2. 300000 metri liniari pe luna conform
normei de tesatura numarul 4.
MOSTRA TESATURA
3. Cuprins Proiect:
Cap I. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale
tesaturii. Caracteristicile fizico-mecanice ale firelor.
4. Adoptarea fluxului tehnologic de preparatie a firelor.
Adoptarea caracteristicilor tehnologice ale
masinilor.
Cap II. Calcule privind structura tesaturii ( desimea
in urzeala, desimea in batatura, masa tesaturii,
masa in urzeala si masa in batatura).
Cap III. Dimensionarea formatelor cu fire
(dimensionarea tevilor, bobinelor, sulurilor de
urzeala)
Cap IV. Proiectarea parametrilor tehnologici pe
faze de prelucrare a firelor.
Cap V. Calculul productiei teoretice. Proiectarea
randamentelor masinilor de prelucrare a firelor,
calculul productiei practice.
Cap VI. Calculul deseurilor de fabricatie. Calculul
necesarului de semifabricatie pe de prelucrare a
firelor.
Cap VII. Amplasarea utilajelor.
Cap VIII. Calcule de eficienta economica.
Cap I. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale
tesaturii. Caracteristicile fizico-mecanice ale
firelor. Adoptarea fluxului tehnologic de
preparatie a firelor. Adoptarea caracteristicilor
tehnologice ale masinilor.
5. 1. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale tesaturii.
Tesatura: 100% Lana
Latime tesatura:
Finetea firelor:
Masa pe metru liniar:
2. Caracteristici fizico-mecanice ale firelor:
Finete urzeala:
Finete batatura:
Fir simplu:
-rezistenta la rupere:
-alungire la rupere:
Fir rasucit:
-rezistenta la rupere:
-alungire la rupere:
7. 4. Adoptarea caracteristicilor tehnice ale masinilor.
Masina de bobinat IMATEX BA.
Se adopta masina de bobinat automata cu curatitori
electronici capacitivi pe care infasurarea se realizeaza cu cilindru
santuit.
Materia prima: fire simple rasucite din bumbac, lana, fibre
sintetice sau amestecuri.
Destinatia firelor: urzeala si batatura.
Finetea firelor prelucrate(Nm): Nm 10-170
Dimensiuni bobina:
• Conicitate: 1o
51’ ; 4o
20’; 5o
57’; 9o
10’
• Inaltimea: 110; 150 mm;
• Diametru la baza: 250 mm;
Viteza de bobinare: 440-1200 m/min.
Numar capete pe masina: 8, 16, 24, 32, 40, 48.
Dimensiuni de gabarit:
• Lungime: 4370; 6850; 9330; 11810; 14290;
16770 mm.
• Latimea: 1575 mm.
• Inaltimea: 2530 mm
Putere electromotor:16.2; 16,4; 19,3; 19,6; 29,2; 29,4 kw.
Dispozitiv de depunere a firului: tambur santuit
Tipul masinii: antrenare independenta pe fiecare cap inodator
automat, epurare electronica, parafinare, scoaterea automata a
bobinelor.
Masina de urzit TEXTIMA MK
Tipul urzitorului: in benzi.
Tipul firelor prelucrate:fire tip lana.
Dimensiunile sulului: final
• Distanta intre flanse(mm) reglabila
• Diametrul flansei(mm) 700
• Diametrul sulului gol(mm) 220
Dimensiuni tambur:
• Latime de lucru(mm) 1400, 1600, 1800, 2000, 2200,
2800;
8. • Circumferinta (mm) 2500;
• Lungimea generatoarei (mm)300;
• Inaltimea maxima a conului(mm) 135;
Dimensiuni de gabarit:
• Lungime(mm) 11140
• Latime(mm) 3850
Dimensiunile rastelului:
• Capacitate 320........576
• Pasul bobinelor(mm) 220
• Lungimea rastelului(mm)5940
Viteza de lucru(m/minut)
• Urzire 160.....660
• Pliere 10.......60
Puterea instalata(kw) 5
Alte caracteristici :
• Alimentare discontinua
• Semnalizarea optica electrica
Masina de incleiat SUCKER MTE
1. Tipul firelor prelucrate: fire tip lana;
2. Latimea de lucru:
• Alimentare(L1) -
• Debitare(L2) 2000
3. Viteza de lucru(m/min) 12,5.....7,5
4. Numar tambur de uscare 5
5. Temperatura tamburilor –
6. Capacitatea de evaporare (litri H2O/h) –
7. Dimensiuni sul final (mm):
• Diametrul flanselor maxim 800
• Distanta maxima intre flanse 2000
• Diametrul corpului sulului –
8. Temperatura apretului in cada (0
C)
9. Putere instalata(kw) 32,37
10.Dimensiuni sul preliminar (mm)
• Diametrul flanselor alimntare cu suluri de la
urzitorul in benzi
• Distanta intre flanse
9. • Diametrul corpului
11.Capacitatea rastelului(suluri) 1
12.Dimensiuni de gabarit(mm):
• Lungime 8270
• Latime 2930
Prepararea apretului:
• Lungime(mm) –
• Latime(mm) –
Masina de navadit NICOVALA
• Latime de lucru(mm) maxim 2000
• Nr.maxim de ite pentru navadire 24
• Diametrul maxim al sulului de U 700
• Dimensiuni - lungime 1700
-latime 2200
Masina de tesut
Se adopta Masina de Tesut cu graifar cu lansare din
stanga.
Masina de Tesut SULZER 85 ZS 10E 1400
1. Latimea de lucru in spata(mm) 2160
2. Viteza de lucru a arborelui primcipal(rot/min) 220-265
3. Dimensiunile suveicii: graifar de lamsare din stanga
4. Dimensiunile canetei(mm) 4-75 fire/cm B
333-7,3 tex
5. Dimensiunile sulului:
Diametrul flansei 600, 700, 800
Distanta intre flanse 2320
6. Capacitatea magaziei automatului- automat 4 culori;
7. Numarul de ite 24 ite: Came exterioare 10
Cu ratiera 18
8. Putere de instalata 1,5 kw- 1,85 kw
9. Dispozitiv pentru 2 urzeli
10.Gabaritul masinii :
• Adancime 1850(mm)
• Latime 3965(mm)
11.Alte caracteristici pentru fire tip lana
10. Caracteristicile structurale ale tesaturii
a). Determinarea desimii firelor de U si B in tesatura
Du si Db se exprima in fire/10 cm pentru tesatura finita si se cunosc
din datele initiale. Desimea firelor de U si B se calculeaza pentru
tesatura cruda cu relatiile:
DU’=DU*(1-Cf/100)= 160*(1-6/100)=150 fire/10cm
DB’=DB*(1+K/100)=160*(1+6/100)=170 fire/10cm
Unde:
DU’, DB’- desimea in U si B la tesatura cruda
Cf-contractia la finisare; (tabelul 2, pagina 23)
Cf= 5-10% tesatura de lana
K-alungirea tehnologica a tesaturii la finisare, K= 0....3%
Daca tesatura are desimi diferite pe zone de U si B se
calculeaza desinmea medie, Dm cu urmatoarea relatie de calcul:
Dm=(a1*D1+a2*D2)/100=
b). Stabilirea latimii tesaturii crude, lc .
Latimea tesaturii firului lf se adopta in functie de destinatia tesaturii
astfel: lf=140-150 cm la imbracamintea exterioara.
lc=lf*(1+Cf/100)=150*(1+6/100)=159 cm
Unde:
lc-latimea tesaturii crude, in cm
lf-latimea tesaturii finite, in cm
Cf-contractia tesaturii in procesul de finisare, in %
c). Calculul numarului de fire de U din tesatura
nt=nf+nm= 2424
nf=(Du*lf)/10=(160*150)/10=2400
nm=(DU*lm)/2*10=(160*3)/20=24
Unde:
• nt- lungimea totala de fire de U din tesatura
• nf- numarul de fire din fondul de tesatura
• nm- numarul de fire de margine
• DU-desimea in U, in fire /10 cm
• lm-latimea marginei tesaturii in cm
11. Observatii: de obicei lm=1,5 cm+1,5 cm; nm=40 fire la
masinile de tesut cu graifere; nm=8....100 fire.
d). Stabilirea legaturii si a schemei de programare a
tesaturii se realizeaza prin decompozitia tesaturii.
