SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 7
Downloaden Sie, um offline zu lesen
Cea mai importanta maturizare in comunicarea umana este abilitatea de a
folosi limbajul. Dar lipsa limbajului in primele luni nu inseamna lipsa de
comunicare,              de            interactiune              cu        ceilalti.
Exista diferite forme pregatitoare ale comportamentului de relationare
sociala si ale comunicarii.

Ce    se    petrece      in   primele        luni   de   viata    a   copilului?
In primele luni de viata, copilul este orientat spre fiintele umane carora le da o
atentie preferentiala, chiar exclusiva. Nu exista interes pentru jucarii, obiecte.
Exista o orientare fascinata catre ceilalti, cei din jurul lui. Desigur tintele
principale sunt proprii parinti, ceea ce va facilita experientele de comunicare ale
copilului, parintii fiind primele surse de comunicare.

Copiii dispun de un set de comportamente pe care cei din jur le interpreteaza ca
fiind sociale. Aceste comportamente ale copilului ii atrag pe adulti sa
interactioneze cu copilul. "Mi-a zambit" spune o mama cucerita total de copilul ei
in varsta de cateva zile. Nu, nu i-a zambit ei ci a zambit pentru ca se simte bine
in corpul sau, totul e confortabil. Dar faptul ca mama interpreteaza in acest fel
este de o importanta cruciala caci pana la patru luni, datorita acestui inceput
dintre el si mama lui, copilul va invata sa isi stapaneasca zambetul ca pe o
moneda de schimb in relatiile cu ceilalti.

Atentia copilului fiind atrasa de adulti, el observa si castiga informatii.
Comportamentele copilului cu valoare sociala – ca zambetul – vor fi o
recompensa pentru adultii care vor intra in relatie cu copilul incercand sa obtina
zambetul copilului.



Acest repertoriu de comportamente de baza constituie inceputul interactiunilor
sociale si aceasta va conduce la achizitia unor deprinderi sociale si de
comunicare in acord cu cultura in care se dezvolta copilul.
Dezbaterile pe tema innascut/achizitionat sunt particularizate in acest domeniu
la: dispune copilul de la nastere deja de capacitatile necesare pentru a
interactiona social or aceste capacitati trebuiesc achizitionate? In ultimii 50 de ani
a fost o pendulare intre cele doua pozitii care au creat curente in psihologie:
structuralistii care sustineau existenta unor structuri de baza innascute (teoria
modulara este un bun exemplu) si behavioristii, cu teoria invatarii.

Cercetarile ultimilor 30 de ani sustin existenta comportamentului preferential al
copilului mic spre adultii din jur. Utilitatea acestui comportament pentru
dezvoltarea copilului se sesizeaza cu usurinta. Daca l-ar atrage obiectele din jur
si nu figura umana ar insemna ca nu ar avea sansa de a invata. Copilul de la
nastere deja are o buna capacitate de a imita, invata, si adultul ii este model.

Copilul este atras de vocea umana, de fata, de miscarile de tip uman.
Auzul nou nascutului nu este atat de fin ca al adultului. El prefera vocile ascutite,
notele inalte si modularile, succesiuni de note inalte, in locul monotoniei
reproducerii unei note.

Interesant e ca in mod necontrolat adultul vorbeste copilului cu aceste
caracteristici. Cand se adreseaza copilului adultul vorbeste diferit de felul in care
o face atunci cand se adreseaza celorlalti adulti. Vocea adultului vorbind copilului
are tonalitati inalte, cu modulari exagerate, vorbirea recurge la intelesuri foarte
simple, este repetitiva. Aceste caracteristici alcatuiesc "vorbirea adult – copil". De
la nastere, copilul e atrasde acest tip de vorbire, mai mult decat de vorbirea
dintre adulti. Caracteristicile acestei vorbiri vin in intampinarea posibilitatilor lui de
a receptiona si imita. Primul aspect al limbii pe care o va achizitiona va fi
aspectul prozodic, melodia limbii. La opt luni intelegi din intonatia ganguritului
copilului daca cere ceva, daca este suparat, daca doreste ceva si chiar daca il
cearta pe adult.
Copiii in varsta de patru luni manifesta preferinta pentru frecventa fundamentala
a vorbirii adult – copil (sunetele ascutite).

