că, în ultimă instanţă, vorbim
despre accesul la servicii medi-
cale decente, toate sunt circum-
scrise unui obiectiv final de com-
batere a excluziunii sociale şi
sărăciei. În paginile revistei de
faţă sunt selectate doar câteva
dintre modelele de bună practică
în ceea ce priveşte modul în care
administraţia publică centrală şi
locală au înţeles să utilizeze fon-
durile structurale disponibile în
slujba cetăţeanului.
Cătălina JINGOIU
www.inforegio.ro

APRILIE 2011APRILIE 2011 3
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
02 Regio în slujba cetăţeanului
REGIO ÎN ROMÂNIA
04 Bani din Regio în sprijinul tinerilor
cu dizabilităţi din Iaşi
06 Centru şcolar pentru copii cu dizabilităţi,
reabilitat la standarde occidentale
în Buzău
08 Universităţile din România se
dezvoltă cu fonduri Regio
11 Reabilitarea Colegiul Tehnic „Remus
Răduleţ” din Braşov, o investiţie de
14,77 milioane de lei
12 Spitalul Judeţean de Urgenţă din
Alexandria, reabilitat total prin Regio
14 Întrebări şi răspunsuri
15 Preocupări pentru viitorul buget
european destinat României
INTERVIU cu Gabriel Friptu,
director general AM POR
18 Cluj-Napoca, un pol de creştere
performant
20 Reprezentanţii mediului academic dezbat
o temă strategică: viitorul politicii de
coeziune
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
22 Transportul ecologic cucereşte oraşul turistic
Funchal din Madeira
24 Fira de Barcelona – un complex expoziţional
de anvergură mondială
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
Sumar

BANI DIN REGIO ÎN SPRIJINUL TINERILOR
CU DIZABILITĂŢI DIN IAŞI
CENTRUL SOCIAL EDUCATIV PENTRU
PERSOANE CU DIZABILITĂŢI DIN
IAŞI, REZULTAT AL UNEI INVESTIŢII DE
CIRCA 3,49 MILIOANE DE LEI, ESTE
PRIMUL PROIECT REGIO FINALIZAT ÎN
ACEST JUDEŢ.
Apărut ca rezultat al responsabili-
tăţii sociale pe care Consiliul
Judeţean şi instituţiile specializate
din subordine şi-o asumă faţă de per-
soanele marginalizate social, Centrul
răspunde nevoii de servicii alterna-
tive care asigură incluziunea socială
a persoanelor cu dizabilităţi psihice
şi mentale. Finanţarea acordată în
cadrul Regio a fost solicitată pen-
tru reabilitarea completă a unui
pavilion care găzduieşte activitatea
unui centru multifuncţional. Una
dintre componentele activităţii
Centrului este cea destinată tineri-
lor cu handicap care au la dispoziţie
trei ateliere ocupaţionale în cadrul
cărora lucrează şi socializează zilnic.
Cealaltă componentă este una
instructivă, destinată asistenţilor
persoanelor cu handicap, care vor
urma cursuri de perfecţionare pen-
tru a înţelege mai bine nevoile celor
pe care îi îngrijesc.
CENTRU DE ZI PENTRU
25 DE BENEFICIARI
Inaugurat la finele lunii noiembrie
2010, aşezământul funcţionează,
deocamdată, la nivelul centrului
de zi, având în momentul de faţă
un număr de 25 de beneficiari, per-
soane provenite din mediul fami-
lial. Tinerii sunt din municipiul Iaşi şi
din comunele Holboca şi Tomeşti.
Zilnic, cei 25 de beneficiari fac
naveta la centrul din cartierul
Galata cu două microbuze de care
dispune unitatea. Transportul este
gratuit ca, de altfel, toate celelal-
te activităţi, excepţie făcând masa
zilnică, asigurată de familii printr-o
cheltuială de 6 lei pe zi.
Aşezământul social educativ dispune
de trei săli-atelier unde, în decur-
sul celor aproape opt ore petrecute
zilnic în Centru, tinerii fac împleti-
turi, coşuri cu flori, origami, goble-
nuri, măşti şi bijuterii din lemn.
Activităţile s-ar putea diversifica, în
perioada imediat următoare, pentru
că responsabilii centrului şi beneficia-
rii şi-au propus să amenajeze o livadă
proprie şi un solar cu flori ornamen-
tale.
„Cunoştinţele de specialitate,
în agronomie şi horticultură,
pe care unii dintre beneficia-
rii noştri le au, ca absolvenţi ai
unor facultăţi de profil, ne vor
ajuta foarte mult la
amenajarea şi întreţinerea
pomilor şi florilor. Fructele le
vom folosi pentru cantina
proprie, dar le vom trimite şi
celor două centre de plasament
din apropierea noastră. Din
flori, tinerii vor face
ornamente pentru
beneficiari externi”,
ne-a declarat Geta
Dumitrachi,
directoarea Centrului
Social-Educativ
pentru Persoane
cu Dizabilităţi
Iaşi.
Regio în România
Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |
Responsabilitate socială
mente pentru
ficiari externi”,
declarat Geta
rachi,
oarea Centrului
-Educativ
u Persoane
abilităţi

Regio în România
ŞI-AU DUS CREAŢIILE
LA EXPOZIŢII CU
VÂNZARE
În mai puţin de o jumătate de an de
când funcţionează Centrul activi-
tatea social-educativă a început să
se concretizeze. Mai întâi, benefi-
ciarii, împreună cu o parte din in-
structori, au participat la mai multe
expoziţii cu vânzare. Sumele, modi-
ce, dar încurajatoare, obţinute din
vânzarea produselor urmează să fie
folosite pentru achiziţionarea de noi
materiale necesare activităţilor din
atelier. Ieşirea cu produse proprii la
expoziţii cu vânzare nu a reprezen-
tat singura activitate prin interme-
diul căreia centrul şi rezidenţii săi
s-au prezentat publicului.
În luna martie, la standul amena-
jat într-un mall din oraş, şase dintre
beneficiari au confecţionat o mie
de cocori din carton colorat care
vor merge, prin intermediul unei
fundaţii, la Ambasada Japoniei de la
Bucureşti. Nici cifra şi nici simbolul
nu au fost alese întâmplător pen-
tru că, în tradiţia niponă, cei o mie
de cocori confecţionaţi prin tehnica
origami pot îndeplini o dorinţă.
SPRIJIN DE LA O.N.G.-URI
În cele patru luni de la deschiderea
centrului social-educativ, condu-
cerea acestuia a reuşit să atragă in-
teresul mai multor fundaţii cu care
au fost încheiate parteneriate pen-
tru sprijinirea tinerilor beneficiari.
Un ONG partener s-a oferit să creeze
un site cu vânzare online pentru ex-
ponatele realizate de tinerii cu
dizabilităţi, iar altul să ajute la in-
tegrarea tinerilor pe piaţa muncii.
Astfel, 12 beneficiari vor urma
cursuri de perfecţionare în mese-
rii care se potrivesc abilităţilor
şi aptitudinilor lor, iar, la final,
vor fi sprijiniţi să îşi găsească o
slujbă cu normă întreagă sau cu
jumătate de normă.
Educaţie şi incluziune
CURSURI PENTRU
PĂRINŢI
În această perioadă, personalul
centrului din Iaşi se preocupă
să identifice asistenţii personali
care vor participa la cursuri de
perfecţionare. Este vorba, în
general, despre părinţi sau alte
rude apropiate tinerilor cu han-
dicap, angajaţi de Primăria Iaşi
sau de administraţiile locale
din restul judeţului ca asistenţi
personali. Se preconizează ca
prima serie de cursanţi să fie
şcolarizată în perioada mai-iunie
2011. Printre beneficiari ar putea
fi chiar părinţii tinerilor aflaţi în
centrul de zi.
tru
Un O
un s
pon
diza
tegr
Astf
c
slu
jum

Regio în România
Trei proiecte
OINIŢIATIVĂ AFLATĂ ÎN IMPLEMEN-
TARE LA BUZĂU VA CREA, PENTRU
SUTE DE ELEVI CU NEVOI SPECIALE, DIN
JUDEŢ ŞI DIN ŢARĂ, UN CADRU ADECVAT
EDUCAŢIEI INCLUZIVE. INTENŢIA
AUTORITĂŢILOR JUDEŢENE ESTE ACEEA
DE A CREA UN ANSAMBLU INTEGRAT,
ÎN CARE COPIII CU DIZABILITĂŢI SĂ
SE POATĂ PREGĂTI PROFESIONAL, LA
STANDARDE OCCIDENTALE.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv,
Consiliul Judeţean Buzău a obţinut
finanţare europeană prin programul
Regio pentru trei proiecte, care
vizează tot atâtea unităţi de
învăţământ special pe care Consiliul
le are în subordine. Este vorba despre
extinderea clădirilor de la Centrul
Şcolar de Educaţie Incluzivă Buzău
(C.S.E.I.) şi Liceul pentru Deficienţi
de Vedere, proiecte pentru care s-au
semnat contractele de finanţare în
octombrie2010,respectivdecembrie
2010, şi extinderea clădirii Şcolii
Speciale nr.2 pentru Hipoacuzici,
proiect al cărui contract de finanţare
a fost semnat în februarie 2011.
Consiliul Judeţean susţine aceste
instituţii de învăţământ, pentru a
asigura un cadru propice procesului
educaţional destinat copiilor şi
tinerilor cu nevoi speciale.
COPII MULŢI,
SPAŢIU INSUFICIENT
Proiectele comune de la Buzău au
demarat după ce autorităţile din
învăţământul local au constatat că
incinta în care funcţiona Centrul
Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
nu mai putea face faţă cerinţelor
unei activităţi educaţionale în rân-
dul copiilor cu nevoi speciale. După
2005, numărul de elevi a crescut
progresiv ajungând, în 2009, la 225
de elevi, cu vârste cuprinse între 7
şi 18 ani, incluşi în toate ciclurile
de învăţământ. Spaţiul de acum cu-
prinde 20 de săli de clasă, dintre
care: trei transformate în ludotecă,
un laborator de informatică, un
laborator de alimentaţie publică,
un laborator de kinetoterapie,
şapte laboratoare TTL (Terapia
Tulburărilor de Limbaj), un cabinet
de psihodiagnoză, o bibliotecă cu
16.000 de volume, un cabinet medi-
cal şi un teren de sport. Starea in-
frastructurii de la C.S.E.I. este mult
sub standardele europene în ceea ce
priveşte asigurarea calităţii şi acce-
sul la educaţie a copiilor şi tinerilor
cu „cerinţe educative speciale”.
ALŢI 325 DE ELEVI EXTERNI
ÎNVAŢĂ LA C.S.E.I.
Cei 225 de elevi din toată ţara
interni la C.S.E.I. Buzău, suferă de
diverse afecţiuni psihice, precum
sindromul Down, autism, ADHD,
epilepsie sau alte tulburări de com-
portament. Alţi 325 de elevi cu
cerinţe educative speciale, care
învaţă la alte şcoli din Buzău, sunt în
responsabilitatea C.S.E.I. în ceea ce
priveşte alocarea de hrană sau spri-
jin al profesorilor itineranţi care se
deplasează la şcolile frecventate de
elevi cu probleme speciale.
Prin implementarea proiectului Regio
de la Centrul Şcolar de Educaţie
Incluzivă se creează o infrastructură
şcolară modernă, se îmbunătăţeşte
calitatea procesului educaţional
corespunzător cerinţelor psihope-
dagogice şi se creează un cadru
adecvat pentru educaţie, în condiţii
de siguranţă. În plus, proiectul
urmăreşte să dezvolte relaţia cu
mediul de afaceri, prin crearea
unei baze de practică în raport cu
nevoia de forţă de muncă identifi-
cată pe piaţa muncii. Pentru re-
zolvarea problemei de spaţiu, va fi
construit un nou corp de clădire, ali-
pit de şcoala veche, iar la parter va
funcţiona o centrală termică pro-
prie care va reduce costurile de
întreţinere ale Centrului.
Doru GHEORGHIADE |Doru GHEORGHIADE |
CENTRU ŞCOLAR PENTRU COPII CU DIZABILITĂŢI,
REABILITAT LA STANDARDE OCCIDENTALE ÎN BUZĂU

