Revista Culturism & Fitness nr. 223 (2/2013)

AAcccciiddeenntt``rriillee
uummeerriilloorr
IIssttoorriiaa sstteerrooiizziilloorr
BBiicceepp[[iiii ffeemmuurraallii
ddiirreeccttoorr:: CCRRIISSTTIIAANN DDUULLGGHHEERRUU ll nnrr.. 22 ((222233)) 22001133 ll 11,,5500 lleeii ll wwwwww..eeffiittnneessss..rroo
T
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

CCuullttuurriissmm&&FFiittnneessss
Toat` colec]ia revistelor
noastre, de la num`rul 1
la 222, este disponibil`
acum, pe DVD, n format
digital (pdf). Un DVD
cost` 15 lei. Comenzile
se pot face la telefoanele
redac]iei sau pe email.
Istoria steroizilor . . . .8
çncearc` asta
la urm`torul
antrenament! . . . . .11
Accident`rile
umerilor . . . . . . . . . .12
Bicep[ii femurali . . .14
Secretele
profesioni[tilor pen-
tru bra]e imense . .16
ßtia]i c`... . . . . . . . . . .18
Noua conducere
a FRCF . . . . . . . . . . .20
Flexii Nilsson . . . . . .22
Sculptura [i corpul
uman (4) . . . . . . . . .24
Mai mult` protein`
pentru arderea
gr`simii? . . . . . . . . .26
C~t de tare trebuie
s` se antreneze fetele
pentru a-[i modela
corpul? . . . . . . . . . . .30
Skandenberg . . . . . . .32
CUPRINSCUPRINS
Coperta 1: Corina Gr`dinaru
[i Robert Kim
Editura Redis Co
Str. Industriei nr. 2, Buftea, jud. Ilfov, cod 070000
Telefon//Fax: 021.300.75.46; Fax: 021.351.50.58;
Telefon: 021.300.75.46, 0744.632.294, 0722.244.783,
0724.579.149
e--mail: office@redis.ro wwebbsite: www.efitness.ro
Colectiv de redac]ie
RReeddaaccttoorr [[eeff:: FFlloorriinn UUcceeaannuu.. RReeddaaccttoorrii:: CCrriissttiiaann NNeeaagguu,, DDaanniieell OOpprreeaa,,
AAlleexxaannddrruu BBoollbboorriiccii,, DDrraaggoo[[ CCoorrccoovveeaannuu [[ii CC--ttiinn IIoonneessccuu ((ccoorreessppoonnddeenntt
SSUUAA)).. FFoottoo:: VViioorreell DDuullgghheerruu,, DDoorreell FFlloorreeaa
[[ii MMiirrcceeaa NNeetteeaa.. CCoorreeccttuurr``:: EElleennaa MMiiccuullii]]``..
B.C.A.A.
Produs cu efect anabolic, ce are capa-
citatea de a m`ri semnificativ sinteza de
proteine n organism [i care faciliteaz` eli-
berarea natural` de hormoni, precum hor-
monul de cre[tere (GH), IGF-1 [i insulina.
Are un remarcabil efect anticatabolic, pre-
venind distrugerea proteinelor [i pierderea
masei musculare. u
9900 gg –– 3311,,0000 lleeii
220000 gg –– 5555,,0000 lleeii
330000 gg –– 7755,,0000 lleeii
Taurina
Taurina [i lecitina sunt necesare pen-
tru metabolizarea gr`similor, previn for-
marea calculilor biliari, favorizeaz` ab-
sorb]ia vitaminelor liposolubile, mbun`-
t`]esc starea de s`n`tate a inimii, asi-
gur` suportul necesar sintezei neuro-
transmi]`torilor [i au efect protector asu-
pra creierului. u
110000 gg –– 1177,,0000 lleeii
Creatin Monohidrat
Creatin` monohidrat avånd 100% puri-
tate. Ofer` organismului energia ne-
cesar` sus]inerii efortului intens, m`re[te
for]a muscular`, mbun`t`]e[te refacerea
postefort, cre[te volumul celular, cre[te
hidrarea celular`.u
9900 gg –– 1199,,0000 lleeii
330000 gg –– 3399,,0000 lleeii
550000 gg –– 4499,,0000 lleeii
L–Glutamina
Glutamina reprezint` 60% din totalul
aminoacizilor liberi din mu[chi [i 20% din
totalul aminoacizilor circulan]i n organism.
Favorizeaz` sinteza proteinelor, previne
catabolismul muscular (dis-
trugerea ]esutului muscu-
lar), mbun`t`]e[te recupe-
rarea dup` efort, stimuleaz`
producerea hormonului de
cre[tere, stimuleaz` activi-
tatea sistemului imunitar, fa-
vorizeaz` hidrarea celular`,
cre[te produc]ia de glicogen
n ficat, transport` azotul n
locurile n care organismul
are cea mai mare nevoie
(pentru sinteza proteic`). u
9900 gg –– 3311,,0000 lleeii
220000 gg –– 4499,,0000 lleeii
330000 gg –– 6699,,0000 lleeii
L–Carnitina
M`re[te cu 70 % metabo-
lizarea gr`simii. Accelerea-
z` metabolismul lipidelor,
favorizånd oxidarea lor la
nivel celular, mobilizeaz`
depozitele de gr`sime, m`re[te perfor-
man]ele fizice [i rezisten]a la efort,
reduce nivelul colesterolului [i triglice-
ridelor. u
3300 gg –– 2255,,0000 lleeii
5500 gg –– 3377,,0000 lleeii
110000 gg –– 6699,,0000 lleeii
u MM``ssuurraa ddiinn iinntteerriioorruull ffllaaccooaanneelloorr,,
rraass``,, ccoonn]]iinnee 11 gg ddee ppuuddrr``..
M
TINERETULUI
Liceul
ßINCAI
REDIS
MAGAZINUL
REDIS
Adresa: Calea {erban Vod` nr. 159, sector 4,
Bucure[ti. La magazin se poate ajunge foarte
u[or de la sta]ia de metrou “Tineretului”, n circa
2 minute de mers pe jos, ocolind prin stånga
Liceul Gheorghe {incai.
Program: luni - vineri 10.30 – 18.00
sâmb`t` 10.30 – 14.00
Orice informa]ii despre magazin ob]ine]i la tel.
021.337.34.37
NUTRIMAXXNUTRIMAXX
SUPLIMENTE NUTRITIVESUPLIMENTE NUTRITIVE
Baton cu o valoare ener-
getic` redus`, con]inut mare
de fibre vegetale, ceai verde
(1.000 mg) [i l-carnitin` (320
mg). Datorit` fibrelor, se redu-
ce asimilarea gr`similor [i se
favorizeaz` eliminarea lor.
Combate senza]ia de foame [i
are un efect de detoxifiere a
stomacului. Se recomand`
consumarea a 1-3 batoane pe
zi, un baton putånd nlocui o
mas`, deoarece asigur` [i ne-
cesarul de nutrien]i. Cu cåt
sunt nlocuite mai multe mese,
cu atåt se va realiza mai repe-
de eliminarea gr`similor.
100% vegetal. Pentru comenzi
mai mari de 50 batoane, se
face o reducere de 25%.
1,70 lei/buc.
SILUET
BAR
Culturism&Fitness nr. 2/2013 32 Culturism&Fitness nr. 2/2013
Recomand`ri: L-Carnitina este o substan]` a c`rei func]ie princi-
pal` este de a facilita transportul [i metabolismul acizilor gra[i n ce-
lule, unde sunt oxida]i [i transforma]i n energie. Accelereaz` meta-
bolismul lipidelor, favorizånd oxidarea lor la nivel celular, metaboli-
zeaz` depozitele de gr`sime, m`re[te performan]ele fizice [i rezis-
ten]a la efort, reduce nivelul colesterolului [i trigliceridelor. Suplimen-
tarea cu L-Carnitin` poate m`ri cu pån` la 70% cantitatea de gr`si-
me metabolizat` de organism. Prin ad`ugarea de inulin` (con]ine
95% fibre vegetale solubile), substan]` care ncetine[te rata digesti-
v`, absorb]ia intestinal`, reduce pofta de måncare [i scade rata de
utilizare a caloriilor din sursele de hran`; produsul este indicat n cu-
rele de sl`bire.
Mod de administrare: con]inutul unui plic se dizolv` ntr-un pahar
(250 ml) de ap` plat` sau alt lichid potabil [i se amestec` pån` la di-
zolvare. Se recomand` 2-3 plicuri, din care cåte unu nainte de pe-
rioada zilei cu cel mai mult
efort fizic (sau nainte de
antrenament) [i nainte de
culcare.
Ingrediente: fructoz`
(13,5 g/plic), inulin` (5
g/plic), L-Carnitin tartrat
(1,5 g/plic).
Informa]ii nutri]ionale
pentru un plic (20 g): car-
bohidra]i 18,35 g, din care
fibre dietetice (inulin`) 4,5
g, proteine 1,5 g, gr`simi
0 g. Valoare energetic` 66
Kcal (276 KJ).
Pre]: 1,79 lei/plic
(comand` minim` de 5
plicuri) – 25% reducere la
peste 50 de plicuri.
Fibro Drink Instant
suc instant cu fibre [i L-Carnitin`
NOU
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Acum sunt sponsoriza]i [i folosesc cu
succes produsele „Redis“ cunoscu]ii
sportivi: Petru Ciorb`, Florin Uceanu,
Alexandru Costache, Cristian Ra[c`,
Daniel Oprea, Alexandru Bolborici,
Radu „Valahu“ Georgescu [i top-mode-
lul Nicoleta Luciu.
Nutrifort–R
Este un concentrat de carbohidra]i,
proteine, vitamine [i minerale (cu
arome de vanilie, ciocolat`, tutti frutti [i
cola) recomandat pentru cre[terea ra-
pid` n mas` muscular`. O por]ie repre-
zint` 105 g de produs [i, pentru o cre[-
tere accelerat` a masei musculare, se
recomand` dou`-trei por]ii pe zi. O
m`sur` con]ine 35 g.
CCuuttiiii 11 kkgg –– 2255,,0000 lleeii
SS``ccuullee]]ii 22,,55 kkgg –– 4477,,0000 lleeii
GG``llee]]ii 22,,55 kkgg –– 4499,,0000 lleeii
GGaallee]]ii 55 kkgg –– 8899,,0000 lleeii
Mixforte–R
Produsul con]ine o propor]ie ridicat`
de carbohidra]i (70%), ce provin din
fructoz`, maltodextrin` [i dextroz`, sub-
stan]e care dau un gust foarte bun pro-
dusului. Are o concentra]ie de 25% pro-
teine de origine animal` (lapte – casei-
nat, albumine din ou [i proteine din zer,
în cantit`]i egale fiecare).
Super Mass–R
Este un supliment (cu arome de va-
nilie, ciocolat`, tutti frutti [i cola) ce,
datorit` compozi]iei (50% proteine [i
35% carbohidra]i), poate nlocui mesele
obi[nuite din timpul zilei [i este reco-
mandat atåt tuturor categoriilor de spor-
tivi, cåt [i celor care nu fac sport, dar do-
resc s` aib` o alimenta]ie s`n`toas`,
cu cåt mai pu]ine gr`simi [i colesterol.
Se recomand` cåte o por]ie de dou`-
trei ori pe zi (o por]ie = 60 g de produs).
O m`sur` con]ine 30 g.
CCuuttiiii 990000 gg –– 3311,,0000 lleeii
Mass Forte Creatin–R
Acelea[i specifica]ii ca la Nutrifort [i, n
plus, creatin` monohidrat pentru stimula-
rea cre[terii rapide n mas` [i for]`.
Arome: vanilie, ciocolat`, tutti frutti [i cola.
GG``llee]]ii 55 kkgg –– 9955,,0000 lleeii
Whey Mass–R
Este un concentrat de carbohidra]i
(62%) [i proteine (32%), proteinele
provenind exclusiv din zer, [i este reco-
mandat pentru energie [i cre[tere n ma-
s` muscular`. O por]ie de 90 g con]ine
1.000 mg de L-Glutamin`, cel mai impor-
tant aminoacid pentru mu[chi.
Energocarb-R
Este un supliment energetic din car-
bohidra]i (cu arome de vanilie, ciocolat`,
tutti frutti [i cola) [i se recomand` pentru
refacerea rezervelor energetice ale or-
ganismului. Se administreaz` 35 g na-
inte de antrenament (pentru a avea
energie) [i 35-70 g dup` antrenament,
pentru refacere. O m`sur` con]ine 35 g.
Fosfocreatin–R
Creatina este o substan]`, necesar`
n toate contrac]iile musculare, produs`
n mod normal de ficat, pancreas [i
rinichi, din aminoacizi. Prezentarea sub
form` de tablete este foarte conve-
nabil`, deoarece pot fi transportate [i
administrate u[or, n plus [ti cu precizie
cåte grame iei de fiecare dat`. O table-
t` con]ine 1 g de creatin`. Se reco-
mand` administrarea a cåte o por]ie (5
tablete), de 2-3 ori pe zi, mpreun` cu
un pahar mare cu sucuri naturale sau
cu ap`.
9900 ttaabblleettee –– 1199,,0000 lleeii
Creatina Forte–R
Tablete masticabile, cu un gust
foarte bun, care con]in 500 mg crea-
tin` monohidrat [i 300 mg dextroz`.