Privind auzul fonematic, conditie a achizitiei limbajului, la varsta de o luna, copiii
sunt capabili sa distinga intre foneme (fonem: cea mai micã unitate de limbaj
identificabilã.) perechi diferite. Din punct de vedere acustic, diferenta dintre p/b
(foneme perechi) e data doar de momentul intrarii in vibratie a coardelor vocale.
Diferenta se refera la pragul de 25 milisec a realizarii vibratiilor. Sub acest prag,
rezultatul va fi "b", iar peste acest prag apare "p". In interiorul acestei durate de
timp care da diferenta, adultul nu distinge sunete deosebite. Copilul procedeaza
la fel cu adultul, categorisind doar in functie de acest prag de timp de vibratie a
corzilor vocale. Pare ca fiinta umana poseda de la nastere capacitati sincrone cu
caracteristicile vorbirea umana. Finetea de diferentiere a sunetelor surde/sonore
scade in jurul varstei de 12 luni. Nu se poate afirma cu certitudine daca aceasta
scadere a sensibilitatii sonore e data de adaptarea copilului la calitatile vorbirii
(fonemelor) sau daca a devenit vorbirea mai adaptata capacitatilor de receptie
(auz) a copilului.

Este important sa stii ca fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare, ca nu
exista un progres continuu si ca nu toti copiii trec prin toate stadiile de dezvoltare
psihomotorie. La examinarea copilului se are in vedere factori constitutionali
(copil activ, lenes, intermediar), factori afectivi sau morbizi (obosit, bolnav, etc.).

Sa-ti urmaresti copilul in timp ce creste in viata este o experienta fascinanta,
fiecare perioada aduce ceva nou: zambeste, gangureste, ridica capul stand pe

burta, se rostogoleste, se taraste, sta in sezut, se ridica, merge, spune silabe.
Daca copilul tau este putin mai incet in atingerea acestor abilitati, nu inseamna
ca dezvoltarea lui este afectata. Ingrijoreaza-te numai daca intarzierea este
mare, situatie in care trebuie sa consulti medicul.

Reperele pentru aprecierea dezvoltarii psihomotorii la varsta de sugar sunt:

   •   La o luna se constata o mobilitate in regiunea bucala (atingerea buzelor
       declanseaza suptul). Mainile sunt stranse, nu apuca, dar devin active la
       atingerea lor. Isi ridica capul pentru cateva secunde si il intoarce de pe o
       parte pe alta. Ridicat in brate devine linistit, tresare la zgomote, urmareste
       lumina cu privirea.
   •   La doua luni ridica pentru cateva secunde capul cand este pus cu fata in
       sus. Cand este ridicat, tine pentru scurt timp capul in acelasi plan cu
       corpul. Urmareste pentru scurt timp un obiect in miscare, zambeste,
       asculta sunetul de la un clopotel sau jucarie.
   •   La trei luni isi misca bine membrele; culcat pe abdomen isi ridica capul si
       trunchiul, sprijinindu-se pe brate, adus in pozitie sezand cade pe spate.
       Tot la trei luni zambeste la contactul cu persoanele din jurul sau, asculta
       vocea, gangureste si cerceteaza cu ochii in directia sunetului, isi muta
       privirea de la un obiect la altul.
   •   La patru luni asezat in decubit dorsal isi ridica capul si umerii, capul poate
       fi tinut drept cand copilul sta sprijinit. Executa miscari de aparare si reactii
       selective de retragere. Un sugar de 4 luni este docil, raspunde prin
       zambet la zambetul celor din jur, realizeaza un contact social mai
       indelungat, intoarce capul la sunet, asculta muzica, agita jucaria, scapa
       obiectele, trage o hartie de pe fata.
   •   La cinci luni tine capul fara sa-i mai cada pe spate, corpul ramane in axul
       vertical, impinge in picioare cand este tinut de sub axile. Prinde obiectele
       care i se ofera, urmareste cu privirea obiectele din jur pana ce dispar si
       asteapta revenirea lor. Se bucura de vederea mancarii, rade tare,
       zgomotos.
•   La sase luni se ridica sprijinit de incheieturile mainii, sta in sezut, campul
       sau vizual se mareste si participa mai intens la viata din jurul lui, se
       intoarce de pe spate pe abdomen si invers, in decubit ventral se sprijina
       pe coate si pe maini. Gangureste sau bolboroseste, ia un cub de pe masa.
   •   La sapte luni se rasuceste de pe fata pe spate, manuieste singur jucariile,
       bea cu cana, priveste un obiect in cadere, emite sunete.
   •   La opt luni incearca sa se tarasca viguros, sta bine in sezut, culcat isi
       ridica capul, se rostogoleste, isi suporta greutatea, sare activ, intinde
       mana, strange obiectele mari, trece o jucarie dintr-o mana in alta. Tot la
       opt luni se priveste in oglinda si se bucura, tipa pentru atragerea atentiei,
       o prefera pe mama sa unde se simte in siguranta, emite sunete vocale
       polisilabice.
   •   La noua luni se ridica in picioare face primii pasi sustinut executa miscari
       cerute (da mana, duce mana la buze, etc.). Poate manca singur un
       biscuit, ajuta si chiar isi tine singur biberonul, duce obiectele la gura, limba
       fiind folosita pentru explorarea obiectelor din jur. La noua luni sugarul
       spune: "ma-ma" sau "da-da".
   •   La zece luni merge sprijinit de mana, apuca obiectele digital (cu policele si
       aratatorul), reactioneaza la pronuntarea numelui, rade cand priveste in
       oglinda, descopera jucaria ascunsa, incearca sa recupereze obiectul
       cazut, manipuleaza doua obiecte izbindu-le unul de altul.
   •   La unsprezece luni sta singur in picioare cateva minute, apoi se aseaza
       fara sa se loveasca, isi suge degetul, emite doua cuvinte cu inteles.