12. e). Calculul contractiei firelor la tesere.
Determinarea contractiei sistemelor de fire la tesere se
poate stabili expimand cu ajutorul relatiilor de mai jos ( se
efectueaza minim 10 determinari)
lu=109 mm
lb=112 mm
Determinate experimental prin masurare
Cu=( lu -lt)/ lu *100=[(109-100)/109]*100=8,26
Cb=( lb -lt)/ lb*100=[(112-100)/112]*100=10,71
Unde:
Cu , Cb- contractia in U si B la tesere, in %
lu, lb- lungiea de fir in U si B la intinderea firelor extrase din mostra
de tesatura,
lt- o lungime arbitrara de tesatura pe directia U si B
f). Calculul asupra spetei
1. Calculul numarul spetei, Ns
25,69
1662,2
150
100
26,8
12
150
100
1
'
==
+
=
+
=
b
c
U
C
n
D
Ns
Unde:
Ns- numarul spetei in casute/10 cm
Du’-desimea in U la tesatura, in fire/ 10 cm
Nc-numarul de fire de U trase printr-o casuta a spetei
Observatii: numarul spetei se adopta de obicei la valori intregi,
imediat superioare dupa cum urmeaza:
• daca numarul spetei Ns<100, numarul spetei
se adopta din 1 in 1;
• daca numarul spetei este Ns>100 numarul spetei se
adopta din 5 in 5 uniti;
13. Calculul latimii U la nivelul spetei este:
176
100
71,10
1*159
100
1* =
+=
+= B
csp
C
ll cm
Unde:
• lsp-latimea U la nivelul spetei in cm;
• lc- latimea tesaturii crude in cm;
• CB- contractia B la tesere in %;
g). Calculul asupra itelor
1. Numarul de cocleti de pe ite care actioneaza firele din
fondul tesaturii.
60001*
4
2400
* =+=+= tc
r
n
N
f
cf
cocleti/ita
Unde:
• Ncf –numarul de cocletide pe itele ce actioneaza
fondul tesaturii
• r- raportul de navadire
• nf- numarul de fire din fondul tesaturii
• c- numarul de cocleti ocupati la o ita din cadrul
raportului (c=1)
• t- numarul de cocleti adaugati pe ita ca urmare a
restului de impartirii(n.f.r)
2. Numarul de cocleti din itele ce actioneaza marginea
tesaturii:
6
4
24
2*2
=== m
cm
n
N
3.Numarul total de cocleti se calculeaza cu relatia
urmatoare:
6066600 =+=+= cmcfc NNN
14. 4.Calculul desimii cocletilor pe ite:
5
*
==
kl
N
P
t
c
c
Relatie de verificare : Pc<Pca
Unde :
• k- numarul de ite rezultate din desenul de comanda
• Pc-desimea cocletilor pe ite ,in cocleti/cm,
Desimea cocletilor se adopta in functie de finetea de U
astfel:firele de U cu finete mica Pc=4...6 cocleti/cm.
g). Calculul asupra lamelelor
1.Latimea U la nivelul lamelelor
176== spl ll
Unde:
• Lsp- latimea spetei, cm
• Ll- latimea lamelelor
2.Desimea lamelelor
3
4*176
2424
*
===
bl
t
l
nl
n
P lamele/cm
Unde:
Pl- desimea lamelelor, lamele/cm
ll-latimea U la nivelul lamelelor
nb- numarul de bare pe care se distribuie lamelele(nb=4,6,8)
Conditie de verificare: Pt<Pla
Observatie: De obicei se adopta: Pla<14 lamele/cm – la U din Bbc
si lana.
15. h). Calculul masei tesaturii crude,
1.Masa totala a tesaturii crude, Gt
969,5446,289368,259GGt U =+=+= BG
368,259
1000
100*68,2593
1000
*
=== TUU
U
TL
G g/m
6,285
1000
100*2856
1000
*
=== tBB
B
TL
G g/m
Unde:
• Gt-masa tesaturii metru liniar in g/m
• Gu-masa U in g/m
• GB-masa B in g/m
• LU,LB-lungimea firelor de U si B dintr-um metru de tesatura
in m,
• Tu,TB-densitatea de lungime a firelor de U si B
• Gt-greutatea tesaturii pe m2
, in g/m2
2624
100
26,8
1*2424
100
1 =
+=
+= U
tU
C
nL m
29240010*170*17210'** === BspB DlL cm=2940 m
427,3
159
969,544
' ===
c
t
t
l
G
G g/m2
Capitolul 3. Dimensionarea formatelor cu fire
16. 3.1. Comenzi tehnologice pentru dimensionarea
formatelor.
( ) ( ) 163,328319
26,8100
4,0100*300000
100
100*
=
−
+
=
−
+
=
Ut
tt
C
PL
L m/luna
Unde:
• L- lungima de U ce trebuie realizata intr-un anumit
interval de timp, conform comenzii tehnologice, in m;
• Cut-coeficientul de contractie al U la tesere, conform
proiectului tehnic al tesaturi, in m;
• Pt-procentul de deseuri la tesere;
• lt-latimea tesaturii;
426,138901,1*
26
163,328319
* === c
z
z k
n
L
L m
Unde:
• Lz-lungimea de U ce trebuie realizata zilnic, in m/zi;
• nz-numarul de zile in care se programeaza a se
realiza comanda;
• kc=1,05-1,1 reprezinta coeficientul de multiplicare
pentru acoprerirea comenzii finale de tesatura
corespunzatoare normelor de calitate.
3.2. Dimensinarea urzelii finale
3.2.1. Lungimea maxima a urzelii pe sulul final
a). Diametrul maxim al sulului.
cmmmcmDD fM 6868020700)3...2( ==−=−=
Df=700 mm
Unde:
• DM-diametrul maxim al sului de urzeala, in cm;
17. • Df-diametrul flanselor sulului de urzeala ce se adopta din
caracteristicile masinilor de tesut, in cm;
b). Distanta intre flansele sulului final
H=lS+5=176+5=181
Unde:
• H- distanta intre flansele sulului, in cm;
• ls- latimea in spata a U, adoptata din caracteristicile tesaturii,
in cm;
c). Volumul maxim al U posibil de infasurat
( ) 15,6340847,1268*
4
181*14,3
)(*
4
* 2222
=−=−= dD
H
V mM
π
cm3
Unde:
• VM-volumul maxim, in cm3
• DM- diametrul maxim al sulului de U, in cm
• d- diametrul corpului sulului adoptat din caracteristicile
sulului de la masina de tesut, in cm;
d). Masa maxima a U incleiate.
171
1000
27.0*15,634084
1000
*
===
ρM
MI
V
M kg
Unde:
• MMI-masa maxima a urzelii incleiate, in kg;
• p- densitatea de infasurare, in cm;
e). Masa maxima a U neincleiate
171
100
100
* =
+
=
S
MIM
I
MM kg
Unde :
• MM-masa maxima aU neinceiate, in kg;
• Is-incarcarea cu apret a U, in %
f). Lungimea maxima a U.
18. 436,705
2424
1000*10*17110** 3
===
t
M
M
N
NmM
L m
LMa=LM
*
=705 m
3.2.2. Lungimea Proiectata a U finale
1. Numarul de suluri ce se obtin din lungimea
comandata.
703,19
705
426,13890
===
Ma
z
sza
L
L
N
Nsza=Nsz
*
+1=20
Unde:
• Nsz-numarul de suluri ce se obtin din lungimea comandata
zilnic;
• Ns-numarul de suluri pentru o perioada mai mare de timp;
• Lz-lungimea comandata zilnic, in m;
• LMa-lungimea maxima a U adoptata, in m;
2.Lungimea calculata a U pe sulul final.
521,694
20
426,13890
===
sza
z
fz
N
L
L m/zi
Unde:
• Lfz-lungimea comandata zilnic a U finale, in m;
• Nsza-numarul de suluri comandate zilnic, adoptate;
• Nsa-numarul de suluri comandate adoptat pentru un interval
mai mare de timp;
3.Lungimea proiectata a U pe sulul final.