Creatina–R
Tablete care con]in 1.000 mg de
creatin monohidrat.
PRODUSEPRODUSE PENTRUPENTRU MAS~MAS~ MUSCULAR~MUSCULAR~
Super Protein–R 90
Con]ine 90% protein` de calitate
superioar`, ob]inut din lapte. Arome:
vanilie, ciocolat`, tutti frutti [i cola.
Ideal Protein
Con]ine dou` surse de protein`:
una cu absorb]ie rapid` (75% din total
de protein`) [i una cu absorb]ie lent`
(25% din total). Se asigur` astfel un
flux continuu de aminoacizi în sånge
timp de 4-6 ore. Arome: ciocolat` [i
vanilie.
SS``ccuullee]]ii 22 kkgg –– 6677,,0000 lleeii
Protwhey–R
Con]ine 81% protein` din zer cu un
efect anabolic puternic prin promova-
rea sintezei proteinelor n timp ce si-
multan reduce distrugerea de pro-
tein` (catabolismul). Absorb]ie rapid`,
valoare biologic` foarte mare, gust
foarte bun.
Proteinmix–R
Concentrat proteic de calitate supe-
rioar` din zer, lapte [i albu[ de ou, n
propor]ii egale, cu efect puternic pentru
performan]a sportiv` combinånd efecte-
le benefice ale celor trei surse diferite de
proteine. Pentru culturi[ti, este excelent
n perioada de mas` sau de definire.
Concentra]ia proteic` este de 85%.
Milk&Egg
Concentrat din lapte (zer – 33,33%
[i caseinat – 33,33%) [i albu[ de ou –
33,33%, cu o concentra]ie proteic` de
85%.
Izolat proteic soia
Izolat proteic, din soia, cu o con-
centra]ie proteic` de 90% f`r` nici un
adaos de arom` sau ndulcitori.
SS``ccuullee]]ii 22 kkgg –– 5555,,0000 lleeii
CONCENTRATE PROTEICECONCENTRATE PROTEICE
Vitalizant–R
Complex alimentar proteic, vita-
mino-mineral care con]ine antioxi-
dan]i cu diferite structuri (antociani,
protoantociani, picnogenol, flavone,
catehine, lactoalbumine) [i nutrien]i
naturali. Înl`tur` stresul oxidativ [i în-
cetine[te îmb`trånirea celulelor. Îm-
bun`t`]e[te circula]ia sångelui, înl`-
tur` riscurile accidentelor sangvine [i
împiedic` formarea varicelor. Cre[te
imunorezisten]a, capacitatea la efort
fizic, rezisten]a la suprastres, prin în-
l`turarea radicalilor liberi ai oxigenului
[i a metalelor toxice, ac]ionånd efi-
cient n limitarea producerii acestora.
Catifeleaz` pielea, protejeaz` înche-
ieturile, tendoanele [i ligamentele. Se
administreaz` de 3 ori pe zi dup` me-
sele principale cåte 1-2 tablete la co-
pii [i 3-4 tablete la adul]i. Nu are efec-
te secundare nedorite.
Complex–R
Este un complex de vitamine-[i
minerale indicat n cazul solicit`rilor fi-
zice mari, n avitaminoze. Este indicat
pentru sportivi, dar [i pentru oamenii
care nu fac sport, ca supliment de vi-
tamine [i minerale. Datorit` procentu-
lui mare de vitamina C, are rol antio-
xidant [i stimuleaz` sistemul imunitar.
Se prezint` sub form` de capsule ge-
latinoase de 500 mg. Se administrea-
z` 2-4 capsule/zi.
5500 ccaappssuullee –– 1199,,0000 lleeii
Isotonic–R
Plicuri pentru b`utur` isotonic` re-
confortant` ce con]in glucoz` cris-
talizat` [i cele mai importante vita-
mine [i minerale. |nlocuie[te rapid li-
chidele [i mineralele pierdute prin
transpira]ie, furnizeaz` energie, aju-
tånd la recuperarea rapid` dup` efort
[i nl`tur` oboseala.
Se fac comenzi de minimum 5 plicuri.
2255%% rreedduucceerree ppeennttrruu ccoommeennzzii ddee ppeessttee
5500 bbuucc``]]ii..
11,,2299 lleeii//pplliicc
1100 pplliiccuurrii++ rreecciippiieenntt 11 LL –– 1122,,0000 lleeii
Allium–R
Stimulent general, antioxidant, di-
gestiv, reechilibrant glandular, stimu-
lent imunitar, vitaminizant [i minerali-
zant n care ingredientele principale
sunt extrase din ceap` [i usturoi. Se
prezint` sub form` de capsule gelati-
noase de 500 mg. Se administreaz`
2-4 capsule pe zi, n dou` reprize,
dup` mese.
Vitamin Complex
100% DZR
Acest complex de vitamine poate fi
administrat pentru optimizarea func]ii-
lor organismului, men]inerea st`rii de
s`n`tate, revigorarea [i tonifierea or-
ganismului, cre[terea speran]ei de
via]`, dezvoltarea unui fizic [i psihic
s`n`tos, mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii.
Se administreaz` oral, cåte 2 ta-
blete pe zi, mpreun` cu un pahar de
ap` sau sucuri naturale. Dou` tablete
con]in 100% DZR din vitaminele: C,
B3, E, B5, B2, B6, B1, B12, acid folic,
Biotin`.
Calciu Magneziu Zinc
|mpreun`, cele 3 minerale, ajut` la
men]inerea s`n`t`]ii sistemului ner-
vos, muscular [i osos, asigur` buna
func]ionare a inimii [i circula]iei, elimi-
n` nervozitatea [i stresul, regleaz`
activitatea prostatei, asigur` suport
pentru efort fizic sau intelectual sus]i-
nut, are efecte benefice asupra tenu-
lui, p`rului [i unghiilor.
Se administreaz` oral, cåte 2 cap-
sule, de dou` ori pe zi, mpreun` cu
un pahar cu ap` sau sucuri naturale.
Doza de 4 capsule asigur` 100%
DZR din mineralele con]inute. Sporti-
vii pot lua doze mai mari, n func]ie de
necesit`]i.
Calciu Magneziu
|mpreun`, cele dou` minerale,
ajut` la men]inerea s`n`t`]ii sistemu-
lui nervos, muscular [i osos, asigur`
buna func]ionare a inimii [i circula]iei,
elimin` nervozitatea [i stresul, reglea-
z` activitatea prostatei, asigur` suport
pentru efort fizic sau intelectual
sus]inut, are efecte benefice asupra
tenului, p`rului [i unghiilor.
Se administreaz` oral, cåte 2 cap-
sule, de dou` ori pe zi, mpreun` cu
un pahar cu ap` sau sucuri naturale.
Doza de 4 capsule asigur` 100%
DZR din mineralele con]inute. Sporti-
vii pot lua doze mai mari, n func]ie de
necesit`]i.
Zinc
Zincul este un puternic antioxidant,
necesar la buna func]ionare a sis-
temului imunitar, intervine n reglarea
proceselor metabolice, func]ionarea
sistemelor enzimatice [i men]ine inte-
gritatea celular`. Este indispensabil
pentru sinteza proteinelor, pentru for-
marea ADN-ului [i ajut` la secre]ia in-
sulinei. Regleaz` capacitatea de con-
trac]ie a mu[chilor, accelereaz` vin-
decarea pl`gilor, accelereaz` cre[te-
rea, stimuleaz` activitatea cerebral`,
poate fi util n anumite afec]iuni psi-
hice. Deoarece este necesar pentru
producerea testosteronului [i a sper-
mei, anumite tulbur`ri de poten]` se
pot datora unei caren]e cronice de
zinc.
Se administreaz` oral o tablet` pe
zi, mpreun` cu un pahar cu ap` sau
sucuri naturale. O tablet` asigur`
100% DZR pentru zinc.
Vitamina C 700
Vitamina C este un puternic antio-
xidant, ajut` la neutralizarea radica-
lilor liberi, cre[terea imunit`]ii organis-
mului, producerea de colagen n ]esu-
turile conjunctive, formarea osaturii [i
denti]iei, revigorarea [i tonifierea or-
ganismului, combaterea st`rilor de
anxietate [i oboseal`, metabolizarea
anumitor aminoacizi [i a glucozei, ab-
sorb]ia altor minerale.
Doza unui adult este de 80-1.000
mg pe zi, n func]ie de necesit`]i. Se
administreaz` oral o capsul` (700 mg
vitamina C) pe zi, mpreun` cu un
pahar cu ap` sau sucuri naturale.
VITAMINE, MINERALEVITAMINE, MINERALE
4 Culturism&Fitness nr. 2/2013
FFlloorriiiinn
UUUUcceeaannuu
PPllaattaa ssee ffaaccee
llaa pprriimmiirreeaa ccoolleettuu--
lluuii,, pprree]]uurriillee
iinncclluuzzâânndd
[[ii ttaaxxeellee ppoo[[ttaallee
Comenzile la tel.: 021.300.75.46, 0744.632.294,
0722.244.783, 0724.579.149
fax: 021.351.50.58
pe mail la adresa office@redis.ro
sau online pe www.redis.ro
Culturism&Fitness nr. 2/2013 5
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Protein–R
Un baton proteic este echivalentul
nutritiv a 90 g carne vit`. Batoane cu
un gust excelent de ciocolat`, de 60 g,
avånd urm`toarea compozi]ie nutriti-
v`: proteine – 16 g, carbohidra]i – 23,2
g, gr`sime vegetal` – 14,5 g, vitamina
C – 24 mg, lecitin` – 145 mg, vitamina
B6 – 1,7 mg, vitamina B5 – 1,7 mg,
zinc – 1,7 mg, magneziu 12 mg. Valoa-
re energetic`: 350 Kcal. Se fac comen-
zi de minimum 5 batoane. 2255%% rreedduu--
cceerree ppeennttrruu mmiinniimmuumm 5500 bbaattooaannee.. u
11,,9900 lleeii//bbaattoonn
Fibrobar Forte
Baton cu o valoare energetic` re-
dus`, con]inut ridicat de fibre vege-
tale, acizi gra[i polinesatura]i Omega
3 [i L-carnitin`. Formula favorizeaz`
sc`derea greut`]ii, eliminarea gr`simi-
lor, colesterolului [i trigliceridelor, m-
bun`t`]e[te tranzitul intestinal, s`n`-
tatea articula]iilor [i tonific` sistemul
cardio vascular. Are gust pl`cut, dul-
ce-acri[or. Combate senza]ia de foa-
me. Se recomand` consumarea a 1-3
batoane pe zi, permi]ånd renun]area
la una sau mai multe mese. 100% ve-
getal. 2255%% rreedduucceerree ppeennttrruu mmiinniimmuumm
5500 bbaattooaannee..u
Siluet Bar
Baton cu o valoare energetic` re-
dus`, con]inut mare de fibre vegetale,
ceai verde (1.000 mg) [i l-carnitin`
(320 mg). Datorit` fibrelor, se reduce
asimilarea gr`similor [i se favorizea-
z` eliminarea lor. Combate senza]ia
de foame [i are un efect de detoxi-
fiere a stomacului. Se recomand`
consumarea a 1-3 batoane pe zi, un
baton putånd nlocui o mas`, de-
oarece asigur` [i necesarul de nutri-
en]i. Cu cåt sunt nlocuite mai multe
mese, cu atåt se va realiza mai repe-
de eliminarea gr`similor. 100% ve-
getal. Se fac comenzi de minimum 5
batoane. 2255%% rreedduucceerree ppeennttrruu mmiinnii--
mmuumm 5500 bbaattooaannee.. u..
Ideal Bar
Baton indicat ca aliment s`n`tos,
prin con]inutul de nutrien]i de calitate [i
în propor]ii optime pentru necesit`]ile
organismului uman, care dau energie
[i au un rol benefic, putånd nlocui cu
succes o mas`. L-carnitina [i acizii
gra[i Omega 3 contribuie la stimularea
arderii gr`similor [i a regl`rii nivelului
colesterolului seric, vitamina C este un
bun antioxidant. Fulgii de grâu ger-
minat sunt biostimulatori [i, împreun`
cu fulgii de porumb crocan]i [i alunele,
dau un gust excelent batonului. Este
bogat în proteine [i fibre vegetale fiind
recomandat [i pentru folosirea în tim-
pul dietelor pentru sl`bit. Nu con]ine in-
grediente de origine animal`, deci poa-
te fi consumat [i de c`tre cei care sunt
vegetarieni sau ]in post.
DDaattoorriitt`` pprriinncciippiiiilloorr nnuuttrriittiivvee ss``nn``--
ttooaassee dduupp`` ccaarree aa ffoosstt ccoonncceeppuutt,, bbaa--
ttoonnuull ssee nnccaaddrreeaazz`` nn cceerriinn]]eellee lleeggiiii
pprriivviinndd aalliimmeennttaa]]iiaa ss``nn``ttooaass`` ppeennttrruu
ccooppiiii [[ii aaddoolleesscceenn]]ii,, ddeeccii ssee ppooaattee ccoo--
mmeerrcciiaalliizzaa [[ii nn [[ccoollii..
Batonul are 50 g [i 192 Kcal. Se
fac comenzi de minimum 5 batoane.