La un an merge in tarc sau face plimbari prin camera, sustinandu-se de mobile,
imita, stie "sa faca pa", se joaca cu jucariile si chiar cu mingea, emite mai mult de
doua cuvinte. Raspunde la comenzi simple, returneaza un obiect sau il retine
intentionat .
Nivelul de dezvoltare intelectuală, pe vârste

Intelectul este definit ca şi capacitatea de a gândi, de a cunoaşte, de a avea o
activitate raţională, de a opera cu noţiuni.

        Dezvoltarea timpurie a copilului

În ontogeneza timpurie sunt mai pregnante funcţiile primare biologice atât ale
senzorialităţii de contact (miros, gust) apoi de tact cât şi aceleia de distanţă (văz,
auz).

        Reflexul de apărare e pus în evidenţă de trebuinţa de a simţi, de a auzi, de
a vedea, etc.

        Prin dezvoltare funcţionalităţii analizatorilor se constituie şi se organizează
percepţia ca proces de cunoaştere. În ansamblul lor, organele de simţ se
structurează      pe   direcţia   funcţiilor   cognitive   ce   determină    conturarea
disponibilităţilor subiective ale copilului în relaţiile cu mediul înconjurător.

        Piaget a descris 6 etape în dezvoltarea senzorial-motorie:

         -      de la naştere la 1 lună predomină reflexele, la început cele
                necondiţionate, apoi pe baza lor se formează cele condiţionate;
         -      de la 1-4 luni se produce acomodarea şi coordonarea reflexelor, se
                elaborează lanţuri şi reflexe tot mai complexe;
         -      de la 4-8 luni se adoptă procedee prin care se lungesc perioadele
                de observare a lucrurilor din jur sau a persoanelor interesante;
         -      de la 8-12 luni se realizează forme noi şi mai complexe de
                adaptare, în care rolul principal îl joacă anticipaţia;
         -      de la 12-18 luni se elaborează mijloace noi de explorare şi
                cunoaştere bazate pe experienţa activă;
-       de la 18-24 luni intervin mijloace de achiziţie şi acomodare bazate
               pe combinaţii mintale ce au o mare valoare formativă şi informativă
               pentru dezvoltarea copilului

       Pentru evoluţia copilului comunicare constituie una din aspectele
fundamentale ale adaptării. Ea este în acelaşi timp un factor de echilibru al
copilului cu mediul înconjurător şi are o serie de componente formative.
Comunicarea nonverbală (C.N.V.), cum ar fi gestica, mimica, postura, este foarte
activă. C.N.V. se subordonează comunicării verbale. Gânguritul constituie forma
incipientă a vorbirii, el cuprinzând la început vocale neclare care apoi devin clare
(a,e,o,i,u). În jurul vârstei de 5 luni apare o fază superioară a gânguritului şi
anume lalaţiunea (repetiţii de silabe). Spre sfârşitul lunii a 10-a atenţia copilului
este îndreptată spre cuvinte. Primele cuvinte jucând rol de propoziţii.

     Pe baza comunicării verbale se conturează conduite noi cum ar fi simpatia
şi antipatia, gelozia, timiditatea, imitaţia, etc.

