Una dintre cele mai eficiente și cele mai utilizate metode didactice în învățământul preșcolar, primar este jocul didactic

1. Căuniac AdelinaCăuniac Adelina

2. STRUCTURA TEMEISTRUCTURA TEMEI
1.1. Definirea conceptului de „joc”Definirea conceptului de „joc”
2.2. Jocul didacticJocul didactic
3.3. Jocul logico-matematicJocul logico-matematic
4.4. Exemple de jocuri logico-matematiceExemple de jocuri logico-matematice
5.5. Aplica ii („Săcule ul fermecat”)ț țAplica ii („Săcule ul fermecat”)ț ț
6.6. ConcluziiConcluzii
7.7. BibliografieBibliografie

3. Motto:
„Copilul râde:
În elepciunea i iubirea mea e jocul!ț ș
Tânărul cântă:
Jocul i în elepciunea mea-i iubirea!ș ț
Bătrânul tace:
Iubirea i jocul meu e-în elepciunea!”ș ț
(Lucian Blaga – „Trei fe e”)ț

4.  Grădini a, ca parte integrantă a învă ământuluiț ț
preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor afla i laț
vârsta pre colară condi iile necesare pentru oș ț
dezvoltare normală i deplină. Ea are în vedereș
asigurarea experien elor care să ină seama deț ț
ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective iș
de activitatea sa fundamentală – jocul.
 Una dintre cele mai eficiente i cele mai utilizateș
metode didactice în învă ământul pre colar esteț ș
jocul didactic

5. Definirea conceptului de „joc”
 In cea ce prive te jocul nu putem vorbi doar despre o singură defini ie,ș ț
de-a lungul timpului datorită complexită ii sale, a căpătat semnifica ii iț ț ș
valori diferite.
„În om există instinctul de activitate care la copil se manifestă sub forma
jocului. Jocul poate împlini un mare rol dacă este bine practicat; el
deschide copilului perspectiva universului spre care-l educăm i spre careș
el se dezvoltă”, sus ine Fr. Freӧbel.ț
Ed.Claparede spunea că " jocul pregăteşte viitorul, satisfăcând
necesităţile prezente.“
A.I.Makarenko afirma că " jocul îl pregăteşte pe copil pentru munca de mai
târziu "

6. • Jocul este cel mai bun
prieten al copilului, este
prietenul nelipsit al
acestuia.
• Ceea ce define te cel maiș
bine jocul, este faptul că
acesta izvoră te din nevoiaș
de mi care, de manifestareș
a calită ii fiin ei umane.ț ț
• Dacă în familie, jocul se
desfă oară într-o manierăș
distractivă, devenind un
mod plăcut de petrecere a
timpului liber (având
func ia de relaxare iț ș
destindere), la grădini ăț
jocul este întâlnit sub forma
jocului didactic i are oș
func ie formativă,ț
modelatoare.

7. Jocul didactic
 Termenul „didactic”, asociat celui de joc,
accentuează latura instructiv-educativă a activităţii.
Jocul didactic este o formă de activitate ce îmbină
armonios latura distractivă cu sarcinile instruciv-
educative.
 Este un tip de joc prin care cadrul didactic
consolidează, verifică şi îmbogăţeşte cunoştinţele
predate copiilor.
 Prin acest tip de joc se urmăresc anumite obiective,
precum: educarea limbajului, dezvoltarea proceselor
psihice i cognitive, dezvoltarea personalită ii,ș ț
cunoa terea i în elegerea mediului înconjurător,ș ș ț
formarea deprinderilor i abilită iilor practice,ș ț
dezvoltarea fizică.

8.  Stimulează cinstea,
răbdarea, stăpânirea de
sine, spiritul critic,
spiritul de colegialitate,
întăre te în sens pozitivș
caracterul copiilor.
 Jocurile didactice
trezesc interesul
copiilor i le men inș ț
aten ia pentru multț
timp.
 Jocul didactic este cel
mai eficient mijloc de
instruire i de educareș
a copilului.