7006694100.....0
*
=+=+= fzpf LL m
Unde:
• Lpf-lungimea proiectata a U finale pe un sul, rezultata din
comanda zilenica , in m;
3.4. Dimensionarea U din benzi.
3.4.2.1 .Urzeli din benzi cu raport de culoare .
19. 1.Numarul de fire din raportul de culoare
961648626
1
=+++== ∑=
n
i
irC nR
n1=26 fire negre
n2=6 fire rosii
n3=48 fire crem
n4=16 fire verzi
Unde:
• Rc-numarul de fire din raportul de culoare;
• Nir-numarul de fire de la fiecare culoare i din raport;
2.Numarul de rapoarte de culoare instalate in rastel.
5
083,5
96
24512
*
==
=
−
=
−
=
RR
R
nC
R
a
c
mr
Unde:
• R-numarul de rapoarte de culoare din rastel;
• Cr- capacitatea rastelului;
• nm-numarul de fire de margine;
• Rc-raportul de culoare.
3.Numarul de benzi
6151
5
96*5
2400
*
*
=+=+=
===
ZZ
benzi
RR
N
Z
a
ca
f
Unde:
• Z-numarul de fire pentru a realiza U;
• Nf-numarul de fire din fondul tesaturii;
• Ra,Rc- numarul de rapoarte de culoare adoptat respectiv
numarul de fire din raportul de culoare;
4.Numarul de fire dintr-o banda centrala.
Nf1=Ra*Rc=5*96=480 fire
20. Unde: Nf1- numarul de fire dintr-o banda centrala
5.Numarul de fire din benzile de margine.
fire
n
RRZN
fire
n
RRN
m
caf
m
caf
12
2
24
96*5*0
2
**
492
2
24
96*5
2
*
22
21
=+=+=
=+=+=
−
6.Dimensiunea U la nivelul sulului.
cmfire
H
Nt
DU /392,13
181
2424
===
7.Latimea bezilor.
896,0
392,13
5222
22
738,36
392,13
49221
21
842,35
392,19
480
1
===
===
==
Du
Nf
B
Du
Nf
B
Du
Nfla
B
8.Verificarea parametrilor
a). Urzirea tutor firelor
Nt=(za-z)*Nfla+Nf21+Nf22=(6-2)*480+492+2=2424 fire
b). Realizarea latimii U la nivelulul sulului.
H=(za-z)*B1+B21+B22=(6-2)*35,842+36,738+0,896=181
9. Lungimea proiectata a U finale
Lpf=700 m
10. Cantitati de fire de culori ce sunt necesare pentru
realizarea unei U.
21. 10.1. Numarul de fire pentru fiecare culoare din U.
Ni=Za*Ra*nir+(nmi)+(ri)
N1=6*5*26+24=804
N2=6*5*6+24=204
N3=6*5*48+24=1464
N4=6*5*16=504
10.2. Cantitati de fire de culoare i necesara pentru
obtinerea U:
kgQ
kgQ
kgQ
kg
Pu
Nmi
LpfN
Q i
i
633,35
100
1100
*
10000
700*504
505,103
100
1100
*
10000
700*1464
423,14
100
1100
*
10000
700*204
843,56
100
1100
*
10*1000
700*804
100
100
*
*10
*
4
3
2
3
=
+
=
=
+
=
=
+
=
=
+
=
+
=
10.3. Cantitatea totala de fire de culoare i necesara
pentru a prelucra toata comanda;
Qti=Ns*Qi
Qt1=19,703*56,843=1119,978
Qt2=19,703*14,423=284,176
Qt3=19,703*103,505=2039,359
Qt4=19,703*35,633=702,077
3.5. Dimensionarea bobinelor
22. D d d1 D1
H
Scopul efectuarii acesteui calcul este de a realiza bobine
cu anumite dimensiuni care sa asigure o functionare cat mai
indelungata a masinilor fara schimbare bobinelor de alimentare.
Se cauta obtinera unei multiplicitati intre bobine si suluri pentru a
avea deseuri cat mai mici.
Dimensionarea bobinelor necesita urmatoarele calcule:
I.a).Volumul bobinelor-bobina de U.
( )
[ ]
[ ]
( )
mmdmmdmmHmmD
tgHtgx
x
tg
V
V
V
V
V
ddddDDDD
H
V
o
o
H
Mb
Mb
Mb
Mb
Mb
Mb
33,55,150,'204,215
91,9150*060,0150'*204*
67,4725
67,472546,1202*93,3
29,5975,1261*93,3
)15,1889,1025,,30()25,41925,38025,462(*93,3
)3,3*5,53,35,5()5,19*5,215,195,21(*
12
15*14,3
)*(**
12
1
2222
1
2
1
2
1
2
1
2
=====
====⇒=
=
==
=−=
=++−++=
=++−+=
=++−++=
α
αα
π
Unde:
• H- lungimea generatoarei bobinei, in cm;
• h1,h2- lungimea bazei specifice,respectiva zonelor
tronconice, in cm;
23. • D,D1,D2,d,d1,d2- diametrele bobinelor respetic ale suportului
bobinelor, in cm;
2).Masa maxima a firului pe bobina- bobina de U
34,0
6,1
1000
34,0*67,4725
10
*
3
=
===
ρ
ρ
kg
V
M Mb
Mb
Unde:
• MMb,- masa maxima a firului pe bobina, in kg;
• VMb- volumul maxim al bobinei, in cm3
;
• P- densitatea de infasurare a firelor pe bobina,(adoptat din
tabelul 5.7/168);
3).Lungimea maxima- bobina de U
1600010*6,1*1000**103
=== NmML MbMb
Unde:
• LMb-lungimea maxima a firului pe bobina, in m;
• MMb-masa maxima a firului pe bobina, in kg;
• Nm- finetea firului, in m/g;
3.5.2. Multiplicitatea bobinelor de U din benzi.
I. Bobinele realizate in acceiasi unitate cu
urzeala.
1.Numarul de suluri ce se pot obtine dintr-o bobina.
3
8,3
6*700
16000
*
**
==
===
sbsb
a
Mb
sb
NaN
suluri
zLpf
L
N
Unde:
• Nsb- numarul de suluri ce se obtin dintr-o bobina;
• Lpf- lungimea proiecta a U finale;
• LMb-lungimea maxima a firului pe bobina;
• Za-numarul de benzi;
2.Lungimea proiectata a firului pe bobina:
24. 04,1
1312504,1*)206*700*3(*)**(
=
=+=+=
v
uuasba
K
mklZLpfNLpb
Unde:
• Lpb-lungimea de fir proiectata pe bobina, in m
• lu-lungimea de fir la U, 10.....20 m;
• kv-coeficientul de siguranta;
3.Masa proiectata a bobinei:
kg
Nm
L
M
pb
pb 31,1
10*1000
8,13124
*103
===
4.Volumul proiectat al bobinei:
3
3
94,3852
34,0
1000*31,110*
cm
M
V
pb
pb ===
ρ
II.Bobine primite de la o alta unitate de
productie
1.Lungimea firului pe bobina:
1600010*6,1*1000*103
=== NmMbLb
2.Numarul de suluri finale obtinute dintr-o bobina:
81,3
6*700
16000
*
===
azLpf
Lb
Nsb
3.Lungimea de fire urzite respectiv rest de pe bobina:
56781,0*700*
21003*700*
===
===
sbbr
sbabu
NLpfL
NLpfL
4.Masa firului urzit,respectiv de pe bobina:
kg
Nm
Lpu
M
kg
Nm
luLbu
M
br
bu
01918,0
10000
8,191
*1000
2,0
10*1000
202100
*1000
===
=
+
=
+
=
II.1. Volumul bobinelor-bobina de B.
