Revista Regio nr. 17

nr. 17, decembrie 2012
re v i sta
Aproape jumătate din
populaţia urbană a
României a auzit de Regio
POVESTE DE SUCCES -
DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR
LA PRINŢ
Crăciun în Bucovina - Un carnaval popular
de o spectaculozitate unică
piaţa cerealelor revitalizată LA MALUL DUNĂRII
DEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEA
PĂNICEL DE LÂNGĂ CETATEA RÂŞNOVULUI
O ŞansĂ pentru fiecare,
dezvoltare pentru toŢi

www.inforegio.ro2
LA MULȚI ANI din PARTEA regio!
Încheiem anul 2012 printr-o
scurtă analiză a situaţiei econo
mice din România şi din Uniunea
Europeană.
A fost un an greu, criza mondială
nu-şi arată capătul, investiţiile
străine în România scad verti
ginos, iar veştile nu sunt îm
bucurătoare. Specialiştii în
economie spun că 2013 va fi şi
mai dificil, în condiţiile în care
bugetul european pentru 2014
– 2020 încă nu a fost votat, iar
statele membre sunt pe poziţii,
de cele mai multe ori, opuse.
De aceea cred, încă o dată, că
trebuie să ne unim eforturile,
autorităţi centrale şi locale, be
neficiari privaţi, şi să nu pierdem
niciun cent din finanţările
europene.
Şi în numărul acesta al revistei
noastre – dedicat egalităţii
de şanse, dar şi unor proiecte
spectaculoase - aflaţi cât de
importanţi şi de bineveniţi sunt
banii alocaţi prin Programul
Operaţional Regional.
Iată, în paginile 24 – 25, sub
semnătura lui Bogdan Ionescu,
veţidescoperiopărticicădinviaţa
extraordinară pe care doctorul
Raed Arafat şi-a construit-o în
România. S-a născut la Damasc,
în Siria, şi a venit aici, la studii,
la numai 16 ani. În 1990, a
pornit singur într-o bătălie
inimaginabilă: înfiinţarea unui
sistem de urgenţă şi reanimare.
Toţi, sunt convins, cunoaşteţi
acum ce înseamnă SMURD. Un
rol important în dezvoltarea
serviciului l-au avut şi finanţările
europene. Cum? Citiţi materialul
şi vă veţi edifica.
La final de an ne lămurim şi cum
stăm din punct de vedere al
cunoaşterii programului Regio.
Pagina 7 este dedicată unui
sondaj extrem de important,
care ne deschide ochii asupra
percepţiei pe care o au românii
despre programele europene
de finanţare, în special Regio.
Concluziile sunt surprinzătoare şi
vă lăsăm bucuria de a le desco
peri.
În paginile 14 – 15, colega
mea, Carmen Ivanov, face o o
emoţionantă trecere în revistă
a condiţiilor în care îşi duc viaţa
micuţii cu sindromul Down. Prin
finanţările Regio, Centrul de zi
Iedera pentru copiii bolnavi,
aflat în Oradea, a fost reabilitat
şi extins, oferind acum condiţii
excelente micuţilor suferinzi.
Aş mai adăuga la recomandări
articolul despre Complexul Tu
ristic de la Pănicel, lângă Cetatea
Râşnovului. Şi asta pentru că
banii veniţi prin Programul
Operaţional Regional au făcut
acolo adevărate minuni. Două
clădiri - pensiuni, trei lacuri de
agrement şi pescuit, chiar un
manej acoperit, toate vă aşteap
tă pentru zile de relaxare unice.
Ca de fiecare dată, vă urez
lectură plăcută, pentru că sunt
convins că veţi descoperi un
sumar bogat şi interesant.
Şi pentru că ne vom reîntâlni în
2013, vă urăm Sărbători fericite,
un Crăciun luminos şi La mulţi
ani!
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP: Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

DECEmbrie 2012 3
Sumar
Regio în românia
04
POVESTE DE SUCCES -
DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ
07 Aproape jumătate din populaţia urbană a
României a auzit de Regio
08 Crăciun în Bucovina -
Un carnaval popular de o
spectaculozitate unică
12 DEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEA
14 REGIO ajută copiii cu sindrom Down
din Oradea
16 PIAŢA CEREALELOR REVITALIZATĂ LA MALUL
DUNĂRII
18 Centrul de Terapie Ocupațională
de la Tântava este aproape gata
20 Egalitatea de șanse și nediscriminarea –
un pact pentru o societate modernă
22 Ştiri REGIONALE
24 Un drum lung de 22 de ani
Raed Arafat, omul care a revoluționat
serviciile de urgență
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26 Malta – Centrul pentru Științele Vieții
Un pas înainte către o economie bazată pe cunoaștere și
inovație
28
Ungaria – biblioteca pe roți
Un sprijin pentru comunitățile defavorizate
30 AGENDĂ
31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

Oricât de mult nu ne place
s-o recunoaştem, romii din
România au avut întotdeauna de
înfruntat bariere puternice în
calea spre succes sau, de multe
ori, spre o simplă normalitate.
Vrem, nu vrem, societatea, ideile
preconcepute, educaţia din fami
liile de români primită de la cele
mai fragede vârste – de multe ori
împotriva lor – le-au stat în cale şi
atunci când au vrut şi au putut să
realizeze lucruri măreţe. Cu toate
astea, mulţi dintre conaţionalii
noştri de etnie romă s-au ridicat
împotriva tuturor obstacolelor şi
au reuşit în domenii dintre cele mai
vaste. Damian Drăghici, Marius
Mihalache, Bănel Nicoliţă, Anina
Ciuciu, Connect-R, Nicolae
Gheorghe, Mădălin Voicu sunt
doar câţiva dintre romii care
şi-au asumat cu mândrie etnia şi
au demonstrat că oricine vrea cu
adevărat reuşeşte. Iar exemplele
nu se opresc, bineînţeles, aici.
În cele ce urmează îl veţi descoperi
pe Damian Drăghici, un naist de
excepţie, în prezent consilier guver
namental, un artist ce a cucerit
scenele internaţionale. Dincolo de
acestea, însă, un om ce a luptat cu
viaţa şi luptă în continuare, pentru a
scoate în evidenţă lucrurile bune ale
unei etnii puse, de cele mai multe
ori pe nedrept, la colţ.
Ați cântat pe cele mai mari
scene ale lumii, sunteți
unul dintre marii artiști ai
României. De unde ați pornit și
cum ați ajuns aici?
M-am născut în Bucureşti, într-o
familie cu o tradiţie muzicală de
șapte generaţii. Muzica mi-a fost
familie de la o vârstă foarte fragedă,
pentru că am început să cânt de pe la
trei ani. Când am împlinit zece ani,
după o „căutare” a identității mele
muzicale, am hotărât că naiul este
marea mea pasiune. Conjunctura
a făcut ca, la vârsta de 15 ani, să
fiu considerat un „copil minune” al
muzicii, dar tot conjunctura mi-a
oferit posibilitatea de a cânta și
înregistra împreună cu Orchestra
Radio.
A urmat o perioadă de permanente
căutări şi descoperiri, presărată
din plin cu neprevăzut: fuga de
comunism şi de ce a reprezentat
el, viaţa de emigrant în Grecia,
şansa extraordinară de a fi auzit de
oameni din domeniul muzicii, care,
ulterior, mi-au oferit posibilitatea
de a studia la Berkley College of
Muzic, faima internaţională şi,
odată cu ea, performanţa artistică
alături de mari nume ale scenelor
mondiale (i-aș aminti pe James
Brown și Joe Cooker) și aventura
numită redescoperirea originilor,
reprezentată de proiectul „Damian
Brothers” . Iar aici… astăzi înseamnă
o permanentă redefinire a ceea ce
fac și cine sunt: de la un susținător
necondiționat al tinerelor talente
lipsite de posibilități materiale,
până la un susținător asiduu al
cauzei celor ce își duc viața într-o
permanentă luptă pentru recu
noaștere și acceptare: cetățenii
români de etnie romă. Și cum nimic
pe lumea asta nu vine fără efort,
iată-mă ducându-mi eforturile la
un nou nivel, prin poziția recent
câștigată, cea de senator în Senatul
României.
www.inforegio.ro4
Regio în România
Interviu
Vlad IONESCU
POVESTE DE SUCCES -
DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ

DECEmbrie 2012 5
Regio în România
Interviu
Care au fost marile
obstacole pe care a
trebuit să le depășiți în cariera
dumneavoastră?
Dura realitate, acesta a fost cel mai
mare obstacol. Pentru că, la 18 ani,
auzisem poveşti mișto, văzusem
filme americane, capitalismul din
mintea mea era un rai. Grecia, Italia,
Spania erau pentru mine America,
pentru că însemnau lumini multe,
însemnau Coca-Cola, însemnau
lucrurile astea foarte simple care
ne-au bântuit după revoluție vreo
zece ani. Pentru mine, când am
ajuns în Vest, a fost un șoc complet.
Viața în sine a fost dură, alegerea pe
care am făcut-o atunci, pentru că
așteptările mele se bazau pe ceea
ce auzisem de la alții. Te aștepți
la căței cu covrigi în coadă. Și eu
mă așteptam ca, după șase luni,
să am o casă, o mașină și totul să
fie superb. După șase luni, făceam
același lucru pe care îl făcusem în
prima zi: cerșeam. Cântam pe la
mese, întindeam mâna și cerșeam.
Am făcut asta un an și ceva.
La început, era o combinație între
supraviețuire și oportunitatea
pe care o aveam de a mă afla
într-un context care avea legătură
cu muzica, în care lucram cu oameni
și eram pe scenă, depășindu-mi
condiția de cerșetor. Foarte mulți
râdeaudemine:„Ăstaeromânulcare
nu știe piesele”, pentru că, pentru a
cânta în cluburile din Grecia trebuia
să cunoști peste 3.000 de piese. De
exemplu: trebuia să te aștepți în
orice moment ca solistul să revină
la o piesă care se afla în repertoriul
grecesc de acum 50 de ani, iar tu
trebuia să o recunoști după primele
două cuvinte. Asta m-a ambiționat
pe zi ce trecea, să le dovedesc și
lor, dar și mie, că sunt bun în ceea
ce fac. În numai doi ani am devenit
unul dintre cei mai buni cântăreți
la clape din Grecia, cu 7-8 clape pe
scenă, și cântam la cele mai mari
cluburi, cu cântăreți cunoscuți, cum
ar fi Lefteris Pantazis, Anna Vissi. Dar
s-a întâmplat ceva atunci și asta a
fost declicul între lăutar și artist. La
început, eram plătit cu 50 de dolari
pe seară, dar eram nemulțumit că
nu iau 80; apoi, luam 80 și tot nu
eram fericit. Am ajuns la 200, 300,
400 sau 500 de dolari pe noapte.
Mi-am dat seama că nu este vorba
de bani atunci când am organizat
un concert cu un prieten al meu,
chitarist, într-un teatru de 200 de
locuri. L-am închiriat, am plătit 300
de dolari, am invitat oameni și n-a
venit nimeni, decât fosta mea soție,
prietena și sora lui. Le-am cântat noi
celor trei. Dar m-am simțit foarte
bine și mi-am dat seama: problema
e că vreau să fiu ascultat. Nu-mi
place, acolo unde cânt, să am 2.000
de oameni care beau, aruncă cu
farfurii, nu-i interesează ce cânt eu,
aud numai furculițe și cuțite. Atunci
am luat decizia să studiez muzica și
mi-am dat seama că mi-ar plăcea să
am doar 30 sau 50 de oameni numai
pentru mine, care să asculte muzica
mea.
V-ați lovit vreodată de
atitudini sau acțiuni
discriminatorii? În România sau
în afară?
De atitudini discriminatorii ne lovim
fiecare dintre noi, în fiecare zi. Fie
că este funcționarul de la ghișeul
administrației publice locale, fie că
este învățătoarea copilului nostru
care nu are timp să ne primească,
discriminarea este o componentă
omni-prezentă în viața noastră.
Ce diferențiază este atitudinea
față de aceasta. Iar în cazul meu,
soluția la discriminare este simplă:
analizează-mă prin prisma lucrurilor
pe care le-am făcut pentru această
țară, prin prisma rezultatelor mele
profesionale și nu prin prisma
sângelui care îmi curge în vine.
Iar atunci când vei face asta, vei
vedea cât de puțină însemnătate
are discriminarea pentru mine și cât
de multă importanță am dat și dau
rezultatelor muncii mele. Damian
Drăghici este om, în primul rând, iar
acest lucru este definitoriu.
Cum le-ați făcut față?
Și-au pus amprenta
asupra dumneavoastră din
punct de vedere personal sau
profesional?
Am fost și sunt un perfecționist.
Tot ceea ce am făcut, fac și voi
face poartă o singură amprentă,

www.inforegio.ro
Regio în România
6
Interviu
cea a lucrului bine făcut. E simplu:
dă înapoi tuturor ca și cum ți-ai da
ție, fă pentru cei din jur ca și cum
o faci pentru tine și nu vei da greș.
Niciodată. Pentru că niciodată, dar
niciodată, nu vrem să ne facem rău.
Sunteți consilier al primului
ministru pentru probleme
legate de etnia romă. Care
sunt principalele probleme pe
care le-ați identificat și cum le
vedeți rezolvate?
Problema romilor nu e simplă,
nici cele mai bune proiecte insti
tuționale n-ar putea s-o rezolve
peste noapte. Vorbim aici de un
întreg proces social, educație, sănă
tate, etc. Pe de altă parte, nici nu
poți să condamni statul. Pentru că
între stat și această etnie au exis
tat întotdeauna niște mediatori.
Cea mai mare piedică în succesul
implementării unui program pentru
romi sunt mentalitățiile învechite,
care îi infectează și pe cei tineri. Cele
aproape șapte luni petrecute în
această poziție mi-au dat ocazia
să învăț, să descopăr, să văd cât de
mare este distanța dintre rapoartele
pe care le produc cei ce câștigă
bani frumoși din scrierea acestor
rapoarte și viața celor care își duc
viața de zi cu zi în comunități al
căror mod de viață și mai ales po
sibilități de a-și exercita acest drept
fundamental - „dreptul la viață” - țin
mai degrabă de secolele anterioare
decât de secolul în care trăim. Îmi
doresc ca, după această perioadă de
descoperire, să am suficientă putere
în continuare pentru ca acele politici
ce vor fi implementate să vină,
într-adevăr, în întâmpinarea nevoi-
lor celor pe care i-am descoperit.
Pentru că, altfel, nu voi fi decât
un perpetuator al ipocriziei sociale
față de această comunitate, or eu
nu vreau să fac asta.
Ce credeți despre politicile
antidiscriminatorii
ale Uniunii Europene?
Funcționează ele și în
România?
Principiul nediscriminării reprezintă
un principiu general al legislației
Uniunii Europene. EI este menționat
expres în numeroase dispoziții ale
tratatelor. „Orice discriminare ba
zată pe orice criteriu precum sex,
rasă, culoare, etnie sau origine so
cială, trăsături genetice, limbă,
religie sau credință, opinie politică
sau de altă natură, apartenența la
o minoritate națională, proprietate,
naștere, dizabilitate, vârsta sa,
etc...”
Personal,num-amsimțitdiscriminat.
Dar probabil ţine de tine, ca individ.
Trebuie să scapi de un complex de
inferioritate. La mine a durat până
când am scăpat. Eu doar în America
am spus pentru prima dată pe scenă
„Sunt ţigan”. Se întâmpla în 1996,
când aveam 26 de ani.
Toate instrumentele juridice care
există au nevoie de un singur lucru,
pentru a putea să își arate eficiența:
mentalitatea adecvată. Atâta timp
cât noi încă avem un deficit major
în ceea ce privește abilitatea de
a ne schimba mentalitatea, atâta
timp cât suntem foarte reticenți la
„diferență” și la „diferit”, instru
mentele juridice ale unora sau
altora nu ne pot ajuta prea mult.
Noi, fiecare în parte și comunitatea
din care facem parte, trebuie să
ne modelăm după nevoile celui de
lângă noi. După aceea, în timp, vom
ajunge să și folosim în beneficiul
nostru instrumentele UE sau cine
ştie ce altă entitate internaţională.
Vedeți vreun progres în
acceptarea de către
societate a conceptului de
egalitate a șanselor?
Nu e important dacă eu văd sau nu
vreun progres, ci e vital ca, dacă
acesta există, să se răsfrângă și
să producă efecte asupra fiecărui
membru al societății în care
trăim. Atâta timp cât construim
clișee sociale care sunt apanajul
doar al unor „enclave sociale” (cu
precădere aglomerările urbane și
mediul corporatist) nu vom reuși
decât să adâncim distanța dintre cei
care și-au creat și maximizat șansele
și cei care au crezut în șansă, dar
trăiesc deziluzia șanselor pierdute.
Vorba românească „Dumnezeu îți
dă, dar nu îți bagă și în traistă”
este mai prezentă decât oricând în
cotidianul colectiv.
Cum ar arăta, în viziunea
dumneavoastră, o Românie
fără discriminare?
Ar fi o Românie în care 60% din
întrebările acestui interviu nu și-ar
mai avea rostul. Dumneavoastră și
cititorii dumneavoastră ce credeți,
cât mai avem până acolo?

DECEmbrie 2012 7
Regio în România
Sondaj
Aproape jumătate din populaţia
urbană a României a auzit de Regio
Opreocupare constantă a Auto
rităţii de Management a Pro
gramului Operaţional Regional din
cadrul Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului (MDRT)
este ca oamenii să afle ce înseamnă
fondurile europene derulate prin
intermediul programului Regio.
Să cunoască modul de accesare
a banilor, ce şi cum poate primi
finanţare, condiţiile ce trebuie
îndeplinite, limitele în care pot fi
cheltuiţi banii şi, la fel de important,
rezultatele proiectelor deja finan
ţate. Vorbim, de fapt, despre
investiţii făcute cu bani publici, iar
populaţia are dreptul să ştie cum au
fost cheltuiţi aceşti bani.
COMUNICAREA –
COMPONENTĂ ESENŢIALĂ A
UNUI PROGAM DE SUCCES
Autoritatea de Management a Pro
gramului Operaţional Regional și
Organismele Intermediare derulează
anual acțiuni de informare menite
să conducă la o mai bună cunoaștere
a rezultatelor programului.
În scopul evaluării impactului acestor
acțiuni, Autoritatea de Management
a derulat, în anul 2012, un sondaj1
de
opinie național, în rândul populației
urbane, beneficiare directe a rezul
tatelor proiectelor realizate prin
Regio. Rezultatele arată că aproape
44 de procente din populația urbană
a României a auzit de Regio, fie
de la televiziune (65,5%), fie prin
panourile stradale (10,6%), fie prin
internet (9,1%). În ceea ce priveşte
gradul de conştientizare, cea mai
bună percepţie despre investiţiile
cu bani europeni o au patronii,
persoanele de top management şi
cei cu studii superioare.
Majoritatea populaţiei intervievate
(68,8%) declară că, din câte a
auzit, în oraşul în care locuieşte
au fost realizate proiecte din
bani europeni. În ceea ce priveşte
destinaţia banilor, cei mai mulţi
oameni cred că ei au fost investiţi
în infrastructură (28,5%), urbanism
(10,3%), turism (5,4%), agricultură
(4%).
CE VOR OAMENII SĂ ŞTIE
DESPRE REGIO
Sondajul derulat de Autoritatea de
Management a Programului Opera
ţional Regional a avut drept scop şi
identificarea tipurilor de informaţii
pe care populaţia ar vrea să le
cunoască despre Regio. Cei mai mulţi
dintre ei (54,2%) şi-au exprimat
dorinţa de a afla care sunt tipurile
de proiecte ce pot primi finanţare
prin Regio. Apoi, 30% doresc să ştie
care sunt rezultatele investiţiilor
făcute până în prezent, iar 28,8%
vor să afle cum poate fi obţinută o
finanţare prin Regio.
Mijloacele de informare preferate
de către diferite segmente ale
populaţiei chestionate variază de
la mass-media locale şi centrale,
pentru persoanele cu vârste cuprin
se între 46 şi 65 de ani, la Internet,
pentru cei cu vârste de 18 la 25
de ani. Contactarea companiilor
de consultanţă este un mijloc de
informare la îndemână persoanelor
cu vârste între 46-55 ani, ca şi
participarea la seminarii de instruire
şi informare.
CONCLUZIE
Rezultatele sondajului prezentat
mai sus sunt o dovadă a eforturilor
Autorităţii de Management a Progra
mului Operaţional de a populariza
informaţiile, dar, mai ales, rezul
tatele obţinute prin investiţiile de
rulate în cadrul programului Regio.
Totodată, acestea constituie o
bază pentru activităţile viitoare de
comunicare, acestea urmând a se
concentra pe canalele de informare
preferate de populaţie, dar şi
pe tipurile de informaţii pe care
oamenii le solicită.
Dincolo de toate, însă, este esenţial
ca românii să înţeleagă importanţa
Regio şi a Uniunii Europene în dezvo
tarea României. Trebuie să atragem
în continuare fonduri substanţiale
şi, mai important decât orice, să
învăţăm să le cheltuim prin investiţii
sănătoase şi durabile.
1
Sondajul de opinie s-a desfășurat în perioada 21-27 iulie 2012, la nivel urban, pe un eșantion reprezentativ de 2011 persoane,
cu o marjă de eroare de ± 2,2%. Raportul de cercetare detaliat poate fi găsit pe pagina de internet a Programului Operațional
Regional, www.inforegio.ro, la adresa: http://www.inforegio.ro/evaluare.html.
Vlad IONESCU