2255%% rreedduucceerree ppeennttrruu mmiinniimmuumm 5500
bbaattooaannee..u
Milk&Egg Bar
Baton bogat n proteine provenind
din lapte, zer [i albu[ de ou. Se reco-
mand` sportivilor [i categoriilor de
popula]ie care au nevoie de o alimen-
ta]ie proteic` [i de energie. Informa]ii
nutri]ionale: carbohidra]i – 29 g, pro-
teine – 15,8 g, gr`simi – 10 g, mine-
rale – 1,3 g.
Un baton are 60 g [i 270 Kcal.
Se fac comenzi de minimum 5
mmuumm 5500 bbaattooaannee..u
Fibrobar cu ceai verde
Se recomand` ca aliment ener-
getic s`n`tos, prin con]inutul de nutri-
en]i de calitate [i în propor]ii optime
pentru necesit`]ile organismului
uman, care dau energie [i au un rol
benefic. L-Carnitina [i acizii gra[i
Omega 3 contribuie la stimularea ar-
derii gr`similor [i la reglarea nivelului
colesterolului seric, iar ceaiul verde
(1.250 mg) [i vitamina C sunt foarte
buni antioxidan]i. Este bogat în pro-
teine [i fibre vegetale, fiind recoman-
dat [i pentru folosirea în timpul diete-
lor pentru sl`bit. Nu con]ine ingredi-
ente de origine animal`, deci poate fi
consumat [i de c`tre cei vegetarieni
sau de persoanele care ]in post.
mmuumm 5500 bbaattooaannee.. u
Wheybar–R Forte
Batoane proteice [i energizante
avånd 70 g, carbohidra]i – 34.54,
gr`simi – 12,40, bogate n proteine din
zer – 17,66 g [i care con]in 1.000 mg de
L-Glutamin` (cel mai important amino-
acid pentru mu[chi) [i 1.000 mg de
B.C.A.A., care favorizeaz` recuperarea
dup` efort [i cre[terea muscular`.
batoane. 25% reducere pentru mini-
mum 50 batoane. u
BATOANEBATOANE
u Reducerea este valabil`
numai la comenzile online
sau telefonice,
nu [i la magazine sau s`li.
Livr`ri prin curier,
n toat` ]ara
Am introdus livrarea rapid`,
prin curier, n toat` ]ara, gratu-
it` la comenzi de peste 150 lei
[i cu o tax` de numai 9 lei la
comenzi sub aceast` sum`.
Ca [i pån` acum, taxele la
livrarea prin po[t` vor fi incluse
n pre] [i fiecare poate s`
aleag` modul cel mai conve-
nabil prin care s` primeasc`
comenzile: clasic, ca pån`
acum, prin po[t`, cu taxele
incluse n pre] [i cu livrare n 3-
5 zile, sau prin curier, cu livrare
acas` sau la serviciu, n 1-2
zile [i cu o tax` de numai 9 lei,
n cazul comenzilor sub 150 lei.
Cånd da]i comanda, specifi-
ca]i cum dori]i s` se fac`
livrarea.
Amino–R
Produs de calitate superioar`, na-
tural, cu un procent [i raport optim de
aminocizi esen]iali [i dipeptide, care
asigur` o nutri]ie proteic` complet`.
Cre[te rata metabolic`, asigur` o mai
bun` oxigenare a mu[chilor [i folose[-
te gr`simile pentru energie. Nu con-
]ine zaharuri [i gr`simi. 100% natural.
300 tablete – 35,00 lei
Amino Whey–R
Comprimate de 1.300 mg con]i-
nånd 85% izolat proteic din zer, una
dintre cele mai bune surse de proteine
disponibile la ora actual`. Se adminis-
treaz` zilnic 1-3 por]ii a cåte 5 compri-
mate, oral, cu ap` sau alt lichid pota-
bil. Pentru sportivii de performan]` se
pot dubla dozele.
330000 ccoommpprriimmaattee –– 5555,,0000 lleeii
550000 ccoommpprriimmaattee –– 7755,,0000 lleeii
Taurina–R
Tablete care con]in 500 mg de
taurin`. Se recomand` adminis-
trarea a 1–2 tb. naintea uneia dintre
mese cu un pahar cu ap`.
Amino Esen]ial–R
Este un supliment care con]ine
aminoacizi esen]iali liberi sub form`
de comprimate de 1.000 mg, cu un
raport optim de aminoacizi esen]iali.
Necesarul mediu de aminoacizi
esen]iali pentru sportivi este de apro-
ximativ 400 mg/kgcorp/zi.
Arginin`
Stimuleaz` eliberarea hormonului
de cre[tere (GH) la nivelul hipofizei,
contribuie la men]inerea func]io-
nalit`]ii sistemului imunitar [i are un
rol important n buna func]ionare a
aparatului cardiovascular n mu[-
chiul solicitat. O capsul` con]ine 700
mg de L-Arginin`.
120 capsule – 39,00 lei
BCAA
BCAA este un produs cu efect
anabolic, care con]ine lan]ul impor-
tan]ilor aminoacizi L-Leucin`, L-
Valin` [i L-Izoleucin`, ce are capaci-
tatea de a m`ri semnificativ sinteza
de proteine n organism [i care facili-
teaz` eliberarea natural` de hor-
moni, precum hormonul de cre[tere,
IGF-1 [i insulina.
Se recomand` servirea unei por]ii
(10 capsule), de 1-2 ori pe zi, din
care una imediat dup` antrenament,
mpreun` cu ap` sau alt lichid pota-
bil. O capsul` con]ine 500 mg de
BCAA.
Glutamin`
L-Glutamina reprezint` cel mai
important aminoacid pentru sportivi.
|n timpul efortului fizic, organismul
pierde o cantitate important` de
aminoacizi, printre care [i L-Gluta-
mina, care reprezint` 60% din totalul
aminoacizilor liberi din mu[chi [i 20%
din totalul aminoacizilor circulan]i n
organism. Favorizeaz` sinteza pro-
teinelor, previne catabolismul muscu-
lar, mbun`t`]e[te recuperarea dup`
efort, stimuleaz` hormonul de cre[te-
re [i activitatea sistemului imunitar.
Se recomand` servirea unei por]ii
(10 capsule) de mai multe ori pe zi, n
limita a 0,25 g pe kilocorp, din care
una imediat dup` antrenament, m-
preun` cu ap`. O capsul` con]ine
500 mg de L-Glutamin`.
Ornitina
Ornitina mpreun` cu arginina
favorizeaz` dezvoltarea masei mus-
culare prin cre[terea nivelelor hor-
monilor anabolici cum ar fi insulina [i
hormonul de cre[tere. L-Ornitina are
efect anabolic asupra ]esutului mus-
cular prin m`rirea secre]iei de hor-
mon de cre[tere (GH).
Se administreaz` cåte o por]ie (4
capsule), de 2-3 ori pe zi, mpreun`
cu un pahar cu ap` sau sucuri natu-
rale, nainte de antrenament [i seara,
nainte de culcare, pe nemåncate. O
capsul` con]ine 500 mg de L-Ornitin`
AMINOACIZIAMINOACIZI
Fibrobar–R
Baton cu o valoare energetic` redu-
s` [i con]inut mare de fibre vegetale.
Datorit` fibrelor, se reduce asimilarea
gr`similor [i se favorizeaz` eliminarea
lor. Combate senza]ia de foame [i are
un efect de detoxifiere a stomacului. Se
recomand` consumarea a 1-3 batoane
pe zi, un baton putånd nlocui o mas`,
deoarece asigur` [i necesarul de
nutrien]i. Cu cåt sunt nlocuite mai mul-
te mese, cu atåt se va realiza mai repe-
de eliminarea gr`similor. 100% ve-
getal.
PPeennttrruu ccoommeennzzii mmaaii mmaarrii ddee 5500 bbaa--
ttooaannee,, ssee ffaaccee oo rreedduucceerree ddee 2255%%..uu
Siluet–R
Pudr` instant cu con]inut mare de
fibre vegetale, ajut` la sl`bire stim-
ulånd arderea gr`similor, eliminarea
colesterolului din organism, nl`tur`
senza]ia de foame, ajut` sistemul
imunitar, regleaz` traficul intenstinal.
Siluet–R Vegetal
Pudr` instant cu con]inut mare de
fibre vegetale, ajut` la sl`bire stim-
ulånd arderea gr`similor, eliminarea
colesterolului din organism, nl`tur`
senza]ia de foame, ajut` sistemul
imunitar, regleaz` traficul intenstinal.
Este 100% vegetal.
Vegetal–R
Produs natural, exclusiv vegetal,
ce poate înlocui una sau mai multe
mese zilnice. Nu con]ine colesterol.
Ajut` în dietele de sl`bire, regular-
izeaz` tranzitul intestinal, împiedic`
acumularea de colesterol, elimin` tox-
inele din organism [i reduce riscul
apari]ei bolilor cardiovasculare.
L-Carnitin Instant
Plicuri care con]in 1.000 mg L-car-
nitin` pur` [i 13,5 g fructoz`, avånd
un gust excelent. Se fac comenzi de
minimum 5 plicuri. 2255%% rreedduucceerree ppeenn--
ttrruu ccoommeennzzii ddee ppeessttee 5500 bbuucc``]]ii..
Fibromix–R
Tablete masticabile cu valoare
energetic` redus`, pentru reducerea
stratului adipos [i sc`derea n greu-
tate. Este bogat n proteine, fibre nat-
urale expandate, minerale [i vitamine
[i are un con]inut sc`zut de lipide
(sub 4%). Produsul este 100% vege-
tal. Poate s` fie utilizat perioade
ndelungate.
Siluet–R Forte
Tablete cu valoare energetic` mic`
[i con]inut mare de fibre vegetale,
care se recomand` pentru reducerea
stratului adipos [i pentru sc`derea
greut`]ii corporale. Odat` ajunse n
stomac, fibrele [i m`resc volumul
ajutånd la reducerea apetitului [i ast-
fel se poate s`ri peste mese sau se
poate reduce cantitatea de alimente
la o mas` f`r` a sim]i dup` aceea
senza]ia de foame. Fibrele detoxifiaz`
stomacul [i au efect de regularizare a
traficului intestinal.
L-Carnitin Lipotrop
|n afara mbun`t`]irii performan]e-
lor atletice [i a st`rii de s`n`tate a
aparatului cardiovascular, L-carnitina
este foarte util` n cazul persoanelor
supraponderale sau obeze care vor
s` sl`beasc`. Produsul mai con]ine
vitamina C, care este un puternic an-
tioxidant, [i vitamina B2 care m`re[te
efectul L-carnitinei, ajutånd la trans-
formarea proteinelor, gr`similor [i
carbohidra]ilor n energie.
Produsul se prezint` sub form` de
capsule gelatinoase, fiecare capsul`
con]inånd 700 mg de L-carnitin`, 14
mg de vitamina C [i 0,2 mg de vitami-
na B2.
110000 ccaappssuullee–– 4499,,0000 lleeii
PRODUSE PENTRU SL~BITPRODUSE PENTRU SL~BIT
PPllaattaa ssee ffaaccee
llaa pprriimmiirreeaa ccoolleettuu--
lluuii,, pprree]]uurriillee
iinncclluuzzâânndd
[[ii ttaaxxeellee ppoo[[ttaallee
Comenzile la tel.: 021.300.75.46, 0744.632.294,
0722.244.783, 0724.579.149
fax: 021.351.50.58
pe mail la adresa office@redis.ro
sau online pe www.redis.ro
Fibro Drink
Instant
Plic pentru suc instant cu fibre vege-
tale solubile (inulin`) [i L-Carnitin`.
Suplimentarea cu LL--CCaarrnniittiinn``
poate m`ri cu pån` la 70% cantitatea
de gr`sime metabolizat` de organ-
ism. Prin ad`ugarea de iinnuulliinn``
(con]ine 95% fibre vegetale solubile),
substan]` care ncetine[te rata diges-
tiv`, absorb]ia intestinal`, reduce pof-
ta de måncare [i scade rata de utili-
zare a caloriilor din sursele de hran`;
produsul este indicat n curele de
sl`bire.
Mod de administrare: con]inutul
unui plic se dizolv` ntr-un pahar (250
ml) de ap` plat` sau alt lichid potabil
[i se amestec` pån` la dizolvare. Se
recomand` 2-3 plicuri, din care cåte
unu nainte de perioada zilei cu cel
mai mult efort fizic (sau nainte de
antrenament) [i nainte de culcare.
Ingrediente: fructoz` (13,5 g/plic),
inulin` (5 g/plic), L-Carnitin tartrat (1,5
g/plic).
Se fac comenzi de minimum 5 pli-
curi. 2255%% rreedduucceerree ppeennttrruu mmiinniimmuumm
5500 ddee pplliiccuurrii.. u
NOU
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Nu trebuie s` fii culturist ca s`
auzi de steroizii anabolizan]i. |i
g`sim n mod constant la [tiri,
afl`m ntr-o zi despre un atlet c` a
ie[it pozitiv la test, n ziua urm`-
toare c` o ntreag` echip` a fo-
losit substan]e interzise pentru
cre[terea performan]ei. Ceea ce
nu se prea [tie este cum s-a
ajuns la fabricarea steroizilor ana-
bolizan]i [i cånd s-a ntåmplat.