25. ( )
[ ]
[ ]
( )
mmdmmdmmHmmD
mmxDD
tgHtgx
x
tg
cmV
V
V
V
V
ddddDDDD
H
V
o
o
H
Mb
Mb
Mb
Mb
Mb
Mb
33,55,150,'204,250
18,23091,9*22502
91,9150*060,0150'*204*
19,6559
19,655913,1671*925,3
29,5942,1730*925,3
)15,1889,1025,,30()5,57592,529625(*925,3
)3,3*5,53,35,5()02,23*2502,23*25(*
12
15*14,3
)*(**
12
1
1
3
2222
1
2
1
2
1
2
1
2
=====
=−=−=
====⇒=
=
==
=−=
=++−++=
=++−+=
=++−++=
α
αα
π
2).Masa maxima a firului pe bobina- bobina de B
34,0
23,2
1000
34,0*19,6559
10
*
3
=
===
ρ
ρ
kg
V
M Mb
Mb
Unde:
• MMb,- masa maxima a firului pe bobina, in kg;
• VMb- volumul maxim al bobinei, in cm3
;
• P- densitatea de infasurare a firelor pe bobina,(adoptat din
tabelul 5.7/168);
3).Lungimea maxima- bobina de B
mNmML MbMb 08,2230110*23,2*1000**103
===
Unde:
• LMb-lungimea maxima a firului pe bobina, in m;
• MMb-masa maxima a firului pe bobina, in kg;
• Nm- finetea firului, in m/g;
3.5.2. Multiplicitatea bobinelor de U din benzi.
I. Bobinele realizate in acceiasi unitate cu urzeala.
26. 1.Numarul de suluri ce se pot obtine dintr-o bobina.
5
31,5
6*700
08,22301
*
**
==
===
sbsb
a
Mb
sb
NaN
suluri
zLpf
L
N
Unde:
• Nsb- numarul de suluri ce se obtin dintr-o bobina;
• Lpf- lungimea proiecta a U finale;
• LMb-lungimea maxima a firului pe bobina;
• Za-numarul de benzi;
2.Lungimea proiectata a firului pe bobina:
04,1
48,2101204,1*)126*700*5(*)**(
=
=+=+=
v
uuasba
K
mklZLpfNLpb
Unde:
• Lpb-lungimea de fir proiectata pe bobina, in m
• lu-lungimea de fir la U, 10.....20 m;
• kv-coeficientul de siguranta;
3.Masa proiectata a bobinei:
kg
Nm
L
M
pb
pb 1,2
10*1000
48,21012
*103
===
4.Volumul proiectat al bobinei:
3
3
71,61764
34,0
1000*1,210*
cm
M
V
pb
pb ===
ρ
2.5.3.Multiplicitatea bobinelor fata de tevi.
29. Prelucrare firelor in faza de bobinare se realizeaza in
anumite conditii tehnologice dependente de caracteristicile fizico-
mecanice ale firelor.
Principalele reglaje tehnologice si cinematice ale masinilor
de bobinare sunt:
• tensiunea in fir la bobinare
• gradul de curataare al firelor
• prepararea bobinei in timpul bobinarii
• amplitudinea de diferentiere
• gradul de uleiere al firului
4.2.Curatitori electronici capacitivi
Adoptam curatitorii de tip C.
Defecte rare ale firului necuratat la 1000 km fir (lana tip
lana).
U B
A1 46 47
A2 35 34
A3 20 22
A4 14 13
B1 44 43
B2 28 27
B3 10 11
B4 2,2 2
C1 24 25
C2 13 14
C3 8 9
C4 2 2,4
D1 14 15
D2 12 11
D3 8 9
D4 2 1,8
30. ( ) ( )
( ) ( )
%75
3
%120
8683048
8483046
88,778*1,030481,01,0
86,776*1,030461,01,0
30851,29
3350
100000100000
30851,29
3350
100000100000
482,481198,194,2213
462,461282822.214
321
321
213
213
2
2
1
1
21314131414141
=
=
=
=++=++=
=++=++=
⇒==+=+=
⇒==+=+=
⇒===
⇒===
⇒=++++++=
⇒=++++++=
=++++++=
USTER
cmL
S
nodurinnnN
nodurinnnN
nodurinnn
nodurinnn
noduri
L
n
noduri
L
n
nodurin
nodurin
DnDnDnCnCnBnAnn
rf
tB
tU
BB
UUU
Mt
B
Mt
U
B
U
i
B
4.3.Proiectarea tehnologica a profilului canalului
tamburului santuit.
Profilul de la baza al canalului tamburului santuit se
determina dupa aceleasi criterii tehnologice folosite la tamburul
taiat. Sunt partilaritati carese refera la numarul de spire ale
canalului de conducere, profilul canalului in punctele de
intersectie, pasul canalului.
Numarul de spire aale canalului de conducere al firului Nst’
corespunzator depunerii unui strat, poate avea una din valorile:
Nst=1,5 adoptat de la pagina 225 din cartea Procese si
masini de prelucrat fire.
L=Lb+3=150+3=153 mm
32. La o anumita incarcare a ramei urzitorului, viteza de
urzire se calculeaza cu relatia:
60.....40
242..........sec50
;480;........10/4
;700;512;4
8....
min/2,41560*92,6
/92,6
32384
224000
10*1610*48384
224*10
50*8*10*4480*5*700*6
700*8*10*4
**10*4***
**10*4
11
1
85
8
6
6
1
62
11
1
6
=
=
==
===
=
==
==
=
−
=
=
−
=
=
−
=
as
as
f
asf
f
T
paginairecomandardinadoptatundeT
fireNUdefirmruperiR
LpfbobineCra
bobineVAdoptam
mV
smV
V
V
TVNRLpfa
LpfV
V
Unde:
• V-viteza de urzire, m/s;
• V1-numarul de bobine de pe randul vertical al rastelului
urzitorului. Este o caracteristica a masini de urzit si poate
varia intre limitele V1=6.....10;
• Lpf-lungimea urzelii de pe sulul final, in m (calculat anterior)
• a-constanta dependenta de timpul de remediere a ruperilor
la urzire; a=4....7;
• R1-indice de ruperi la 106
m fir de urzeala; R1=1,5...5
ruperi/106
m fir;
• Nf1-numarul de bobine din rastelulurzitorului(nr. De fire dintr-
o banda centrala);
• Tas-timpul de formare a rostului si asezare a sforilor;
4.4.2. Tesiunea si franarea firului in timpului Urzirii.
TU=(5.....8)Sr
Sr=360 cN, pl=7%;
TU=0,08*360=28,8 [cN].
33. Unde:
• TU-tensiunea in fir, recomandata la urzirea in benzi, in cN;
• Sr-sarcina la rupere
4.4.3. Densitatea de infasurare pe tamburul de urzire.
3
/3,0 mg=ρ urzeli din fire simple tip lana cardata;
4.4.4.Conicitatea tamburului si avansului axial al
straturilor.
Operatia de urzire va decurge in mod corespunzator
numai daca se adopta valorile optime pentru avansul spetei de
latime si inaltimea canalului.
Pentru reglarea avansului cinematic se impune ma intai
determinarea avansului tehnologic al straturilor cu urmatoarea
relatie:
1100400700max
400.....100max
246..20.6.........1313max
12,0
562,13
392,35
480
3,0
1....100
12,0
378,0*3,0*10
562,13*100
**10
*
1
1
55
=+=
+=
=
=
===
=
=
===
L
LpfL
paginatabeluluiconformadoptatL
cma
B
N
D
CapitoluladoptatT
cm
tg
DT
a
t
f
U
t
Ut
t
ρ
βρ
Unde:
• at-avansul tehnologic necesar la prelucrarea unei anumite
urzeli, in cm;
• Tt- densitatea liniara a firelor de U, in tex;
• DU-densitatea firelor de U in banda, in fire/cm;
• Nf1-numarul de fire din banda centrala;
• B1-latimea benzii, in cm;
34. • ρ-densitatea de infasurare a urzelii pe tambur adoptat
anterior, in g/cm3
;
• β-unghiul de inclimare a conului tamburului
4.4.5.Turatia sulului la pliere
Mentinerea constanta a tensiunii urzlii la pliere, vp,
presupune si modificarea turatiei sulului final incat viteza de pliere
sa se mentina constanta, pe baza acestei viteze se traseaza
graficul de variatie teoretic ns=f(Ds), precum diferite valori ale
diametrului sulului final cunoscute de la dimensionarea acestuia:
==
s
p
s
D
v
n
Vp- adoptat din caracteristicile utilajului vp=10-60 m/min, vp=30 m/
min.
