1. Critică asupra lucrării “Proactive Computing”
Petre Vlad-Ştefan
Facultatea de Automatică şi Calculatoare,Universitatea Politehnica din Bucureşti
Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6, cod poştal 060042, Bucureşti, ROMÂNIA
vlad@vladpetre.com
Abstract— Proactivitatea defineşte acţiunea de a anticipa anumite autorul, în prezent avem sisteme care monitorizează mediul
evenimente şi de a lua decizii menite să schimbe cursul firesc al înconjurător şi care iau anumite decizii automat în funcţie de
lucrurilor. datele culese (exemplu: un sistem anti-incendiu, o centrală de
încălzire).
Keywords— Proactive computing, dispozitive inteligente, „Sistemele proactive trebuie să răspundă la stimuli mult
microcontrolere. mai rapid decât ar putea-o face un om.” - Îarăşi, poate că
autorul şi-a dorit o evoluţie mai accelerată decât ceea ce am
I. INTRODUCERE
avut în ultimii ani, însă progres există. Un exemplu banal în
Prin prezenta lucrare doresc să îmi exprim punctul de acest sens îl reprezintă sistemul ESP (Electronic Stability
vedere cu privire la nevoia de a schimba Ştiinţa Program) din dotarea autovehiculelor.
Calculatoarelor, nevoie susţinută de cercetătorul David „Majoritatea industriei IT este orientată pe automatizarea
Tennenhouse în articolul său intitulat „Proactive Computing” lucrului la birou, pe e-commerce.” – La acest capitol, eu nu
şi publicat în anul 2000. văd nici o evoluţie în ultimii ani. Ba chiar aş putea spune că
am avut de-a face cu o uşoară involuţie, dacă ar fi să judecăm
II. CONŢINUT
lucrurile din punctul de vedere al autorului. Astăzi, mai mult
În anul 2000, cercetătorul David Tennenhouse publică un ca oricând, industria IT este orientată către e-commerce, către
articol în cadrul ACM (Association for Computing munca de birou, către servicii.
Machinery), în care este exprimată nevoia de a schimba „În cele din urmă, Internetul va ajunge să fie disponibil în
paradigma Ştiinţei Calculatoarelor. În articol, intitulat aproape orice arie geografică, fiind capabil să deservească
„Proactive Computing”, cercetătorul dezaprobă faptul că aproape orice dispozitiv încorporat.” – Previziunea autorului
oamenii de ştiinţă din domeniul Tehnologiei Informaţiei s-au s-a adeverit. Astăzi, Internetul este mult mai accesibil decât
concentrat prea mult pe calculatoarele interactive în acum 10 ani, în aproape toate ariile geografice. Paradoxul
detrimentul celor proactive şi afirmă că „este timpul pentru o constă în faptul că, elementul principal care a condus la
schimbare”. David Tennenhouse propune lumii ştiinţifice să răspândirea Internetului din punct de vedere geografic este
îşi redefinească scopurile, pentru ca societatea umană să dispozitivul mobil bazat pe interacţiune (laptop/telefon
depăşească etapa calculatoarelor interactive. mobil).
În linii mari, articolul mi s-a părut destul de plauzibil pentru „Multiplexarea senzorilor.” – Este o altă idee care se
acele timpuri. Fapt pentru care împărtăşesc unele idei ale regăseşte în ziua de azi pusă în practică. Un dispozitiv
autorului, dar le dezaprob pe altele. În continuare, am să încorporat, dotat cu senzori multipli, poate să deservească mai
comentez atât idei cu care rezonez, cât şi idei cu care nu sunt mulţi utilizatori simultan, fiecăruia livrându-i datele de care
de acord. De asemenea, voi analiza ceea ce s-a adeverit, are nevoie sub formă de serviciu RESTful (Representational
precum şi ceea ce nu s-a adeverit între timp. State Transfer).
Autorul afirmă că primul pas pe care trebuie să îl facă „Dispozitivele proactive vor fi capabile să lucreze de la
lumea ştiinţifică pentru a îşi schimba scopul, îl reprezintă egal la egal, şi nu doar sub forma actuală master-slave.” – Din
reexaminarea fundamentală a frontierei dintre lumea reală şi păcate, cercetările nu au fost îndreptate către acest scop, fapt
lumea virtuală. Al doilea pas pe care trebuie să îl facă lumea pentru care, în prezent reţelele de senzori fără fir funcţionează
ştiinţifică este reprezentat de nevoia de a schimba constantele tot după modelul master-slave.
de timp în care un calcul este aplicat. În fine, al treilea pas este „Puţini studenţi în domeniul Ştiinţei Calculatoarelor
reprezentat de schimbarea abordării filozofiei calculatoarelor studiază la facultate teoria controlului.” – Afirmaţia aceasta
din „conduse de om” în „supervizate de om”. După părerea este la fel de adevărată ca acum 10 ani. Ba chiar aş putea
mea, cel de-al treilea pas este cel mai important şi ca atare ar adăuga faptul că în ziua de astăzi se pune şi mai puţin accent
fi trebuit menţionat primul. De altfel, eu cred că înşişi pe teoria controlului în facultăţile de profil.
inginerii ar trebui să se debaraseze de trecut şi să îşi schimbe „Elementele de control din cadrul sistemelor proactive vor
filozofia / mentalitatea / abordarea curentă, pentru a fi în fi interconectate cu ajutorul reţelelor bazate pe pachete de
concordanţă cu ultimul pas şi pentru a fi capabili să (re)creeze. date.” – Autorul a anticipat bine. Având în vedere evoluţia
„Sistemele proactive trebuie să fie puternic conectate cu Internetului, reţeaua globală bazată pe schimbul de pachete de
lumea din jurul lor, folosind senzori şi actuatori.” - Deşi date, nu prea văd cum lucrurile ar fi putut să ia o altă turnură.
evoluţia poate că nu a fost atât de rapidă pe cât şi-ar fi dorit

2. „Vehiculele ce nu au nevoie de oameni le vor depăşi ca
număr pe cele interactive.” – Aceasta este una dintre cele mai
radicale idei prezentate în articol. Da, sunt de acord că aici se
va ajunge, însă mai trebuie să treacă încă câteva zeci de ani
până la înfăptuire.
„Reducerea implicării omului în crearea de software.” –
Aceasta este o altă idee radicală prezentată în lucrare, dar cu
care nu sunt deloc de acord. În prezent, nu s-au făcut progrese
în acest sens şi nici nu cred că vor avea loc în următoarele
decenii.
III. CONCLUZIE
În încheiere, având în vedere faptul că împărtăşesc în linii
mari viziunea autorului, că o mare parte din (pre)viziunile sale
s-au adeverit şi că dispozitivele încorporate proactive ne fac
viaţa mai uşoară (mult mai uşoară decât telefonul mobil –
dispozitiv bazat pe interacţiune, care uneori poate fi o
adevărată pacoste), nu pot decât să reiau cuvintele autorului şi
să le întăresc:
„În ultimii 40 de ani, Ştiinţa Calculatoarelor s-a concentrat
numai asupra a 2% din necesităţile computaţionale ale lumii.
Este timpul să construim sisteme proactive.”