STUDIU PRIVIND UTILIZAREA SI UTILITATEA GIS

1. CRISTINA DUPȚA (PĂTRAȘCU)

2. INTRODUCERE
GIS (Sisteme de informații geografice) este un instrument format din aplicații
IT, sistem celebru care poate oferi cel mai bun sprijin decizional pentru a acoperi
decalajul dintre cerințe și realitate. Un sistem de informații geografice (SIG) integrează
câteva componente: hardware, software și date pentru captarea, gestionarea, analiza și
afișarea tuturor formelor de informații cu referință geografică. GIS ne permite să
vizualizăm, să înțelegem, să întrebăm, să interpretăm și să analizăm datele în multe
moduri care dezvăluie relații, tipare și tendințe sub formă de hărți, globuri, rapoarte și
iagrame. Un GIS va ajuta la găsirea răspunsurilor și la rezolvarea problemelor privind
datele colectate. într-un mod ușor de înțeles. Odată cu creșterea exponențială a
aplicațiilor IT și a alfabetizării digitale din întreaga lume, GIS fiind cea mai avantajoasă
dimensiune vizuală a bazei de date, potențialul pentru aplicația GIS a crescut de-a
lungul anilor.

3. ORIGINEA GIS
Mulți cartografi au folosit metoda suprapunerii hărților folosind tehnici manuale
Suprapunerea manuală a hărții ca metodă a fost descrisă mai întâi de Jacqueline
Tyrwhitt întrun manual de cartografiere în anul 1950
HcHarg a folosit suprapuneri transparente negre pentru selectarea site-ului în
Design with Nature
Anii 1960 au cunoscut multe forme noi de date geografice și software de
cartografiere

4. Economia costurilor și eficiență sporită
Luarea deciziilor pe baza mai multor date
Comunicare îmbunătățită
Păstrare mai securizată a datelor înregistrare
Gestionarea geografică

5. GIS este utilizat pe scară largă pentru a optimiza programele
de întreținere și mișcările zilnice ale flotei. Implementările
tipice pot duce la o economisire de la 10 până la 30 la sută în
cheltuielile operaționale prin reducerea consumului de
combustibil și a timpului, îmbunătățirea serviciului pentru
clienți și o programare mai eficientă.

6. GIS este tehnologia de bază în luarea unor decizii mai
bune cu privire la locație. Exemple obișnuite includ
selecția site-urilor imobiliare, selectarea traseului /
coridorului, planificarea evacuării, conservarea,
extragerea resurselor naturale etc. Luarea deciziilor
corecte cu privire la locație este esențială pentru
succesul unei organizații.

7. Hărțile și vizualizările bazate pe GIS ajută foarte
mult la înțelegerea situațiilor și la redarea lor. Este
un tip de limbaj care îmbunătățește comunicarea
între diferitele echipe, departamente, discipline,
domenii profesionale, organizații și public.

8. Multe organizații au responsabilitatea principală de a
menține înregistrări autoritare despre starea și
schimbarea geografiei. GIS oferă un cadru puternic
pentru gestionarea acestor tipuri de înregistrări cu
suport complet pentru tranzacții și instrumente de
raportare

9. GIS devine esențial pentru a înțelege ce se întâmplă - și
ce se va întâmpla - în spațiul geografic. Odată ce am
înțeles, putem prescrie acțiunea. Această nouă abordare
a managementului - gestionarea geografică - transformă
modul în care funcționează organizațiile.

10. CE ESTE GIS?
Sistemele de informații geografice sunt sisteme computerizate
care facilitează introducerea, stocarea, manipularea și ieșirea
datelor georeferențiate. Folosind GIS, se pot raporta datele,
altfel disparate, pe baza locației geografice comune, creând
noi informații din resursele de date existente. GIS acceptă
capabilități de interogare interactivă, împreună cu instrumente
grafice care acceptă alocări flexibile de culoare, activarea și
dezactivarea caracteristicilor și panoramarea și mărirea
imaginilor.

11. Figura 1. Hartă a cutremurelor realizată cu ajutorul GIS
(sursa:
https://www.google.com/imgres?imgurl=https://t1.gstatic.com/images?q%3Dtbn:
ANd9GcTc6_xyxGOi11bxUfUgFq7huU8u0xTsQCvxx3tUUdm2FaodQqD0&imgr
efurl=https://www.cdtechno.com/pdf/lit/12_560_0712.pdf&tbnid=zayRqw-

12. Un sistem de informații geografice (GIS) integrează
hardware, software și date pentru captarea,
gestionarea, analiza și afișarea tuturor formelor de
informații cu referință geografică. GIS ne permite să
vizualizăm, să înțelegem, să întrebăm, să interpretăm și
să analizăm datele în multe moduri care dezvăluie
relații, tipare și tendințe sub formă de hărți, globuri,
rapoarte și diagrame.