www.inforegio.ro8
Regio în România
Bogdan IONESCU
Tradiţii
Având toate datele geografice, is
torice și culturale pentru o desti
nație turistică de prim rang, zona
Bucovinei avea nevoie de un mesaj
și un concept integrat pentru atra
gerea vizitatorilor din țară și din
străinătate.
Astfel, capitalizând spectaculozi
tatea și originalitatea tradițiilor de
iarnă, Consiliul Județean Suceava a
lansat proiectul Crăciun în Bucovina,
care a propus un nou tip de turism,
turismul de eveniment.
Proiectul, finanțat cu peste 763.000
de lei, nerambursabili, prin Progra-
mul Operațional Regional 2007-
2013, axa prioritară 5, „Dezvoltarea
durabilă și promovarea turismului”,
domeniul major de intervenție 5.3,
„Promovarea potențialului turistic
și crearea infrastructurii necesare,
în scopul creșterii atractivității
României ca destinație turistică”,
are ca scop principal creșterea
competitivității județului Suceava
pe piața turistică regională, prin
valorificarea potențialului cultural
imaterial al Bucovinei.
Datinile și obiceiurile de iarnă în
Bucovina încep de Sfântul Nicolae
și continuă până la începutul lunii
ianuarie, de Sfântul Ion, și cuprind
o paletă incredibilă de manifestări
artistice și religioase în care creația
muzicală, dansul, costumele, jocul
dramatic, colindele și recuzita
populaWră se împletesc într-un
adevărat carnaval.
Crăciun în Bucovina
Un carnaval popular de o
spectaculozitate unică
Zonă de basm și de o frumusețe rară, Bucovina este una dintre
destinațiile de vis pentru turistul român și străin. De la formele
de relief, la natura aproape nealterată, de la vestigiile istorice, la
mărturiile religioase eternizate pe zidurile mănăstirilor, de la oamenii
ospitalieri, până la frumoasele obiceiuri ale locurilor, vizitatorul este
prins într-un vârtej al experiențelor irepetabile. Din bogata zestre a
tradițiilor și obiceiurilor populare bucovinene, cele mai bine păstrate,
dar și cele mai spectaculoase sunt tradițiile și obiceiurile de iarnă.
Prin inițiativa proiectului Crăciun în Bucovina, autoritățile locale
promovează aceste minunate caracteristici locale în întreaga țară și dau
un imbold turismului bucovinean.

DECEmbrie 2012 9
Regio în România
Tradiţii
Obiceiuri străvechi,
păstrate cu sfințenie
Ciclul sărbătorilor de iarnă începe
de Sfântul Nicolae, când cei mici
așteaptă sosirea Moșului cu daruri.
În percepția populară bucovineană,
Moș Nicolae se arată pe un cal alb,
care vestește venirea iernii. Este
primit ca un personaj bun, care
poartă grija văduvelor, orfanilor și
a tuturor celor necăjiți. Sosirea lui
Moș Nicolae deschide un al doilea
eveniment al iernii: formarea ce
telor de tineri care încep repetițiile
pentru obiceiurile de iarnă, adevă
rate scenarii dramatice care recon
stituie, an de an, evenimente isto
rice, religioase sau îndeplinesc
ritualuri de alungare a spiritelor
rele. Costumațiile membrilor cetei
sunt realizate de ceilalți membri
ai comunității. În apropierea solsti
țiului, pe 20 decembrie, are loc
Ignatul porcului, o celebrare a

www.inforegio.ro10
Regio în România
unei divinități solare și vegetale
care „moare și se naște” în acest
ritual. Obiceiul datează din vre
muri precreștine, iar semni
ficația întregului ritual este
păstrată de localnici. Urmează
Ajunul Crăciunului, o sărbătoare
încărcată de simboluri și ritualuri
de curățenie, de prosperitate, de
fertilitate. Crăciunul reprezintă
cea mai importantă sărbătoare
din an și încununarea pregătirilor
de până atunci. Cetele de flăcăi
colindă întreaga noapte, mesele se
întind în toate gospodăriile, tradiția
bucovineană spunând că e păcat ca
cineva să stea cu poarta închisă de
sărbătoarea Crăciunului.
Promovarea
frumoaselor tradiții în
cadrul Proiectului
Activitățile din cadrul proiectului
Regio au constat în crearea unei
secțiuni dedicate, în română și
engleză, pe situl web al Consiliului
Județean Suceava (http://www.
cjsuceava.ro/cib), editarea și tipă
rirea a 200 de afișe, 50 de bannere,
500 de invitații, 500 de pliante,
3.000 de programe ce conțin
Tradiţii

DECEmbrie 2012 11
Regio în România
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Crăciun în Bucovina, CJ
Suceava
Program: Programul Operațional
Regional 2007-2013, Axa prioritară 5,
Domeniul major de intervenție 5.3
Costuri totale: 966.542,80 lei,
din care: TVA 187.072,80 lei
Finanțare nerambursabilă UE:
763.880,60 lei
Contribuția Consiliului Județean
Suceava: 15.589,40 lei
Tradiţii
agenda evenimentelor, 5.000 de
albume, realizarea și difuzarea a
10 spoturi de promovare pe tele
viziunile naționale, publicarea a
14 comunicate de presă la nivel
local și național și organizarea
evenimentului Crăciun în Bucovina,
care a reunit cele mai importante
formații artistice din județul
Suceava, sub egida Festivalului
Datinilor de Iarnă din Bucovina,
organizarea Târgului de Crăciun,
o expoziție culinară de Crăciun,
plimbări cu mocănița și cu trăsurile
cu cai.
Impact pozitiv al
proiectului asupra
comunităților locale
Peste o sută de comunități locale
și-au promovat tradițiile, obiceiurile
și portul în cadrul spectacolelor
organizate, 32 de formații artistice
din județ au fost invitate să susțină
spectacole, peste 170 de unități
turistice s-au deschis în luna decem
brie 2010, la nivelul întregului
județ. Numărul turiștilor a crescut
cu peste 5% în județ și cu 23% în
municipiul Suceava.

www.inforegio.ro12
Regio în România
Dezvoltarea turismului
Într-un cadru de vis, străjuită
în zări, oriunde ţi-ai arunca
privirea, de semeţia munţilor
Bucegi, Piatra Craiului şi
Postăvarul, Pensiunea Pănicel
a devenit punct de referinţă în
agro-turismul judeţului Braşov.
Pentru a oferi celor care îi trec
pragul toate condiţiile de cazare,
relaxare şi distracţie, complexul
Pănicel a obţinut o finanţare
de aproape 4 milioane de lei prin
programul Regio. De la călărie
şi pescuit, până la mâncăruri şi
băuturi româneşti autentice şi
naturale, Pensiunea Pănicel îşi
răsfaţă acum oaspeţii cu tot ceea
ce le pofteşte inima.
DE LA O SIMPLĂ PENSIUNE LA
UN COMPLEX TURISTIC
Până în urmă cu câţiva ani, când
spuneai Pănicel, spuneai o simplă
pensiune, aşa cum sunt sute în
preajma Cetăţii Râşnovului. O casă
ceva mai mare, câteva camere
modeste, sala de mese şi... cam
atât. Să nu uităm şi să fim corecţi
până la capăt: plus aer curat din
belşug şi privelişti care îţi taie
răsuflarea. Proprietarii, oameni
gospodari, au simţit, însă, că trebuia
ceva mai mult. Ceva-ul acela care să
îi diferenţieze de vecini, care să îi
atragă ca un magnet pe turişti, să
le ofere un plus de relaxare prin
mişcare, prin activităţi pe care nu
le găsesc acasă. De aici a pornit şi
ideea extinderii. Se spune că omul
sfinţeşte locul. Cu siguranţă aşa
a fost şi la Pănicel. Numai că era
nevoie şi de bani, iar proprietarii au
stat şi au gândit drept: o investiţie
majoră cu ajutorul fondurilor
europene, prin programul Regio, le
putea îndeplini visul. Au descoperit
Axa 5 a Programului Operaţional
Regional, care le-a şoptit, negru
pe alb, încă din titlu, exact ceea
ce doreau şi aveau nevoie să audă:
Dezvoltarea durabilă şi promovarea
turismului. Cu un proiect bine
structurat, cu zile lungi de muncă,
cu convingerea că vor reuşi, au
ajuns la capăt. Aproape 4 milioane
de lei au atras pentru dezvoltarea
infrastructurii de agrement. Prin
eforturi proprii, pe de o parte, cu
ajutorul fondurilor europene, pe
de altă parte, a fost construită o
nouă clădire ce oferă încă 130 de
locuri de cazare moderne, pescarii
au la dispoziţie trei lacuri artificiale
unde îşi pot arunca momeala, ferma
proprie a complexului aduce pe
mesele turiştilor numai produse eco,
au apărut o saună, un loc de joacă
pentru copii, o sală de conferinţe şi
internet wireless în orice colţişor.
Vlad IONESCU
DEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEA

DECEmbrie 2012 13
Regio în România
Dezvoltarea turismului
Şi peste toate, ca o coroană a
imperiului, manejul acoperit, unic
în zonă, la standarde internaţionale.
PROMOVARE DE NOTA 10
„Pănicel este un pârâu limpede și
sprințar care le-a șoptit unor oameni
destoinici că se plictisește singur pe
dealurile din preajma Cetății Râșnov
și că ar vrea şi el să susure povești
spumoase celor care iubesc viața. Că
a văzut multe și poate spune și mai
multe despre eroismul cavalerilor
și frumusețea domnițelor, despre
măreția cailor, despre prospețimea
ierbii și a florilor, despre dansul
norilor și al fulgilor de nea. Și despre
două gâște certărețe care, mai nou,
și-au găsit culcuș pe malurile lui. Iar
pentru că veselia, istoria, tradiția,
omenia, bucatele alese s-au adunat
toate sub același acoperiș, vă
invităm și pe dumneavoastră să le
descoperiți. Indiferent că doriţi
doar clipe de linişte sau relaxare,
o partidă de pescuit, o plimbare
cu trăsura sau chiar cursuri de
echitaţie cu un instructor autorizat,
toate le puteţi găsi la Pănicel. Vă
puteţi bucura de toate acestea în
timp ce admiraţi panorama munţilor
care înconjoară acest domeniu.
Iar câteva bucătărese pricepute
trebăluiesc deja în jurul blidelor
aburinde.” – aşa scrie pe site-ul
www.panicel.ro.
Nu întâmplător am ales cuvintele
de mai sus, între ghilimele. Exprimă
mai bine decât o poate face orice
reporter, starea de spirit extra
ordinară ce te cuprinde când intri
pe poarta complexului. Vorbele nu
îmi apaţin, sunt luate, mot-à-mot,
de pe site-ul complexului. Un site de
promovare extrem de profesionist,
parte a contractului cu Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului,
prin care au fost alocate fondurile
Regio. Un site care ne face să
înţelegem că orice afacere, mai ales
în turism, nu poate funcţiona fără o
strategie de comunicare bine pusă
la punct, fără un plan de marketing
impecabil.
FONDURILE REGIO – CHEIA
DEZVOLTĂRII TURISMULUI
Dezvoltarea complexului turistic
Pănicel ne arată, încă o dată, fără
putinţă de tăgadă, importanţa pro
gramelor europene, a fondurilor
Regio, în pasul uriaş ce trebuie făcut
în turismul românesc. Cele aproape
4 milioane de lei investite la Pănicel
trebuie, ca şi în alte cazuri, să se
transforme în exemplu. Vrem turism
de calitate? Trebuie să investim.
N-avem bani? Trebuie să accesăm
fondurile europene. Aici este cheia
ce poate duce România la un alt
nivel turistic, egal cu cel al statelor
vestice.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
Proiect: Investiţii în infrastructura de agrement a Complexului Turistic
Ferma Pănicel
Beneficiar: SC Iman Consult SRL, judeţul Brașov
Sursa finanțării: Programul Operaţional Regional, AXA 5 - Dezvoltarea
durabilă şi promovarea turismului, Domeniul 5.2 Crearea, dezvoltarea,
modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a
resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice
Valoare totală: 7.031.286,86 lei
Valoare nerambursabilă UE: 3.764.814,34 lei

www.inforegio.ro14
Regio în România
Carmen IVANOV
Social
REGIO ajută copiii cu sindrom Down
din Oradea
Pentru orice părinte, vestea
aducerii pe lume a unui copil cu
sindrom Down este devastatoare.
Sunt, însă, persoane care află
prea târziu sau care pur și simplu
își asumă creșterea unui copil cu
o astfel de afecțiune. Sindromul
Down este una dintre cele mai
des întâlnite probleme genetice
în zilele noastre. Este cauzat de
prezența unui cromozom în plus
în fiecare celulă a organismului.
Aceasta boală se mai numește și
Trisomia 21. Pentru a crește un
copil cu sindrom Down este nevoie,
pe lângă îngrijirea medicală
permanentă, și de un program
special. Îngrijirea copiilor cu
dizabilități este diferită de modul
în care creștem un copil obișnuit.
De aceea, este recomandat ca
persoanele care au în îngrijire un
astfel de copil să opteze pentru
serviciile oferite de centrele
speciale. Un astfel de centru de
îngrijire a copiilor care suferă de
sindromul Down a fost reabilitat
cu ajutorul fondurilor REGIO
și funcționează azi, la standarde
europene, în Oradea.
REGIO – ȘANSa LA O VIAȚĂ
NORMALĂ
Modul în care societatea percepe
handicapul începe să se modifice în
România, iar interacţiunea dintre
persoanele care suferă de Down şi
diferitele segmente ale sistemului
social au de acum două sensuri:
societatea este cea care trebuie să
se adapteze la persoanele care o
compun, nu numai persoana să se
adapteze societăţii. Cei mai mulți
dintre copiii afectați de sindromul
Down au nevoie de o terapie a
tulburărilor de vorbire şi de limbaj
şi de psihoterapie individuală şi de
grup, pentru sprijinirea integrării pe
plan social.
De asemenea, copiii au nevoie
de ajutor suplimentar din partea
profesorilor, fiind necesar să pri
mească, în activitatea şcolară,
sarcini simplificate și să fie ajutați
și asistați în procesul de pregătire.
Centrul de zi Iedera pentru copiii
cu sindrom Down situat în Oradea,
pe strada Louis Pasteur nr.42, este
una dintre instituțiile care ajută
persoanele în dificultate, începând
cu acceptarea lor în centru şi rezol
varea unor probleme specifice cu
care acestea se confruntă, până la
organizarea unor ateliere de lucru
pentru dezvoltarea deprinderilor
de viaţă independente şi a compe
tenţelor profesionale.
Centrul Iedera a fost reabilitat
și extins prin fondurile REGIO de
către Municipiul Oradea, în ca
drul Axei prioritare 3 – „Îmbunătă
ţirea infrastructurii sociale”, do
meniul major de intervenţie 3.2
– Reabilitarea, modernizarea, dez
voltarea şi echiparea infrastructurii
serviciilor sociale a Programului
Operaţional Regional 2007-2013.
Lucrările de reabilitare și extin
dere au vizat o suprafață de
435,45 mp (suprafaţă construită),
reprezentând spații ale imobilului
care a fost recondiţionat și man
sardat (suprafaţă utilă iniţială de
121,40 mp extinsă la 365 mp de
suprafaţă utilă finală, reabilitată şi
extinsă/mansardată). Astfel, spațiul
destinat îngrijirii copiilor cu sindrom
Down a crescut cu 67%.
Valoarea totală a proiectului a fost
de 1.936.750,68 de lei. Valoarea
cheltuită efectiv, în urma derulării

DECEmbrie 2012 15
Regio în România
Social
procedurilor de achiziţie publică,
este 794.554 lei fără TVA. Această
sumă reprezintă cheltuieli de execu
ţie a lucrărilor, dotări cu mobilier şi
echipamente specifice persoanelor
care suferă de sindromul Down,
asistenţă tehnică și dirigenţie de
şantier, audit extern, servicii de
publicitate a proiectului.
Durata de implementare a proiec
tului fost de 15 luni și s-a derulat în
intervalul decembrie 2010 – martie
2012.
REGIO – TEHNOLOGIE DE
ULTIMĂ GENERAȚIE
Peste 70 de persoane beneficiază, în
prezent,deserviciileoferitedecătre
Centrul de zi Iedera pentru copiii cu
sindrom Down, care a fost dotat cu
aparate necesare recuperării, dar
și cu echipamente pentru activități
sportive și activități informatice.
Mobilier, spaliere, saltele sport,
masă pentru tenis, bicicletă medi
cală, panou pentru baschet, bară
pentru balet, televizoare, DVD
Player, CD Player, computere dotate
cu softuri speciale terapeutice
pentru sindromul Down sunt doar
câteva dintre echipamentele pe
care Centrul de zi Iedera le-a
achiziționat prin programul REGIO.
Centrul asigură o gamă variată de
servicii. Activitățile sunt desfă
șurate pe grupe, sub formă de
ateliere: ergoterapie, informatică,
meloterapie, dans, jocuri de
societate, kinetoterapie, antrena
mente – Special Olympics, relaxare,
activitate de socializare și integrare
socială.
Beneficiari indirecți ai activității
centrului sunt cele peste 150 de
familii care au copii afectaţi de
această maladie şi ale căror vieţi
vor putea urma un făgaş cât mai
apropiat de cel normal.