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011
Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011
Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011Victoria Cucu
 
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexualeSunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexualeeconsiliere
 
A025 interventia terapeutica
A025 interventia terapeuticaA025 interventia terapeutica
A025 interventia terapeuticaIonelaBoroeanu
 
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentieCristinaOprea21
 
Copilul preşcolar
Copilul  preşcolarCopilul  preşcolar
Copilul preşcolarsweetrlk
 
Importanta jocului la copilul cu autism
Importanta jocului la copilul cu autismImportanta jocului la copilul cu autism
Importanta jocului la copilul cu autismandreeamaximpsiholog
 
Exemple de buna practica logopedie
Exemple de buna practica logopedieExemple de buna practica logopedie
Exemple de buna practica logopedieLivia Dobrescu
 
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copiluluiMetode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copiluluiMariana Botnaru
 
Micul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepatorMicul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepatorLaura Radu
 
Temperamentul violet
Temperamentul violetTemperamentul violet
Temperamentul violeteconsiliere
 
Dezvoltarea limbajului
Dezvoltarea limbajului Dezvoltarea limbajului
Dezvoltarea limbajului Livia Dobrescu
 
Prezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol AdhdPrezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol Adhd1Leu
 
6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...
6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...
6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...Nefertiti Simona
 
Program interventie specializat
Program interventie specializatProgram interventie specializat
Program interventie specializatANA MARIA CATALIN
 
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesScoala 10
 
Comportamente pozitive
Comportamente pozitiveComportamente pozitive
Comportamente pozitiveeconsiliere
 
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)Iuliana Lia
 
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiRolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiLumi Codrescu
 

Was ist angesagt? (20)

Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011
Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011
Fisa de-evaluare-a-dezvoltarii-3-7-ani-ianuarie2011
 
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexualeSunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
 
A025 interventia terapeutica
A025 interventia terapeuticaA025 interventia terapeutica
A025 interventia terapeutica
 
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
22273731 copilul-hiperactiv-cu-deficit-de-atentie
 
Copilul preşcolar
Copilul  preşcolarCopilul  preşcolar
Copilul preşcolar
 
Importanta jocului la copilul cu autism
Importanta jocului la copilul cu autismImportanta jocului la copilul cu autism
Importanta jocului la copilul cu autism
 
Exemple de buna practica logopedie
Exemple de buna practica logopedieExemple de buna practica logopedie
Exemple de buna practica logopedie
 
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copiluluiMetode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
Metode de corectare a comportamentelor nedorite ale copilului
 
Micul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepatorMicul ghid al logopedului incepator
Micul ghid al logopedului incepator
 
Temperamentul violet
Temperamentul violetTemperamentul violet
Temperamentul violet
 
Dezvoltarea limbajului
Dezvoltarea limbajului Dezvoltarea limbajului
Dezvoltarea limbajului
 
Act integrata suflet de copil
Act integrata suflet de copilAct integrata suflet de copil
Act integrata suflet de copil
 
Prezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol AdhdPrezentare Protocol Adhd
Prezentare Protocol Adhd
 
6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...
6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...
6866112 gianina-cucu-ciuhan-psihoterapia-copilului-cu-hiperactivitate-si-defi...
 
Program interventie specializat
Program interventie specializatProgram interventie specializat
Program interventie specializat
 
Referat
ReferatReferat
Referat
 
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
 
Comportamente pozitive
Comportamente pozitiveComportamente pozitive
Comportamente pozitive
 
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
0lectorat (lectorat cu parintii clasa i)
 
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copiluluiRolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
Rolul parintilor in dezvoltarea armonioasa a copilului
 

Andere mochten auch

ME - Responsive Design Tested
ME - Responsive Design TestedME - Responsive Design Tested
ME - Responsive Design TestedĐịnh Lê
 
ME - Does 'green marketing' really work
ME - Does 'green marketing' really workME - Does 'green marketing' really work
ME - Does 'green marketing' really workĐịnh Lê
 
Desarrollo en windows phone 7
Desarrollo en windows phone 7Desarrollo en windows phone 7
Desarrollo en windows phone 7ingJulioRamirez
 
MOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & Hypotheses
MOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & HypothesesMOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & Hypotheses
MOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & HypothesesĐịnh Lê
 
La materia
La materiaLa materia
La materiaolgaudes
 
ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...
ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...
ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...Định Lê
 
ME - Product pages tested
ME - Product pages testedME - Product pages tested
ME - Product pages testedĐịnh Lê
 
ME - How to achieve a 232% lift
ME - How to achieve a 232% liftME - How to achieve a 232% lift
ME - How to achieve a 232% liftĐịnh Lê
 
ME - How Many Columns Should I Use?
ME - How Many Columns Should I Use?ME - How Many Columns Should I Use?
ME - How Many Columns Should I Use?Định Lê
 
ME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you started
ME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you startedME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you started
ME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you startedĐịnh Lê
 
Email Copy Refined - MarketingExperiment
Email Copy Refined - MarketingExperimentEmail Copy Refined - MarketingExperiment
Email Copy Refined - MarketingExperimentĐịnh Lê
 

