tradiții de Paște în țările europene

1. OBICEIURI ȘI TRADIȚII ÎN DUMINICA DE PAȘTI A ȚĂRILOR
EUROPENE
Prof. Borca-Balaban Adela-Cristina
Liceul Tehnologic ”Transilvania” Deva
Învierea Domnului sau Paștele este una din cele mai așteptate și mai respectate sărbători
religioase care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului, Învierea lui Iisus Hristos –
Marele îndrumător al omenirii, considerat Fiul lui Dumnezeu. Paștele este sărbătoarea cea mai sfîntă
din calendarul creștin, urmată de Crăciun
Cunoaștem faptul că nu toată creștinătatea sărbătorește împreună Sfintele Paști sau Învierea
Domnului. Sfinții Părinți de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, 325) au hotărât ca Paștile să cadă, anual,
după prima duminică cu lună plină de după echinocțiul de primăvară, însă cu toate acestea, ca urmare
a Marii Schisme din anul 1054, a recurgerii atât la Stilul Vechi cât și la Stilul Nou și mai ales a
Reformei protestante din secolul XVI, religia întemeiată de Mântuitorul Hristos s-a divizat treptat,
astfel că ortodocșii, romano-catolicii și cultele protestante respectiv neoprotestatne, prăznuiesc
oarecum separat duminica Paștelui.
În întreaga lume, peste un sfert de miliard de ortodocși sărbătoresc, în fiecare an, Învierea
Domnului Iisus Hristos, majoritatea dintre ei fiind pe Bătrânul Continent. Pe lângă țara noastră, există
și alte națiuni în care populația este majoritar ortodoxă, de pildă rușii, bulgarii ori grecii, la care
întâlnim obiceiuri și tradiții interesante atunci când vine vorba de Paști.
Grecia. În cele mai multe regiuni din această țară, prima ceremonie este ținută în Vinerea
Mare, fiind cunoscută ca și ziua coborârii trupului Mântuitorului de pe Sfânta Cruce. Catafalcul este
scos din altar și purtat pe străzile orașului, urmat de oameni cu lumânări aprinse. Ziua ce urmează,
Sâmbăta Mare, este dedicată pregătirilor, atmosfera generală fiind de voioșie și dispoziție bună, știut
fiind faptul că a mai rămas puțin timp până la Învierea Domnului. Lăcașurile de cult sunt decorat de
sărbătoare, credincioșii sosesc pe înserat, având cu ei lumânări, iar la miezul nopții iau lumină și spun:
”Hristos a înviat!”.
În prima zi de Paște, în aer liber, dacă permite vremea, au loc diferite manifestări,
consumându-se ciorbă și friptură de miel, ouă, salate și prăjituri speciale. Totodată, grecii servesc
celebra lipie, care este ornată cu o cruce, făcută din ouă roșii, numită popular Christopsomon. Pentru
cei care doresc să petreacă sărbătorile pascale în insula Corfu, nu este recomandat a ieși pe străzi
sâmbăta la ora 11.00! Fiind cuprinși de entuziasm, oamenii de aici aruncă tot felul de vase de ceramică
pe geamuri, unii umplându-le cu apă, pentru a face o gălăgie mai mare.
În Rusia, bisericile ortodoxe au un ritual interior care diferă de lăcașurile de cult romano-
catolice. Sâmbătă seara, ușa bisericii stă închisă până la miezul nopții, momentul în care preotul iese
și, deschizând-o, spune întreit: ”Hristos a înviat!”. După clipe bune de anticipare tăcută, credincioșii
răspund: ”Adevărat a înviat!”. Un alt obicei cu adevărat interesant este vopsirea ouălor în roșu, o
culoare care simbolizează sângele Mântuitorului. În plus, oamenii sparg ouă folosind cuie, în
amintirea pironirii pe Cruce și a morții lui Iisus Hristos! Tot cu această ocazie, familiile din Rusia
coc prăjituri tradiționale, cunoscute sub denumirea de kulich și totodată fac pasca, pe care o aduc la
biserică, unde părintele o binecuvântează.
În Polonia, în dimineaţa zilei de duminică, mâncarea sfinţită în biserică, este servită după
Slujba de Înviere; masa este decorata festiv de Pasti, cu frunze verzi, iar mancarea tradițională este
așezată direct pe acestea.
Un alt obicei, specific duminicii de Paște în Polonia este cel al udatului. Oamenii aruncă cu
apă unii pe alţii, pentru a fi sănătoşi.
În Bulgaria, la miezul nopții dintre dintre sâmbătă și duminică, după o procesiune
asemănătoare nouă românilor, credincioșii se adună în fața bisericilor, aducând cu ei ouă roșii și
pâine. Una dintre tradițiile specifice națiunii de la sud de Dunăre este ca oul roșu să fie lovit de zidul

2. bisericii, iar acesta să fie primul mâncat! La masa pascală oamenii ciocnesc ouă, iar cel care rămâne
cu oul întreg este cel despre care se crede că va avea un an plin de noroc.
De asmenea, în zilele premergătoare Paștelui, majoritatea familiilor trimit pâine și ouă vopsite,
însoțite de daruri, pentru prietenii lor turci. Persoana ce transportă aceste daruri primește, aproape de
fiecare dată, niște bănuți în semn de mulțumire. Astfel de daruri se fac și rudelor mai îndepărtate ori
părinților spirituali. Tot cu ocazia Învierii Domnului, femeile din Bulgaria sunt udate cu apă, spre a
le merge bine tot anul ce a rămas.
Paştele este una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care ne readuce
echilibrul, armonia şi apropierea de familie.
Bibliografie:
- ziarul Libertatea, 27 aprilie 2019, rubrica Lumea, articol de Ana Hațeg
- https://blogpolonistica.wordpress.com/