www.inforegio.ro16
Regio în România
Investiţii în mediul de afaceri
Alexandru COTESCU
PIAŢA CEREALELOR REVITALIZATĂ
LA MALUL DUNĂRII
Câtă lume îşi mai aminteşte de
Corabia interbelică? Poate
doar bătrânii dunăreni, cu mândrie
în glas, ne pot povesti că ceasul
exact al grânelor româneşti se
dădea de la ei din oraş. Acolo
exista, între cele două războaie
mondiale, una dintre cele cinci
burse ale cerealelor din România.
În acest oraş, mângâiat de
bătrânul fluviu, se stabilea preţul
grânelor, iar micii producători
puteau să-şi vândă marfa la
adevărata valoare. Între timp, din
România a dispărut orice formă
de tranzacţionare a cerealelor.
Până acum. Cu un buget de opt
milioane de lei, dintre care peste
trei milioane veniţi prin programul
REGIO, Consiliul Judeţean Olt a
ridicat la Corabia prima bursă de
cereale din România postbelică.
BURSA DE CEREALE -
INVESTIŢIE REGIO PENTRU
JUDEŢUL OLT ŞI JUDEŢELE
LIMITROFE
În judeţul Olt, precum şi în judeţele
vecine, producţia agricolă se
bazează, în primul rând, pe cereale.
Aşa că înfiinţarea unei Burse a
cerealelor era o prioritate pentru
autorităţile din zonă. Consiliul
Judeţean a luat hăţurile în mână şi
a pornit – în luna mai a acestui an
(2012) - la construirea primei astfel
de instituţii din România, după cel
de-al doilea război mondial. Bursa
de cereale din oraşul Corabia este
un proiect care se derulează în
cadrul Programului Operaţional
Regional, domeniul de finanţare
Dezvoltarea durabilă a structurilor
de sprijinire a afacerilor de impor
tanţă regională şi locală. Clădirea
în care au fost investiţi banii are o
suprafaţă de peste 1000 de metri
pătraţi şi beneficiază de toate
facilităţile necesare funcţionării
– de la căi de acces până la spaţii
specifice funcţionării tranzacţiilor
cu cereale. Bursa este amplasată
chiar pe malurile Dunării, în vecină
tatea silozurilor, iar beneficiile nu
au întârziat să apară. Mai mulţi
întreprinzători privaţi, români şi
spanioli, au simţit imediat poten
ţialul extinderii afacerii şi a unui
profit sănătos şi au construit în
vecinătate încă 20 de silozuri.
Iată cum o investiţie serioasă, cu
ajutorul fondurilor europene, poate
revitaliza mediul de afaceri din
zonă, ajutând astfel la crearea unor
locuri de muncă, a unei atmosfere
propice dezvoltării şi iniţiativei
private.
„Practic, bursa de cereale de la
Corabia va dinamiza infrastructura
de afaceri din zona de sud a jude
ţului, va determina dezvoltarea
schimburilor comerciale în regiune şi
intensificarea cooperării economice
în zona transfrontalieră”, a decla
rat Paul Stănescu, preşedintele
Consiliului Judeţean Olt.
NAŞTEREA BURSEI
DE CEREALE – MULTE
ÎNCERCĂRI, O SINGURĂ
REUŞITĂ, CEA DE LA
CORABIA
Revista Capital – sub semnătura lui
Alexandru Boariu - publica în luna
octombrie a acestui an o analiză
extrem de interesantă despre
chinurile naşterii unei burse de
cereale în România. Aproape toate
guvernele din anul 2000 şi până acum
au avut în plan crearea unei astfel
de instituţii care să regleze piaţa
cerealelor. Iniţiativele neconcreti
zate ale mai multor guvernări care
s-au succedat au fost urmate de
iniţiativa mai multor antreprenori
în agricultură care au încercat să
pună bazele unei burse la Brăila,
dar şi acest proiect s-a împotmolit.
A existat şi ideea de a reînfiinţa
bursa la Galaţi. Şi acest proiect a
rămas în aer, de data aceasta din
lipsa finanţării. Punctul pe „i” a
fost pus de Dacian Cioloş, comisarul
european pentru agricultură, care
spunea, în 2011, că România va
putea deveni un adevărat jucător pe
piaţa europeană a cerealelor doar
atunci când va avea o adevărată
bursă a grânelor.
„Dacă ne uităm pe harta
agroeconomică a Europei
şi a Uniunii Europene, în
această zonă nu există astfel
de instrumente. Toate sunt
concentrate spre zona de
frontieră a Uniunii Europene
cu Oceanul, respectiv către
ceea ce vine şi pleacă din
SUA. Se vorbeşte despre
preţul cerealelor la Marea
Neagră doar din perspectiva
a doi mari jucători: Rusia şi
Ucraina. În schimb, partea
centrală, de est şi de sud-
est nu este suficient de bine
organizată ca să concureze pe
aceste pieţe unde se stabilesc
preţurile cerealelor”,
afirma Dacian Cioloş, comisarul european pentru
agricultură, pentru revista Capital.

DECEmbrie 2012 17
Regio în România
Investiţii în mediul de afaceri
FINANŢAREA REGIO –
SOLUŢIA PERFECTĂ PENTRU
BURSA DE CEREALE
Aceste încercărine arată cât se poate
de clar câtă nevoie are România
de o astfel de bursă. Producătorii
întâmpină mari dificultăţi în valori
ficarea cerealelor, preţul este de
foarte multe ori subevaluat, iar
obiectivul principal al investiţiei
este studierea pieţelor de cereale
şi fixarea preţurilor corecte. Din
fericire, hopul finanţării a fost, în
sfârşit, trecut. Peste 3 milioane de
lei veniţi prin Regio - Programul
Operaţional Regional au făcut ca
prima bursă de cereale din România
postbelică să ia naştere la Corabia.
Clădirea este prevăzută cu căi de
acces pentru camioane şi tractoare
şi spaţii de depozitare specifice
activităţilor de depozitare şi comer
cializare a cerealelor. Din primăvara
anului vitor (n.r. 2013), fermierii
vor ocupa clădirea nou-nouţă şi vor
face afaceri sănătoase, la un raport
cerere-oferă corect şi transparent.
Nu mai vorbim de cele minimum
15 locuri de muncă create numai
în instituţie. Acestea se adaugă
celor câteva zeci din afacerile şi
investiţiile învecinate bursei.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
Programul Operațional Regional
AXA 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local
DMI 4.1: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de
importanţă regională şi locală
Beneficiar: Consiliul Judeţean Olt - Autoritate publică
Partener: Consiliul Local Corabia
Valoare totală: 8.048.031,46 lei
Valoare nerambursabilă UE: 3.158.656,49 lei

www.inforegio.ro18
Regio în România
Incluziune socială
Mihai CRĂCIUN
Centrul de Terapie Ocupațională
de la Tântava este aproape gata
Centrul de Terapie Ocupa
țională de la Tântava, județul
Giurgiu, va avea în scurt timp
un nou sediu, după ce lucrările
privind reabilitarea, începute acum
doi ani (n.r.2010), se apropie
de sfârșit. Printre obiectivele
majore ale acestui proiect se
numără: creșterea gradului de
incluziune a persoanelor adulte
cu nevoi speciale, prin dezvoltarea
abilității de viață independentă,
dar și crearea unui mediu de viață
cât mai normal, care să contribuie
la o stare de spirit pozitivă a
persoanelor asistate care iau
parte la acest program. Astfel,
93 de persoane asistate din
cadrul Centrului de la Tântava
vor beneficia de noile dotări ale
clădirii, împreună cu cei 52 de
angajați ai Centrului, care vor
avea condiții de muncă mai bune și
implicit, își vor face meseria cu mai
multă eficiență și profesionalism.
Centrul de Terapie
Ocupațională de la
Tântava – Condiții de
viață mai bune
Centrul de Integrare prin Terapie
Ocupaţională Tântava deţine trei
clădiri, dintre care două pavilioane
de 70, respectiv 40 de locuri şi o
clădire care include şapte anexe,
trei dintre acestea fiind ateliere.
Acum, lucrările se apropie de final.
Acestea au vizat consolidarea și
reabilitarea termică a celor două
pavilioane, dar și demolarea a trei
anexe, care au fost înlocuite cu spații
de recreere pentru beneficiari. În
plus, pe lângă reabilitarea propriu-
zisă, s-au făcut reparații și lucrări
de modernizare la toate imobilele
amintite mai sus. Totodată, au fost
achiziţionate dotări pentru sălile
de mese, bucătărie, spălătorie,
cabinetul medical și psihologic,
pentru birouri și săli, dar și pentru
atelierele de tâmplărie, croitorie și
patiserie.
„Pot spune că, în principiu,
sunt mulțumit de modul cum
s-au desfășurat lucrările,
deși am înregistrat aproape
trei luni de întârzieri din
cauza vremii nefavorabile,
în anumite momente, pentru
unele lucrări”,
a declarat managerul de proiect din partea
Consiliului Judeţean Giurgiu, Cristian Ţone.

DECEmbrie 2012 19
Conform declarațiilor managerului
de proiect, până în momentul de
față au fost renovate și efectuate
lucrări de reabilitare la cele trei
clădiri care aparțin centrului de la
Tântava, fiind renovate și amenajate
nu mai puțin de 24 de dormitoare.
Obiectivele proiectului
„Obiectivul principal al proiectului
îl constituie îmbunătăţirea calităţii
infrastructurii serviciilor sociale
şi ridicarea acestora la standarde
europene în cadrul Centrului, cu
impact direct asupra creşterii cali
tăţii serviciilor de îngrijire acordate
persoanelor cu handicap din judeţul
Giurgiu şi Regiunea Sud-Muntenia,
şi asigurarea participării acestora
la viaţa socială”, a declarat Cristina
Ingeaua, manager public în cadrul
Consiliului Judeţean Giurgiu.
Printre altele, finalizarea Centrului
de Terapie Ocupațională de la
Tântava are ca scop creșterea gra
dului de incluziune a persoanelor
adulte cu handicap, prin dezvoltarea
abilității de viață independentă,
încurajarea și facilitarea legăturilor
interumane, apropierea de familie,
conștientizarea opiniei publice pri
vind persoanele cu dizabilități,
aspect extrem de vulnerabil, care
necesită sprijinul comunității și, nu
în ultimul rând, întărirea capacității
administrației publice locale în
încercarea de a implementa iniția
tive în domeniul infrastructurii
serviciilor locale.
„Preocuparea noastră a fost întot
deauna pentru domeniul social
și pot spune că în acest moment
avem în lucru șase proiecte în acest
domeniu, fiecare în valoare totală
de aproximativ 800.000 de euro”, a
declarat și preşedintele Consiliului
Județean Giurgiu, Vasile Mustăţea.
Cât costă proiectul?
Valoarea totală a proiectului este
de 3,6 milioane de lei, din care
2,2 milioane de lei sunt fonduri
nerambursabile, în timp ce restul
banilor sunt asigurați de la bugetul
de stat și bugetul Consiliului
Județean Giurgiu.
Reabilitarea, modernizarea şi
dotarea Centrului de Integrare prin
Terapie Ocupațională Tântava este
finanțată prin Programul Operațional
Regional 2007-2013, Axa Prioritară
3 – „Îmbunătățirea infrastructurii
sociale”, domeniul major de inter
venție 3.2 – „Reabilitarea, moder
nizarea, dezvoltarea și echiparea
infrastructurii serviciilor sociale”.
„Lucrările sunt finalizate, mai tre
buie efectuate anumite montaje,
lucrări adiacente: centrala termică
va fi susținută din fondurile Con
siliului Județean Giurgiu, pen
tru că repararea acesteia nu era
prevăzută la începerea proiectului
de reabilitare. Prin reabilitarea și
extinderea Centrului de Terapie
Ocupațională de la Tântava cresc
condiţiile de trai ale oamenilor
implicați în proiect, se dezvoltă
aptitudinile de iniţiativă, proiectul
fiind benefic pentru sensibilizarea
locuitorilor”, a spus managerul
de proiect din partea Consiliului
Județean Giurgiu, Cristian Țone.
Regio în România
Valoarea
totală a proiectului
3,6milioane lei
Incluziune socială
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Reabilitarea,
modernizarea și dotarea
Centrului de integrare prin
terapie ocupațională Tântava,
Grădinari
Beneficiar: Direcţia Generală
de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului (DGASPC) Giurgiu
Finanțat prin: Programul
Operațional Regional 2007-
2013, Axa 3 Domeniu major de
intervenție 3.2
Valoare totală: 3.636.281,84
lei
Valoare nerambursabilă UE:
2.245.411,85 lei