7,127
235,0
30
;235
43,130
23,0
30
,230
33,133
225,0
30
;225
4,136
22,0
30
;220
33
22
11
00
===
===
===
===
s
s
s
s
nmmD
nmmD
nmmD
nmmD
Unde:
• ns-turatia sulului final, in in rot/min;
• vp-viteza de pliere, in m/min;
• Ds-diametrul sulului final la un moment dat, in m;
De facut graficul
35. 4.4.6.Amplitudinea de diferentiere (incrucisare) a
straturilor.
Amplitudinea de diferentiere, pentru o usoara incrucisare
a straturilor, se poate determina cu relatia:
cmfireD
K
paginaadoptatK
cm
D
K
U
U
U
U
U
/49,13
181
2424
30
252....40.....0
22,2
49,13
30
==
=
=
===λ
Unde:
• KU-coeficientul de reglaj tehnologic, KU=0....40
• DU-densimea U pe sulul final, fire/cm;
• λ-amplitudinea de diferentiere, in cm;( λ=0...20m);
4.5. Proiectarea parametrilor tehnologici si a reglajelor
la masinile de incleiat.
4.5.1. Incarcarea firelor de urzeala prin incleiere
IS=10% adoptat din tabelul 6.22 pagina 255, IS=0,1%.
Adoptarea retetei de incleiere conform 6.28:
• amidon=6,5 kg
36. • cloramina=20 g
• seu=180 g
• glicerina=170g
• formol=30g
• apa=50g
4.5.2. Concentratia flotei de incleire si reteta de
incleiere.
Concentratia flotei, reprezinta cantitatea de substanta
uscata din flota si se stabileste in functie de caracteristicile firelor,
ale urzlii, ale masinilor de incliat si a celor de tesut. Concentratia
flotei necesara tehnologic se calculeaza cu relatia:
101*10
256/23.6........1
10*
255....%100
%10
10100*
1
1,0
100*
==
=
==
=
=
===
fa
ca
ca
f
f
f
s
f
C
tabeluldindinadoptati
iCfCfa
paginaadoptatl
C
l
l
C
Unde:
• Cf-contractia tehnologica a flotei, in %;
• ls-incarcarea cu substante de incleiere, in %;
• lf-indicele de prelucrare a flotei de catre U sau incarcarea cu
flota, in %;
4.5.3. Calculul consumului de material pentru
incleiere.
Dupa adoptarea retetei de incleiere este necesar sa se
cunoasca cantitatile necesare de substante pentru a incleia
intreaga cantitate de fire de U programata.
Calculul necesar de substanta de incleiere folosita ca liant
in retete se face conform relatiei urmatoare:
38. Unde:
• Ms-masa substantei de incleiere, in kg;
• Cf-concentrati flotei in substanta uscata, in %;
• Mf-masa flotei, in kg sau litri;
• Ua-umiditatea substantei de incleiere folosita, in %;
• MU-masa U ce urmeaza a fi incleiata, in kg;
• ls-incarcarea cu substanta de incleiere, in %;
• Lc-lungimea U, in m;
• Nt-numarul total de fire de U;
• Tt-densitatea liniara a firelor de U, in tex;
• Mi-masa de substanta ’’i’’ folosita in reteta de incleiere;
• Mst-masa tuturor substantelor mai putin apa, in kg sau g;
• Pri-procentul de participare a substantei ’’i’’ in reteta de
incleiere, in %;
4.5.4. Parametrii tehnologici ci cinematici de utilizare a
masinii de incleiat.
4.5.4.1.Viteza de incleiere
Viteza de incleiere se stabileste in ipoteza obtinerii unei
productii si a unor randamente cat mai mari posibile i respectarii
parametrilor tehnologici de prelucrare.
Pentru calculul vitezei de incleiere se foloseste relatia
urmatoare:
V=12,5-75 m/min adopttat
Cei=75 kg/h conform figurii 6.15 de la pagina 264
Numarul de cilindri=5
Temperature cilindrilor de uscare 130o
C
Indice de corectie=0,02
Latimea masinii de incleiat =2930 SUCKER MTE
Cei=85*0,62=52,7
Indice de corectie Ce=0,86 adoptat
Cea=46,5
39. 90
2424,0
2424,0
100000000
100*2424
10
*
min/55
90*2424,0
80*580*480*380*280*1
*
1
61
1
1
=
=
===
=
++++
==
∑=
pa
u
tt
u
upa
n
i
ei
I
M
TN
M
m
MI
C
V
Unde:
• V – viteza de incleiere, in m/min;
• Cei – capacitatea de evapoarare a apei in zona cilindrilor de
uscare ’’ i ’’, in kg/h;
• Mu1 – masa U in zona uscatorului, in kg/m;
• Ipa – indicele de prelucrare a apei in cada de incleiere, in %;
• Nt – numarul de fire de U din articolul prelucrat;
• Tt – densitatea liniara a firelor de U, in tex;
4.5.5. Aalungirea urzelii pe masina de incleiat
Alungirea urzelii pe masina de incleiat se produce ca
urmare a diferentei de viteza periferica intre organele de lucru ale
masini de incleiat. In timpul incleieri prin depunerea flotei de
incleiere pe fire, datorita actiunii temperaturii, urzeala sufera o
serie de transformari dimensionale.
Pentru a se asigura un control strict a firelor de urzeala din
punct de vedere al tensiunii in fire de-a lungul masinii de incleiat
este necesar ca intre organele de lucru ale masini sa se asigure
un anumit raport de viteze periferice. Acesta va determina variati
alungirii urzelii pe diferitele zone ale masinii de incleiat
Vom adopta alungirea totala a urzelii pe masina de incleiat
din tabelul 6.33 de la pagina 269 din cartea ’’Procese si masini de
prelucrat fire’’.
Fire de lana cardata au alungirea a= 2%.
a1=(0.....0,08)*a=0*0,02=0
a2=(0,95......0,8)*a=0,8*0,02=0,018
a3=(0,05......0,12)*a=0,1*0,02=0,002
40. a=a1+a2+a3=0+0,018+0,002=0,02
a=0,02
4.5..6. Tensiunea urzelii in zona de infasurare si
reglarea mecanismului de infasurare.
Momentul de actionare a sulului final se calculeaza cu
relatia:
300],[3][30300*10,0*)14,0....08,0(
][2,7272424*3,0*
61,28339,0*2,727*
1
1
=====
===
===
rr
t
xa
SNcNST
NNTT
RTM
mR
d
cmmmD
x
M
39,0
2
68,0
7,12
6868020700
==
=
==−=
Raza de infasurare Rx, creste de la raza sulului gol, R0,
pana la raza finala Rf, a sulului corespunzator lungimii de urzeala
infasurate.
Valoarea tensiunii urzelii recomandate la infasurare se
regleaza cu ajutorul mecanismului de infasurare. Tensiunea urzelii
reglata trebuie mentinuta constanta pe toata durata infasurarii.
Acest lucru este posibil prin actiunea mecanismului de infasurare
care la cresterea razei sulului final actioneaza in sensul reducerii
turatiei sulului.
Graficul de variatie teoretic a turatiei sulului se traseaza in
baza relatiei:
min/45,22
45,2
55
39,0*14,3*2
55
**2
rot
R
v
n
x
s ====
π
In functie de valorile limita ale razei de infasurare Rx,
respectiv R0 si Rf, se determina turatiile limita ale sulului final nso si
nsf. Se traseaza graficul de variatie.
41. Capitolul 5. Proiectarea randamentelor de utilizare a
masinilor, a normelor de lucru si a productiilor
5.1.Calculul productiei pe faze de prelucrare.
42. adoptatCUFCUF
TV
P
CUMPP
td
t
tp
96,097,0......85,0
4,2
10
100*60*400
10
*60*
*
66
=→=
===
==
Unde:
• Pp – productia practica;
• Pt – productia teoretica;
• Vd – viteza de debitare;
• Tt – densitatea liniara a firului prelucrat, in tex;
5.2. Proiectarea timpilor tehnologici, a normelor de
deservire, a coeficientilor de utilizare si a productiilor la
bobinare.
a). Timpul de baza
bobinatdeiimaticilecaracterisdinadoptatmV
mL
mL
unde
V
L
T
unde
v
L
T
b
b
bU
b
bB
bB
b
bU
bU
....sin......min/400
22301
13125
sec3345
400
60*2230160*
sec75,1968
400
60*1312560*
=
=
=
===
===
B
Unde:
• Tb – timpul de baza, in secunde;
• Lb – lungimea de fir dintr-o banda;
• Vb – viteza de bobinare;
b). Timpul tehnologic auxiliar, Ta.