7
Regio în România
Iniţiativă complexă
APRILIE 2011APRILIE 2011
La Liceul pentru Deficienţi de
Vedere, proiectul prevede ex-
tinderea clădirii şi instalarea unei
centrale termice proprii. De ase-
menea, se vor construi şi utila cabi-
netele de recuperare-compensare
şi de psihodiagnoză. Pentru Şcoala
Specială de Hipoacuzici se va utila
un cabinet de logopedie şi o sală de
lectură. Directoarea Liceului pen-
tru Deficienţi de Vedere, Adriana
Leca, spune că la unitatea de
învăţământ pe care o conduce sunt
şcolarizaţi elevi cu probleme speci-
fice din toată ţara. Acum, în liceu
învaţă 125 de elevi din Buzău şi din
alte 30 de judeţe din ţară.
Adriana Leca declară că, aici, chiar
şi studenţii care se pregătesc să lu-
creze în sistem pot face practică:
„Ne adresăm inclusiv
elevilor din liceele
pedagogice şi studenţilor de
la facultăţile de profil, în
vederea realizării practicii
în acest centru de terapie şi
timp liber, aşa cum l-am
numit noi”.
de elevi, din Buzău şi din ţară,
beneficiază de sprijinul
Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă
Buzău550
LICEUL PENTRU
DEFICIENŢI DE
VEDERE ŞI ŞCOALA
PENTRU HIPOA-
CUZICI, INCLUSE
ÎN PROGRAM
Alte două şcoli pentru elevi
cu nevoi speciale, aflate în
imediata vecinătate, sunt in-
cluse în două proiecte Regio
distincte şi vor beneficia de
modernizări, sub titulatura
„Extindere clădire cu dotările
corespunzătoare şi moderniza-
re utilităţi la Liceul pentru
Deficienţi de Vedere Buzău” şi
corespunzătoare şi moderniza-
re utilităţi la Şcoala specială
nr.2”.
Cel de-al treilea proiect denumit
corespunzătoare şi modernizare
utilităţi la Şcoala specială nr.2”
prevede reabilitarea şcolii pentru
Hipoacuzici Buzău. După semnarea
contractului, în 18 februarie 2011,
iniţiatorii se pregătesc de lansarea
proiectului.
Mirela Oprea, director-executiv în
cadrul Consiliului Judeţean Buzău,
declară:
„Noi menţinem ritmul
din graficul de derulare a
activităţilor, astfel încât
proiectele să fie realizate
în termenele din contract.
La Centrul Şcolar pentru
Educaţie Incluzivă lucrările
au început în luna martie,
în timp ce, la Liceul pentru
Deficienţi de Vedere,
procedura de achiziţie
tocmai a fost finalizată.”

Regio în România
Investiţii în şcoli
Elena OCEANU |Elena OCEANU |
UNUL DINTRE CELE MAI AMBIŢIOASE
PROIECTE, PROPUSE DE INSTITUŢIILE
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR DIN
ROMÂNIA ŞI DEZVOLTATE CU FONDURI
STRUCTURALE ALOCATE PRIN REGIO
APARŢINE UNIVERSITĂŢII „DUNĂREA
DE JOS” DIN GALAŢI, FACULTATEA DE
ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR.
Implementat de o echipă de 25 de
specialişti din cadrul instituţiei -
profesori, asistenţi, responsabili
din departamentul financiar etc.
- proiectul va asigura, la final,
o bază modernă de cercetare şi
practică pentru studenţi, viitori
ingineri în industria alimentară,
şi va servi, totodată, drept bază
pentru studii aplicate cu beneficiari
finali din rândul producătorilor
din industria alimentară. În mod
concret, finanţarea va fi utilizată
pentru achiziţia unui număr de
71 de echipamente tehnologice,
care vor utila trei staţii pilot,
parte a platformei de cercetare
a Universităţii gălăţene. Cele trei
staţii pilot - de carne, de lapte şi
de bere - au existat şi înainte de
1989, iar activitatea desfăşurată în
cadrul lor a fost de mare interes şi
utilitate pentru studenţi şi pentru
profesorii lor. În timp, utilajele
depăşite tehnic nu au mai corespuns
activităţii de cercetare, astfel că,
pentru a ţine pasul cu inovaţia
tehnologică, Facultatea de Ştiinţă şi
Ingineria Alimentelor avea nevoie de
o reutilare a celor trei staţii. Practic,
odată încheiată investiţia, studenţii
şi profesorii lor vor putea desfăşura
activităţile practice necesare
pregătirii viitorilor absolvenţi, chiar
în incinta facultăţii. Cele trei staţii
pilot vor fi utilate la standarde
europene de siguranţă alimentară
şi vor fi complet automatizate
pentru a simula întocmai procesul
tehnologic dintr-o fabrică. De
altfel, marele avantaj pe care îl
aduce această investiţie este acela
că echipamentele de cercetare
sunt superioare celor aflate în
cele mai bine dotate fabrici de
producţie alimentară din România.
Primele utilaje achiziţionate vor fi
utilizate pentru staţia de carne - o
afumătoare şi o maşină de umplut.
Totodată, au fost achiziţionate
două echipamente de cercetare:
o instalaţie de extracţie cu fluide
supercritice, livrată din Austria, şi o
instalaţie de tratament la presiune
înaltă (până la 10.000 de bari), unică
în România în momentul de faţă. În
luna aprilie, echipa de implementare
a proiectului va demara procedura
de achiziţie publică pentru
echipamentele necesare în staţia
de lapte, iar la sfârşitul anului vor fi
achiziţionate echipamentele pentru
staţia de bere.
Printre rezultatele preconizate ale
proiectului se află creşterea ponderii
activităţii practice în pregătirea
studenţilor şi, prin urmare, o mai
bună integrare a viitorilor absolvenţi
pe piaţa muncii.
TEHNOLOGII MODERNE PENTRU PRACTICĂ ŞI CERCETARE LA
FACULTATEA DE ŞTIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR DIN GALAŢI
Pentru instituţiile de învăţă-
mânt superior din România,
existenţa unui domeniu priori-
tar de finanţare în cadrul Regio,
destinat infrastructurii educa-
tive, a creat oportunităţi ex-
traordinare de dezvoltare, cu
eforturi financiare minime din
partea celorlalţi contributori -
bugete locale şi de stat - şi cu o
implicare activă la nivel mana-
gerial, care a responsabilizat
reprezentanţii mediului uni-
versitar în raport cu rolul lor
în dezvoltarea infrastructurii
educative. Dotarea facultăţilor
cu echipamente didactice şi de
cercetare, construirea de cam-
UNIVERSITĂŢILE DIN ROMÂNIA

Regio în România
Performanţă în educaţie
STUDENŢII DE LA DREPT VOR AVEA
CONDIŢII CARE RIVALIZEAZĂ CU CELE
DIN MARILE CENTRE UNIVERSITARE ALE
LUMII.
Pentru cei peste 2.500 de studenţi
ai Facultăţii de Drept şi Ştiinţe
Administrative din Craiova, viitorul
anunţă o schimbare majoră a
condiţiilor în care îşi vor desfăşura
activitatea universitară. Cursanţii
vor dispune de spaţii de lucru
generoase, de săli de curs moderne,
de laboratoare şi spaţii de recreere.
Noul sediu al facultăţii, preconizat
a fi cel mai modern din ţară, va fi
realizat pe o suprafaţă de circa
10.000 mp. Proiectul prevede
amenajarea unui sediu cu pasarelă de
sticlă, de patru etaje plus demisol,
construit în jurul unui atrium. Sediul
va găzdui o sală de sport cu vestiare
şi saună, la demisol şi un birou de
recepţie şi cinci săli de curs, la parter.
Distribuirea sălilor de curs se va
face şi la etajul unu, în jurul
unei aule de 300 de
locuri, o parte din
spaţiu urmând
a fi rezervat amenajării unei săli
pentru servit masa. Spaţiile de la
următoarele trei etaje ale clădirii
vor fi împărţite între săli de curs,
laboratoare şi birouri pentru
cadrele universitare. Parte a
aceluiaşi ansamblu, noua bibliotecă
universitară va fi amenajată pe locul
fostei cantine Mecanica, sub forma
unei clădiri îmbrăcate în panouri
din sticlă groasă serigrafiată.
Noua bibliotecă va dispune de
săli de lectură şi de un depozit de
pusuri şi spaţii pentru activită-
ţile didactice, moderniza-
rea utilităţilor, accesibilizarea
spaţiilor pentru persoane cu
dizabilităţi, toate reprezintă
activităţi care pot fi susţinute
financiar de Regio, prin inves-
tiţii complementare celor re-
alizate din bugetele de stat şi
locale. În acest număr ne-am
propus să vă prezentăm două
dintre proiectele în derulare
iniţiate de universităţi din
România, proiecte care, odată
finalizate, vor oferi un plus de
confort şi condiţii necesare
pentru creşterea performanţei
în educaţie.
SE DEZVOLTĂ CU FONDURI REGIO
ÎN INIMA OLTENIEI SE CONSTRUIEŞTE CEL MAI MODERN SEDIU
UNIVERSITAR DIN REGIUNE