Istoria este important` deoare-
ce circul` zvonuri c` mul]i dintre
primii mari culturi[ti cunoscu]i no-
u`, din anii '50 sau '60, foloseau
versiuni ini]iale ale testosteronu-
lui [i steroizilor anabolizan]i. Un
alt zvon comun este c` Hitler fo-
losea testosteron pentru solda]ii
germani n timpul celui de-al Doi-
lea R`zboi Mondial, ceea ce are
o oarecare credibilitate de vreme
ce testosteronul a fost izolat ini-
]ial de cercet`torii germani.
Totu[i, no]iunea c` o sub-
stan]` poate produce cre[teri n
for]` [i mas` muscular` a ap`rut
cu mult nainte ca Hitler s` se
nasc`. Cu mai mult de 6.000 de
ani n urm`, fermierii au realizat
c` animalele pot fi mai u[or do-
mesticite dac` erau castrate. Ve-
chii egipteni [i romani credeau c`
testiculele [i organele genitale
ale animalelor aveau propriet`]i
vindec`toare. Vechii greci au f`-
cut primul mare pas, ncurajånd
atle]ii de la primele Jocuri Olimpi-
ce s` ia diverse extracte din
plante sau testicule. Este oare-
cum ironic c` multe dintre su-
plimentele de cre[tere a testoste-
ronului din zilele noastre sunt tot
extracte din plante.
John Hunter a fost un faimos
chirurg sco]ian cu multe contribu-
]ii n diferite arii medicale. Totu[i,
ceea ce se [tie mai pu]in este c`
a f`cut primul transplant de testi-
cule, n anul 1789, implantånd
testiculele de la un coco[ la o g`-
in`. Din p`cate, s-au pierdut re-
zultatele experimentului.
Cercet`rile hormonale au re-
nceput n 1849, cånd Arnold
Berthold, un medic veterinar de
la un zoo, a descoperit o „sub-
stan]` din sånge” la coco[i care
le afecteaz` comportamentul [i
agresivitatea. El a castrat coco[ii
[i apoi le-a reimplantat testicule-
le. Coco[ii castra]i [i-au pierdut
agresivitatea [i interesul fa]` de
gìni. Efectele au disp`rut cånd
testiculele au fost reimplantate n
ciuda faptului c` nervii au fost
tìa]i n timpul procesului. De[i
cercet`rile lui Berthold pot fi con-
siderate un bun nceput, ele au
fost ignorate n urm`torii 50 de
ani.
Charles Brown-Sequard, un
fiziolog francez, profesor la Har-
vard, considerat unul dintre fon-
datorii endocrinologiei moderne,
a nceput studiul hormonilor. A
f`cut teste pe el nsu[i, luånd ex-
tracte din testicule de purcei de
guineea [i cåini. Raportul sù a
fost publicat n 1889, prezentånd
semne de cre[tere a for]ei mus-
culare, a abilit`]ii mentale [i a
apetitului n urma folosirii extrac-
telor.
|n anul 1896, fiziologul austriac
Oskar Zoth a studiat efectul injec-
t`rii atle]ilor cu extracte testicu-
lare, notånd cre[terea for]ei [i
mbun`t`]irea „aparatului neuro-
muscular”. Zoth [i partenerul lui
[i-au injectat extracte de testos-
teron derivate din tauri [i au m`-
surat apoi for]a degetului mijlociu
de la mån`. Pentru asta, au cå[-
tigat Premiul Nobel la chimie n
anul 1923. Cercet`torii au desco-
perit existen]a de mesageri chi-
mici n sånge, n 1902, iar ter-
menul „hormon”, care nseamn`
„a trezi”, a fost prima oar` aplicat
n 1905.
Renumitul fizician austriac
Eugen Steinach a realizat opera-
]ia care i poart` numele, ce tra-
teaz` apatia vårstei mijlocii.
Aceasta implica gåtuirea sau le-
garea unei anumite structuri n
testicule. |n mod ciudat, aceast`
opera]ie mai este f`cut` [i ast`zi
pentru a face b`rba]ii sterili,
numit` vasectomie. Steinach a
f`cut-o pentru a m`ri secre]ia de
testosteron. De asemenea, a im-
plantat [i grefe testiculare. Prin-
tre efectele benefice s-au num`-
rat cre[terea p`rului corporal [i a
apetitului sexual. |ntr-un alt stu-
diu interesant, Steinach a desco-
perit c` prin implantarea de orga-
ne sexuale de mascul la femelele
de porc de guineea, animalele au
nceput s` se comportate ca
sexul opus.
|n anii 1920, doctorul Serge
Voronoff a implantat testicule
provenind de la animale (maimu-
]e [i cimpanzei) la b`rba]i. El a
declarat c` opera]ia a diminuat
durerile [i a adus o stare de bine.
Nu s-a men]ionat un apetit cres-
cut pentru banane... |n 1921, cer-
cet`torul german Adolf Bute-
nandt a izolat primul hormon, es-
trona, din urin` de femei gravide,
ca mai apoi s` reu[easc` ob]ine-
rea de 15 mg de androsteron. De
asemenea, tot n aceea[i deca-
d`, doctorul Leo Stanley, de la n-
chisoarea San Quentin din Cali-
fornia, a fost foarte ocupat cu
transplantul de testicule de la
b`rba]ii prizonieri deceda]i la cei
cu probleme de impoten]`. Cånd
nu a mai avut deceda]i, a folosit
testicule de la diverse animale:
berbeci, cerbi, mistre]i.
Toate aceste cercet`ri au trezit
interesul marilor companii farma-
ceutice care au nceput s` inves-
teasc` n izolarea „factorului b`r-
b`tesc” din sånge. Cuvåntul tes-
tosteron a fost ap`rut n 1935,
acela[i an cånd a putut fi izolat
din testele f`cute pe tauri. Cam n
aceea[i perioad`, a ap`rut un ar-
ticol dintr-un jurnal medical referi-
tor la cum se poate ob]ine testos-
teron sintetic din colesterol. Cei
doi cercet`tori germani care au
descoperit sinteza colesterol-
testosteron au cå[tigat Premiul
Nobel la chimie n 1939. Deja ex-
perimentele cu testosteron propi-
onat [i metil-testosteron au n-
ceput s` fie f`cute pe scar` mai
larg`, ca mod de tratare a hipo-
gonadismului sau nivel sc`zut de
testosteron la b`rba]i. Cercet`-
torul Charles Kochakian a desco-
perit c` testosteronul provoac`
efecte anabolice n mu[chi [i alte
]esuturi.
Prin publicarea c`r]ii The Male
Hormone (Hormonul masculin)
de Paul de Kruif, n 1945, popu-
laritatea testosteronului a crescut
enorm. |n carte erau eviden]iate
clar avantajele testosteronului
asupra apetitului sexual [i mbu-
n`t`]irea performan]elor atletice.
Binen]eles c` acest lucru nu a
sc`pat neobservat de c`tre atle]ii
din diferite sporturi, inclusiv cul-
turi[tii.
De vreme ce testosteronul are
ambele efecte, anabolic [i andro-
genic, s-au depus eforturi pentru
produc]ia de steroizi care s` aib`
efecte anabolice [i mai pu]in cele
androgenice, precum c`derea
p`rului. Acest lucru a dus la dez-
voltarea steroizilor anabolici orali
n anii 50.
Testosteronul nu este eficient
dac` este luat oral, deoarece
este rapid descompus n ficat.
Noii steroizi anabolici dezvolta]i
aveau o structur` modificat` care
prevenea descompunerea lor
prematur` n corp. Totu[i, nu s-
au putut ob]ine steroizi care s`
aib` doar efectul anabolic. Multe
dintre efectele secundare nega-
tive asociate cu steroizii orali se
datoreaz` efectelor androgenice.
Din cauza proceselor [i reac]iilor
care apar n ficat, steroizii orali
sunt considera]i mult mai toxici
decåt testosteronul sau al]i ste-
roizi injectabili.
|n 1958, Administra]ia pentru
Alimente [i Medicamente din
SUA a aprobat steroidul oral me-
tandrostenolon, cunoscut mai
bine sub numele de Dianabol.
Atle]ii sovietici au folosit acest
steroid nc` din anii 50. |n SUA,
dr. John Zeigler este des creditat
c` a dat startul folosirii steroizilor
printre culturi[ti [i halterofili, n
1959. De asemenea, este gre[it
creditat cu dezvoltarea Dianabo-
lului. De fapt, acest steroid a fost
dezvoltat de compania Ciba din
Elve]ia. Bill Pearl, Mr. America n
1953 [i de 4 ori Mr. Universe, fo-
losea un alt steroid oral, Nilevar,
iar progresul lui din 1959 pån` n
1961 a fost fantastic. |n 1964, la
Jocurile Olimpice de la Tokio,
steroizii erau foarte populari prin-
tre atle]i. La scurt timp au fost in-
terzi[i n competi]ii.
|n anii 60, marile companii far-
EEuuggeenn SStteeiiiinnaacchh
Istoria steroizilor
AAddoollffff
BBuutteennaannddtt
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Florin Uceanu
18 titluri de campion na]ional
Peste Ocean, n America,
unde este mecca culturismului pe
acest p`månt, este n vog` acum
un sistem de antrenament care
se pare c` pentru unii d` rezul-
tate foarte bune, din moment ce
pretind c` au pus pe ei 5 kg de
mu[chi n 6 s`pt`måni.
|n ce const` acest sistem?
Teoria sun` a[a: n timpul unui
exerci]iu, din motive biome-
canice, de obicei asupra mu[chi-
ului lucrat este aplicat` o solic-
itare maxim` doar ntr-un punct,
n rest solicitarea fiind descresc`-
toare. Exemplul cel mai simplu [i
pe n]elesul tuturor cred c` este
urm`torul: cånd facem flexia cu
bara pentru bicep[i din stånd,
solicitarea bicep[ilor n pozi]ia de
start, cånd måinile sunt ntinse n
jos, este minim`, greutatea pur [i
simplu atårn` f`r` a solicita efort
din partea bicep[ilor. |ncearc` s`
stai cu bara n aceast` pozi]ie cu
40 kg, s` zicem, [i vei vedea c`
e foarte u[or, po]i sta minute
bune.
Pe m`sur` ce efectu`m flexia
bra]ului, bara urc` iar solicitarea
cre[te, devenind, din cauza pår-
ghiei f`cute de bra]e cu antebra-
]e, maxim` n punctul n care
antebra]ele sunt paralele cu solul
[i greutatea este n cel mai nde-
p`rtat punct de corp. |ncearc` s`
stai cu aceea[i greutate, 40 kg, n
acest punct [i vei vedea c` solic-
itarea asupra bicep[ilor e atåt de
mare ncåt ace[tia vor ceda n
cåteva secunde. Dup` ce bara
trece de acel punct, solicitarea
scade treptat pån` cånd ajungi la
vårful mi[c`rii.
Practic, solicit`m mu[chiul
doar la mijlocul cursei la acest
exerci]iu.
Ce trebuie f`cut pentru a solici-
ta bicep[ii [i n capetele mi[c`rii?
Simplu, mai facem dou` exerci]ii:
flexii concentrate cu gantera, din
[ezånd cu cotul sprijinit pe partea
intern` a coapsei, pentru a avea
solicitare maxim` n partea de
sus a mi[c`rii, [i flexii cu bara
sau cu gantere, la banca Scott,
pentru a avea solicitare n partea
de jos, de start, a mi[c`rii. |n
acest fel mu[chiul este solicitat
maximal la startul, mijlocul [i vår-
ful mi[c`rii pe care o poate efec-
tua.
Ei bine, sistemul acesta poate
fi aplicat la toate grupele muscu-
lare. Mai r`måne s` descoperi
care este pentru tine num`rul
optim de serii pe grup` muscu-
lar` [i care este frecven]a optim`
de antrenare a unei grupe [i ob]ii
formula magic`.
|ncearc` asta
la urm`torul antrenament!
maceutice au nceput s` dezvolte
sute [i mii de produse, majorita-
tea dintre ele neajungånd nicio-
dat` pe pia]` datorit` efectelor
secundare prea toxice sau c` nu
prezentau avantaje prea mari n
compara]ie cu ceea ce era dispo-
nibil la acel moment. To]i ace[ti
steroizi au fost cataloga]i ntr-o
carte publicat` n 1969. Mai tårz-
iu s-a dovedit ca fiind o adev`rat`
biblie a steroizilor pentru mul]i
produc`tori, care au preluat vechi
formule [i le-au våndut [i comer-
cializat sub numele de prohor-
moni. Aceast` practic` a fost in-
terzis` abia n 2005. Chiar [i a[a
mul]i steroizi nc` apar la unele
companii de pe pia]a neagr`.
Aten]ie mare la acest aspect -
ace[ti steroizi nu au ap`rut pe
pia]` ini]ial din cauza efectelor
secundare prea mari [i totu[i ei
sunt våndu]i [i folosi]i de mul]i
sportivi.
Abuzul de steroizi de c`tre atle-
]ii competitori, dar [i de cei care nu
concureaz`, a f`cut ca majoritatea
companiilor de medicamente s`
ntrerup` produc]ia multor steroizi
populari n anii ‘90. Asta a dus la
apari]ia multor companii pe pia]a
neagr` care vindeau steroizi, ce
oficial nu se mai produceau. Mai
mult decåt atåt, aceste companii
produc steroizii n condi]ii impro-
prii, posibil contaminate cu bacterii
sau metale grele, iar ceea ce este
indicat pe etichet` nu corespunde
con]inutului.