Andere mochten auch (13)

ME - Responsive Design Tested
ME - Responsive Design TestedME - Responsive Design Tested
ME - Responsive Design Tested
 
3 ainteriors
3 ainteriors3 ainteriors
3 ainteriors
 
ME - Does 'green marketing' really work
ME - Does 'green marketing' really workME - Does 'green marketing' really work
ME - Does 'green marketing' really work
 
Desarrollo en windows phone 7
Desarrollo en windows phone 7Desarrollo en windows phone 7
Desarrollo en windows phone 7
 
MOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & Hypotheses
MOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & HypothesesMOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & Hypotheses
MOZ - Google Ranking Factors 2014 Correlations, Testing, & Hypotheses
 
La materia
La materiaLa materia
La materia
 
ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...
ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...
ME - SEO landing pages: How we achieved 548% more conversions without damagin...
 
ME - Product pages tested
ME - Product pages testedME - Product pages tested
ME - Product pages tested
 
ME - How to achieve a 232% lift
ME - How to achieve a 232% liftME - How to achieve a 232% lift
ME - How to achieve a 232% lift
 
ME - How Many Columns Should I Use?
ME - How Many Columns Should I Use?ME - How Many Columns Should I Use?
ME - How Many Columns Should I Use?
 
ME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you started
ME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you startedME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you started
ME - Landing Page Optimization: 10 resources to get you started
 
Email Copy Refined - MarketingExperiment
Email Copy Refined - MarketingExperimentEmail Copy Refined - MarketingExperiment
Email Copy Refined - MarketingExperiment
 
Restaurant
RestaurantRestaurant
Restaurant
 

Ähnlich wie Psiholigia copilului[1]

PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptCameliaEnache4
 
Copilaria mijlocie 3 6 ani
Copilaria mijlocie 3 6 aniCopilaria mijlocie 3 6 ani
Copilaria mijlocie 3 6 anisweetrlk
 
Documente psihologie
Documente psihologieDocumente psihologie
Documente psihologie4758966
 
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfeducatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfGeorgianaIlie11
 
Copilul prescolar
Copilul prescolarCopilul prescolar
Copilul prescolarsweetrlk
 
Brosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parintiBrosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parintiCosnita Otilia
 
Profilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolarProfilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolarCristina Jieanu
 
”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptx”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptxMaxDanyCekan
 
170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-ani
170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-ani170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-ani
170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-aniSIRBU LUMINITA
 
Expozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copilului
Expozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copiluluiExpozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copilului
Expozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copiluluiTransilvania Biblioteca
 
Psihologia dezvoltarii copilului
Psihologia dezvoltarii copiluluiPsihologia dezvoltarii copilului
Psihologia dezvoltarii copiluluiGuiu Gabriela
 
Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02
Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02
Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02Iulia Stoian
 
Curs parenting
Curs parentingCurs parenting
Curs parentingingerila
 
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptxNadyaRacila
 
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdfMETODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdfSorinZaharia7
 
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdfMETODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdfSorinZaharia7
 
Lecţie – plimbare pe valea bistrei
Lecţie – plimbare pe valea bistreiLecţie – plimbare pe valea bistrei
Lecţie – plimbare pe valea bistreivorbedeverde11
 
0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilie0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilieNico Risnoveanu
 

Ähnlich wie Psiholigia copilului[1] (20)

PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.ppt
 
Copilaria mijlocie 3 6 ani
Copilaria mijlocie 3 6 aniCopilaria mijlocie 3 6 ani
Copilaria mijlocie 3 6 ani
 
Documente psihologie
Documente psihologieDocumente psihologie
Documente psihologie
 
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdfeducatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
educatiaincluziva-ppoint-100226044633-phpapp02.pdf
 
Copilul prescolar
Copilul prescolarCopilul prescolar
Copilul prescolar
 
Brosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parintiBrosura anti violenta - parinti
Brosura anti violenta - parinti
 
Autismul infantil1
Autismul infantil1Autismul infantil1
Autismul infantil1
 
Profilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolarProfilul psihologic al_copilului_precolar
Profilul psihologic al_copilului_precolar
 
”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptx”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ED.ONLINE 3 .08.2022.pptx
 
170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-ani
170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-ani170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-ani
170290573 curriculum-pentru-copiii-sub-3-ani
 
Expozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copilului
Expozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copiluluiExpozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copilului
Expozitie virtuală: Rolul părinților în dezvoltarea armonioasă a copilului
 
Psihologia dezvoltarii copilului
Psihologia dezvoltarii copiluluiPsihologia dezvoltarii copilului
Psihologia dezvoltarii copilului
 