Regio în România
Soluţii pentru viitor
carte la standarde internaţionale,
răspunzând mult mai bine nevoilor
de lectură şi studiu ale studenţilor.
Campusul universitar va mai include
două terenuri de sport în aer liber
şi o sală de sport acoperită, alei şi
spaţii verzi, precum şi o zonă de
parcare.
CINCI ANI DE MUNCĂ
SUSŢINUTĂ
Responsabilii Facultăţii de Drept şi
Ştiinţe Administrative „Nicolae Titu-
lescu” din Craiova au început să lu-
creze la proiectul noului sediu încă
din anul 2008. Valoarea investiţiei
a fost proiectată, de la bun în-
ceput, pe măsura standardelor ridi-
cate de confort şi accesibilitate pe
care le oferă noul sediu. Vestea
bună a obţinerii unei finanţări Re-
gio a venit în anul 2009 pentru ca,
în luna septembrie a aceluiaşi an, să
fie semnat contractul de finanţare.
Valoarea proiectului este de 60,76
de milioane de lei, din care 41,31
reprezintă finanţare din FEDR. După
o perioadă destinată achiziţiei
publice de lucrări, prelungită ca
urmare a contestaţiilor apărute,
firma desemnată să se ocupe de
construcţie a deschis şantierul în
vara anului trecut. Au apărut, însă,
şi o serie de elemente neprevăzute,
cum ar fi schimbarea soluţiilor teh-
nice proiectate pentru fosta cantină,
care ar urma să fie transformată în
bibliotecă.
SCHIMBĂRI DE SOLUŢII
La începerea lucrărilor de demolare
parţială, constructorii au descoperit
că o parte a structurii de rezistenţă
nu ar fi reuşit să susţină noua
construcţie. Ca urmare, s-a impus
schimbarea soluţiei tehnice de
consolidare a imobilului, ceea ce
a extins perioada lucrărilor cu alte
două luni. Conform calendarului,
execuţia noului sediu se va încheia
în primul trimestru al anului 2013,
urmând ca până atunci să se facă şi
achiziţia de mobilier şi echipamente
IT. În mod cert, primii studenţi care
vor păşi în noul sediu al Facultăţii de
Drept şi Ştiinţe Administrative vor fi
cei incluşi în planul de şcolarizare
din anul universitar 2013-2014.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
PROIECT:
Reabilitare campus universitar complex
mecanică - lucrări de schimbare de destinaţie a
cantinei în bibliotecă, extindere clădire pentru
asigurarea de spaţii de învăţământ şi facilităţi
conexe, Craiova - str. Calea Bucureşti, nr. 107D
BENEFICIAR: Universitatea din Craiova
VALOAREA PROIECTULUI: 60.765.437 lei
CONTRIBUŢIA
UNIUNII EUROPENE
41.310.425 lei
CONTRIBUŢIA
GUVERNULUI ROMÂNIEI
15.416.194 lei
CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 4.038.819 lei
DATA ÎNCEPERII PROIECTULUI 29.09.2009
DATA FINALIZĂRII PROIECTU-
LUI
29.03.2013
ORGANISM INTERMEDIAR:
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia
AUTORITATE
DE MANAGEMENT
Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului

Regio în România
REABILITAREA COLEGIUL TEHNIC „REMUS RĂDULEŢ”
DIN BRAŞOV, O INVESTIŢIE DE 14,77 MILIOANE DE LEI
COLEGIUL TEHNIC „REMUS
RĂDULEŢ” DIN MUNICIPIUL BRAŞOV
VA DEVENI O ŞCOALĂ CARE VA ÎNDEPLINI
TOATE STANDARDELE EUROPENE PRINTR-UN
PROIECT REGIO. VALOAREA TOTALĂ A
PROIECTULUI ESTE DE 14,77 MILIOANE
DE LEI DIN CARE 12,83 SUNT FONDURI
NERAMBURSABILE. CONTRACTUL A FOST
SEMNAT ÎN LUNA IULIE ŞI ARE O PERIOADĂ
DE IMPLEMENTARE DE 28 DE LUNI.
Cererea de finanţare pentru reabili-
tarea Colegiului din Braşov prevede
îmbunătăţirea calităţii infrastruc-
turii educaţionale pentru a asigu-
ra un învăţământ la standarde eu-
ropene. Proiectul, intitulat „Reabi-
litare, dezvoltare şi modernizare
Campus pentru învăţământul pro-
fesional şi tehnic Colegiul «Remus
Răduleţ»” din Braşov şi susţinut
din Fondul European pentru Dez-
voltare Regională cu aproximativ
10,51 milioane de lei, este finanţat
în cadrul domeniului major de
intervenţie 3.4 al Regio, domeniu
destinat reabilitării infrastructurii
educaţionale.
MODERNIZARE COMPLETĂ
Liceeniicaresuntcazaţiîninternatul
Colegiului vor beneficia, la finalul
lucrărilor de reabilitare, de condiţii
mult mai bune. Camerele urmează
să fie dotate cu duşuri şi grupuri
sanitare şi, suplimentar, se vor crea
spaţii noi destinate studiului indi-
vidual. În cadrul aceluiaşi proiect,
spaţiile destinate activităţii şcolare
şi aflate în corpul B al Colegiului -
săli de curs, laboratoare şi ateliere
- vor fi complet reabilitate şi vor
beneficia de mobilier modern şi ergo-
nomic. Totodată, vor fi achiziţionate
echipamente şcolare şi didactice
pentru modulele de electronică,
electrotehnică şi mecatronică.
Investiţii sunt prevăzute şi pen-
tru reabilitarea şi asigurarea de noi
dotări destinate sălii de sport, dar şi
pentru crearea unui teren de sport
multifuncţional.
CONDIŢII NORMALE DE
STUDIU PENTRU MAI MULŢI
ELEVI
Proiectul reabilitării Colegiului „Re-
mus Răduleţ” va duce la creşterea
calităţii actului educativ tehnic,
un domeniu cu probleme în acest
moment. Beneficiarii rezultatelor
proiectului se aşteaptă ca, odată
îmbunătăţite condiţiile de stu-
diu şi cazare, învăţământul tehnic
desfăşurat în această instituţie să
capete un plus de calitate.
LIDIA BULGĂREA,
asistent manager de proiect:
„Proiectul de la Colegiul Tehnic
«Remus Răduleţ» este deosebit
de important pentru municipiul
Braşov. La momentul actual,
proiectul se află în implemen-
tare şi nu întâmpină probleme.
Proiectul îşi propune să creeze
condiţii de studiu europene,
ridicând învăţământul braşovean
la cele mai înalte standarde,
astfel încât calitatea actului
educativ să sporească”.
CU 10% MAI MULŢI
ELEVI
La finalizarea proiectului,
Colegiul Tehnic va dispune de
365 de echipamente IT şi de 376
de echipamente fixe care vor fi
folosite pentru dotarea ateliere-
lor, laboratoarelor şi a sălii de
sport. Studiile efectuate pentru
a stabili impactul proiectului în
regiune au arătat că, la final, se
aşteaptă o creştere a numărului
de elevi cu peste 10%.
Şcoală la standarde europene

Regio în România
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ DIN ALEXANDRIA,
REABILITAT TOTAL PRIN REGIO
SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ
ALEXANDRIA, CEA MAI MARE
UNITATE SANITARĂ DIN JUDEŢUL
TELEORMAN, VA FI COMPLET REABILITAT
PRINTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE
TOTALĂ DE PESTE 83,4 MILIOANE DE LEI,
CARE SE VA DERULA PE O PERIOADĂ DE
28 DE LUNI. OBIECTIVELE PRINCIPALE
ALE INVESTIŢIEI SUNT ATÂT CREŞTEREA
FUNCŢIONALITĂŢII UNITĂŢII, CÂT ŞI
ASIGURAREA UNUI GRAD MAI MARE DE
CONFORT PENTRU TOATE CATEGORIILE
DE PERSOANE CARE INTERACŢIONEAZĂ
CU SPITALUL TELEORMĂNEAN.
Prin implementarea acestui pro-
iect, calitatea serviciilor medicale
se va ridica la standarde europene,
ceea ce va avea efecte pozitive di-
recte asupra gradului de sănătate a
cetăţenilor. Contractul de finanţare
încheiat între Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului şi Consiliul
Judeţean Teleorman a fost semnat
în august 2010.
Proiectul „Reabilitarea Spitalului
Judeţean de Urgenţă Alexandria,
judeţul Teleorman” urmăreşte îm-
bunătăţirea calităţii infrastructurii
de asistenţă medicală şi repartiza-
re teritorială echilibrată a acesto-
ra şi accesul egal al cetăţenilor la
serviciile de sănătate. Spitalul re-
abilitat va avea, conform proiectu-
lui, 477 de paturi şi va beneficia de
o investiţie de 2,6 milioane de euro
în aparatură medicală de înaltă
performanţă care va reduce peri-
oada de internare şi va face mai
eficient actul medical.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
PROIECT:
Reabilitarea Spitalului
Judeţean de Urgenţă Alexandria,
judeţul Teleorman
BENEFICIAR: Consiliul Judeţean Teleorman
VALOAREA
PROIECTULUI
83.496.061 lei
VALOAREA TOTALĂ
ELIGIBILĂ ŞI CONTRIBUŢIA
BENEFICIARULUI
67.926.908 lei
VALOAREA
COFINANŢĂRII LOCALE
16.927.691 lei
ORGANISM INTERMEDIAR:
Sud-Muntenia
AUTORITATE
DE MANAGEMENT
Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului
83de milioane de lei
pentru servicii
medicale
de calitate
Reabilitare totală