44. • nr – numarul de ruperi de fir la bobinare:
• nr1 – numarul de ruperi datorate portiunilor slabe din fir;
• nr2 – numarul de ruperi de curatire;
f). Calculul coeficientului timpului util,CTU, al
coeficientului de utilizare al masinii, CUM si al productiilor
teoretice si la bobinare.
Pe baza timpilor tehnologici si de deservire, coeficientul
timpului util,CTU, se calculeaza cu relatia:
7,171,0*4,2*
54,164,0*4,2*
71,096,0*74,0
64,096,0*67,0
*
74,095,0*78,0
28800
132028800
*
25,1674,7733345
3345
67,095,0*7,0
28800
132028800
*
987301969
1969
sec2880060*60*8
1320900120300
*
321
===
===
==
==
=
==
−
++
=
==
−
++
=
==
=++=++=
=
−
++
=
BpB
UpU
B
U
B
U
s
dddd
s
ds
cab
b
CUMPtP
CUMPtP
CUM
CUM
CUFCTUCUM
CTU
CTU
undehT
TTTT
T
TT
TTT
T
CTU
Productia normala la bobinare se calculeaza cu
relatia:
78,174,0*4,2
61,167,0*4,2
*
==
==
=
nB
nU
n
P
P
CTUPtP
Unde:
• Pt – productis teoretica
• Tt – densitatea liniara a firului, in tex;
45. 5.3. Urzirea in benzi
a). Timpul de baza:
Timpul de baza constituie timpul de urzire a tutor benzilor
unui sul final pe tamburul de urzire, considerand ca procesul s-ar
desfasura continuu, fara nici o oprire. Se calculeaza cu relatia:
unde
v
zLpf
T a
b sec94,606
92,6
6*700*
==
Unde:
• Tb-timpul de baza;
• Lpf- lungimea U pe tambur;
• v- viteza de infasurare a U pe tambur,in m/s;
• za-numarul de benzi dintr-o banda;
b). Timpul tehnologic auxiliar,Ta:
Timpul auxiliar constituie timpul de oprire a U pentru
diverse operatii tehnologice executate de muncitoare pentru
realizarea unui sul final. Se calculeaza cu realtia:
undeT
T
TTTTTTTT
a
a
pmsrrfrtbsbpma
sec28,1874
33,232509296,417148,19667,42
=
=++++++=
=++++++=
mLpf
undeT
unde
L
LpfT
T
bp
pm
700
sec800
sec67,42
13125
700*800*
1
1
=
=
===
Timpul de schimbare a bobinei
46. undeTlucratorin
unde
nL
NzLpfT
T
bp
fa
sb
sec5;4
sec8,196
4*13125
492*6*700*5
*
***
21
1
2
==
===
Timpul de trecere de la o bobina la alta:
undeT
unde
LpfT
Ttb
sec20
sec14
100
70*20
100
*
3
3
=
===
Timpul de formare a rostului:
undeT
undezTT afr
sec8,34
sec6,4176*8,34*2**2
4
4
=
===
Timpul pentru remedierea ruperilor:
3130:88,929
;sec8,34
88,929
10
6*15*492*700*30
10
****
5
66
15
==
=
===
r
af
rr
n
undeT
zRNLpfT
T
Timpul pentru montarea si scoaterea sulului final
Tms=T6=250 secunde; T6=200......300 secunde
Timpul de pliere a benzilor pe sulul final
smVp
unde
Vp
Lpf
Tp
/30
sec33,23
300
700
=
===
Unde:
• Ta-timpul auxiliar;
47. • Tpm-timpul de pregatire a masinii pt o noua partida, in m/s;
• Tsb-timpul de schimbare a bobinelor din rastelul de
alimentare, in m/s;
• Ttb-timpul de trecere de la o banda la alta;
• Tfr-timpul pentru formarea rosturilor;
• Trr-timpul pentru remedierea ruperilor la urzire, in s;
• Tms-timpul penreu montarea si scoaterea sulului final, in s;
• Tp-timpul de pliere a benzilor pe sulul final, in s
• Tb-timpul de baza;
• T1-timpul de stationare;
• Lpf-lungimea U finale;
• Lbp-lungimea firului de pe bobina, in m;
• T2-timpul de schimbare a unei bobine in rastel;
• Nf-nr. De fire din banda cea mai incarcata;
• n1-nr. De lucratoare care schimba bobinele in rastel;
• Nf-numarul de fire dintr-o banba centrala;
• n1-nr. de lucratoare care schimba bobinele in rastel;
• t3- timpul de legare a firelor la inceperea unei noi benzi, in s;
• t4-timpul de formare a rastelului
• t5-timpul de lichidare a unei ruperi, in s;
• R1-numarul de ruperi la 106
m fir;
• t6-timpul de montare si soatere a sulului final, in s;
• Tp-timpul de pliere;
• Vp-viteza de pliere;
c). Timpul de deservire:
Td=Td1+Td2+Td3+Td4+Td5 Td6+Td7+Td8+Td9=
Td=60+120+180+480+180=1020 secunde
Unde:
• Td1 – timpul pentru primirea dispozitiei de urzire, in s;
• Td2 – timpul pentru controlul bobinelor in rama, in s;
• Td3 – timpul pentru pregatirea snururilor, in s;
• Td4 – timpul pentru descurcarea firelor, in s;
• Td5 – timpul pentru deplasarea ramei, in s;
• Td6 – timpul pentru mici reparatii si reglaje, in s;
• Td7 – timpul pentru curatirea locului de munca, in s;
• Td8 – timpul pentru strangerea si predarea deseurilor, in s;
• Td9 – timpul pentru odihna si necesitati firesti, in s;
48. d). Proiectarea coeficientilor de utilizare, CTU si CUM
si a productiei la urzire:
23,098,0*24,0
28800
102028800
*
28,187494,606
94,606
* ==
−
+
=
−
+
=
s
ds
ab
b
T
TT
TT
T
CTU
Unde:
• Ts-timpul unui schimb;
Coeficientul de utilizare a masinii, CUM, este:
CUM=CTU*CUF=0,24*0,96=0,23
Productia teoretica, in m/h de banda, este:
Pt=v*60=6,92*60=415,2 m/minut
V=6,92 m/s
Productia practica, in m/h de banda, este:
Pp=Pt*CUM=415,2*0,23=95,5 m/minut banda
Productia de normare, in m/h banda, este:
Pn=Pt*CTU=415,2*0,24=99,65 m/h banda
5.4. Proiectarea timpilor tehnologici, a
coeficientilor de utilizare si a productilor si a
productiilor la incleiere
a). Timpul de baza.