Datorit` gravelor efecte secun-
dare, n anii ‘90 steroizii au fost
b`ga]i n categoria drogurilor; cel
care este prins c` vinde steroizi
merge la nchisoare. Un nou
amendament la legea steroizilor
a fost anexat n 2004, prin ad`u-
garea [i a prohormonilor n cate-
goria drogurilor. Singurul prohor-
mon considerat legal acum este
DHEA, care nu este convertit efi-
cient n testosteron la b`rba]i.
Istoria steroizilor continu` s`
evolueze [i acum. |n ultimii ani,
companiile farmaceutice lucrea-
z` intens la crearea unei noi cla-
se de steroizi numi]i SARM
(Selective Androgen Receptor
Modulator). Avantajele sugerate
sunt c` aduc multe dintre efecte-
le anabolice ale testosteronului [i
ale steroizilor anabolici [i nu pre-
zint` efectele androgenice ale
acestora. Studii preliminare au
prezentat ceva efecte anabolice,
dar departe de efectele produse
de testosteron sau steroizi. R`-
måne de v`zut ce va urma!
Alexandru Bolborici
dup` Ironman
Suplimentarea cu L-Carnitin` poate
m`ri cu pån` la 70% cantitatea de
gr`sime metabolizat` de organism.
Este o substan]` a c`rei principal`
func]ie este de a facilita transportul [i
metabolismul acizilor gra[i n celul`,
unde sunt metaboliza]i [i transforma]i
n energie. |n afara mbun`t`]irii perfor-
man]elor atletice [i a st`rii de s`n`tate
a aparatului cardiovascular, L-Carniti-
na este foarte util` n cazul persoane-
lor supraponderale sau obeze care vor
s` sl`beasc`. Produsul mai con]ine vit-
amina C, care este un puternic antioxi-
dant, [i vitamina B2 care m`re[te efectul
L-Carnitinei, ajutånd la transformarea
proteinelor, gr`similor [i carbohidra]ilor n
energie.
Produsul se prezint` sub form` de cap-
sule gelatinoase, fiecare capsul` con]i-
nånd 700 mg de L-carnitin`, 14 mg de vit-
amina C [i 0,2 mg de vitamina B2.
Un flacon cu 100 capsule cost` 49,00
lei.
Comenzile se fac pe siteul
www.redis.ro sau la telefoanele redac]iei.
L-Carnitin Lipotrop
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

10 plicuri de Isotonic-
R la pre]ul de numai
12,00 lei
Aceast` ofert` cuprinde [i un
recipient de 1 litru care se
poate folosi la prepararea
produsului.
Recipientul are un dop
construit special pentru
sportivi, nefiind nevoie s` fie
scos pentru a se consuma
lichidul din el. Acest recipient
poate fi folosit [i pentru prepa-
rarea pudrelor proteice, putånd
]ine loc de shaker. Oferta stan-
dard cuprinde plicuri cu toate
cele trei arome, dar, la cerere,
pute]i primi toate plicurile cu o
singur` arom`.
Comenzile pentru aceast`
ofert` se pot face la tele-
foanele redac]iei sau pe
www.redis.ro.
Bucure[tenii pot bene-
ficia de ofert` la magazinul
de prezentare Redis, Calea
{erban Vod`, nr. 159.
Ofert`
special`
cu arome de portocale,
l`måie [i tutti frutti
omoplatului [i p`trunde n cavi-
tatea articula]iei osului humerus.
Acesta permite men]inerea capu-
lui osului humeral n cavitatea
glenoid`.
Mu[chii superficiali genereaz`
for]a [i viteza necesar` mi[c`-
rilor, ncepånd cu mu[chiul del-
toid, dens, triunghiular [i larg,
care formeaz` conturul um`rului.
Plecånd din clavicul` [i scapul`,
el se insereaz` pe osul humerus
pentru a ac]iona, mpreun` cu
marele pectoral, n vederea mi[-
c`rii bra]ului nspre partea din
fa]`, mpreun` cu rotundul mare
[i marele dorsal.
Cele mai ntålnite accident`ri
ale um`rului, la culturi[ti, implic`
articula]ia gleno-humeral` [i arti-
cula]ia acromio-clavicular`. Acci-
dent`rile articula]iei gleno-hume-
rale ntotdeauna implic` afectarea
unuia sau mai multor ligamente, a
tendoanelor [i mu[chilor asocia]i
acestora. Accident`rile articula]iei
acromio-claviculare implic` afec-
tarea ligamentelor care nconjoar`
[i stabilizeaz` articula]ia, dar [i a
articula]iei n sine.
Dou` dintre exerci]iile care n
mod frecvent conduc la acci-
dent`ri ale articula]iei acromio-
claviculare sunt mpinsurile din
[ezånd, fie cu bara, gantere sau
la aparat, dar [i flot`rile la b`n-
cu]` pentru triceps. Aceste mi[-
c`ri cauzeaz` microtraume care,
n timp, duc la degradarea ]esu-
tului osos [i la distrugerea articu-
la]iei.
|n numerele viitoare ale revis-
tei, voi continua articolul prin
prezentarea modurilor n care se
produc accident`rile articula]iei
um`rului, cum putem preveni [i
cum trat`m aceste probleme.
Daniel Oprea
campion balcanic
Avånd n vedere c` un procent
foarte mare dintre cei pe care i
cunosc [i care practic` culturis-
mul [i fitnessul au probleme cu
articula]ia um`rului, am conside-
rat oportun s` prezint cititorilor
revistei aspectele de baz` care
ar putea ajuta la prevenirea acci-
dent`rilor, dar [i chestiuni legate
de tratamentul articula]iei [i recu-
perarea posttraumatic`. Fie c`
este vorba despre sportivi cu ex-
perien]` sau despre ncep`tori,
fiecare dintre ace[tia [i supune
corpul, prin antrenamentul cu
greut`]i, unui stres considerabil
n demersul lui de a ob]ine mas`
muscular` [i for]`. Antrenamen-
tul cu greut`]i mari conduce de
multe ori la diferite tipuri de acci-
dent`ri, de la banale ntinderi
musculare la rupturi musculare [i
ale ligamentelor, tendinite [i
hernii. Anumite p`r]i ale corpului
sunt predispuse la accident`ri pe
timpul antrenamentului cu greu-
t`]i. Una dintre cele mai vulnera-
bile este articula]ia um`rului.
Aceasta este cea mai complex`,
dar [i cea mai mobil` articula]ie.
Mobilitatea este asociat` n mod
inerent cu instabilitatea, iar de la
instabilitate pån` accidentare
este doar un pas.
Pentru a n]elege care sunt
motivele pentru care articula]ia
um`rului este supus` riscului de
accidentare, dar [i cum trebuie
prevenite [i tratate acestea, ar
trebui s` cunoa[tem anatomia
articula]iei scapulo-humerale.
Um`rul reprezint` jonc]iunea
trunchiului cu membrele supe-
rioare. Acesta este foarte flexibil,
asigurånd mi[c`rile de mare am-
plitudine ale bra]elor [i le orien-
teaz` n toate direc]iile (aproape
360 grade).
Um`rul este format din trei
oase, astfel:
Humerus este osul lung al
bra]ului, se termin` prin tuberozi-
tatea mare [i tuberozitate mic`;
Scapula este un os plat tri-
unghiular, situat n partea poste-
rioar` a um`rului. Partea supe-
rioar` a scapulei este format` din
acromion;
Clavicula este un os lung, care
leag` scapula de stern.
Fe]ele articulare sunt repre-
zentate de:
– cavitatea glenoid` a scapulei
care are aspect concav, este
acoperit` de cartilaj hialin [i este
m`rit` de c`tre labrul glenoidal;
– capul humeral este de ase-
menea acoperit de cartilaj hialin,
are aspect sferic [i este mai gros
decåt cartilajul glenoid;
Mu[chii [i tendoanele articula-
]iei scapulo-humerale sunt:
Coiful rotatorilor: deasupra
capsulei, un strat muscular n-
conjoar` articula]ia um`rului, de
unde provine [i numele de coiful
rotatorilor. Aceast` structur` asi-
gur` nu numai majoritatea mi[c`-
rilor um`rului, dar [i stabilitatea
sa, prin men]inerea capului hu-
meral fixat n centrul cavit`]ii arti-
culare a scapulei. Este format din
patru mu[chi scur]i: subscapular,
supraspinos, subspinos [i rotun-
dul mic.
Tendonul bicepsului lung.
Extremit`]ile acestui mu[chi for-
meaz` tendoanele coifului rotato-
rilor. Acestea se insereaz` pe
scapul` [i converg spre extremi-
t`]ile superioare ale osului hume-
ral, la nivelul tuberozit`]ii mici [i
tuberozit`]ii mari. |ntre cele dou`
tuberozit`]i se g`se[te culisa bi-
cipital`, la nivelul c`reia p`trunde
tendonul bicepsului lung, care se
fixeaz` pe fa]a superioar` a
glenei (cavitatea articular` a
Accident`rile umerilor
Se recomand` ca aliment energetic s`n`tos, prin con]inutul de nutrien]i de calitate [i în propor]ii optime
pentru necesit`]ile organismului uman, care dau energie [i au un rol benefic. L-Carnitina [i acizii gra[i
Omega 3 contribuie la stimularea arderii gr`similor [i la reglarea nivelului colesterolului seric, iar vitamina
C este un bun antioxidant. Este bogat în proteine [i fibre vegetale, fiind recomandat [i pentru folosirea în
timpul dietelor pentru sl`bit. Nu con]ine
ingrediente de origine animal`, deci
poate fi consumat [i de c`tre cei vege-
tarieni sau de persoanele care ]in post.
Se fac comenzi de minimum 5 buc.
25% reducere pentru minimum 50 bu-
c`]i.
1,70 lei/buc.
Fibrobar cu ceai verde
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Pentru un corp armonios,
avem nevoie de o dezvoltare
echilibrat` a picioarelor. Picioare-
le au cei mai puternici mu[chi din
tot corpul.
Precum bra]ele, [i picioarele
au nevoie de echilibru la mu[chii
antagoni[ti. Cum sunt bicepsul [i
tricepsul la bra], la fel bicep[ii
femurali [i cvadricep[ii sunt la
coaps`. Ce place ochiului nu se
traduce automat c` acel lucru
este echilibrat. De cåte ori a]i re-
marcat c` un anume culturist are
bicep[ii prea mari n compara]ie
cu tricep[ii? V-a displ`cut acest
lucru? Dar dac` avea tricep[ii
mult mai mari decåt bicep[ii? På-
n` acum nu am auzit s` se plån-
g` cineva c` are bicep[ii prea
mari, dar c` are tricep[ii mari n
compara]ie cu bicep[ii, am auzit.
La fel este [i n cazul coapse-
lor. Un cvadriceps foarte dez-
voltat, al`turi de ni[te femurali
mici, arat` mult mai nepl`cut de-
cåt cazul invers. Iar aceast` pro-
blem` o au majoritatea.
Cånd vine vorba de antrena-
mentul picioarelor, primele exer-
ci]ii efectuate de majoritatea sunt
pentru cvadricep[i: genuflexiuni
sau pres`. Pentru cei dota]i fa-
vorabil pentru femurali, acest lu-
cru nu constituie o problem`, dar
pentru marea majoritate dintre
noi, cei f`r` genetic bun, este o
problem`. Unii au ajuns s` fac`
antrenamente separate, pentru
cvadricep[i [i femurali, o abor-
dare de luat n seam` dac` nu ai
ncercat-o pån` acum. Avånd
femurali mai slabi [i cvadricep[i
puternici duce la un dezechilibru
mecanic [i pot ap`rea accident`ri
serioase la nivelul genunchiului.
Iat` un program calitativ pentru
bicep[ii femurali:
|ndrept`ri cu picioarele drepte
– 2 serii a 20 repet`ri de
nc`lzire, 4 x12-15 serii normale
Greut`]ile mari nu au ce c`uta
la acest exerci]iu! Ele sunt calea
sigur` c`tre accident`ri. Trebuie
s` sim]i femuralii [i s` nu ai treab`
cu cåte kilograme ai pe bar`. Chiar
[i pentru culturi[tii masivi, 60 kg la
acest exerci]iu este suficient.
|ncepe stånd, ]inånd bara n
måini, priz` prona]ie. Po]i ndoi
pu]in genunchii, mul]i dintre noi
nu au o elasticitate foarte bun`.
Apleac`-te u[or n fa]`, scoate
fundul nspre spate [i nu ndoi
coloana, spatele s` fie drept,
u[or cambrat. Coboar` greutatea
n timp de 3 secunde [i ridic-o n
1-2 secunde, la pozi]ia ini]ial`. Ia
o gur` de aer [i repet`. Pauza
dintre serii s` fie de 2 minute.