Regio în România
RECOMPARTIMENTARE
PENTRU O MAI BUNĂ
FUNCŢIONALITATE
Ansamblul format din corpurile A şi
B ale spitalului cu şase etaje va fi
reabilitat complet la nivelul struc-
turii şi al funcţionalităţii. Secţia de
pediatrie va fi mutată în aripa estică
a imobilului, iar la fiecare etaj vor fi
amenajate camere de primire pen-
tru vizitatori, birouri pentru medicul
de gardă, şeful de secţie şi asisten-
tul şef, o sală destinată întâlnirilor
de lucru ale medicilor pentru rapor-
tul de gardă, un izolator cu filtru şi
grup sanitar propriu. De asemenea,
fiecare salon va avea grup sanitar
propriu, iar fluxul medical va fi sep-
arat de căile de acces ale vizitato-
rilor.
STRUCTURA DE
REZISTENŢĂ, EXPERTIZATĂ
ŞI CONSOLIDATĂ
Structura de rezistenţă a spitalu-
lui va fi consolidată, sistemul anti-
incendiu modernizat, fiind prevăzut
cu zone de protecţie specifice şi uşi
antiincendiu, iar reţeaua de ilumi-
nat va fi dotată şi ea cu un sistem
de siguranţă antiincendiu. Toate
lifturile spitalului vor fi înlocuite,
scările interioare vor fi complet
reabilitate şi dotate cu rampe pen-
tru persoanele cu dizabilităţi, iar
aerisirea tuturor spaţiilor se va face
printr-un sistem cu trape. Prin re-
compartimentarea funcţională a
celor două corpuri, se va separa
transportarea cazarmamentului şi
instrumentelor sterile de cele
nesterile, iar pacienţii vor avea la
dispoziţie spaţii pentru depozitarea
lucrurilor personale.
ÎNCĂLZIRE
CU PANOURI RADIANTE
MONTATE ÎN TAVAN
Instalaţiile de gaz medical, cele
electrice şi cele sanitare vor fi com-
plet refăcute şi aduse la standardele
actuale de calitate. De asemenea,
se modifică soluţia de încălzire prin
adoptarea uneia de tip mixt, fiind
compusă din două instalaţii: una
prin care se distribuie aer proaspăt
şi una cu panouri radiante de tavan,
pentru încălzire.
2,6
milioane de euro
pentru aparatură
medicală
SERVICII MEDICALE
EFICIENTE
Spitalul Judeţean va fi dotat cu
aparatură medicală de ultimă
generaţie, în valoare de aproxi-
mativ 2,6 milioane de euro.
Investiţia va duce la creşterea
performanţelor actului medical
şi la stabilirea unor diagnostice
rapide şi precise, ceea ce va face
ca doar pacienţii în stare gravă
să fie internaţi imediat, iar în
situaţiile în care sunt necesare
intervenţii chirurgicale, pacienţii
să fie spitalizaţi cât mai aproape
de ziua operaţiei. Astfel, cos-
turile vor fi reduse, iar securi-
tatea pacientului şi a serviciu-
lui medical va creşte. Având în
vedere reducerea perioadei de
spitalizare şi crearea unui grad
ridicat de confort pacienţilor,
după reabilitare, Spitalul din
Alexandria va dispune de 477 de
paturi.
Condiţii pentru sănătate

Regio în România
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
1.ECHIPAMENTELE PE CARE DORESC SĂ
LE ACHIZIŢIONEZ TREBUIE SĂ RESPECTE
ÎNCADRAREA ÎN PREŢUL PREVIZIONAT
ÎN CEREREA DE FINANŢARE?
RĂSPUNS
Se rambursează cheltuielile
echipamentelor prevăzute a
se achiziţiona prin cererea de
finanţare, până în limita valo-
rii totale menţionate în linia
bugetară aferentă echipamente-
lor. Dacă valoarea totală a echi-
pamentelor achiziţionate, con-
form contractului de finanţare,
depăşeşte valoarea prevăzută
pe linia bugetară aferentă, a-
tunci beneficiarul poate efectua
modificări asupra bugetului prin
transferuri între liniile din cadrul
aceluiaşi capitol bugetar, în limi-
ta a 10% din suma aprobată iniţial
în cadrul liniei bugetare din care
se face realocarea, prin notifi-
carea Organismului Intermediar.
Dacă, însă, acest procent este
mai mare, fără a depăşi valoarea
totală aprobată a proiectului, se
va întocmi un act adiţional.
2.ESTE OBLIGATORIU CA UN BENEFICIAR
SĂ FACĂ PLĂŢI DIN CONTUL DE
TREZORERIE ÎN CARE PRIMEŞTE
PREFINANŢAREA?
RĂSPUNS
Beneficiarul este obligat să
deschidă un cont în Trezorerie
pentru a primi prefinanţarea.
Acest cont poate fi utilizat pen-
tru a efectua plăţi doar dacă
este un cont de disponibil.
3.CÂTE PANOURI TEMPORARE SE
VOR MONTA ÎN CAZUL DRUMURILOR
REABILITATE PENTRU UN CENTRU
URBAN? DE EXEMPLU, DACĂ SE VOR
REABILITA 19,9 KM, ÎN CONDIŢIILE
ÎN CARE LUNGIMEA FIECĂREI STRĂZI
ARE O DIMENSIUNE MAI MICĂ DE 5 KM,
CÂTE PANOURI SE VOR INSTALA?
RĂSPUNS
Conform instrucţiunii AM POR
ce modifică anexa II la con-
tractul de finanţare, se va in-
stala un panou la fiecare 5 km
de stradă reabilitată, cu decora-
rea faţă/verso a panoului. Aceste
panouri vor avea dimensiunea de
3m X 2m şi vor fi amplasate pe
străzile şi aleile reabilitate în lo-
curile cele mai vizibile. La 19,9
km reabilitaţi vor fi instalate 4
panouri.
4.EXTRASELE DE CONT CARE SE
EXECUTĂ ONLINE, TREBUIE SĂ FIE
AVIZATE DE CĂTRE BANCĂ?
RĂSPUNS
Aceste documente trebuie să aibă
avizul băncii pentru a fi acceptate
ca documente justificative la
cererea de rambursare.
5.CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU SE
ACHIZIŢIONEAZĂ TOATE ECHIPAMENTELE
DIN PROIECT?
RĂSPUNS
În cazul în care nu se vor
achiziţiona toate echipamente-
le solicitate prin proiect există
riscul rezilierii contractului având
în vedere neîndeplinirea indica-
torilor prevăzuţi în proiect (cere-
rea de finanţare). Menţionăm că
indicatorii proiectului au consti-
tuit criterii de evaluare pe ba-
za cărora cererea de finanţare
a obţinut un punctaj ce a dus la
încheierea contractului.
Alte întrebări şi
răspunsuri, la adresa:
www.inforegio.ro/index.
php?page=PUBLICATIONS_INFO
Util pentru beneficiari
www.inforegio.ro

Interviu
PREOCUPĂRI PENTRU VIITORUL
BUGET EUROPEAN DESTINAT ROMÂNIEI
DE CE SUSŢINE ROMÂNIA
MENŢINEREA ACTUALEI „CHEI”
DE ALOCARE A FONDURILOR, ÎN
CADRUL POLITICII DE COEZIUNE?
Din punctul meu de vedere discuţia
se poate purta pe două planuri.
Primul dintre ele porneşte de la în-
trebarea „Cât anume din bugetul UE
va fi alocat politicii de coeziune?”. Al
doilea plan, mai relevant pentru noi,
se referă la modul în care bugetul
pentru politica de coeziune va fi alo-
cat diferitelor state membre şi pro-
grame. Până acum, “cheia” utilizată
a fost acel indicator numit Produs In-
tern Brut. Noi considerăm că, în con-
tinuare,aceastaarficeamaipotrivită
formulă de alocare a sumelor, pentru
că reflectă, într-o formă sau alta,
principiul politicii de coeziune: soli-
daritatea. Mai departe, putem dis-
cuta despre chestiuni mai tehnice,
de exemplu problema menţinerii sau
schimbării celor trei tipuri de obiec-
tive urmărite de politica de coezi-
une. Ne interesează, în mod deose-
bit, obiectivul Convergenţă pentru
că, în continuare, aproape toate re-
giunile din România se vor încadra
sub acest prag de 75% din PIB /cap
de locuitor faţă de media statelor
din UE. Acest lucru poate crea un
avantaj faţă de posibilele tipuri de
intervenţie şi de sumele alocate. În
general, dacă vorbim despre politi-
ca de coeziune, conform principiu-
lui solidarităţii, vom fi avantajaţi ca
stat, dacă se va considera că ajuto-
rul cel mai important, din punct de
vedere financiar, trebuie să meargă
către regiunile mai puţin dezvol-
tate. Aceasta este situaţia în ceea
ce priveşte posibilele modele de alo-
care a fondurilor. Probabil că există
şi alte formule. Până acum, mergân-
du-se pe indicatorul PIB/cap de lo-
cuitor, s-a reuşit o uniformizare şi
am avut date comparabile nu numai
între state membre, ci şi între regi-
uni. Până la urmă, principalul inter-
locutor este regiunea şi se poate cal-
cula acest indicator şi la nivelul regi-
unii, pe baza aceluiaşi model ca şi la
nivelul unui stat.
DACĂ DISCUTĂM DESPRE ALTE
REGULI DE ALOCARE, EXISTĂ
ŞI PROPUNEREA DE A FI CREAT
UN FOND DE REZERVĂ PENTRU
PERFORMANŢĂ. ACEST MODEL AR
CREA AVANTAJE PENTRU ROMÂNIA?
Este puţin cam devreme să
discutăm despre acest fond pen-
tru performanţă. El, teoretic, este
prevăzut şi în actualul regulament şi
poate fi creat de fiecare stat membru.
Trebuie văzut cum anume va evolua
discuţia pe această temă. Probabil
că temele noi care au apărut referi-
toare la viitorul politicii de coeziune
sunt de ordin strict tehnic - şi aici ne
referim la condiţionalităţi, la elabo-
rarea altor regulamente, pentru
flexibilizarea şi transferul unei mai
mari responsabilităţi către state, dar
şi crearea unui sistem de verificare
şi garantare a capacităţii adminis-
trative şi logisticii necesare. Nu ştim
cum vor arăta regulamentele, dar
totuşi, nu cred că va fi o schimbare
fundamentală faţă de cele în vigoare
în perioada 2007-2013.
SE DISCUTĂ FOARTE MULT ŞI
DESPRE FAPTUL CĂ STATELE
MEMBRE TREBUIE SĂ AIBĂ POSIBILI-
TATEA DE A SELECTA PRIORITĂŢI
ŞI DE A CREA DOMENII SPECIFICE
DE INTERVENŢIE. A REZULTAT DIN
EXPERIENŢA ACTUALEI PERIOADE
DE PROGRAMARE CĂ AU EXISTAT
PRIORITĂŢI CARE AR FI AVUT
NEVOIE DE ALOCĂRI FINANCIARE
SUPLIMENTARE?
Este o chestiune care încearcă să
pună de acord o politică la nivel
comunitar, de interes european,
cu interesul naţional şi cu cel re-
gional, în funcţie de specificul unei
strategii şi al unui program. Nu se
pot fixa tipuri de intervenţie, pe
aceleaşi tipuri de instrumente, în
toate statele membre. Evident că
Interviu cu
Gabriel FRIPTU
Director general AM POR