Pestean Aurelia Cluj Sanse Egale Pentru Toti Copiii
Pestean  Aurelia   Cluj   Sanse Egale Pentru Toti CopiiiPestean  Aurelia   Cluj   Sanse Egale Pentru Toti Copiii
Pestean Aurelia Cluj Sanse Egale Pentru Toti Copiii
 
Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02
Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02
Analiza funcionala a comportamentelor neadecvate 120417125734-phpapp02
 
Curs parenting
Curs parentingCurs parenting
Curs parenting
 
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
 
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdfMETODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
 
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdfMETODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
METODICA_ACTIVITATILOR_DE_EDUCARE_A_LIMB.pdf
 
Lecţie – plimbare pe valea bistrei
Lecţie – plimbare pe valea bistreiLecţie – plimbare pe valea bistrei
Lecţie – plimbare pe valea bistrei
 
0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilie0 colaborarea gradinitafamilie
0 colaborarea gradinitafamilie
 

Psiholigia copilului[1]

  • 1. Cea mai importanta maturizare in comunicarea umana este abilitatea de a folosi limbajul. Dar lipsa limbajului in primele luni nu inseamna lipsa de comunicare, de interactiune cu ceilalti. Exista diferite forme pregatitoare ale comportamentului de relationare sociala si ale comunicarii. Ce se petrece in primele luni de viata a copilului? In primele luni de viata, copilul este orientat spre fiintele umane carora le da o atentie preferentiala, chiar exclusiva. Nu exista interes pentru jucarii, obiecte. Exista o orientare fascinata catre ceilalti, cei din jurul lui. Desigur tintele principale sunt proprii parinti, ceea ce va facilita experientele de comunicare ale copilului, parintii fiind primele surse de comunicare. Copiii dispun de un set de comportamente pe care cei din jur le interpreteaza ca fiind sociale. Aceste comportamente ale copilului ii atrag pe adulti sa interactioneze cu copilul. "Mi-a zambit" spune o mama cucerita total de copilul ei in varsta de cateva zile. Nu, nu i-a zambit ei ci a zambit pentru ca se simte bine in corpul sau, totul e confortabil. Dar faptul ca mama interpreteaza in acest fel este de o importanta cruciala caci pana la patru luni, datorita acestui inceput dintre el si mama lui, copilul va invata sa isi stapaneasca zambetul ca pe o moneda de schimb in relatiile cu ceilalti. Atentia copilului fiind atrasa de adulti, el observa si castiga informatii. Comportamentele copilului cu valoare sociala – ca zambetul – vor fi o recompensa pentru adultii care vor intra in relatie cu copilul incercand sa obtina zambetul copilului. Acest repertoriu de comportamente de baza constituie inceputul interactiunilor sociale si aceasta va conduce la achizitia unor deprinderi sociale si de comunicare in acord cu cultura in care se dezvolta copilul.
  • 2. Dezbaterile pe tema innascut/achizitionat sunt particularizate in acest domeniu la: dispune copilul de la nastere deja de capacitatile necesare pentru a interactiona social or aceste capacitati trebuiesc achizitionate? In ultimii 50 de ani a fost o pendulare intre cele doua pozitii care au creat curente in psihologie: structuralistii care sustineau existenta unor structuri de baza innascute (teoria modulara este un bun exemplu) si behavioristii, cu teoria invatarii. Cercetarile ultimilor 30 de ani sustin existenta comportamentului preferential al copilului mic spre adultii din jur. Utilitatea acestui comportament pentru dezvoltarea copilului se sesizeaza cu usurinta. Daca l-ar atrage obiectele din jur si nu figura umana ar insemna ca nu ar avea sansa de a invata. Copilul de la nastere deja are o buna capacitate de a imita, invata, si adultul ii este model. Copilul este atras de vocea umana, de fata, de miscarile de tip uman. Auzul nou nascutului nu este atat de fin ca al adultului. El prefera vocile ascutite, notele inalte si modularile, succesiuni de note inalte, in locul monotoniei reproducerii unei note. Interesant e ca in mod necontrolat adultul vorbeste copilului cu aceste caracteristici. Cand se adreseaza copilului adultul vorbeste diferit de felul in care o face atunci cand se adreseaza celorlalti adulti. Vocea adultului vorbind copilului are tonalitati inalte, cu modulari exagerate, vorbirea recurge la intelesuri foarte simple, este repetitiva. Aceste caracteristici alcatuiesc "vorbirea adult – copil". De la nastere, copilul e atrasde acest tip de vorbire, mai mult decat de vorbirea dintre adulti. Caracteristicile acestei vorbiri vin in intampinarea posibilitatilor lui de a receptiona si imita. Primul aspect al limbii pe care o va achizitiona va fi aspectul prozodic, melodia limbii. La opt luni intelegi din intonatia ganguritului copilului daca cere ceva, daca este suparat, daca doreste ceva si chiar daca il cearta pe adult.