Fand`ri – 3 x12-15
Le po]i face cu o bar` la ceaf`
sau cu gantere n måini. Asigur`-
te c` faci pasul destul de n fa]`
ca s` ob]ii destul` tensiune n
mu[chi, dar nici prea mult pentru
c` ri[ti s`-]i pierzi echilibrul. Co-
bori pån` cånd aproape atingi
podeaua cu genunchiul. Coborå-
rea s` dureze 3 secunde, iar ur-
carea 1-2 secunde. Po]i face fan-
d`rile p`[ind nainte cu fiecare
picior sau pe loc cu un picior,
schimbånd apoi pe cel`lalt. Pa-
uza dintre serii s` fie de 2 minute.
Flexia coapsei la aparat alter-
nativ – 2 x 20
Aici schimb`m pu]in abor-
darea. Vom cre[te intensitatea.
Ridic`m greutatea cu ambele pi-
cioare, dar o coboråm pe dreptul.
Complet`m astfel cele 20 de
repet`ri [i apoi facem la fel pen-
tru stångul. Facem pauz` 2 minu-
te. Urmeaz` cea de-a doua serie.
De data aceasta, ridic`m greu-
tatea cu ambele picioare [i o co-
boråm cu un picior, apoi, la
urm`toarea coboråre, cu cel`lalt.
Folosim acela[i tempo, 1-2 se-
cunde la ridicare, 3 secunde la
coboråre.
Dac` antrenezi femuralii n
aceea[i sesiune cu cvadricep[ii,
e bine s` ncepi cu ei cånd ai
energia maxim`.
Alexandru Bolborici
dup` Ironman
nnddrreepptt``rrii ccuu
ppiicciiooaarreellee ddrreeppttee
Bicep[ii femurali
fffflleexxiiiiaa ccooaappsseeiiii
llaa aappaarraatt
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Psyllium con]ine
de 14 ori mai multe
fibre solubile decât
ov`zul [i, de aceea,
se recomand` la cu-
r`]area colonului; îm-
bun`t`]e[te absorb]ia
vitaminelor [i minera-
lelor, ajut` la reduce-
rea colesterolului, joa-
c` un rol important în
reglarea glicemiei prin
sc`derea vitezei de trecere a
glucozei din tubul digestiv în sânge. Este reco-
mandat [i în cazul diareelor, constipa]iilor sau în
cure de sl`bit.
Informa]ii nutri]ionale pentru un plic de 5 g: fi-
bre dietetice – 4,250 g, carbohidra]i – 0,175 g,
proteine – 0,075 g, gr`simi – 0 g.
Mod de administrare: se recomand` 1-2 plicuri
pe zi, un plic (5 g) se amestec` în aproximativ
250 ml de ap` sau alt lichid potabil [i se bea ime-
diat.
30 plicuri – 15,00 lei
50 plicuri – 19,00 lei
Psyllium
Produsul se recomand` datorit` efectelor benefi-
ce ale acizilor gra[i esen]iali: Omega 3 (acidul gras
Alfa Linolenic) este recomandat pentru aportul de
gr`simi polinesaturate care sunt necesare organis-
mului uman pentru o bun` func]ionare a aparatului
cardiovascular, pentru reglarea nivelului colesterolu-
lui seric, prevenindu-se astfel accidentele cardiovas-
culare; Omega 6 (acidul gras Gamma Linolenic)
cre[te rata metabolic` accelerånd sc`derea n greu-
tate, mbun`t`]e[te calitatea p`rului, a pielii
[i a unghiilor, poate preveni distruge-
rea ficatului datorat` alcoolului;
Omega 9 (acidul Oleic) ajut` la re-
ducerea hipertensiunii arteriale, a
inflama]iilor [i ac]ioneaz` benefic
asupra sistemului cardiovascular.
Administrare: se administreaz`
oral cåte 1-3 capsule, de 2 ori pe zi,
mpreun` cu un pahar cu ap` sau
sucuri naturale.
Produc`tor: Inovo Biologic Inc.
Canada. Distribuitor: Redis Nutri]ie.
OMEGA
COMPLEX
V-am indus inten]ionat n eroa-
re, cu titlul, pentru a v` atrage
aten]ia. |n realitate, nu exist` se-
crete de]inute de profesioni[ti
cånd vine vorba de cre[terea
bra]elor. Dup` ce am discutat
acest subiect cu mai multe sute
de profesioni[ti [i culturi[ti ama-
tori de top, n 23 de ani, pot sus-
]ine cu certitudine acest lucru.
Totu[i, exist` mici tehnici [i idei
pe care le po]i experimenta [i fo-
losi n drumul t`u c`tre bra]e mai
mari.
Fixeaz`-le! De 6 ori Mr.
Olympia, Dorian Yates chiar nu a
avut bicep[i fantastici la nce-
putul carierei lui de profesionist,
dar cånd a ajuns s` fie num`rul
unu n acest sport, cå]iva ani mai
tårziu, bicep[ii lui numai mici nu
erau. Ce a schimbat Umbra (The
Shadow - porecla lui pe atunci) la
antrenamentul bicep[ilor? S-a
axat pe exerci]iile n care bra]ele
erau fixate [i ]inute pe loc, pre-
cum flexiile la aparatul Nautilus,
flexiile concentrate sau la banca
Scott. Flexiile cu bara, exerci]iu
principal de baz` pentru mul]i
dintre culturi[ti, l-a l`sat deo-
parte, de vreme ce a sim]it c`
umerii s`i frontali preluau marea
parte din mi[care. Cånd a reu[it
s`-[i scoat` deltoizii din ecua]ie,
a nceput s` ob]in` progrese la
bicep[i.
Love[te-le de dou` ori pe
s`pt`mån`! Branch Warren nu a
fost nzestrat genetic pentru
bra]e extraordinare, ns` a primit
mai mult decåt suficient pentru
picioare. Ceea ce s-a dovedit ca
fiind o tactic` bun` pentru el a
fost s` lucreze bra]ele de dou`
ori pe s`pt`mån`, dar cu antre-
namente diferite. Un antrena-
ment l f`cea cu gre-
ut`]i mari [i serii nor-
male, iar cel`lalt cu
superserii [i serii
descresc`toare, n
care principalul obie-
ctiv era s` ob]in`
pomparea maxim`.
Greut`]i mici pen-
tru bicep[i mari. Ed
Nunn este unul din-
tre culturi[tii profe-
sioni[ti cu cei mai
buni bicep[i din zilele
noastre, cam 56 cm
la rece. Cu cåt crezi c` face flexii
din stånd? Cu 80 kg, 100 kg? Nici
pe aproape. Ed jur` c` unul din-
tre exerci]iile responsabile pentru
m`rimea bicep[ilor este flexii
„21” f`cute cu bara EZ, cu cåte
un disc de 10 kg pe fiecare cap`t
al barei. Mai exact, face 7 repe-
t`ri de la partea de jos pån` la
mijloc urmate de 7 repet`ri de la
mijlocul cursei la final [i termin`
cu nc` 7 repet`ri complete. Gre-
ut`]ile mari fur` din stimularea
bicep[ilor. Dac` nu ai ncercat
„21-ul” pån` acum, atunci ar fi
cazul s` o faci.
Cablurile. Vince Taylor este
una dintre cele mai subestimate
legende ale acestui sport. Omul
ar`ta pur [i simplu letal atåt n
anii 80, cåt [i n anii 90. Bra]ele
lui, n particular, aveau o combi-
na]ie de mas` muscular`, form`,
rotunjime [i detalii ncåt au deve-
nit un tipar al idealului. Mul]i din-
tre noi am fost ndoctrina]i s`
gåndim c` exerci]iile la cabluri nu
sunt pentru masa muscular`, ci
mai mult pentru form` [i detalii.
Vince [i-a construit bra]ele folo-
sind exclusiv cablurile. Este el o
excep]ie de la regul` sau am fost
noi nv`]a]i s` ignor`m cablurile?
Izolare. |n majoritatea articole-
lor despre antrenarea tricep[ilor,
se pune accent pe exerci]iile de
baz`, compuse, cum ar fi mpin-
sul din culcat cu priz` ngust`
sau flot`rile la paralele. Nu a fost
cazul [i pentru Dorian Yates,
care a sim]it c` pieptul [i umerii
preiau mult din mi[care la aceste
exerci]ii. A[a c` el s-a axat pe
exerci]ii de izolare, n care doar o
articula]ie se mi[c`, cum ar fi ex-
tensiile la cablu, extensiile din
culcat sau cele la aparat. Tricep-
sul lui Dorian nu a excelat, dar a
fost la nivelul dezvolt`rii trunchiu-
lui [i a fost de ajuns.
Nu-]i irosi energia pe bra]e
dotate genetic! Acest ultim sfat
este pentru cei foarte noroco[i,
pu]ini la num`r, care sunt nzes-
tra]i cu bra]e care cresc u[or [i
pentru care sfaturile de mai sus
devin ironice. Dac` bra]ele tale
cresc repede iar alte grupe mai
greu, atunci nu are sens s` le
acorzi prea mult` aten]ie [i e mai
indicat s` te focalizezi pe grupele
care r`spund mai greu. Actualul
Mr. Olympia, Phil Heath, [i an-
treneaz` bra]ele doar cu cåteva
s`pt`måni nainte de concurs,
altfel ar ar`ta ridicol. Chiar [i a[a,
bra]ele lui sunt naintea altor
grupe. Cam acela[i lucru [i pen-
tru Evan Centopani care nu are o
zi special` pentru antrenamentul
bra]elor, cum au majoritatea.
Alexandru Bolborici
dup` Ironman
Secretele profesioni[tilor
pentru bra]e imense
DDoorriiaann
YYaatteess
VViinnccee
TTaayylloorr
EEdd
NNuunnnn
PPhhiill
HHeeaatthh
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

ru[i? Dup` toate problemele din
2011-2012, cu arest [i 9 luni de
deten]ie, opera]ia la triceps, pen-
tru Victor au nceput s` apar` vre-
muri mai bune. A ob]inut cet`]enia
american` (fiind n`scut n Repu-
blica Dominican`) [i a semnat
contract cu o firm` de suplimente
nutritive. De curånd a avut 3 de-
monstra]ii cu seminarii, n 3 zile, la
Kiev, Moscova [i Sankt Peters-
burg. Dup` atåta pauz` [i ghin-
ioane, era timpul pentru fostul loc
2 la Mr. Olympia 2007 s` nceap`
s` fac` ceva bani.
transpira]ia cauzat` de
stres este mai uråt mirositoare de-
cåt cea cauzat` pentru r`cirea
corpului? A[a c` evit` s`lile unde
majoritatea clien]ilor vin s` scape
de stres prin exerci]ii [i caut` pe
cele unde se fac antrenamente
serioase, pentru cre[terea masei
musculare. Mai mult, motiva]ia n
aceste s`li este la alt nivel.
Jay Cutler e n super for-
m`? La 6 luni distan]` de Mr.
Olympia, Jay arat` incredibil de
masiv [i destul de definit. Fanii l-
au putut vedea pe scen` pe 30
martie la concursul organizat de el
pentru amatori, Jay Cutler Desert
Classic. El revine dup` o scurt`
pauz` datorat` unei accident`ri la
biceps. Dup` video mi dau
seama c` a vorbit serios cånd a
zis c` o s` revin` la Mr. Olympia
s`-[i ia titlul napoi. Pare c` va
cå[tiga cel de-al 5-lea titlu Mr.
Olympia la toamn`.
s-au desf`[urat pån`
acum 4 concursuri profesioniste
de la nceputul anului? Iat` rezul-
tatele primilor clasa]i la culturism:
Arnold Classic, 3 martie
1. Dexter Jackson
2. Ben Pakulski
3. Toney Freeman
4. Johnnie Jackson
5. Hidetada Yamagishi
6. Cedric McMillan
Australian Pro, 9 martie
1. Dexter Jackson
2. Toney Freeman
3. Ben Pakulski
4. Ed Nunn
5. Ivan Sadek
6. Michael Kefalianos
FIBO, 13 aprilie
1. Cedric McMillan
2. Johnnie Jackson
3. Ed Nunn
4. Robert Piotrkowicz
5. Ronny Rockel
Arnold Classic Brasil, 27 aprilie
1. Brandon Curry
2. Toney Freeman
3. Johnnie Jackson
4. Ed Nunn
5. Fred Smalls
6. Robert Piotrkowicz
primul campionat na]ional
din acest an o s` fie la Slobozia,
pe 1 [i 2 iunie? Organizatorii au
revenit la vechea formul`, n care
categoriile de juniori [i masters
sunt prezente la acela[i campi-
onat na]ional [i nu separate, n
dou` sau trei concursuri diferite.
A[adar, vor fi dou` zile pline cu
toate diviziile de juniori [i masters:
culturism, fitness, bodyfitness,
bodybuilding classic [i bikini. P`-
rerea mea, [i a multor altora, este
c` aceasta este cea mai bun` for-
mul`.
a murit Joe Wieder? El s-
a stins din via]` recent, la vårsta
de 93 de ani. Pentru cei care nu
sunt familiariza]i cu numele, acest
om mpreun` cu fratele lui, Ben,
decedat n 2008, sunt responsabili
de dezvoltarea culturismului [i fit-
nessului a[a cum l cunoa[tem
azi. |n 1946, ei au fondat IFBB,
Federa]ia Interna]ional`, la care
este afiliat` [i Federa]ia Romån`
de Culturism [i Fitness din 1990,
pe lång` alte 169 de ]`ri, ceea ce
o claseaz` pe locul 7 dintre fed-
era]iile sportive din lume. A scos
numeroase bro[uri despre antre-
namente, ncepånd cu 1950, in-
clusiv sistemul de antrenament
care-i poart` numele.