statele care au aderat mai târziu şi
au un nivel mai scăzut de dezvoltare
economică se confruntă cu probleme
pe care statele cu tradiţie în UE
le-audepăşitdemult.Estesuficientsă
purtăm această discuţie fie şi numai
în zona infrastructurii. Diferenţierile
acestea trebuie cumva judecate în
funcţie de contextul naţional. De
aceea este bine ca regulamentele
să creeze un cadru şi condiţii care
să asigure conexiunea dintre politi-
ca de coeziune şi Strategia Europa
2020, dar să nu devină un scop în
sine. Da, probabil că sunt priorităţi
specifice anumitor state membre, şi
atunci e nevoie de această flexibili-
tate. Cred că şi regiunile din România
au nevoie de lucruri puţin diferite.
Chiar dacă, la prima vedere, şi ac-
tualul Program Operaţional Regional
acoperă aproape tot ce înseamnă ne-
voi la nivel de regiuni, trecem către
o perioadă în care regiunile încep să
îşi identifice intensităţi diferite pe
anumite nevoi.
Dacă ne uităm puţin la celelal-
te state membre, vedem că există
diferenţieri privind apetitul pen-
tru anumite tipuri de intervenţie. În
general, ţările încearcă să găsească
tipuri noi de intervenţii pentru a
acoperi o alocare şi a avea impact în
contextul naţional.
În România, putem analiza Progra-
mul Operaţional Regional. Este pro-
gramul care acoperă cea mai variată
gamă de intervenţii, pornind de la
infrastructură de transport şi con-
tinuând cu dezvoltarea zonei ur-
bane, cu turismul, mediul de afa-
ceri şi infrastructura pentru ser-
vicii sociale. Cred că o schimbare
semnificativă nu s-a atins în niciunul
dintre domenii. Aşadar, este o lecţie
pe care va trebui să o învăţăm bine
pentru momentul când vom elabora
viitoarele programe: va fi necesară
o formulă de concentrare mult mai
bine gândită. Dacă ar trebui să
susţinem acest lucru cu exemple
clare, ar fi suficient să privim câte-
va domenii de intervenţie ale Re-
gio. Drumurile judeţene şi locale
ar fi avut nevoie de o sumă de trei
ori mai mare decât cea disponibilă
în program, după cum am constatat
din proiectele primite. Domeniul
sprijinirii infrastructurii de sănătate
şi domeniul destinat turismului sunt,
de asemenea, foarte solicitate. În
domeniul sănătăţii, Regio este singu-
rul program care susţine investiţiile
de capital. În turism, nevoile sunt
mult mai mari decât ceea ce am pu-
tut noi să finanţăm. Prin urmare, pot
apărea discuţii care să arate că im-
pactul investiţiei nu este prea mare.
Dar bugetul programului a fost mai
mic decât solicitările de finanţare.
Dar, rămâne lecţia pe care trebuie
să ne-o însuşim pentru viitor. În con-
tinuare, probabil toată infrastructu-
ra publică are nevoie de o susţinere
relevantă. De asemenea, în dome-
niul protecţiei mediului, avem ţinte
foarte ambiţioase şi fondurile alo-
cate trebuie să reflecte nevoia de
a atinge standardele cerute de Uni-
unea Europeană. Această concen-
trare pe priorităţi clare, trebuie să
se regăsească în strategii şi planuri
de acţiune.
REGIUNILE ROMÂNIEI TREBUIE
SĂ ELABOREZE STRATE-
GII PROPRII PENTRU A IDENTIFICA
PRIORITĂŢI DE FINANŢARE. SUNT
REGIUNILE ACTIVE ÎN ACEASTĂ
PRIVINŢĂ?
Autoritatea de Management a Regio
şi Agenţiile pentru Dezvoltare
Regională au avut destul de multe
întâlniri având ca temă viitorul re-
giunilor. Am luat în considerare
greutăţile pe care le-am întâmpi-
nat când am elaborat actuala etapă
de programare. În momentul în care
nu ai o strategie foarte clară, nu
ţi-ai identificat nevoia la nivel de re-
giune, nu ai stabilit priorităţile şi nu
ai un portofoliu de proiecte priori-
tare, este foarte greu să intri într-o
negociere cu strategia naţională.
Prin discuţiile cu reprezentanţii
ADR-urilor vom urmări să transferăm
abordarea de la polii de creştere
către zona regională. Acesta ar fi
primul pas. În momentul în care
vom avea strategii şi o listă de pro-
iecte prioritare, va fi foarte simplu
să desenăm un program. Trebuie să
ne uităm şi la contextul viitoarei
etape de programare. Strategia Eu-
ropa 2020 este un document foarte
concret în ceea ce priveşte progra-
marea, reclamă un calcul foarte
strict al impactului prognozat asupra
indicatorilor din strategie, iar acest
Interviu

Interviu
lucru implică existenţa unor strate-
gii naţionale, respectiv regionale,
bine stabilite. Pe de altă parte,
Agenţiile pentru Dezvoltare Regio-
nală au acest exerciţiu al lucrului în
echipe multidisciplinare. Va exista
o consultare nu numai cu autorităţi
locale, ci şi cu mediul de afaceri
şi cel academic. De altfel, aşa s-a
întâmplat şi înaintea primei etape
de programare, dar atunci nu aveam
conexiunile foarte bine creionate,
iar bătălia dintre interesul regio-
nal şi strategiile naţionale era puţin
disproporţionată.
Strategiile pe care regiunile le vor
elabora trebuie puse în acord cu
strategii sau planuri de acţiune
naţionale, deja existente. Următorul
filtru pe traseul de la strategie la pro-
gram este cel al creionării, la nivel de
stat, a modului de împărţire a fon-
durilor pe programe, în funcţie de
interesul naţional. În final, va trebui
să mai existe un filtru pentru a încer-
ca să pui de acord interesul naţional
cu strategiile europene, vorbind aici,
în principal, despre Strategia Europa
2020 şi Strategia Dunării. Abia atunci
vom putea spune că, dintr-o listă de
priorităţi ale regiunii, alegem ceea
ce se regăseşte în suportul naţional
şi în strategiile europene.
URMĂTOAREA ALOCARE
FINANCIARĂ PENTRU
ROMÂNIA ESTE STRÂNS LEGATĂ
DE NIVELUL DE ABSORBŢIE DIN
2007-2013. ESTE ACESTA
UN DEZAVANTAJ PENTRU ŢARA
NOASTRĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE
ABSORBŢIA INTEGRALĂ A
FONDURILOR STRUCTURALE
ALOCATE ÎN PERIOADA ACTUALĂ
PARE IMPOSIBIL DE REALIZAT?
Eu pot vorbi doar despre programul
pe care îl gestionăm la nivelul AM
POR. Programul Operaţional Regional
este cel mai performant sub aspectul
absorbţiei fondurilor. Ne situăm la o
rată de absorbţie de circa 10 %. Dar,
în general, toată lumea priveşte as-
pectul absorbţiei „la pachet”. De-
geaba un program are un avans con-
siderabil, dacă media generală de
absorbţie este la un nivel scăzut.
Noi, la AM POR, încercăm să ne
facem treaba cât mai bine, în aşa
fel încât să nu fim noi aceia care să
tragem în jos această medie. În rest,
mi-e greu să vorbesc în numele cole-
gilor care gestionează alte programe
şi, prin urmare, răspunsul meu la în-
trebarea dumneavoastră nu acoperă
decât o parte dintr-un întreg.
AŢI SUSŢINUT CĂ STRATE-
GIA DUNĂRII ESTE O BAZĂ
DE DISCUŢIE PENTRU ALOCA-
REA FONDURILOR ROMÂNIEI, ÎN
URMĂTOAREA ETAPĂ DE PROGRA-
MARE. AR PUTEA REPREZENTA
O COMPONENTĂ SUPLIMENTARĂ
A ALOCĂRII VIITOARE, AVÂND
ÎN VEDERE CĂ, ÎN PREZENT,
FINANŢAREA STRATEGIEI DUNĂRII
ESTE ASIGURATĂ DIN PROGRAMELE
DEJA EXISTENTE?
Din ceea ce am observat eu, din dez-
baterile de până acum, este probabil
ca şi în etapa următoare, finanţarea
să fie asigurată în acelaşi mod. Va
exista, însă, această referinţă obli-
gatorie, în proiectele viitoare, la
modul în care ele vor contribui la
implementarea Strategiei Dunării.
De aceea, în această etapă de
pregătire a programării, se vor con-
tura condiţionalităţi în legătură cu
modul în care anumite domenii de
intervenţie contribuie la implemen-
tarea Strategiei Dunării.
ROMÂNIA POATE TRANSFORMA
STRATEGIA DUNĂRII ÎNTR-UN
ATU LA NIVEL DE STAT?
Va fi, în mod sigur, o oportunitate de
concentrare a fondurilor. România
este statul membru cu cea mai lungă
zonă de vecinătate cu Dunărea şi ar
fi păcat să nu ne folosim de acest
avantaj. Dacă ar fi fost vorba des-
pre o alocare dedicată Strategiei
Dunării, probabil, discuţia ar fi fost
mai complicată. Cum nu este aşa,
va trebui să găsim noi, în pachetul
financiar alocat României, formula
potrivită de a concentra fondurile
pentru a avea impact. Până la urmă,
vom duce o competiţie de proiecte.
Încercăm să ne stabilim o listă de
proiecte mari, „listate”, care să ne
garanteze că o parte importantă din
fonduri va merge către proiecte cu
impact vizibil. Oricum, avem foarte
multe opţiuni pentru că Strategia
Dunării nu este deloc limitativă, are
o marjă de flexibilitate mare, iar noi
trebuie să stabilim domeniile în care
suntem competitivi, comparativ cu
alte state riverane.
Interviu realizat de Cătălina JINGOIU