49. Timpul de baza reprezinta timpul de obtinere a unui sul
final incleiat considerand ca procesul de incleiere s-ar desfasura
continuu fara nici o oprire. Se calculeza cu relatia:
unde
v
Lpf
T sec36,76
55
60*70060*
===
Unde:
• Tb-timpul de baza;
• V-viteza de incleiere, in m/min;
b).Timpul tehnologic auxiliar
Timpul tehnologic auxiliar, constituie timpul de stationare a
masinii de incleiat, din motive legate de deservire in timpul obtinerii
unui sul incleiat final. Se calculeaza cu relatia:
Ta=Tms+Tpu+Tfs+Tpe+Tr+Tss=
Unde:
• Ta – timpul auxiliar
• Tms – timpul de montare a sulurilor preliminare, sau finale, in
s;
• Tpu – timpul de pregatire a urzelii, in s;
• Tfs – timpul de oprire a masinii pentru introducerea fusceilor
de separare, in s;
• Tpe – timpul de stationare a masinii pentru trecere firelor prin
pieptanele extensibil, in s;
• Tr – timpul de stationare a masinii pentru taierea inelelor,
remedierea ruperilor si aranjarea U, in s;
• Tss – timpul de stationare pentru schinbarea si montaarea
sulurilor finale incleiate, in s;
Timpul de montare a sulurilor de alimentare
adoptatNN
t
N
N
tT
sfasa
sfa
sa
ms
..20;1
sec50300........50
5,2
20
1
*50*
1
1
==
==
===
Unde:
50. • t1-timpul de montare a unui sul;
• Nsa-numarul de suluri dintr-o partida;
• Nsfa-numarul de suluri finale ce se pot obtine dintr-o partida
Timpul de pregatire a urzelii:
sec25100.....20
25,1
20
1
*25
1
*
2
2
==
===
t
N
tT
sfa
pu
Unde :
• t2-timpul de pregatire pentru incleierea unei partizi;
Timpul de montare a fusceilor de separare:
sec1030..........10
0
20
0
*10*
3
3
==
===
t
N
N
tT
sfa
fs
fs
Unde:
• t3-timpul de stationare corespunzator scoaterii sforilor si
montarii fusceilor;
• Nfs-numarul de fuscei de separare;
Timpul de trecere a firelor de U prin pieptenele extensibil:
2424
sec2,04,0...........1,0
24,24
20
2424
*2,0*
4
4
=
==
===
t
sfa
t
pe
N
t
N
N
tT
Unde:
• t4-timpul de intoarcere a firului in pieptenele extensibil;
51. • Nt-numarul total de fire de U;
Timpul de remediere a ruperilor:
Tr=t5*nri=50*0,775=38,75 secunde
t5=50.........200 =50 secunde
nri=(0,02......0,03)*nr=0,025*31=0,775
nr=31
unde:
• t5-timpul de remediere a unei ruperi;
• nri-numarul de ruperi la incleiere;
• nr-numarul de ruperi la urzire;
Timpul de montare si scoatere a sulului final incleiat:
Tss=t6
t6=100............300= 100 secunde
Unde:
• t6-timpul pentru schimbarea si montarea unui sul final;
c). Timpul de deservire:
Timpul de deservire se calculeaza cu relatia:
Td=Td1+Td2+Td3+Td4+Td5=400+300+200+600+900=Td=2400
Unde:
• Td1 – timpul de ungere a masinii de incleiat, in s;
• Td2 – timp pentru curatenie, in s;
• Td3 – timp pentru spalare cazii de incleiere;
• Td4 – timpul pentru mici reglaje si reparatii, in s;
• Td5 – timp pentru odihna si necesitati firesti, in s;
d). Proiectarea coeficienitlor de utilizare,CTU,CUM si a
productiilor la incleiere.
Coeficientul timpului util se calculeaza cu relatia:
29,0
29,092,0*31,0
28800
240028800
*
24,167*36,76
36,76
*
=
==
−
=
−
+
=
CTU
T
TT
TT
T
CTU
s
ds
ab
b
52. Unde :
• Ts-timpul unui schimb, in s;
Coeficientul de utilizare a masinii, CUM, se se calculeaza
cu relatia:
CUM=CTU*CUF=0,29*0,96=0,28
Productia teoretica, in m/h este:
Pt=v*60=5,92*60=415,2 m/min
Unde:
• v-viteza de urzire, in m/min;
Productia practica:
Pp=Pt*CUM=415,2*0,28=116,3 m/min
Productia de normare:
Pn=Pt*CTU=415,2*0,29=120,4 m/min
5.5. Proiectare productiei practice la navadire
a).Calculul productiei la navadire
6,388321826,919782
1
2424
*9,02424*8,3222560**
sec1500
sec28800
/03,7
6,3883
150028800
1
43211
1
=++=
=+++=+++=
=
=
=
−
=
−
=
T
n
N
tNtttT
undeT
undeT
schimburzeli
T
TT
P
c
t
t
d
s
ds
p
Unde:
• Pp - productia practica la rastelul pentru navadire manuala,
urzeli/schimb;
• Ts – durata unui schimb, in s;
• Td – timp de deservire, in s;
• T1 – timp de pregatire si navadire efectiva, in s;
• t1 – timpul de pregatire a U,
• t2 – timpul necesar scoaterii U;
• t3 – timpul timp necesar trecerii unui fir prin ite si lamele;
53. • t4 – timp necesar trecerii unui fir prin casuta spetei;
• nc – numarul de fire trase intr-o casuta a spetei
• Nt – numarul total de fire din urzeala.
5.6. Randamente la tesere
undeT
undeT
nTnTT
TTT
OrotnD
n
D
T
T
TT
TTT
T
CTU
lrb
lru
rblrbrulrulr
sslra
rb
b
b
d
cba
b
sec1860*3,0min35,0.....25,0
sec1860*3,0min4,0....3,0
**
%3min,/350,170'
2926,29160*86,4
350
60*170*10'*10
*
=⇒=
=⇒=
=+=
+=
===
=====
=
−
++
=
15,509,0*06,5*
09,0
700
6060
06,57,236,215,0*18131,0*18
15,0
15,0
100000
76,1*70,1*10*5
100000
'**10*
131,0
26,8;2424;100000/5
131,0
100000
08,1*12120
100000
100
26,8
1*2424*5
100000
100
1**
===
===
=+=+=
=
===
=
===
==
+
=
+
=
sslra
ss
lr
rb
spbb
rb
ru
UU
U
U
ru
TTT
Lpf
T
T
n
lDX
n
n
CntruperiX
C
ntX
n
Calculu zonei de deservire
5871,57
06,5
92,2
1 ≈===
lr
b
T
T
H
Calculul timpului de coincidenta a operatiilor
56. ;22301,13125;78;76;13;5,22;5,01
36,0100*
22301
78*15,25,0
6,0100*
13125
76*15,25,0
100*
*321
mLmLnnmlmlml
P
P
L
nlll
P
bpBbpUrbrbU
bB
bU
bp
rb
b
=======
=
++
=
=
++
=
=
++
=
B
d). Calculul deseurilor in faza de urzire.
d.1. Urzire din benzi pentru fire tip lana:
(%)62,0100*
13125
76*123
100*
*321
=
++
=
++
=
pb
ru
U
L
nlll
P
e). Calculul deseurilor in faza de incleiere
1;700;133;42;131
(%)024,0
700
1
11
*13413
1
*321
=====
=
−
++
=
−
++
=
mLpfmlmlml
Lpf
m
m
lll
Pi
f). Calculul deseurilor la navadire
1,0100*
700
7,0
100* ===
Lpf
l
P n
n
Capitolul 7. Calculul cantitatii de fire prelucrate pe
faze tehnologice
Acest calcul permite cunoasterea cantitatii de materie
prima care sub forma de semifabricat circula in sectiile
prelucratoare din preparatie si tesatorie. Pe baza acestor dete se
determina alte elemente ale procesului de productie, utilajul si
forta de munca necesare. Calculul se efectueaza in ordinea
inversa a procesului tehnologic.