13. 1. HARTAREA SCHIMBĂRILOR
Hartați schimbarea într-o zonă pentru a anticipa condițiile
viitoare, pentru a decide asupra unui curs de acțiune sau
pentru a evalua rezultatele unei acțiuni sau politici. Hartând
unde și cum se mișcă

14. 2. HARTAREA LOCURILOR Cartarea
lucrurilor va permite găsirea locuri care au
funcțiile pe care le căutați și să se
construiască tipare.

15. 3. Hărți cantitative
Oamenii mapează cantitativ un anumit loc pentru a găsi locuri care
îndeplinesc anumite criteriile și pentru a utiliza datele la măsurători. O
companie de îmbrăcăminte pentru copii ar putea dori să găsească coduri
poștale cu multe familii tinere cu venituri relativ mari. Oficialii din domeniul
sănătății publice ar putea dori să cartografieze numărul de medici la 1000 de
persoane din fiecare tract de recensământ pentru a identifica ce zone sunt
deservite în mod adecvat și care nu.

16. SUBSISTEMELE GIS
Subsistemul de introducere a datelor: preprocesare, transformări
Subsistemul de stocare și recuperare a datelor: organizează datele
pentru recuperare, editare, actualizare Subsistemul de manipulare și
analiză a datelor: agregare, dezagregare, modelare Subsistemul de
raportare (exportare): exportare tabelară, grafică, diagramă, hartă

17. HARDWARE
SOFTWARE
DATELE
PROFESIONIȘTII

18. Figura 2. Straturile GIS (Sursa: FCDC)

19. SERVICII ELECTORALE
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
PLANIFICAREA URBANĂ ȘI
REGIONALĂ
LUCRĂRI PUBLICE
ȘCOLI
SĂNĂTATE PUBLICĂ

20. Figura 3 Hartă generată cu ajutorul GIS, privind riscul de inundații întro
zonă, pe sezone (sursa: https://link.springer.com/article/10.1007/s11069-
019-03850-7, consultat la data 28.03.2021)

21. Optimizarea eficienței de producție -copul principal al
agriculturii de precizie este de a optimiza
randamentele pe un câmp.
Figura 4 Exemplu de hartă a
randamentului pentru o cultură de
porumb (sursa: B. Whelan, J. Taylor,
Precision Agriculture For Grain
Production Systems, CSIRO
Publishing, Collingwood, Australia,
2013, p.208)

22.  Eficiența producției este măsurată în termeni de randament (cantitate), în principal
deoarece indicii de randament și biomasă sunt cei mai fiabili și obișnuiți indici. Abilitatea
de a colecta în mod specific setul de date privind calitatea cerealelor va permite fermierilor
să ia în considerare eficiența producției, fie din perspectiva randamentului, a calității, fie a
interacțiunii lor.
 Figura 5. Producție porumb măsurată cu
GIS
 (sursa: J. F.Shanahan, J. S.Schepers, Use
of remote sensing imagery to estimate
corn grain yield, Agronomy Journal, 93,
p. 587)

23.  În imaginea de mai jos, instrumentul măsoară
cantitatea de chimicale neaborsbite în sol în zona
măsurată și ajută agricultorul să identifice zonele
unde va fi necesară o nouă ierbicidare, reducând
astfel impactul asupra mediului.
 Figura 6 Monitor de aplicare a ratei variabile
pentru produse chimice
 (sursă foto: C. Wu, L.Wang, Nondestructive
estimation of canopy chlorophyll content using
Hyperion and Landsat/TM images.
International Journal of Remote Sensing, 2010,
p. 31)

24.  Gestionarea riscurilor este o practică obișnuită astăzi
pentru majoritatea fermierilor și poate fi luată în
considerare din două puncte de vedere: venitul și
mediul. În general, minimizarea riscului veniturilor
este considerată mai importantă decât reducerea
riscului de mediu, dar agricultura de precizie încearcă
să ofere o soluție care să permită luarea în considerare
a ambelor poziții în gestionarea riscurilor. Această
strategie îmbunătățită de gestionare se va realiza
printr-o mai bună înțelegere a interacțiunii mediu-
cultură și o utilizare mai detaliată a tehnologiilor
informaționale emergente și existente (de exemplu,
predicții meteo pe termen scurt și lung și modelare
agro-economică)

25. Toate datele agricole pot avea componente spațiale din
cercetarea pe teren sau prin teledetecție, iar GIS este singurul
instrument care permite agricultorului să vizualizeze
informații care ar putea fi dificil de interpretat altfel. Rolul
GIS în agricultură crește pe măsură ce tehnologia avansează
pentru achiziționarea, analiza și gestionarea datelor legate de
spațiu pe formele agricole. GIS ca tehnologie, este foarte
avansat astăzi, astfel, utilizatorii săi, împărtășind inovațiile și
aplicațiile lor în mod formal și informal, au fost foarte
importante pentru dezvoltarea instrumentelor GIS
disponibile astăzi. GIS în agricultură recunoaște că aplicațiile
GIS joacă un rol vital în acest domeniu și îl fac inteligent în
toate aspectele. De aceea este propus Sistemul de Informații
Agricole Geografice (GAIS).