Poli de creştere
Regio în România
CLUJ-NAPOCA, UN POL DE CREŞTERE PERFORMANT
MUNICIPIUL DE PE DEALUL FELEACULUI A CONTRACTAT
40% DIN BUGETUL CARE I-A FOST ALOCAT
CA POL DE CREŞTERE, MUNICIPIUL
CLUJ-NAPOCA DISPUNE DE UN
BUGET DE 82,41 DE MILIOANE DE
EURO, BANI CARE TREBUIE CHELTUIŢI,
ÎN CADRUL PROIECTELOR FINANŢATE
PRIN REGIO-PROGRAMUL OPERAŢIONAL
REGIONAL, AXA PRIORITARĂ 1, PÂNĂ
ÎN 2015.
Obiectivele de dezvoltare şi priori-
tizarea acestora au fost stabilite şi
incluse de autorităţile locale clu-
jene în cadrul unui document stra-
tegic, adoptat sub forma Planului
Integrat de Dezvoltare (PID) pentru
Polul de Creştere Cluj-Napoca. Do-
cumentul stabileşte coordonatele
geografice ale Zonei Metropolitane
incluse în proiectele de dezvoltare
policentrică. În acest scop s-a şi cre-
at, de altfel, Asociaţia de Dezvol-
tare Intercomunitară, ce reuneşte
toate localităţile din arealul Zonei
Metropolitane. Este vorba despre
municipiul Cluj-Napoca, ca şi cen-
tru polarizator, Consiliul Judeţean
şi comunele Aiton, Apahida, Baciu,
Bonţida, Borşa, Căian, Chinţeni,
Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti,
Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de
Jos, Tureni şi Vultureni.
STRATEGIE ÎN FUNCŢIE
DE POTENŢIAL
Studiile care au stat la baza realizării
Planului Integrat de Dezvoltare (PID)
Cluj-Napoca au arătat că municipiul
reşedinţă de judeţ are capacitatea
de a ocupa o poziţie dominantă în
zonă şi de a fi centru polarizator de
dezvoltare, prin potenţialul său în
domeniileînvăţământului,cercetării
şi sănătăţii. Strategia aleasă a ţinut
cont de acest potenţial, considerat
a fi motorul dezvoltării ulterioare
a zonei. În acelaşi timp, s-a consi-
derat necesar ca proiectele propuse
şi implementate în perioada 2007-
2013 să urmărească depăşirea deza-
vantajelor comunităţii clujene, unul
dintre ele fiind infrastructura uzată.
Studiile prealabile elaborării unei
strategii au evidenţiat şi faptul că
municipiul Cluj-Napoca este furni-
zorul unei populaţii cu tendinţe
de migrare în creştere spre zonele
de influenţă. Mulţi dintre locuito-
rii zonei urbane au migrat deja, în
principal, către comunele din ime-
diata vecinătate a municipiului, în
căutarea unor oportunităţi de lo-
cuire care le asigură terenuri şi
construcţii mai ieftine. Odată cu
dezvoltarea infrastructurii de trans-
port, acest potenţial de migrare va
creşte, iar populaţia se va îndrep-
ta şi spre comune mai îndepărtate,
incluse şi ele în Zona Metropolitană
Cluj. Harta acestei zone ia for-
ma a trei cercuri concentrice în
care primul inel include comunele
care au preluat deja o parte din
populaţia oraşului Cluj-Napoca şi au
17comune în Zona
Metropolitană
Cluj-Napoca, se vor
dezvolta odată
cu polul de
creştere

Poli de creştere
un nivel de dezvoltare mai ridicat
datorat vecinătăţii cu municipiul. Al
doilea cerc delimitează localităţile
cu potenţial de dezvoltare, strâns
dependent de investiţiile ulterioare,
iar cel de-al treilea cerc este cel al
comunelor care fac trecerea către
arealul aflat în afara Zonei Metro-
politane.
PROIECTE PENTRU POLUL
CLUJ-NAPOCA
Obiectivele strategice şi specifice
ale polului de creştere Cluj-Na-
poca, aşa cum au fost ele identifi-
cate şi prioritizate de responsabilii
locali, s-au concretizat în 25 de
proiecte finanţabile prin Regio. La
momentul actual, polul de creştere
Cluj are depuse şapte proiecte din-
tre care trei se află în implementa-
re, restul fiind în etapa evaluărilor
şi precontractării. Cu fondurile de-
ja alocate în cadrul a două pro-
iecte contractate în octombrie
2010, autorităţile din Cluj-Napoca
vor moderniza liniile de tramvai pe
tronsoanele Mănăştur-Piaţa Gării şi
Piaţa Gării-Bulevardul Muncii.
Printre rezultatele preconizate
la finalizarea celor două obiec-
tive se numără scăderea timpului
de călătorie, creşterea numărului
de călători, diminuarea consumu-
lui de energie electrică şi a cos-
turilor de mentenanţă pentru tram-
vaie. Un al treilea proiect deja con-
tractat, pentru care s-au şi finali-
zat achiziţiile publice, urmând ca
lucrările să înceapă, este cel de
restaurare a ansamblului monu-
ment istoric Parcul Simion Bărnuţiu
şi clădirea Cazino. Cu o istorie
veche de peste 18 decenii, parcul,
monument istoric în inima oraşului,
ar urma să fie pus în valoare, la fel
şi clădirea Cazino, din incinta par-
cului, construită drept pavilion de
muzică în spaţiul de recreere.
Regio în România
25de proiecte
finanţabile prin
POR-Regio
40% DIN BUGET,
EPUIZAT
Cele trei proiecte contrac-
tate de municipiul Cluj-Na-
poca, la data de 15 octombrie
2010, au epuizat aproximativ
40% din bugetul alocat polului de
creştere Cluj-Napoca. Alte patru
proiecte aflate în etapa de eva-
luare şi precontractare vizează
construirea de locuinţe sociale,
modernizarea tramei (reţelei)
stradale din zona industrială,
crearea unei reţele de tip self-
service pentru închirierea bici-
cletelor şi înfiinţarea unui Cen-
tru Comunitar Judeţean - Com-
plex de Servicii Sociale, Comuni-
tare pentru Copii şi Adulţi Cluj,
care va furniza servicii sociale
persoanelor aflate în dificultate.

Preocupări pentru viitor
REPREZENTANŢII MEDIULUI ACADEMIC DEZBAT O TEMĂ
STRATEGICĂ: VIITORUL POLITICII DE COEZIUNE
LA CÂTEVA LUNI DE LA PUBLICAREA
ULTIMULUI RAPORT PRIVIND COEZI-
UNEA, ORAŞUL SLOVEN BLED A GĂZDUIT
UN MOMENT IMPORTANT PRIVIND
DEZBATEREA PUBLICĂ PE MARGINEA
ACESTUI DOCUMENT.CONFERINŢA LA NI-
VEL ACADEMIC INTITULATĂ „CARE ESTE
VIITORUL POLITICII DE COEZIUNE?”,
ORGANIZATĂ PRINTR-UN PARTENERIAT
ÎNTRE ASOCIAŢIA PENTRU STUDII RE-
GIONALE, COMISIA EUROPEANĂ (DG
REGIO) ŞI AUTORITĂŢI PUBLICE DIN
SLOVENIA, A FOST CEL MAI BUN PRILEJ
DE A DISCUTA MODUL ÎN CARE CERCE-
TAREA ACADEMICĂ POATE CONTRIBUI
LA ELABORAREA POLITICILOR CON-
TEMPORANE ÎN MATERIE DE COEZIUNE
ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI TERITORIALĂ.
Conferinţa a reunit peste o sută de
cercetători din lumea academică,
alături de oficiali ai Comisiei Eu-
ropene şi ai guvernelor naţionale.
Discuţiile s-au purtat pe teme ac-
tuale care generează confruntări de
idei şi ample dezbateri, precum co-
eziunea şi cooperarea teritorială,
rolul macroregiunilor, relaţia dintre
Strategia Europa 2020 şi politica de
coeziune.
În articolul de faţă ne vom concen-
tra asupra acestui din urmă subiect
pentru a urmări conexiunea dintre
cele două abordări şi în ce raport se
află una faţă de cealaltă.
CONEXIUNI ŞI INFLUENŢE
Atât Strategia Europa 2020, cât şi al
cincilea raport privind coeziunea -
au fost publicate anul trecut. Rapor-
tul de coeziune economică, socială
şi teritorială reprezintă punctul de
plecare al unei dezbateri la finalul
căreia se va putea defini clar po-
litica de coeziune după anul 2013.
Strategia Europa 2020 este o con-
tinuare a Strategiei Lisabona prin
care Uniunea Europeană urmăreşte
să depăşească efectele crizei şi să
dezvolte resursele umane pentru
o viitoare economie competitivă.
Privind în perspectivă, conexiunile
dintre cele două sunt foarte impor-
tante. Pe de o parte, priorităţile vii-
toarei politici de coeziune sunt, în
mare, aceleaşi cu ale Strategiei Eu-
ropa 2020, dar nu este încă destul de
clar modul în care cele două politici
pot fi combinate, utilizând aproxi-
mativ aceleaşi resurse financiare.
Pe de altă parte, influenţele pe care
le are implementarea Strategiei Eu-
ropa 2020 asupra politicii de co-
eziune sunt, indiscutabil, majore.
Pornind de la premisele politicii de
coeziune şi de la priorităţile Strate-
giei Europa 2020, apare întrebarea:
competitivitatea şi coeziunea sunt
opuse sau complementare?
SOLIDARITATEA, LINIA
DE URMAT
Pentru ca linia politicii de coezi-
une să continue acelaşi trend al
susţinerii regiunilor mai sărace,
Strategia Europa 2020 trebuie să se
interconecteze cu aceasta şi să aibă
în vedere un aspect, devenit deja
temă orizontală pentru politica de
coeziune: dezvoltarea teritorială.
Este important ca cele două să se
completeze, deoarece regiunile
nu se pot dezvolta doar cu fonduri
proprii, prin iniţiative locale şi regio-
Regio în România