57. a). Masa urzelii pe unitatea de lungime:
gmNm
fireNt
hkg
Nm
Nt
m
U
U
U
/10
2424
/2424,0
1000*10
2424
10* 3
=
=
===
b). Masa bataturii pe unitatea de lungime:
gmNm
fireDb
cmlsp
mkg
Nm
Dblsp
m
B
B
B
/10
160
176
/282,0
1000*10
160*76,1
10*
*
3
=
=
=
===
c). Calculul cantitatii de fir de U si B necesara pentru
realizarea comenzii:
zikgLmM
zikgLmM
BB
UU
/1,391743,13890*282,0*
/04,336743,13890*2424,0*
===
===
Teserea Navadire Incleiere Urzire Bobinare
Canti-
Tate
Iesita
(Mt)kg
Deseuiri
% Kg
Canti-
tate
Iesita
(Mn)kg
Desuri
% kg
Canti-
tate
Iesita
(Mi)kg
Desuri
% kg
Cantit
ate
Iesita
(Mu)k
g
Desuri
% kg
Canti-
tate
Iesita
(Mb)
Deseuri
% kg
3367,04 1,1 37,0
7
3404,1 0,1 3,4 3407,5 0,0
2
0,7 3408,2 0,6
2
21,
1
3429,3 0,6 20,6 3449,9
3917,1 1,0
5
41,1
3
3958,2
3
0,36 14,2 3972,5
58. Capitolul.8. Necesarul de uutilaje pe faze de
fabricatie
8.1. Necesarul de unitati de productie pe faze
tehnologice:
a). Calculul numarului de fuse la bobinare:
59. 6,5
16*26*7,1
23,3958
9,3
16*26*54,1
3,3429
==
==
==
B
U
p
in
F
F
P
M
F
Unde:
• F - numarul necesar de fuse;
• Min – cantitatea de fir intrata in faza respectiva, respectiv la
bobinare, in kg;
• Pp – productia practica a unitatii de productie;
b). Calculul numarului de masini de urzit:
min/34
26*16*100*2424
1000*3,3429
*
1000*
006,0
60*5,95
34
22
m
Tn
M
L
Pp
L
N
tUf
inU
U
U
U
U
===
===
Unde:
• NU. - numarul de masini de urzit necesar;
• LU-;lungimea urzelii prelucrate din cantiitatea intrata la urzit;
• nf. – numarul de fire pe sulul preliminar;
• Ttu – densitatea de lungime a firelor de urzeala;
• Ppu – productia practica a masinii de urzit;
c). Calculul numarului de masini de incleiat:
99,337
26*16*100*2424
10*2,3408
*
10*
2.1
16*26*60*3,116
99,337
66
===
===
Ut
U
ui
pi
ui
i
TtN
M
L
P
L
N
Unde:
• Ni – numarul de masini de incleiat;
• Lui – lungimea urzelii incleiate corespunzator cantitatii de fire
intrate la incleiere,
• Nt – numarul total de fire din U;
• Ppi – productia practica a masinii de incleiat;
60. d). Calculul numarului de rastele navadit:
d). Calculul numarului de suluri finale rezultate din
cantitatea totala de fire intrata in sectie
13,540
26*100*2424
10*1,3404
*
10*
8,0
700
13,540
66
===
===
tUt
inn
s
TN
M
Ln
Lpf
Ln
N
Unde:
• Ln-lungimea U corespunzatoare cantitatii de fire intrata la
operatia de navadire;
• Minn-cantitatea de fire intrata in faza de navadire;
• Lpf-lungimea proiectata a U finale;
d).2. Calculul numarului de suluri navadite:
8,0%;25
02
100
25*8,0
100
*
==
===
s
ssn
N
NN
ψ
ψ
Unde:
• Ψ-procentul de urzeli navadite
d).3. Calculul numarului de rastele de navadire:
03,7
03,0
03,7
2,0
=
===
pn
pn
sm
r
P
P
N
N
Unde:
• Nr-numarul de rastele de navadire;
• Ppn-productia practica la navadire;
8.2. Calculul necesarului de masini
a). Necesarul de masini cu fuse:
62. Calcululele se efectueaza pentru incaperile de productie si
cele auxiliare.
9.1.1. Calculul sectiilor de productie
==
k
nS
S m *
Unde:
• S – suprafata sectiei, in cm2
;
• Sm – suprafata utilajului ce profileaza sectia, in cm2
;
• n – numarul de masini din cadrul sectiei;
• k – coeficientul de utilizare a suprafetei sectiei.
Calculul suprafetei sectiei de navadit se face dupa
urmatorul model:
a). Suprafata pentru pastrarea urzelilor nenavadite:
1
1
1 ** kS
C
N
S
r
=
Unde:
• N1 – numarul de U nenavadite fiind de obicei 2/3 din numarul
de U necesare, timp de o zi, in sala masilnilor de tesut, ca
rezerva;
• Cr – capacitatea rastelului pentru pastrarea urzelilor, aceasta
prezentand urmatoarele caracteristici: Cr=8,latimea;
l=1400mmsi lungimea L=3000 mm;
• S – suprafata bazei rastelului, l*L, in m2
;
• K1 – adaos pentru intervale, k=2,5 (150% adaos pentru
intervale).
b). Suprafata pentru pastrarea U navadite:
2
2
2 ** kS
C
N
S
r
=
Unde:
63. • N2 – numarul de U nenavadite fiind de obicei 1/3 din numarul
de U intr-o zi, in sala masilnilor de tesut, ca rezerva;
• K2 – adaos pentru intervale, k=2,5;
c). Suprafata pentru deservirea ramelor de navadit:
mSnS *3 =
Unde:
• n – numarul de rame de navadire, determinate in 8;
• Sm – suprafata necesara unei rame, 10.....19 m2
;
d). Suprafata pentru primirea si prepararea urzelilor
navadite:
S6=20....30 (m2
);
9.1.2. Calculul suprafetei de depozitare
In cazul depozitelor, se recomanda unitatile tampon care
cuprind materiale necesare productiei pentru o zi, calculul
efectuandu-se pentru toate tipurile distincte de fire.
I. Calculul suprafetei ocupate de depozitul de U
64. a). Suprafata pentru depozitara rezervei de fire:
==
==
==
==
Mt
Mr
Nt
Vt
V
C
AC
Nt
N
k
n
SN
S
1
*
*
*
11
Unde:
• N – numarul de lazi cu fire;
• Nt - numarul de tevi aflat in lazi sau cutii,
• A – coeficientul de pierderi la asezarea tevilor in lazi,
0,7..0,8;
• C – capacitatea unei lazi cu fire; exprimata in numarul de
tevi ce incap intr-o lada,adoptandu-se partea intreaga a
rezulltatului impartirii;
• V1 – volumul lazii sau cutiei in care se afla tevile sau
bobinele cu fir, in cm3
;
• Vt – volulmul formatului cu fir ce se ambaleaza in lazi sau
cutii,respectiv pentru tevi sau bobine cu fir, in cm3
;
• Mr,Mt – masa de fir receptionata, respectiv masa firului pe o
teava sau o bobina, in kg;
• S – suprafata ocupata de olada sau o cutie, in cm2
;
• n – numarul de straturi cu lazi ce se depoziteaza, n=3....4,
cate trei lazi pe o paleta, sau n=5...6, daca firele sunt in cutii;
• k1 – coeficientul de adoas pentru intervale, k1=2.
b). Suprafata pentru receptionarea firelor din filatura:
S2=N*S*0,2*k2
Unde:
• 0,2 – reprezinta procentul de fire din rezerva ce se
receptioneaza (20%), in care poate fi si mai mare;
• K2 – adaos pentru intervale k2=1,5.
65. c). Suprafata pentru pastrarea lazilor cu tevi goale:
3
3
3 *
3,0**
k
n
SN
S =
Unde:
• 0,3 – reprezinta procentul(30%) de lazi cu tevi goale din
rezerva zilnica;
• n3 – numarul de straturi, n3=3;
• k3 – adaos pentru intervale, k3=1,25.
d). Suprafata pentru pastrarea lazilor goale:
4
4
4
*7,0**
n
kSN
S =
Unde:
• 0,7 – procentul de lazi goale din rezerva zilnica;
• n4 – numarul de straturi, n4=4;
• k4 – adaos pentru intervale, k4=1,25.
e). Suprafata pentru predarea tevilor spre sortare:
S5=N*S*0,5
Suprafata totala a depozitului de U este:
== ∑=
5
1i
iT SS U
II. Calculul suprafetei ocupate de depozitul de
batatura
a). Suprafata pentru depozitarea rezervei la batatura:
66. ==
1
1
1
*'*
n
kSN
S
Unde:
• N’ – numarul de lazi cu fir de batatura;
• n1 – numarul de straturi cu lazi ce se depoziteaza, 3...4 sau
n1=5...6 pentru cutii;
• k1 = 1,5.....2;
• S – suprafata ocupata de o lada sau o cutie, in cm2.
b). Suprafata pentru receptionarea firelor de la filatura:
S2=N’*S*0,2*k2=
Unde:
• K2=1,5
c). Suprafata pentru pastrat lazi cu tevi goale:
3
3
3 *
3,0*'*
k
n
SN
S =
Unde:
• K3=1,25;
d). Suprafata pentru pastrat lazile goale:
4
4
4
*7,0*'*
n
kSN
S =
Unde:
• K4=1,25
• n4 – numarul de straturi cu tevi goale, 4.
e). Supafata pentru sortarea tevilor:
S5=N’*S*0,5
f). Suprafata pentru masini de curatat tevi:
S6=n*Sm
Unde:
67. • n – numarul de masini necesare, 1 sau 2;
• Sm - suprafata necesara pentru o masina, 15 m2
Suprafata totala a depozitului de batatura este:
== ∑=
6
1i
iT SS U