www.inforegio.ro20
Regio în România
Reportaj
Bogdan IONESCU
Egalitatea de șanse și nediscriminarea –
un pact pentru o societate modernă
Istoria discriminării este pe atât
de lungă, pe cât este istoria
omenirii. De-a lungul timpului,
discriminarea a fost prezentă în
majoritatea societăților, indife
rent de forma de organizare.
Sociologii și istoricii au pus, în
parte, existența discriminării pe
seama lipsei de contact între
diferitele culturi și civilizații,
care a dus la percepții negative
asupra celor care nu făceau parte
din grupul principal.
Discriminarea a căpătat cele mai
variate forme și s-a manifestat
pe bază de rasă, naționalitate,
etnie, limbă, religie, convingeri,
orientare sexuală, categorie so
cială, sex, vârstă, handicapuri
fizice sau psihice. Atitudinea
asupra grupurilor discriminate a
variat, de la blocarea accesului la
oportunitățile oferite de societate,
până la violențe extreme, soldate
cu eliminarea fizică a victimelor.
Din fericire, odată cu evoluția so
cietăților, a culturii și a economiei,
discriminarea a fost identificată
ca o tară socială. În zilele noastre,
puține mai sunt țările din lume care
să nu aibă în legislație interzicerea
discriminării, sub toate formele
sale. Acestea sunt, însă, evoluții re
cente, care au de luptat, de multe
ori, cu preconcepții adânc înră
dăcinate în societate. De aceea,
discriminarea, sub orice formă,
necesită o monitorizare atentă și
măsuri proactive de eradicare.
România nu face excepție de la
evoluția mondială. În sincron cu
legislația europeană în domeniu,
legislația noastră garantează ce
tățenilor drepturi egale de a parti
cipa, fără discriminare, la viața eco
nomică și socială.
Programul Operațional
Regional – asigurarea
egalității de șanse și
combaterea discriminării
În conformitate cu art. 16 din Re
gulamentulConsiliuluinr.1083/2006
privind prevederile generale pentru
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, Fondul Social European
şi Fondul de Coeziune, principiul
egalităţii de şanse trebuie respectat
pe tot parcursul implementării pro
iectelor finanţate din fondurile
structurale şi de coeziune, atât în
faza de programare, cât şi în faza
de implementare.
Autoritatea de Management a Pro
gramului Operaţional Regional, prin
documentele de programare, pre
vede măsurile necesare pentru a asi
gura accesibilitatea beneficiarilor
la finanţare, fără discriminare pe
criteriu de sex, rasă, origine etnică,
religie, vârstă, dizabilităţi sau orien
tare sexuală.
Regio acordă o atenţie specială
grupurilor sociale defavorizate (de
ex. populaţia de etnie romă) prin
includerea, în cadrul axei prioritare
„Îmbunătăţirea infrastructurii so
ciale”, a unor măsuri de reabilitare
şi modernizare a centrelor sociale
şi a celor rezidenţiale; se creează
facilităţi de acces la infrastructura
destinată persoanelor cu dizabilităţi,
precum şi dotări cu echipamente
specifice. De asemenea, programul
acordă atenţie problemelor de
şomaj din rândul tinerilor şi se
adresează nevoilor specifice ale
acestui grup, prin îmbunătăţirea
infrastructurii preuniversitare şi
pentru educaţie continuă, pentru
a favoriza obţinerea unor rezultate
educaţionale mai bune. Principiul
egalităţii de şanse este un criteriu de
selecţie a proiectelor, iar potenţialii
beneficiari de asistenţă financiară
prin Programul Operaţional Regional
au obligaţia să demonstreze că
proiectele propuse nu contravin
acestui principiu1
.
Strategia integrată –
soluție eficientă
Fenomenul discriminării este unul
complex, iar măsurile necesare
pentru prevenirea sau combaterea
acestuia sunt eficiente doar dacă
sunt parte dintr-o strategie globală,
implementată de mai mulți actori,
1
Programul Operațional Regional 2007-2013.

DECEmbrie 2012 21
Regio în România
Reportaj
de la organizații guvernamentale,
până la ONG-uri.
Unul dintre acești actori este Con
siliul Național pentru Combaterea
Discriminării (CNCD), autoritate
de stat, sub control parlamentar,
garant al aplicării și respectării
principiului nediscriminării, așa
cum este el definit în legislația în
vigoare. Responsabilitățile și atri
buțiile consiliului cuprind preveni
rea și medierea faptelor de discri
minare, investigarea, constatarea
și sancționarea faptelor de discri
minare și acordarea de asistență
juridică victimelor discriminării.
O misiune importantă a CNCD vi
zează reducerea și eliminarea
discriminării. În perioada 2008-
2010, Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării a primit un
total de 1946 de petiții, reclamând
diferite tipuri de discriminare.Dintre
acestea, 1199 au fost respinse ca
neîntemeiate, 188 au fost admise,
aplicându-se sancțiuni variind de la
avertismente până la amenzi, iar în
cazul a 559 de petiții, Consiliul și-a
declinat competența. Ca tendință,
se constată un vârf al numărului de
petenți în anii 2007 și 2008, urmat
de o scădere semnificativă în anii
următori. (Vezi tabelul alăturat).
Egalitatea de șanse,
o prioritate pentru
Ministerul Muncii
Ministerul Muncii, Familiei și Pro
tecției Sociale a elaborat și imple
mentat o Strategie Naţională pen
tru egalitatea de şanse între fe
mei şi bărbaţi, propunându-și să
stabilească o serie de măsuri spe
cifice destinate eliminării oricărei
forme de discriminare directă sau
indirectă şi exercitării libertăţii
cetăţeanului şi a drepturilor sale
fundamentale, indiferent că este
bărbat sau femeie. Pentru imple
mentarea strategiei, a fost în
ființată Agenţia Naţională pentru
Egalitate de Şanse între Femei şi
Bărbaţi (ANES). Agenția a derulat
două analize, la nivel rural și urban,
privind implicarea femeilor în lua
rea deciziilor la nivel familial și
comunitar. Concluziile celor două
analize au fost, în linii mari, similare:
femeile își asumă în proporție de
peste 90% responsabilitățile do
mestice, dar, în ciuda faptului că
votează în proporție de peste 90%,
nu se implică în deciziile privind
comunitatea din care fac parte2
.
În urma acestor analize, Agenţia
Naţională pentru Egalitate de Şanse
între Femei şi Bărbaţi a inițiat
campania „Participă la decizie!”,
care a avut ca scop informarea și
educarea femeilor, în vederea unei
implicări mai accentuate în luarea
deciziilor în ceea ce privește viața
comunității.
Colaborarea cu alte
instituții și organizații
Agenţia Naţională pentru Egalitate
de Şanse între Femei şi Bărbaţi
(ANES) a încheiat un protocol
de colaborare cu Agenţia Naţio
nală pentru Ocuparea Forţei de
Muncă (ANOFM) și a organizat
burse ale locurilor de muncă la
nivel naţional, având ca obiectiv
facilitarea inserţiei pe piaţa muncii
a femeilor în situaţie sau cu risc de
marginalizare, în localităţile cu un
număr ridicat de femei aflate în
şomaj şi sărăcie. ANES a semnat,
de asemenea, un protocol de cola
borare cu Agenţia Naţională pentru
Romi (ANR), în vederea analizării
problemelor specifice ale femeilor
de etnie romă, pentru dezvoltarea
de proiecte şi programe de inserţie
a acestora pe piaţa muncii.
O altă inițiativă interesantă a ANES
a fost campania „Angajează-mă,
pot ce poţi şi tu”, o campanie de
informare a opiniei publice cu privire
la serviciile de consiliere şi mediere
pentru persoanele cu dizabilităţi,
care s-a desfăşurat sub egida Anului
European al Egalităţii de Şanse
pentru Toţi. Scopul campaniei: sen
sibilizarea cetăţenilor cu privire la
un tratament egal şi la o viaţă fără
discriminări, facilitarea accesului
şi participării la viaţa socială a
persoanelor cu dizabilităţi.
Eliminarea discriminării nece
sită un efort conjugat, de la
condiționarea finanțării proiec
telor de dezvoltare, până la edu
carea populației, de la iden
tificarea și monitorizarea acțiu
nilor de discriminare, până la
sancționarea acestora.
2
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Strategie Naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, 2006-2009.