  • 3. Copiii in varsta de patru luni manifesta preferinta pentru frecventa fundamentala a vorbirii adult – copil (sunetele ascutite). Privind auzul fonematic, conditie a achizitiei limbajului, la varsta de o luna, copiii sunt capabili sa distinga intre foneme (fonem: cea mai micã unitate de limbaj identificabilã.) perechi diferite. Din punct de vedere acustic, diferenta dintre p/b (foneme perechi) e data doar de momentul intrarii in vibratie a coardelor vocale. Diferenta se refera la pragul de 25 milisec a realizarii vibratiilor. Sub acest prag, rezultatul va fi "b", iar peste acest prag apare "p". In interiorul acestei durate de timp care da diferenta, adultul nu distinge sunete deosebite. Copilul procedeaza la fel cu adultul, categorisind doar in functie de acest prag de timp de vibratie a corzilor vocale. Pare ca fiinta umana poseda de la nastere capacitati sincrone cu caracteristicile vorbirea umana. Finetea de diferentiere a sunetelor surde/sonore scade in jurul varstei de 12 luni. Nu se poate afirma cu certitudine daca aceasta scadere a sensibilitatii sonore e data de adaptarea copilului la calitatile vorbirii (fonemelor) sau daca a devenit vorbirea mai adaptata capacitatilor de receptie (auz) a copilului. Este important sa stii ca fiecare copil are un ritm propriu de dezvoltare, ca nu exista un progres continuu si ca nu toti copiii trec prin toate stadiile de dezvoltare psihomotorie. La examinarea copilului se are in vedere factori constitutionali (copil activ, lenes, intermediar), factori afectivi sau morbizi (obosit, bolnav, etc.). Sa-ti urmaresti copilul in timp ce creste in viata este o experienta fascinanta, fiecare perioada aduce ceva nou: zambeste, gangureste, ridica capul stand pe burta, se rostogoleste, se taraste, sta in sezut, se ridica, merge, spune silabe.
  • 4. Daca copilul tau este putin mai incet in atingerea acestor abilitati, nu inseamna ca dezvoltarea lui este afectata. Ingrijoreaza-te numai daca intarzierea este mare, situatie in care trebuie sa consulti medicul. Reperele pentru aprecierea dezvoltarii psihomotorii la varsta de sugar sunt: • La o luna se constata o mobilitate in regiunea bucala (atingerea buzelor declanseaza suptul). Mainile sunt stranse, nu apuca, dar devin active la atingerea lor. Isi ridica capul pentru cateva secunde si il intoarce de pe o parte pe alta. Ridicat in brate devine linistit, tresare la zgomote, urmareste lumina cu privirea. • La doua luni ridica pentru cateva secunde capul cand este pus cu fata in sus. Cand este ridicat, tine pentru scurt timp capul in acelasi plan cu corpul. Urmareste pentru scurt timp un obiect in miscare, zambeste, asculta sunetul de la un clopotel sau jucarie. • La trei luni isi misca bine membrele; culcat pe abdomen isi ridica capul si trunchiul, sprijinindu-se pe brate, adus in pozitie sezand cade pe spate. Tot la trei luni zambeste la contactul cu persoanele din jurul sau, asculta vocea, gangureste si cerceteaza cu ochii in directia sunetului, isi muta privirea de la un obiect la altul. • La patru luni asezat in decubit dorsal isi ridica capul si umerii, capul poate fi tinut drept cand copilul sta sprijinit. Executa miscari de aparare si reactii selective de retragere. Un sugar de 4 luni este docil, raspunde prin zambet la zambetul celor din jur, realizeaza un contact social mai indelungat, intoarce capul la sunet, asculta muzica, agita jucaria, scapa obiectele, trage o hartie de pe fata. • La cinci luni tine capul fara sa-i mai cada pe spate, corpul ramane in axul vertical, impinge in picioare cand este tinut de sub axile. Prinde obiectele care i se ofera, urmareste cu privirea obiectele din jur pana ce dispar si asteapta revenirea lor. Se bucura de vederea mancarii, rade tare, zgomotos.