9. Jocul logico-matematic
.
Jocurile logico-matematice sunt jocuri didactice matematice
care introduc în verbalizare copiilor opera iile logice. Scopulț
principal al jocului logico-matematic este de ai înzestra pe copii
cu un aparat logic care să le permită orientarea în realitatea
înconjurătoare i exprimarea unor judecă i i ra ionamenteș ț ș ț într-
un limbaj adecvat. Jocul logic pune accentul pe ac iuneaț
copilului asupra obiectelor, în scopul formării percep iilor i aț ș
structurilor operatorii ale gândirii.
Materialele didactice folosite în jocurile logico-matematice sunt
trusele cu piese geometrice: Diènes, Logi I, Logi II.

10. Exemple de jocuri logico-
matematice:
 Pentru grupa mică se folosesc următoarele jocuri:
„ Aranjăm discurile”, „Aranjăm pătratele”, „Aşează-mă
la culoarea mea”, „Aşează-mă la căsuţa mea”.
 Pentru grupa mijlocie: „Biblioteca”, „Te rog să-mi
dai”, „Ce este i ce nu este la fel?”, „Cum este iș ș
cum nu este această piesă?”, „Cine aranjează mai
bine?”.
 Pentru grupa mare i pregătitoare: „Săcule ulș ț
fermecat”, „Biblioteca?”, „Te rog să-mi dai?”, „Trenul
cu o diferen ă”, „Trenul cu două diferen e?”, „Trenulț ț
cu patru diferen e?”, „Cine aranjează mai bine?”,ț
„Găse te locul potrivit”, „Jocul celor 10 întrebări”,ș
„Jocul cu trei cercuri”.

11. Aplica iiț
Jocul „Săcule ul fermecat”ț
 Acest joc este un joc cu figuri geometrice, ce le oferă
copiilor posibilitatea de a descoperi forma, mărimea,
grosimea doar prin sim tactil, iar culoarea piesei poate fiț
ghicită sau recunoscută imediat după extragerea piesei din
săcule .ț
 Scopul acestui joc este dezvoltarea capacităţii de
recunoaştere, de denumire a figurilor geometrice şi
gruparea acestora (constituirea de mulţimi) pe baza unui
criteriu dat (după formă, mărime, culoare, grosime).

12.  Sarcina didactică:
- recunoasterea numai cu
ajutor sim ului tactil a formei,ț
mărimii i grosimii pieseiș
extrase din săcule iț ș
deducerea culorii acesteia.
 Regulile jocului:
- fiecare copil va închide
ochii i va extrage o piesăș
din „Săcule ul fermecat” peț
care va trebui să o ghicească
cu ajutorul sim ului tactil;ț
- ceilal i nu au voie săț
optească;ș

13. Desfă urarea jocului:ș
 Mai întâi se execută
jocul de probă de către
cadrul didactic , apoi
sunt ruga i să vină peț
rând i să extragă oș
piesă pe care va trebui
să o ghicească. Cel care
extrage piesa este
mereu îndrumat i ajutatș
de către cadrul didactic
i de colectiv, ajutându-lș
să descopere dacă
piesa extrasă este a aș
cum o descrie el sau nu.

15. Concluzii
În concluzie, putem afirma că jocul didactic este
principala activitate ce se desfă oară în grădini ă,ș ț
fiind una dintre cele mai eficiente metode didactice
utilizate în învă ământul pre colar.ț ș
Jocul logico-matematic, pune un accent deosebit
pe ac iunea copilului asupra obiectelor. Prinț
practicarea acestui tip de joc copiii acumulează o
serie de experien e care le permit să opereze cuț
mul imi, concepte logice i în final cu numere.ț ș

16. Bibliografie
 A. Dumitru, A.G.Dumitru, (2005), Activităţi
trandişciplinare pentru grădiniţă şi ciclu primar, ediţia
a II- a, Editura Paralela 45, Piteşti.
 L. Ezechil, M. P. Lăzărescu, (2002), Laborator
preşcolar, ediţia a II-a, Editura V & I Integral,
Bucure ti.ș
 M. Lespezeanu, (2007), Tradiţional şi modern în
învăţământul preşcolar ̴̴ o metodică a activităţilor
instruciv-educative ̴ , Editura Omfal Esenţial,
Bucureşti.
 E. Păun, R. Iucu, (2002), Educaţia preşcolară în
România, Editura Polirom, Iaşi.