Tot el a fondat, n 1936, prima
companie din lume de suplimente
nutritive pentru sportivi, Weider
Nutrition. De-a lungul timpului, a
scos diferite reviste, ncepånd cu
1953, printre care Muscle and
Fitness, Flex, Shape, Men's
Fitness etc. Pornit cu 7 dolari,
imperiul s`u media a fost våndut
n 2003, cånd a sim]it c` nu se mai
poate ocupa de el, c`tre American
Media, pentru suma de 350 mili-
oane de dolari. Tot el este cel care
a sesizat poten]ialul lui Arnold [i l-
a invitat s` vin` s` se antreneze n
California, n 1968.
|n 1965, a nfiin]at o competi]ie a
campionilor profesioni[ti pe care a
intitulat-o Mr. Olympia [i care este,
de atunci [i pån` azi, cea mai put-
ernic` competi]ie de culturism din
lume. De-a lungul vie]ii, a primit
numeroase distinc]ii, inclusiv de la
pre[edintele SUA pentru activi-
tatea sa n domeniul sportului.
L-am cunoscut personal n
1997, n timpul unei vizite n
California, [i am r`mas impresion-
at de colec]ia sa de opere de art`,
n special de statuete, [i de capac-
itatea sa de a analiza oportunit`-
]ile prezentate de al]i interlocutori.
Printre lucrurile pe care Joe le-a
prezis despre culturism, dou` mi-
au atras aten]ia:
„Prezic c` antrenamentele cu
greut`]i se vor r`spåndi n toate
col]urile lumii [i ntr-o bun` zi cul-
turismul va fi recunoscut ca regele
tuturor sporturilor [i activit`]ilor fiz-
ice.”
„Prezic c` antrenamentele cu
greut`]i vor deveni liderul antrena-
mentului sistematic [i va fi v`zut
ca una dintre cele mai mari for]e n
slujba medicinii preventive.”
Markus Ruhl revine n
competi]ii? Cu ocazia prezen]ei la
cea mai mare expozi]ie, din
Europa, de suplimente nutritive [i
aparatur` de antrenament, FIBO,
ce are loc anual n Germania,
Markus Ruhl a declarat c` ar pu-
tea reveni n competi]ii n 2013,
dar la categoria masters, la Mas-
ters Mr. Olympia [i Masters pro
Show. Gigantul german, cu bra]e
de 59 cm la o n`l]ime de 1,78 cm,
a cå[tigat n trecut, printre altele,
Noaptea Campionilor de la New
York, n 2002, [i a ie[it pe 3 la
Arnold Classic, n 2003. Cea mai
bun` clasare la Mr. Olympia a fost
locul 5 n 2004. Markus, care a
f`cut o demonstra]ie n 2002 la
Bucure[ti [i n urm` cu 4 ani la
Reghin, este ntr-o form` foarte
bun` n prezent [i ar avea [anse
la un loc pe podium la aceste
competi]ii, dar nu cred c` poate
s`-l bat` pe Dexter Jackson. Iat`-
l n fotografia de mai jos, la FIBO
2013, al`turi de fostul campion na-
]ional de culturism, Daniel
Negoi]`.
a murit Nasser El
Sonbaty? Cå[tig`tor la Arnold
Classic n 1999 [i locul secund la
Mr. Olympia 1997, Nasser a murit
pe 20 martie, la vårsta de 47 de
ani, n urma unui blocaj renal.
Foarte masiv, a fost unul dintre cei
mai cunoscu]i culturi[ti profe-
sioni[ti ai anilor ‘90, fiind foarte
des solicitat pentru demonstra]ii [i
seminarii.
Victor Martinez a zburat la
JJooee
WWeeiiddeerr
MMaarrkkuuss RRuuhhll
[[ii DDaanniieell NNeeggooii]]``
DDeexxtteerr
JJaacckkssoonn
BBrraannddoonn
CCuurrrryy
NNaasssseerr
EEll SSoonnbbaattyy
VViiccttoorr
MMaarrttiinneezz
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Daniel Oprea
campion balcanic
Departe de mine gåndul de a
m` entuziasma f`r` motiv sau de
a m` l`sa impresionat de decla-
ra]ii cu miros electoral, ns` se
pare c`, dup` seceta din culturis-
mul ultimilor ani, acum, poate mai
mult ca niciodat`, exist` premise-
le unor schimb`ri n bine. To]i cei
conecta]i la lumea oficial` a cul-
turismului [i fitnessului au a[tep-
tat cu speran]` momentul schim-
b`rii, moment reprezentat de
Adunarea General` de Alegeri
din luna martie. Cluburile afiliate
[i-au exprimat op]iunile n ceea
ce prive[te alegerea pre[edin-
telui, a vicepre[edintelui [i a
membrilor Biroului Federal n ca-
drul uneia dintre cele mai lini[tite
[i fair-play [edin]e din cåte a avut
Federa]ia pån` acum. Excep]ie
au f`cut acele momente n care
exact acea persoan`, care n ulti-
mii ani a ]inut fråna de mån` tra-
s` oric`rui proiect care viza mo-
dernizarea Federa]iei [i care,
prin atitudinea [i ac]iunile ei, a
condus la dezbinare [i scandal, a
g`sit de cuviin]` acum, n cadrul
unui recital ridicol, desuet [i pate-
tic, s` mai murd`reasc` o dat`
imaginea celor care ar fi trebuit
s`-i fie echip`. Dar ce mai con-
teaz`, de vreme ce Adunarea
General`, organul decizional al
Federa]iei, a ales o echip` nou`
[i sper` ca aceasta s` aduc` un
suflu nou n culturism.
Pre[edintele Federa]iei este
domnul Gabriel Toncean, secon-
dat fiind de Monica Mure[an.
Biroul Federal este compus din 9
membri: Tiberiu Apostol-secretar
general, Viorel Furdi, Chetele[
Dumitru, Madarassi Mihai, Cristi-
an Ursu, Ovidiu Mezdrea, Clau-
diu Streza, Anghel Z`pår]an [i
subsemnatul. La prima evaluare,
echipa are o medie de vårst`
foarte bun` care recomand` pu-
tere de munc` [i spirit novator. |n
mare m`sur`, cei ale[i acoper`
cu succes gama de atribu]ii impu-
se de specificul Federa]iei.
La data de 5 aprilie, ntr-o at-
mosfer` cordial`, a avut loc pri-
ma [edin]` a noului BF. Au fost
stabili]i pre[edin]ii comisiilor Fe-
dera]iei, calendarul competi]ional
[i au fost demarate primele m`-
suri de revigorare financiar` [i
mbun`t`]ire a imaginii [i cre[te-
rea vizibilit`]ii culturismului. Pre-
[edintele a stabilit sarcini clare [i
termene pentru ndeplinirea
acestora pentru fiecare membru
n parte. Am fost pl`cut impre-
sionat s` constat c` preocuparea
principal` a noii conduceri este
aceea de a sprijini sportivii n pre-
g`tire, de a le asigura condi]ii
decente prin cantonamente [i
echipament uniform pentru com-
peti]iile interna]ionale. Arbitrajul
se dore[te a fi un aspect care s`
asigure jurizarea corect` [i im-
par]ial` a sportivilor [i pe viitor. O
alt` preocupare a noii conduceri
este aceea de a reforma cadrul
juridic actual prin elaborarea unor
acte normative noi, armonizate
cu cele ale IFBB precum [i cu
legisla]ia na]ional`.
Cel pu]in pentru acest moment
de nceput am fost pl`cut sur-
prins de coeren]a strategiei man-
ageriale a pre[edintelui, de mo-
dul direct [i f`r` echivoc de a co-
munica [i de faptul c` exist`
disponibilitatea acestuia de a
colabora constructiv cu echipa.
Sper ca pe viitor lucrurile s` se
men]in` n aceea[i not`.
Vicepre[edintele, Monica Mu-
re[an, o sufletist` incurabil`, este
un cå[tig evident pentru Federa-
]ie prin prisma experien]ei, dar [i
prin atitudinea altruist` [i devota-
t` fa]` de sportivi [i nevoile lor.
Fiecare dintre membrii mai vechi
ai BF, al`turi de nou veni]ii n
echip`, sper` s` [i aduc` con-
tribu]ia la mbun`t`]irea situa]iei
actuale. |n ceea ce m` prive[te,
din pozi]ia de pre[edinte al Comi-
siei de disciplin`, vreau s` con-
tinui s` sprijin elaborarea docu-
mentelor relevante ale Federa-
]iei, s` asigur consiliere juridic`
conducerii acesteia [i, nu n ulti-
mul rånd, s` r`mån acela[i mem-
bru impar]ial [i corect al echipei.
|n final, vreau s` v` asigur c`
mi voi face un obicei din a publi-
ca n paginile revistei sinteze ale
[edin]elor BF, voi prezenta reali-
z`rile echipei, dar [i problemele
cu care aceasta se confrunt`.
Culturism&Fitness nr. 2/2013 2120 Culturism&Fitness nr. 2/2013
Noua conducere a Federa]iei Romåne
de Culturism [i Fitness
VVåårrsstt``:: 21 ani
||nn``ll]]iimmee:: 1,56 m
GGrreeuuttaattee: 48 kg n concurs,
52 kg n extrasezon
RRee[[eeddiinn]]``:: Timi[oara
SSttaarree cciivviill``:: nec`s`torit`
MMåånnccaarree pprreeffeerraatt``:: pe[te [i salat`
la regim; fulgi de ov`z cu fructe
uscate, migdale [i iaurt, ciorb`
de v`cu]` n extrasezon
PPaallmmaarreess::
– finalist` la CE de bodyfitness
junioare
– multipl` campioan` na]ional`
de bodyfitness junioare
PPllaannuurrii ddee vviiiittoorr:: rezultate bune
la competi]iile interna]ionale
EExxeemmpplluu ddee eexxeerrccii]]iiii
ppeennttrruu uummeerrii::
– ridic`ri laterale cu gantere,
5 serii a 12-15 repet`ri
– ridic`ri frontale cu gantere,
5 x 12-15
– mpins cu bara de la ceaf`,
5 x 12-15
– urc`ri/coboråri pe frånghie, 3
CCCC OOOO RRRR IIII NNNN AAAA
GGGG EEEE OOOO RRRR GGGG IIII AAAA NNNN AAAA
GGGG RRRRÅÅÅÅDDDD IIII NNNN AAAA RRRR UUUU
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Este cunoscut printre culturi[ti
faptul c` mi[c`rile compuse
sunt mai bune decåt cele de izo-
lare cånd vine vorba de cre[te-
rea masei musculare. Flexiile cu
bara din stånd reprezint` exer-
ci]iul de baz` pentru dezvoltarea
bicepsului. De fapt, este un
exerci]iu de izolare, doar o sin-
gur` articula]ie se mi[c`.
Voi prezenta un exerci]iu
compus pentru biceps, numit
flexii Nilsson, dup` numele celui
care l-a inventat. Este n esen]`
trac]iuni la b`rbie, cu priz` apro-
piat`, n supina]ie, a[a cum f`-
ceam la ora de educa]ie fizic`.
|ns`, printr-o simpl` ajustare,
exerci]iul este transformat ntr-
unul compus, ce pune rezisten]`
direct pe biceps.
Pentru a-l putea efectua ai
nevoie de un cadru. Dac` este
prev`zut cu supor]i ajustabili pe
n`l]ime, fixeaz` o pereche pe
cea mai nalt` pozi]ie, iar alta
cam la 30 cm mai jos. Dac` ai
un cadru fix de trac]iuni, caut`
s` fixezi o bar` sub cea de trac-
]iuni, cam la 30 cm mai jos.
Apuc` bara de sus n priz`
supina]ie, cu palmele dep`rtate
la 10-20 cm, iar antebra]ele s`
apese pe bara de jos. Cheia
exerci]iului este ca antebra]ele
s` r`mån` fixe n aceast`
pozi]ie vertical`.
Cånd faci trac]iuni normale la
b`rbie, antebra]ele sunt libere s`
se mi[te, exerci]iul fiind efectuat
n mare parte de marii dorsali, iar
bicep[ii au rol secundar. Cu flexi-
ile Nilsson, bicep[ii fac majori-
tatea din mi[care, iar dorsalii
joac` rol secundar.
Priza pe bar` s` fie ferm`. Ri-
dic`-te printr-o mi[care circular`.
Datorit` faptului c` antebra]ele
sunt fixate, nu vei putea s` te ridi-
ci perfect pe vertical`, ci ntr-un
arc de cerc. Te ridici cåt po]i de
mult [i tensionezi. Coboar` lent [i
controlat pentru a evita lovirea
barei cu antebra]ele n caz c` vei
cobor rapid. Execut` cåt de mul-
te repet`ri po]i, ntr-o form` con-
trolabil`.
Acest exerci]iu necesit` ceva
for]` pentru efectuare. Trebuie s`
po]i face minimum 10 repet`ri de
trac]iuni normale cu propria greu-
tate nainte s` ncerci acest exer-
ci]iu. Pentru cei mai for]o[i, o
ganter` ]inut` ntre t`lpi sau un
disc adi]ional legat de centur` re-
zolv` problema.