Obiective şi ţinte
Regio în România
“
“
nale, adevărata valoare adăugată
europeană putând fi realizată
prin iniţiative transnaţionale care
utilizează potenţialul teritorial al
statelor, regiunilor şi oraşelor.
NEVOIA DE ARMONIZARE
Impactul crizei economice a făcut
imperativă nevoia de armonizare a
politicii de coeziune cu obiectivele
Strategiei Europa 2020. Aşa cum
arăta preşedintele Comisiei Euro-
pene, Jose Manuel Barosso, la re-
uniunea informală a Consiliului Eu-
ropean din februarie 2010, criza a
anulat un deceniu de eforturi pen-
tru creştere economică şi integrare
a forţei de muncă.
De aceea, următoarea etapă a
politicii de coeziune trebuie să
ofere garanţia că fondurile disponi-
bile vor fi utilizate în cea mai
eficientă manieră pentru a atinge
domeniile prioritare privind ocupa-
rea forţei de muncă, creşterea
inteligentă, sustenabilă şi incluzivă,
investiţiile în cercetare şi dezvol-
tare, schimbările climatice/energia
şi ieşirea din criză, incluse în Strate-
gia Europa 2020. Aceste obiective
reclamă o şi mai strânsă legătură în-
tre politica de coeziune şi Strategia
Lisabona, revizuită şi adoptată sub
forma noii strategii Europa 2020.
Concluzionând în urma unei
analize comparative a celor două
documente strategice, ideea care
se conturează este aceea că avem
de-a face cu obiective şi ţinte care
se completează unele pe celelalte.
Condiţia esenţială, pentru perioada
următoare, este aceea ca factorii
de decizie de la nivel european
să găsească varianta optimă de
armonizare a lor.
În ultimii doi ani, mili-
oane de persoane şi-au
pierdut locul de muncă.
Va trebui să suportăm
încă mulţi ani povara
datoriei generate de
criză, care a exercitat
noi presiuni asupra coezi-
unii noastre sociale.
Jose Manuel Barroso
Bruxelles,
3 martie 2010,
Strategia
Europa 2020

Soluţii verzi
TRANSPORTUL ECOLOGIC CUCEREŞTE ORAŞUL TURISTIC
FUNCHAL DIN MADEIRA
CINCI ORAŞE EUROPENE AU
DEMARAT UN PROIECT COMUN
PENTRU DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE
TRANSPORT ECOLOGIC.
Proiectul denumit CIVITAS MIMOSA şi
ﬁnanţat din Fondul European pen-
tru Dezvoltare Regională reuneşte
oraşele Bologna (Italia), Utrecht
(Olanda), Tallin (Estonia), Gdansk
(Polonia) şi Funchal (Madeira) şi
urmăreşte să promoveze soluţii ine-
dite de transport care să protejeze
mediul, să conserve obiectivele
istorice şi turistice şi să dezvolte
economia şi turismul.
De asemenea, CIVITAS MIMOSA îşi
propune să ajute la formarea unei
noi mentalităţi în ceea ce priveşte
transportul urban de călători, astfel
încât, prin introducerea circulaţiei
exclusive a mijloacelor de trans-
port în comun în zonele centrale să
nu se creeze o percepţie frustrantă
pentru persoanele care nu îşi mai
pot utiliza propriile autoturisme în
această zonă.
AUTOBUZE ELECTRICE
ŞI BICICLETE
Oraşul Funchal din regiunea Ma-
deira este o localitate care îmbină
armonios standardele unui turism
competitiv, incluzând spaţii de ca-
zare, restaurante, baruri şi buti-
curi, la preţuri rezonabile raportate
la calitatea serviciilor, dar şi monu-
mente istorice şi frumuseţi natu-
rale ale zonei. Întrucât, în ultimii
ani, circulaţia devenise sufocantă
şi aerul irespirabil, edilii oraşului au
ajuns la concluzia că trebuie să ia
măsuri în acest sens. Astfel, oraşul a
intrat în proiectul CIVITAS MIMOSA.
Finanţat cu 459.000 de euro, din
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, (FEDR), proiectul de in-
troducere a transportului verde
vizează mai multe obiective speci-
ﬁce. În primul rând, prin introdu-
cerea vehiculelor verzi, se prevede
reducerea cu 10% a emisiilor de di-
oxid de carbon şi o economisire
considerabilă de energie, produsă
de sursele clasice.
De asemenea, proiectul înseamnă
promovarea bicicletelor şi a au-
tovehiculelor electrice sau hibride
în rândul populaţiei, încurajând fo-
losirea lor, prin reducerea cu 50% a
taxelor pentru proprietarii de astfel
de mijloace de transport.
ORAŞUL FUNCHAL, REGIUNEA AUTONOMĂ MADEIRA, PORTUGALIA
Bani europeni în Uniunea Europeană
D CIVITAS MIMOSA î i
CIVITAS
MIMOSA,
proiect
de 459.000 de
euro

23
Oraş ECO
AUTOVEHICULE ECO
DE ÎNCHIRIAT
În paralel, municipalitatea a încura-
jat întreprinzătorii care închiriază
autovehicule ecologice pentru
turişti şi, de asemenea, a promo-
vat un program de construire de
sensuri giratorii pentru fluidizarea
circulaţiei rutiere, de restricţionare
a traficului maşinilor clasice în
zonele centrale şi de construire
a trotuarelor de-a lungul coas-
tei, pentru activităţi de recreere şi
promenadă. Aceste măsuri au con-
tribuit la accesul facil al mijloa-
celor de transport în comun sau a
scuterelor şi bicicletelor către cen-
trul istoric al oraşului Funchal.
AUTOBUZELE ELECTRICE,
STRATEGIE LANSATĂ ÎN 1980
Autorităţile au introdus, în Funchal,
transportul de călători în comun cu
autobuze electrice, în baza unei
strategii iniţiate în 1980, dar care
a fost recent reactualizată. Locu-
itorii şi turiştii pot folosi autobuzele
verzi între orele 08:00 şi 20:00, şase
zile pe săptămînă. Acestea au deve-
nit, practic, vedetele din Funchal,
turiştii apreciind silenţiozitatea şi
confortul noilor autovehicule.
Localnicii sunt şi ei încântaţi de
proiect, pe de o parte, pentru că
autobuzele au devenit vehicule de
publicitate, fiind inscripţionate cu
brandurile firmelor din turismul lo-
cal, iar pe de altă parte, pentru că
decongestionează traficul şi reduc
sensibil poluarea. În plus, aceste
mijloace de transport respectă stan-
dardele europene cu privire la ega-
litatea de şanse şi sunt prevăzute
cu platformă pentru preluarea
persoanelor aflate în scaunele cu
rotile.
Autobuzele verzi sunt rezultat al
cercetării ştiinţifice, ele fiind ali-
mentate cu o nouă generaţie de
acumulatori, care permit deplasarea
autovehiculului pe parcursul întregii
zile, după o singură încărcare.
UN ORAŞ
APROAPE ECO
Funchal
este un oraş mic,
care se întinde
pe 75 de kilometri pătraţi, cu
104.000 de locuitori din totalul
de 245.000 cât numără provincia
Madeira. Cu toate acestea, Ser-
viciul Public de Transport în Co-
mun are 66 de rute care acoperă
180 de kilometri din reţeaua de
drumuri, transportând anual 30
de milioane de pasageri.
autobuze electrice în baza unei
08:00 - 20:00
6ZILE/SĂPTĂMÂNĂ
transport
ECO
APRILIE 2011APRILIE 2011

Proiect grandios
FIRA DE BARCELONA – UN COMPLEX EXPOZIŢIONAL
DE ANVERGURĂ MONDIALĂ
UNUL DINTRE CELE MAI GRANDIOASE
COMPLEXURI EXPOZIŢIONALE DIN
EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE
EXTINDERE PRINTR-UN PARTENERIAT
ÎNCHEIAT ÎNTRE AUTORITĂŢILE
ADMINISTRATIVE DIN BARCELONA ŞI
UNIUNEA EUROPEANĂ.
Managementul şi execuţia proiectu-
lui sunt gestionate de societatea
publică Fira 2000, cea care deţine
şi brand-ul expoziţional în cola-
borare cu Camera de Comerţ, In-
dustrie şi Navigaţie din Barcelona,
Guvernul Autonom al Cataluniei,
Primăria oraşului, Consiliul Local
şi Asociaţia Municipiilor. Proiectul
este finanţat cu 94.255.000 euro
din Fondul European pentru Dezvol-
tare Regională, iar termenul de fi-
nalizare al acestuia este începutul
anului 2013. Dezvoltarea proiectu-
lui are influenţe importante asu-
pra economiei locale, regionale şi
naţionale prin organizarea de eve-
nimente expoziţionale de anvergură
mondială care colectează impor-
tante sume de bani şi facilitează
schimbul de experienţă şi partene-
riatele de afaceri.
O TRADIŢIE DE APROAPE
100 DE ANI
Expoziţia Fira de Barcelona are o
istorie de aproape un secol. Pri-
ma expoziţie cu vânzare a fost
organizată în 1920, dar tradiţia
datează încă din vremea expoziţiilor
universale din 1888 şi 1925. Ofi-
cial, însă, Fira de Barcelona a fost
inaugurată în 1932, iar de atunci
joacă un rol strategic pentru econo-
mia Cataluniei, şi, implicit, pentru
economia Spaniei. „Fira” înseamnă
un cadru de întâlniri şi schimburi
între diverse sectoare economice
la nivel global, iar organizatorul
are în portofoliu 80 de expoziţii
anuale, bianuale, bienale şi triena-
le, care adună laolaltă 40 de mii
de companii. Anual, expoziţiile
desfăşurate sub egida „Fira”
înregistrează 3,5 milioane de vizi-
tatori. Evenimentele expoziţionale
sunt o sursă importantă de venituri
pentru bugetul oraşului care, spre
exemplu, în anul 2008, a colectat
2,5 milioane de euro ca urmare a
desfăşurării acestor evenimente.
UN PROIECT FUTURIST
Refacerea şi extinderea complexu-
lui Fira din Barcelona este un pro-
iect futurist realizat de arhitectul
japonez Toyo Ito. Lucrările presupun
reabilitarea spaţiilor expoziţionale
iniţiale în suprafaţă de 125.000 de
metri pătraţi, denumite Montjuic
sau Fira 1. Extinderea presupune
construirea a 6 pavilioane noi înglo-
bate în complexul Gran Via sau Fi-
ra 2, în suprafaţă de 243.000 me-
tri pătraţi care vor fi legate de cele
două pe care sectorul Montjuic
le are deja. În total, Fira 2000 va
avea o suprafaţă de 368.000 metri
pătraţi şi 5.000 de locuri de par-
care. Noul centru Gran Via este o
invenţie în materie de proiectare şi
execuţie, iar sala centrală a ansam-
blului expoziţional beneficiază de o
soluţie tehnică de excepţie în mate-
rie de imagine şi iluminat.
Conceptul de bază pentru proiec-
tul susţinut din fonduri comuni-
tare este „fluidizarea mişcării”,
prin crearea unor condiţii optime
pentru ca fluxul de vizitatori să nu
producă aglomeraţie. Din punct de
vedere tehnic, arhitectul japonez
a proiectat un ecran circular cu le-
duri în diametru de 32 de metri,
un sistem de iluminare interioară
şi exterioară, care foloseşte multă
lumină naturală, iar cea artificială
este coordonată prin computer.
Sistemul creează un ambient spe-
cial, alternând culorile, intensi-
tatea şi strălucirea luminii, ast-
fel încât să creeze vizitatorilor o
senzaţie plăcută şi intimă.
SPANIA – DESCHIDEREA UNUI NOU CENTRU EXPOZIŢIONAL
PROIECTUL ARHITECTURAL A FOST EXECUTAT DE UN CELEBRU ARHITECT JAPONEZ
GRAN VIA
Gran Via a fost gândit astfel
încât să devină un cataliza-
tor pentru economia regională
şi o parte integrantă a mediului
înconjurător. Planul de iluminare
al expoziţiei s-a extins şi în parcul
din faţa complexului, acolo unde
locuitorii obişnuiesc să se plim-
be în nopţile fierbinţi de vară. În
faza actuală de dezvoltare, Gran
Via este deja finalizat pe o arie
de 200.000 de metri pătraţi, ex-
tinzându-se cu încă 43.000 de
metri pătraţi, suprafaţă pe care
se va amenaja şi un auditorium.

Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod
poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti
Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod
poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
PECS, UNGARIA, 29 APRILIE 2011
Conferinţă privind securitatea energetică a UE.
Evenimentul, organizat sub preşedinţia ungară a Uniunii Europene, va include prezentări privind modul în care politica de
securitate energetică răspunde interesului de securizare a reţelelor de aprovizionare utilizate de statele membre UE. În cadrul
conferinţei se va dezbate şi tema privind consolidarea dimensiunii externe a politicii europene de securitate energetică,
precum şi cooperarea dintre Uniunea Europeană şi vecinii săi, în domeniul energiei.
BRUXELLES, BELGIA, 2 MAI 2011
Conferinţa „Întărirea bazelor pieţelor financiare integrate şi stabile”, organizată de Comisia Europeană
şi Banca Centrală Europeană.
Lideri politici, experţi financiari, industriaşi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic vor împărtăşi opiniile lor
în legătură cu situaţia actuală a integrării şi stabilităţii financiare a UE. Conferinţa se va axa pe implicaţiile pe care le are noua
arhitectură a supervizării UE şi pe iniţiativele europene de management al crizei.
BUDAPESTA, UNGARIA, 13-14 MAI 2011
Conferinţă privind cercetarea spaţială.
Evenimentul va constitui un bun prilej pentru prezentarea proiectelor de cercetare spaţială derulate în primii ani de existenţă
ai Programului Cadru de Cercetare numărul 7 (FP7). Printre temele care vor fi abordate în timpul Conferinţei, se numără:
cercetarea spaţială pentru monitorizarea mediului şi climei, cercetare spaţială pentru creştere economică sustenabilă,
dezvoltarea de noi tehnologii spaţiale, interacţiunea Soare-Pământ etc. În cadrul evenimentului vor fi susţinute prezentări
şi demonstraţii ale unor proiecte de cercetare selectate. Conferinţa va include şi o masă rotundă la nivel înalt axată pe
direcţiile viitoare ale cercetării spaţiale a UE.
TÂRGU MUREŞ, ROMÂNIA, 19 APRILIE 2011
SeminaruldeinformarepentruIMM-uriprivindimplementareaproiectelorîncadrulProgramuluiOperaţional
Regional, organizat de ADR Centru, în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Mureş.
În cadrul evenimentului va fi prezentat stadiul implementării Programului Operaţional Regional la nivelul Regiunii Centru,
se vor dezbate aspecte legate de dificultăţi concrete apărute în implementarea proiectelor Regio şi soluţii pentru depăşirea
lor. Un alt subiect în dezbatere va fi iniţiativa Comisiei Europene privind soluţionarea litigiilor comerciale prin utilizarea
mecanismelor alternative de soluţionare a litigiilor.
BUCUREŞTI, ROMÂNIA, 4 MAI 2011
Seminar de informare privind posibilităţile de garantare a creditelor pentru beneficiarii de fonduri Regio.
Evenimentul, organizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, va avea loc în una din sălile de conferinţe ale
Primăriei Sectorului 2. Detalii pe www.regioadrbi.ro.

Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
PRIRAMIDA CULORILOR
â
Descoperă
SOLUŢIA
patrulaterului
şi trimite-o până
la 1 mai 2011 la
adresa de e-mail
revistaregio@tipogruppress.ro,
cu menţiunea Concurs
“Reconstruiţi” împreună
cu datele tale de contact şi
participă la extragerea tombolei
Regio. Poţi câştiga premii constând
în materiale promoţionale Regio.
Reaşezaţi piesele numerotate
din pătratul alăturat, astfel
încât să obţineţi o altă figură
geometrică cu arie diferită
de cea a pătratului.
Indiciu: Noua figură
formată nu este
pătrat
Fără prea mult efort
distraţi-vă într-un
ameţitor joc de culori
şi cifre.
REGIO REBUS
P R O I E C T
I D E E
R E G I U N E
F I N A N Ţ A R E
E U R O P A
Ţ
A
Câştigătorii nr. 2 al revistei sunt:
VASILE VOICU BORA - Alba Iulia
HOBJILA SIMONA - Vaslui
CĂTĂLIN SURDEANU
COSTEA ANA MARIA
IONUT HOARTA - Buzău
MICLEAN CĂTĂLIN
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
4
3
5 6
7
8
SOLUŢIE
INTEGRAMĂ
Revista
Regio nr. 2
Cuvântul
cheie:
R E G I O
x + = 9
x + = 9
x + = 9
x + = 9
x + = 9
x + = 9
x + = 9
x + = 9
Vi se pare simplu?
INCERCAŢI!
R
E
C
NST
R
U
I IŢO

Să mai şi zâmbim!
LA NAIBA CU IDENTITATEA!
La începutul activităţii de
acordare a avizelor pentru ma-
terialele de informare şi publi-
citate ale beneficiarilor de
proiecte Regio, activitatea se
desfăşura cu destul de mare
dificultate. Beneficiarii încă
nu se familiarizaseră cu noile
reguli impuse de Manualul de
Identitate Vizuală a Regio,
echipa ADR era prea puţin
numeroasă în raport cu solici-
tările de procesare a avizelor,
seminariile se suprapuneau une-
ori peste lansările de proiecte,
toate acestea impunând un ritm
de lucru aproape infernal.
Într-una din zile, un coleg
depăşit de volumul mare de
muncă şi nemulţumit că trebuia
nu numai să acorde avize, dar
să-i şi instruiască temeinic pe
beneficiari cu privire la Manua-
lul de Identitate Vizuală, a ex-
clamat:
— S-o ia naiba de identitate
vizuală!
Fiindcă se apropiau sărbă-
torile de iarnă, la finalul anului
2008, colegii i-au făcut cadou o
puşculiţă „brand-uită” cu logo-ul
programului, după cum se poate
vedea în imagine!
Orice comentarii sunt de prisos,
dar, de atunci, colegul nostru nu
a mai „hulit” niciodată!
Verifică-ţi rapid cunoştinţele despre
Regio asimilate în acest număr al revistei
efectuând chestionarul de mai jos:
Unde a avut loc dezbaterea academică privind viitorul politicii
de coeziune?
a. Budapesta, Ungaria;
b. Bled, Slovenia;
c. Bruxelles, Belgia.
Care sunt oraşele incluse în proiectul Civitas Mimosa privind
introducerea transportului ecologic urban, finanţat prin FEDR?
a. Roma, Bucureşti, Budapesta, Munchen, Praga;
b. Barcelona, Milano, Sofia, Paris, Bruxelles;
c. Bologna, Utrecht, Tallin, Gdansk, Funchal.
În ce oraş românesc, o facultate va beneficia de un sediu nou,
printr-un proiect Regio?
a. Cluj;
b. Iaşi;
c. Craiova.
Câte comune sunt incluse în Zona Metropolitană Cluj-Napoca?
a. 10 comune;
b. 17 comune;
c. 3 comune.
Ce buget are alocat Spitalul Judeţean Alexandria pentru
achiziţionarea de aparatură performantă, în cadrul proiectului
Regio aflat în derulare?
a. 3 milioane de euro;
b. 2 milioane de euro;
c. 2,6 milioane de euro.
1
2
3
4
5
DILEMĂ ÎN LUCRU LA BIROUL DE INFORMARE
Avem urmãtoarea situaþie: o firmã (firma A, de exemplu), care doreºte sã
depunã o Cerere de finanþare în cadrul Regio, este deþinutã în proporþie de
98% de cãtre o firma B (firmã-mamã) care este deþinutã în proporþie de
100% de cãtre o firmã C (firmã-bunicã). Din procentaj, rezultã cã firmele
noastre sunt legate de firmele-mamã, care sunt legate de firmele-bunicã.
— 100% din datele firmei A + 100% din datele firmei B + 100%
din datele firmei C sau
— 100% din datele firmei A + 100% din datele firmei B?
La calculul încadrãrii firmei A, care va depune Cerere de Finanþare, la firme
mici, mijlocii sau mari se iau în calcul:

Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oﬁcială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-ﬁnanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: aprilie 2011

Revista Regio nr. 3

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (14)

Ähnlich wie Revista Regio nr. 3

Ähnlich wie Revista Regio nr. 3 (20)

Mehr von Programul Operational Regional

Mehr von Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 3