  • 5. La sase luni se ridica sprijinit de incheieturile mainii, sta in sezut, campul sau vizual se mareste si participa mai intens la viata din jurul lui, se intoarce de pe spate pe abdomen si invers, in decubit ventral se sprijina pe coate si pe maini. Gangureste sau bolboroseste, ia un cub de pe masa. • La sapte luni se rasuceste de pe fata pe spate, manuieste singur jucariile, bea cu cana, priveste un obiect in cadere, emite sunete. • La opt luni incearca sa se tarasca viguros, sta bine in sezut, culcat isi ridica capul, se rostogoleste, isi suporta greutatea, sare activ, intinde mana, strange obiectele mari, trece o jucarie dintr-o mana in alta. Tot la opt luni se priveste in oglinda si se bucura, tipa pentru atragerea atentiei, o prefera pe mama sa unde se simte in siguranta, emite sunete vocale polisilabice. • La noua luni se ridica in picioare face primii pasi sustinut executa miscari cerute (da mana, duce mana la buze, etc.). Poate manca singur un biscuit, ajuta si chiar isi tine singur biberonul, duce obiectele la gura, limba fiind folosita pentru explorarea obiectelor din jur. La noua luni sugarul spune: "ma-ma" sau "da-da". • La zece luni merge sprijinit de mana, apuca obiectele digital (cu policele si aratatorul), reactioneaza la pronuntarea numelui, rade cand priveste in oglinda, descopera jucaria ascunsa, incearca sa recupereze obiectul cazut, manipuleaza doua obiecte izbindu-le unul de altul. • La unsprezece luni sta singur in picioare cateva minute, apoi se aseaza fara sa se loveasca, isi suge degetul, emite doua cuvinte cu inteles. La un an merge in tarc sau face plimbari prin camera, sustinandu-se de mobile, imita, stie "sa faca pa", se joaca cu jucariile si chiar cu mingea, emite mai mult de doua cuvinte. Raspunde la comenzi simple, returneaza un obiect sau il retine intentionat .
  • 6. Nivelul de dezvoltare intelectuală, pe vârste Intelectul este definit ca şi capacitatea de a gândi, de a cunoaşte, de a avea o activitate raţională, de a opera cu noţiuni. Dezvoltarea timpurie a copilului În ontogeneza timpurie sunt mai pregnante funcţiile primare biologice atât ale senzorialităţii de contact (miros, gust) apoi de tact cât şi aceleia de distanţă (văz, auz). Reflexul de apărare e pus în evidenţă de trebuinţa de a simţi, de a auzi, de a vedea, etc. Prin dezvoltare funcţionalităţii analizatorilor se constituie şi se organizează percepţia ca proces de cunoaştere. În ansamblul lor, organele de simţ se structurează pe direcţia funcţiilor cognitive ce determină conturarea disponibilităţilor subiective ale copilului în relaţiile cu mediul înconjurător. Piaget a descris 6 etape în dezvoltarea senzorial-motorie: - de la naştere la 1 lună predomină reflexele, la început cele necondiţionate, apoi pe baza lor se formează cele condiţionate; - de la 1-4 luni se produce acomodarea şi coordonarea reflexelor, se elaborează lanţuri şi reflexe tot mai complexe; - de la 4-8 luni se adoptă procedee prin care se lungesc perioadele de observare a lucrurilor din jur sau a persoanelor interesante; - de la 8-12 luni se realizează forme noi şi mai complexe de adaptare, în care rolul principal îl joacă anticipaţia; - de la 12-18 luni se elaborează mijloace noi de explorare şi cunoaştere bazate pe experienţa activă;
  • 7. - de la 18-24 luni intervin mijloace de achiziţie şi acomodare bazate pe combinaţii mintale ce au o mare valoare formativă şi informativă pentru dezvoltarea copilului Pentru evoluţia copilului comunicare constituie una din aspectele fundamentale ale adaptării. Ea este în acelaşi timp un factor de echilibru al copilului cu mediul înconjurător şi are o serie de componente formative. Comunicarea nonverbală (C.N.V.), cum ar fi gestica, mimica, postura, este foarte activă. C.N.V. se subordonează comunicării verbale. Gânguritul constituie forma incipientă a vorbirii, el cuprinzând la început vocale neclare care apoi devin clare (a,e,o,i,u). În jurul vârstei de 5 luni apare o fază superioară a gânguritului şi anume lalaţiunea (repetiţii de silabe). Spre sfârşitul lunii a 10-a atenţia copilului este îndreptată spre cuvinte. Primele cuvinte jucând rol de propoziţii. Pe baza comunicării verbale se conturează conduite noi cum ar fi simpatia şi antipatia, gelozia, timiditatea, imitaţia, etc.