www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
Parteneriat pentru
dezvoltare
ADR Nord-Vest a organizat, în luna noiembrie, seria
de reuniuni ale grupurilor de lucru judeţene pentru
planificarea dezvoltării Transilvaniei de Nord 2014-
2020, „Parteneriat pentru dezvoltare 2020”. Subiec
tele discutate au vizat priorităţile de dezvoltare ale
regiunii, realizarea consensului în ceea ce priveşte
viziunea comună de dezvoltare şi priorităţile identi
ficate, dar şi reprezentarea intereselor regionale în
consultările de la nivel naţional. Printre invitaţii la
eveniment s-au numărat şi: membrii Consiliului de
Dezvoltare Regională Nord-Vest, membrii Comitetului
Executiv pentru elaborarea PDR 2014-2020, Agenţia
Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inspec
toratul Judeţean de Protecţia Mediului.
Proces de
planificare
ADR Nord–Est a demarat procesul de consultare
regională cu reprezentanții mediului de afaceri din
regiune. Cele șase întâlniri bilaterale au punctat
nevoile şi oportunităţile de dezvoltare la nivel local
și regional. S.C. Arcelor Mittal Tubular Products
S.A. Roman, S.C. Aerostar S.A. Bacău, S.C. Agricola
Internaţional S.A. Bacău, S.C. Antibiotice S.A. Iaşi,
S.C. Apavital S.A. Iaşi, S.C. E.ON Moldova Distribuţie
S.A. Iaşi au fost partenerii de discuţie ai ADR Nord–
Est. Iniţiativa ADR Nord–Est va continua şi în 2013, în
vederea stabilirii direcţiilor strategice din 2014-2020,
pentru mediul de afaceri.
Rezultate
ADR Vest a organizat, în luna noiembrie, pentru
jurnalişti, un tur al proiectelor de succes din regiune,
finanţate prin Regio – Programul Operaţional Regional.
Judeţele vizitate au fost Timiş, Arad, Hunedoara şi
Caraş-Severin, iar scopul vizitelor a fost de a asigura
transparenţa necesară pentru justificarea accesării
fondurilor europene, dar şi de a prezenta rezultatele
obţinute în regiune prin implementarea acestor
proiecte. În cadrul turului la proiectele Regio -
Programul Operaţional Regional, reprezentanţi ai
autorităţilor publice locale s-au alăturat reprezen
tanţilor ADR Vest, beneficiarilor Regio şi jurnaliştilor
din Regiunea Vest.
Parteneriat
ADR Centru din România şi ADR Centru din Republica
Moldova au semnat, în luna decembrie, Acordul de
Parteneriat. Scopul parteneriatului este de a stabili
cadrul comun de cooperare continuă și echilibrată
între cele două regiuni, pentru a putea extinde
scopurile și obiectivele Uniunii Europene în Europa
Centrală și de Est, atât în ceea ce privește planificarea
dezvoltării, cât și în ceea ce privește punerea lor
în practică. Acordul de Parteneriat mai prevede şi
schimburi de experiență între cele două regiuni, în
scopul dezvoltării capacităților tehnice ale angajaţilor
ADR Centru Republica Moldova şi ADR Centru România.

DECEmbrie 2012 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
Planificare şi
programare 2014-2020
ADR Sud–Vest Oltenia a organizat, în perioada
octombrie-noiembrie, nouă întâlniri ale grupurilor
de lucru. Prioritizarea portofoliului de proiecte,
elaborarea analizei socio-economice şi a analizei
SWOT pentru principalele domenii din Planul Regional
de Dezvoltare 2014-2020 (infrastructură regională,
competitivitate economică, resurse umane, agricultură
şi dezvoltare rurală, turism şi dezvoltare durabilă),
au fost elementele discutate în aceste întâlniri de
lucru. Planul de dezvoltare regională 2014-2020 este
un instrument care susţine includerea în strategiile
naţionale a obiectivelor de investiţii şi fundamentează
domeniile de intervenţie şi necesarul de finanţare din
fonduri europene.
Întâlniri cu jurnaliștii
în Regiunea Sud-Est
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în
calitate de Organism Intermediar pentru Programul
Operațional Regional 2007-2013 în Regiunea de Dezvol
tare Sud-Est, organizează pe parcursul lunii decembrie
șase conferințe de presă, care vor fi urmate de vizite
la proiecte finanțate din fonduri europene. Evenimen-
tele se desfășoară la Focșani, Buzău, Brăila, Galați,
Constanța și Tulcea. La întâlnirile cu reprezentanţii
mass-media sunt prezentate stadiul implementării
Programului Operaţional Regional în Regiunea de
Dezvoltare Sud-Est, precum şi rezultatele obţinute
prin implementarea proiectelor finanţate din fonduri
europene la nivelul județelor componente ale regiunii.
ConferințĂ
ADR Sud-Muntenia a organizat, în luna decembrie,
la Sinaia, cea de-a III-a Conferinţă Regională a
Parteneriatelor. Subiectul principal al întâlnirii a fost
revizuirea analizei socio-economice din cadrul Planului
de Dezvoltare Regională 2014–2020, urmat de tratarea
temelor despre noul context al programării strategice
pentru regiune şi noile orientări la nivel european şi
naţional, ce vor ghida programarea instrumentelor
structurale pentru perioada 2014–2020. De asemenea,
s-au prezentat stadiul de implementare a Programului
Operaţional Regional la nivelul regiunii Sud-Muntenia şi
rezultatele obţinute cu ajutorul fondurilor nerambur
sabile alocate prin Regio.
bilanţ
ADR BI a organizat, în luna decembrie, Conferinţa
„Regio – realizări și perspective în regiunea București
Ilfov”, la Hotel Radisson Blu, Bucureşti. Scopul eveni
mentului a fost de a prezenta și dezbate experiențele
și rezultatele implementării Regio - Programul Opera
țional Regional în București şi în Ilfov, în cei şase
ani parcurși de la începerea acestui program, dar şi
abordarea perspectivelor dezvoltării regionale în
perioada 2014-2020.
Detalii despre eveniment pot fi găsite la adresa de
internet: http://www.regioadrbi.ro/.

www.inforegio.ro24
Studiu de caz
Regio în România
Bogdan IONESCU
S-a născut la Damasc, în Siria,
dar a copilărit în Nablus,
Cisiordania, într-o familie obiș
nuită, cu tatăl inginer și mama
casnică. A venit în România, la
studii, pe când avea numai 16
ani. În ciuda opoziției familiei, a
abandonat studiul ingineriei în
favoarea medicinei. În 1990 a
pornit singur într-o bătălie ce
părea sortită eşecului: înființarea,
în România, a unui sistem de
urgență și reanimare. Era, pe
atunci, un tânăr medic în vârstă de
doar 26 de ani. A ajuns să ocupe
funcţia cea mai înaltă în stat în
domeniul sănătăţii, a fost decorat
de două ori cu Ordinul Național
„Pentru Merit”, iar de numele său
este legată existența unuia dintre
cele mai eficiente sisteme medicale
de urgență din Europa, Serviciul
Mobil de Urgență, Reanimare și
Descarcerare, pe scurt SMURD.
1990 - Acronimul fără D
Specializat în Anestezie-Terapie
intensivă, tânărul absolvent Raed
Arafat s-a lovit de ineficiența ser
viciului de Salvare, cum era numit
pe atunci. Practic, serviciul de
urgență era inexistent. Potrivit
conceptului vremii, de inspirație
sovietică, Salvarea era un soi
de micro-clinică ambulantă, cu
ajutorul căreia medicul făcea
consultații la domiciliul pacientului,
iar, dacă situația se dovedea a fi
gravă, bolnavul era pus pe targă
și transportat la spital. Revoluția
lui Raed Arafat a pornit de la
înțelegerea faptului că, într-o
organizare modernă și eficientă,
serviciul de urgență se bazează, în
primul rând, pe intervenția rapidă la
fața locului, pe rezolvarea cazurilor
grave: accidente, stopuri cardiace și
respiratorii. Pe scurt, misiunea unui
astfel de serviciu: salvarea vieților
omenești. Prima punere în practică
a acestui model a fost la Târgu Mureș
unde, în ciuda opoziției birocratice
specifice acelor ani, Raed Arafat a
reușit să înființeze un echipaj de
urgență și reanimare, SMUR. Inițiala
finală „D” lipsea din acronim pentru
că în România acelor ani nu exista
niciun echipament de descarcerare.
Abia în 1993 au apărut primele
echipamente de acest tip, donate
de pompierii germani și scoțieni.
De la mașina personală,
la acoperire națională
Prima ambulanță a SMURD a fost
mașina personală a doctorului
Arafat, urmată de o alta, la mâna
a doua, donată prin efortul personal
al unei foste colege de facultate
stabilite în Germania. Rezultatele
nu s-au lăsat așteptate și, foarte
curând, sub egida unităților de
pompieri care posedau experiența
Un drum lung de 22 de ani
Raed Arafat, omul care a revoluționat
serviciile de urgență

DECEmbrie 2012 25
Studiu de caz
Regio în România
necesară pe partea de intervenție
rapidă, entitățile SMURD au început
să se extindă și în alte județe: Bihor,
Cluj, Timiș, Sibiu, Dolj. Aceștia au
fost pionierii, iar modelul a fost
adoptat de tot mai multe județe,
ajungând, astăzi, să acopere întrea
ga țară.
Un pas hotărâtor a fost făcut în anul
2006, când în Legea Sănătății a fost
inclus un capitol care reglementa,
în detaliu, funcționarea SMURD
și a serviciilor de urgență. „A fost
dovada succesului pentru tot ce s-a
întâmplat până atunci. Legea s-a
scris pe baza experienței care s-a
cumulat timp de 16 ani”, declara
Raed Arafat într-un interviu. Partea
despre urgență a acestei legi a fost
preluată integral de Banca Modială
și oferită drept model altor țări,
pentru dezvoltarea unor sisteme
similare.
„Arabul ăsta a învățat
medicina tot în România,
așa că este tot un
produs al României”
Pornind de la un vis și de la o
ambiție, Raed Arafat a reușit să
provoace una dintre cele mai mari
schimbări în societatea româ
nească. I-a fost greu, a fost nevoit
să se lupte cu inerțiile unui sistem
învechit și cu oamenii lui. A fost
nevoit să convingă și din poziția
străinului naturalizat în România.
Cum a făcut față acestei provocări?
„Le-am răspuns de fiecare dată
că arabul ăsta a învățat medicina
tot în România, așa că este tot un
produs al României”.
Bani europeni pentru
SMURD
Un rol important pentru dezvolta
rea SMURD l-au avut și finanțările
europene. Astfel, 64 de autospecia
le de intervenție au fost achizițio
nate numai de Inspectoratele pentru
Situaţii de Urgență din Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest, prin proiectul
„Îmbunătăţirea dotării cu echipa
mente a bazelor operaţionale pentru
intervenţii în situaţii de urgenţă din
Transilvania de Nord”, în valoare de
aproape 50 de milioane de lei, prin
Programul Operațional Regional.
Rezultatul implementării acestui
proiect a fost reducerea timpilor
de intervenție de la 18 la 9 minute,
în mediul urban, și de la 34 la 17
minute, în mediul rural.
Până în prezent, Autoritatea de
Management pentru Programul Ope
raţional Regional a semnat contracte
de finanţare în valoare de peste
100 de milioane de euro pentru
dotarea cu echipamente a bazelor
operaţionale pentru intervenţii în
situaţii de urgenţă din întreaga ţară,
iar această sumă va creşte până la
finalul anului 2013.

Bani europeni în Uniunea Europeană
Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro26
Malta – Centrul pentru Științele Vieții
Un pas înainte către o economie
bazată pe cunoaștere și inovație
Preocuparea Uniunii Europene
pentru dezvoltarea unei eco
nomii sustenabile, bazate pe inteli
gență și inovație, se regăsește în
majoritatea proiectelor finanțate
prin programele operaționale.
Un exemplu spectaculos este
și înființarea Centrului pentru
Științele Vieții în parcul industrial
din San Gwann, Malta.
Inițiativa înființării Centrului
pentru Științele Vieții i-a aparținut
lui Joseph Sammut, membru al
Consiliului Maltez pentru Știință și
Tehnologie. Construit pe un teren
ocupat anterior de o fabrică de
confecții, plasat strategic la mică
distanță de Universitatea Malteză și
Spitalul Mater Dei, centrul ocupă o
suprafață de 13.500 de metri pătrați
și va găzdui laboratoare, facilități
pentru cercetare, săli de conferințe
și va fi dedicat cercetărilor în far
maceutică, imagistică medicală și
biotehnologie. Trei mii de metri
pătrați vor fi dedicați unui „incubator
de afaceri” pentru întreprinderile
aflate la început de drum.
„Centrul va deveni un punct
focal pentru cercetare în do
meniul științelor vieții și al
biotehnologiei și va sprijini
colaborarea științifică în
tre studenți, cercetători,
medici, pentru fondarea și
dezvoltarea unor companii
și instituții cu activități în
domeniul cercetării și noilor
tehnologii”,
a declarat Joseph Sammut pentru ziarul
„Times of Malta”.
Potrivit estimărilor inițiale, pro
iectul va genera, în mod direct,
peste 200 de locuri de muncă în
primul an de la deschidere (2013-
2014), majoritatea în domeniul
cercetării și al tehnicii de laborator,
iar în câțiva ani acest număr va
crește semnificativ prin dezvoltarea
ulterioară a unui parc științific. Un
beneficiu imediat va fi concentrarea
de profesioniști cu pregătire la nivel
de doctorat sau post doctorat.
Statisticile efectuate la nivel inter
național estimează că, pentru
fiecare loc de muncă ce necesită

Exemplu european
DECEmbrie 2012 27
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Centrul pentru
Științele Vieții, San Gwann,
Malta
Sursa finanțării: Fondul
European pentru Dezvoltare
Regională, 2007 -2013
Cost total: 18.000.000 €
15.300.000 €
studii doctorale, se creează,
automat, alte două-trei locuri de
muncă adiacente.
Dezvoltarea proiectului științific
din San Gwann se integrează în
strategia europeană de dezvoltare
care prevede ca, până în 2020,
Europa să devină o economie bazată
pe cunoaștere și inovație.
Transformarea strategică a econo-
miei europene este una din soluțiile
la provocările în fața cărora va fi pus
spațiul european în următorii ani.
Proiectele de dezvoltare regională,
încurajate și finanțate de Uniunea
Europeană au ca scop crearea de
locuri de muncă, creșterea nivelului
de calificare profesională și a per
formanței științifice, creșterea pro
ductivității și a competitivității,
totul pe fundalul unui echilibru între
dezvoltarea economică, protejarea
mediului înconjurător și asigurarea
accesului egal la oportunități a
cetățenilor Uniunii. Astfel, Centrul
pentru Științele Vieții din Malta
beneficiază de o finanțare de
80% din costul proiectului de la
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională.
Proiectele de tipul celui descris mai
sus, sprijinite de Fondul European
pentru Dezvoltare Regională, au un
rol esențial în atingerea obiectivelor
Strategiei de Dezvoltare EU 2020.

Exemplu european
Bogdan IONESCU
www.inforegio.ro28
Ungaria – biblioteca pe roți
Un sprijin pentru comunitățile
defavorizate
În ultimii ani, Ungaria a fost
nevoită, asemenea multor state
europene, să se confrunte cu
fenomenul declinului și îmbătrânirii
populației din zonele rurale. Cele
peste o mie de comunități rurale
având sub 500 de locuitori
suferă de excludere economică, de
insuficiența școlilor, a serviciilor
de asistență sanitară, a serviciilor
poștale și a altor servicii sociale.
Regiunea Baranya se află pe un
nedorit loc întâi în acest clasament,
cu peste 250 de sate având mai puțin
de o mie de locuitori, dintre care
214 au mai puțin de 500 de locuitori.
Pentru a facilita accesul la carte și
la informație, biblioteca publică
„Csorba Győző” a inițiat proiectul
Biblioteca pe roți și, cu sprijinul
unei finanțări de peste 300.000 de
euro de la Fondul European pentru
Dezvoltare Regională, a achiziționat
un autovehicul de transport de mari
dimensiuni.
Autovehiculul, format dintr-un trac
tor și o remorcă de peste zece metri
lungime, a fost adaptat pentru a
deveni o adevărată bibliotecă mo
bilă. Astfel, interiorul remorcii a
fost compartimentat și dotat cu
rafturi pentru materialele tipărite,
birouri, sală de lectură, sală de pro
iecție. De asemenea, a fost dotat
cu aparatură tehnică pentru accesul
la informație, precum: antenă de
satelit, proiector digital, punct de
acces wireless, imprimantă multi
funcțională și computere (acestea
din urmă, prevăzute cu aplicația
software JAWS pentru persoanele cu
dizabilități de vedere). În exteriorul
vehiculului a fost montată o plat
formă de acces prevăzută cu rampă
pentru persoanele cu dizabilități.
Biblioteca mobilă are un traseu fix,
pe parcursul căruia vizitează 27 de
mici comunități locale, permițând
accesul la serviciile sale unui număr
de peste 7500 de persoane, dintre
care 69% sunt de etnie rromă.

„Autobuzul cu cărți”, așa cum l-au
numit localnicii, ajunge în fiecare
localitate dintre cele 27, o dată la
două săptămâni și zăbovește câte
o oră și jumătate, timp în care
beneficiarii au acces la peste 4000
de volume de carte, ziare, reviste și
alte publicații periodice, colecții de
DVD-uri, acces la Internet, servicii
de copiere de documente, informații
despre Uniunea Europeană, acces
la siturile de locuri de muncă. De
asemenea, locuitorii pot împrumuta
din fondul de carte sau audio-video
disponibil în biblioteca pe roți sau
pot opta pentru fondul de peste
un milion de volume din biblioteca
regională.
Adițional serviciilor de bibliotecă,
echipa de pe „autobuzul cu cărți”
organizează serii de evenimente
dedicate copiilor, cum ar fi proiecții
de filme și jocuri educative.
Rezultatele nu s-au lăsat așteptate,
în primele șase sătămâni de la
debutul proiectului, peste două sute
de locuitori din localitățile deser
vite de biblioteca pe roți au devenit
membri ai bibliotecii „Csorba
Győző”, 27% dintre aceștia fiind copii
sub 14 ani, și au fost organizate opt
evenimente și activități educative
pentru cei mici.
Exemplu european
DECEmbrie 2012 29
FIŞA TEHNICĂ A
PROIECTULUI
Proiect: Biblioteca pe
roți pentru comunitățile
defavorizate
Sursa finanțării: Fondul
European pentru Dezvoltare
Regională, 2007-2013
Cost total: 364.000 €
310.000 €

www.inforegio.ro30
Agendă
Autoritatea de Management
pentru POR (AM POR) - Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro,
Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Direcţia Gestionare Fonduri
Comunitare pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,
cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru Instrumente
Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare Şi monitorizare
a Programului OperaŢional Regional
Bruxelles, Belgia, 15 ianuarie 2013
InfoDay în cadrul „FP7- cel de-al şaptelea Program-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică”
Comisia Europeană organizează un eveniment de informare în ceea ce priveşte cercetarea mediului înconjurător, în
domeniul inovării şi implementării proiectelor legate de apă. Va fi prezentat programul de lucru din FP7, cu scopul de a
oferi sprijin participanţilor, dar şi pentru a actualiza propunerile în contextul progreselor recente de parteneriat european
privind apa. Sunt acceptaţi maximum 250 de participanţi.
Pentru înregistrare şi alte detalii: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=InfoDayWater
Bruxelles, Belgia, 31 ianuarie 2013
Premiile RegioStars
Obiectivul acestui eveniment este să identifice bune practici în dezvoltarea regională şi să evidenţieze proiecte inovative,
deja puse în practică, ce ar putea fi atractive şi pentru alte regiuni. Se vor oferi premii unor proiecte din domenii cum
ar fi dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă pentru generaţia tânără, investiţii în transportul public urban sau
legate de eficienţa energetică şi economie. Premiile vor fi acordate de către Comisarul European pentru Politici Regionale,
Johannes Hahn, împreună cu membrii juriului.
Pentru mai multe detalii: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/regions_for_economic_change/regiostars_en.cfm
Praga, Cehia, 13-15 martie 2013
Conferinţa PACITA – „Evaluarea tehnologiilor şi a zonelor politice de mare tranzit”
Conferinţa este deschisă pentru politicieni, reprezentanţi ai guvernului, cercetători, studenţi, organizaţii non-guver
namentale, media, experţi în domeniul tehnologic, dar şi pentru publicul larg. Se vor organiza workshop-uri legate de
sănătate şi medicină, furnizarea de energie, schimbările climatice, implementarea tehnologiilor computerizate în toate
domeniile societăţii.
Pentru înscrieri şi alte detalii:
http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=conferenceseventcode=CBA224FC-B38F-7812-45E4AC7E83234D24

- Cum știi că Moș
Crăciun este barbat?
- Simplu. Nicio femeie
nu poartă aceeași îm
brăcăminte în fiecare
an.
Iarna în IT...
Discuţie între doi colegi
de birou:
- Oau, ce frumos
ninge!!!!
- Unde?! Dă un link!
- De ce e Crăciunul ca o
zi de lucru?
- Pentru că tu faci toată
treaba și burtosul în
costum primește toate
laudele.
Cele 4 stagii ale vieţii:
l Crezi în Moş Crăciun
l Nu mai crezi în Moş
Crăciun
l Eşti Moş Crăciun
l Arăţi ca Moş Crăciun
DECEmbrie 2012 31
Să mai şi zâmbim!

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: decembrie 2012

Revista Regio nr. 17

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Ähnlich wie Revista Regio nr. 17

Ähnlich wie Revista Regio nr. 17 (15)

Mehr von Programul Operational Regional

Mehr von Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 17