Acest exerci]iu ]i va garanta
unele priviri ciudate n sal`, dar [i
o nou` stimulare a bicepsului.
Alexandru Bolborici
dup` Ironman
Flexii Nilssonun exerci]iu cu greutatea corporal` pentru bicep[i
VVåånndd aappaarraattee ssaall`` ffiittnneessss [[ii ccuullttuu--
rriissmm –– 3399..000000 eeuurroo
VVåånndd aaffaacceerree ffiittnneessss,, ccuullttuurriissmm [[ii
aaeerroobbiicc,, llaa cchheeiiee,, pprreelluuaarree ddee ccoonnttrraacctt nn
BBuuccuurree[[ttii,, zzoonnaa VViittaann –– 5599..000000 eeuurroo
IInnffoorrmmaa]]iiii llaa tteell.. 00772200..004444..886677
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

PPeerriiooaaddaa eelleenniissttiicc``
Caracteristic` perioadei elenis-
tice a sculpturii grece[ti mai este
[i observarea atent` a corpului
bine dezvoltat. Statuile sunt atåt
de veridice ncåt parc` respir` [i
se mi[c`, creånd o puternic` im-
presie de via]`. Mai toate capete-
le au p`rul scurt, tr`s`turi puter-
nice, buze pline, nasul drept [i
fruntea neted`, nalt`. |n locul
expresiei de masc` apare obra-
zul tån`r, optimist, proasp`t, bu-
zele se r`sfrång, n`rile se dilat`.
Adeseori tendoanele [i venele
sunt vizibile pe antebra]e [i pi-
cioare. Modelul genunchilor este
redat cu detalii anatomice.
Cuceririle lui Alexandru cel Ma-
re (sec. IV [i V) au dus la stabi-
lirea unei emula]ii [i a unui echi-
libru artistic ntre Orient [i Grecia.
Influen]a artei grece[ti s-a f`cut
sim]it` pån` pe v`ile Indusului [i
chiar pån` la grani]ele Tibetului,
ceea ce explic` prezen]a ele-
mentelor grece[ti n sculptura ar-
tei asiatice. Sculptura elenistic` a
modernizat subiectele [i a l`rgit
posibilit`]ile de expresie plastic`,
dar a p`strat cuceririle genera]ii-
lor premerg`toare. Corpul uman
apare n mi[c`ri complicate, dina-
mica formelor v`de[te un clocot
neaståmp`rat. (Fig. 1)
Din aceast` perioad` dateaz`
[i grupul Laocoon, sculptat de
Agesandru [i cei doi fii ai s`i,
Polydor [i Athenodor, din Rodos.
Grupul Laocoon, poate cea mai
caracteristic` oper` elenistic`,
prin mi[c`rile foarte vii, prin
expresia intens` a durerii, prin
compozi]ia sa complex` [i fru-
muse]ea nudurilor, a stårnit
entuziasmul arti[tilor din Rena[-
tere. (Fig. 2)
AArrttaa rroommaann``
Dup` cotropirea cet`]ilor gre-
ce[ti [i a statului macedonean,
tradi]ia artei grece[ti a fost prelu-
at` de romani.
Sculptura roman` a produs n
cadrul stilului grec unele opere de
un puternic realism n redarea fig-
urii umane, mpletind fine]ea cu
Sculptura [i corpul uman (4) robuste]ea, dup` cum se poate
vedea n statuia Gladiator (Fig. 3)
[i Pugilist n repaus. (Fig. 4)
|mbinarea alegoriei cu realul,
n consecin]` transformarea sce-
nelor mitologice n scene de gen,
este proprie sculpturii romane. O
asemenea transformare a su-
biectului tradi]ional o aduce
Venus Calypige. (Fig. 5)
Adeseori modurile specifice
ale sculpturii romane se eviden-
]iaz` mai curånd n execu]ie de-
cåt n motiv, care r`måne pre-
ponderent sculpturii grece[ti.
Timp de aproape o jum`tate
de mileniu, Roma a fost nu nu-
mai capitala politic`, dar [i int-
electual` [i artistic` a lumii medi-
teraneene, ceea ce a contribuit
la o expansiune larg` a civiliza-
]iei sale [i dincolo de aceast`
regiune.
Dan N`stase
FFiigg.. 11
GGaall mmuurriinndd
FFiigg.. 22
LLaaooccoooonn
FFiigg.. 33
GGllaaddiiaattoorr
FFiigg.. 44
PPuuggiilliisstt nn rreeppaauuss
FFiigg.. 55
VVeennuuss CCaallyyppiiggee
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

O diet` bogat` n protein` este
esen]ial` n ecua]ia cre[terii
mu[chilor. Piatra de temelie pen-
tru cre[terea sau hipertrofierea
muscular` este cre[terea sinte-
zei proteinei n mu[chi.
Exerci]iile cu greut`]i constru-
iesc mu[chi deoarece stimuleaz`
produc]ia de mai mult` protein`
muscular`, care se face doar prin
alimenta]ie, mai exact prin asigu-
rarea unei cantit`]i adecvate de
aminoacizi. Aminoacizii
sunt formele elemen-
tare ale proteinei, pro-
teina fiind desf`cut` [i
absorbit` de corp sub
form` de aminoacizi.
Aminoacizii se mpart
n dou` categorii: esen-
]iali [i neesen]iali. Cei
esen]iali nu pot fi produ-
[i de corp [i, prin urma-
re, trebuie asigura]i din
alimenta]ie. Aminoacizii
neesen]iali pot fi produ[i
de corp din al]i aminoa-
cizi. Studiile au ar`tat c`
ai nevoie doar de 6-10
grame de aminoacizi
esen]iali dup` un antre-
nament pentru a de-
clan[a sinteza proteinei
n mu[chi.
|n timp ce alimentele
bogate n proteine, pre-
cum laptele, ou`le, car-
nea ro[ie sau alb`, con-
]in aminoacizi, inclusiv
cei esen]iali, culturi[tii
au nevoie de extra pro-
tein` pe care o iau din
concentratele proteice.
Cele mai populare sunt
f`cute din zer.
Zerul este una dintre
cele dou` surse de pro-
tein` din lapte, al`turi
de casein`. Zerul este
foarte bun pentru de-
clan[area sintezei pro-
teinei n mu[chi deoare-
ce este absorbit rapid,
iar studiile au ar`tat c`
administrarea de aminoacizi din
zer dup` antrenament este cea
mai bun` op]iune. Zerul este
bogat n aminoacizi esen]iali, n
special n cei cu catena ramifi-
cat` (BCAA), aproximativ 26%.
BCAA sunt aminoacizii esen]iali
principali implica]i n sinteza pro-
teinei n mu[chi.
|n afara con]inutului bogat n
aminoacizi, zerul dispune de pro-
teine active numite factori bioac-
tivi, care influen]eaz` favorabil
s`n`tatea [i cresc imunitatea.
Unii dintre ace[ti factori influen-
]eaz` [i apetitul, ceea ce face ca
]inerea unei diete s` fie mai
u[oar` [i cu o rat` de ardere a
gr`simii mai rapid`.
Principalul motiv, pentru care
culturi[tii trebuie s` men]in` o
cantitate mare de protein` la die-
t`, este s` p`streze masa mus-
cular`. |ntr-o diet` obi[nuit`, ca-
loriile sunt sever sc`zute [i, pe
m`sur` ce se pierde gr`sime, se
ajunge la un punct cånd corpul
ncepe s` catabolizeze mu[chii
pentru con]inutul lor de aminoa-
cizi. Apoi, ace[ti aminoacizi merg
spre ficat, unde sunt converti]i n
glucoz`. Pentru a evita acest pro-
ces dùn`tor este primordial s`
fie crescut` cantitatea de pro-
tein`. Un alt motiv pentru care
suplimentele sunt folositoare -
asigur` protein` f`r` exces de
calorii, precum alimentele care
con]in carbohidra]i [i gr`simi.
S-a demonstrat n multe studii
c` dietele cu mult` protein` pro-
moveaz` arderea gr`simii. Un
motiv care explic` asta este cre[-
terea sa]iet`]ii, sentimentul de
s`tul, care vine odat` cu luarea
unei cantit`]i crescute de prote-
in`. Astfel, apetitul este mai bine
controlat. Mai mult, un studiu
recent a ar`tat c`, prin adùga-
rea de protein` n diet`, se pro-
duce un alt efect favorabil la
pierderea gr`simii: este crescut`
oxidarea gr`simii n timpul exer-
ci]iilor.
Studiul a analizat 6 b`rba]i [i
11 femei care aveau o greutate
corporal` constant`, timp de do-
u` luni naintea studiului. Subiec]ii
au primit acela[i num`r de calorii
zilnic, dar un grup a primit mai
mult` protein` (sub forma unui
shake cu protein` de lapte, de 3
ori pe zi). Studiul a durat 3 luni. La
nceput au fost testa]i pentru a
determina nivelul optim de inten-
sitate a exerci]iilor care ard cel
mai eficient gr`simea. S-a ajuns
la un procent de 51% din maximul
de oxigen inhalat, care nseamn`
un efort mic spre moderat al exer-
ci]iului aerobic.
Rezultatul primar, dup` cele 3
luni, a fost c` aceia care au prim-
it protein` au prezentat o oxidare
crescut` a gr`simii precum [i o
cre[tere muscular`, f`r` nicio
schimbare n greutatea corporal`
sau activitatea exerci]iilor. Mån-
cånd mai mult` protein` conduce
la depozitarea de mai mult` pro-
tein` n locul celor cu gr`simi.
Gr`simea este eliberat` n sånge
de celulele grase de unde este
ars` n timpul exerci]iilor. De ase-
menea, blocheaz` intrarea gr`si-
mii n celulele grase. Prin simplul
fapt c` avem o mai mare mas`
muscular` sau mu[chi, determi-
n` cre[terea energiei eliberate
cånd st`m degeaba. Acesta este
unul dintre motivele pentru cre[-
terea gr`simii odat` cu naintarea
n vårst`, activitatea fizic` scade,
mu[chii scad, mai pu]in` energie
este ars`, rezultånd o mai mare
cantitate de gr`sime stocat` n
corp.
Mai mult` protein` produce
rate mai mari ale sintezei pro-
teinei din mu[chi. Acesta este un
proces energetic intensiv [i ghi-
ce[te de unde [i ia cea mai mare
parte din combustibil? Din...
gr`simi. A[adar, corpul cre[te ar-
derea gr`simii pentru a promova
reac]iile sintezei proteinei n
mu[chi. Gr`simea este principala
surs` de energie n timp de re-
paus, cånd sinteza proteinei din
mu[chi apare de obicei.
Vrei s` ai mai mul]i mu[chi,
atunci ia mai mult` protein`.
Mu[chii adùga]i vor contribui la
arderea mai eficient` a gr`simii
n timpul exerci]iilor.
Alexandru Bolborici
dup` Ironman
Acest complex de vitamine poate fi administrat pentru
optimizarea func]iilor organismului, men]inerea st`rii de
s`n`tate, revigorarea [i tonifierea organismului,
cre[terea speran]ei de via]`, dezvoltarea unui fizic [i psi-
hic s`n`tos, mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii.
Se administreaz` oral cåte 2 tablete pe zi, mpreun`
cu un pahar de ap` sau sucuri naturale. Dou` tablete
con]in 100% DZR din vitaminele: C, B3, E, B5, B2, B6,
B1, B12, acid folic, Biotin`.
Vitamin Complex 100% DZR
Mai mult` protein`
pentru arderea gr`simii?
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Palatinose, un nou carbohidrat produs de firma Beneo-
Palatinit din Germania, elibereaz` treptat energie sub
form` de glucoz` pe o perioad` mai ndelungat` decåt za-
h`rul. Studiile au demonstrat c` un sportiv de 80 kg are
nevoie de aproximativ 15 g de Palatinose pentru a putea
efectua optim un efort fizic de aproximativ 2 ore.
Produsul se prezint` sub form` de pudr` la plicuri de 15
g (se poate dizolva ntr-un pahar de ap` un plic) la pre]ul de
1,25 lei/buc. Pentru comenzi mai mari de 50 plicuri, se face
o reducere de 25%. Comanda minim` este de 10 plicuri.
efect energetic ndelungat
Prof. Cristian Neagu
|n acest articol voi vorbi despre
anumite aspecte legate de antre-
namentul pentru fete. Este antre-
nametul dur, tip masculin, cu
greut`]i mari o solu]ie [i pentru
modelarea sau remodelarea cor-
pului feminin?
Mul]i bìe]i cu mu[chi cred c`,
dac` s-au f`cut mari, [tiu s` le
antreneze [i pe fete! V`d des n
s`lile unde merg cum le ncarc`
bara [i le for]eaz` pe bietele fete
s` trag` aproape cot la cot cu ei.
Scopul nu e s` creezi varinta ta
feminin`, ci s` antrenezi fata ca
s` fie n forma ei feminin`, cu un
corp tonifiat, dar nu masculin.
Structura osoas` feminin` [i
particularit`]ile hormonale sunt
clar diferite de cele masculine,
deci totul trebuie adaptat. Sunt
unele metode de antrenament
din bagajul culturi[tilor
care sunt utile [i n
antrenamentele fetelor,
dar evident trebuie
adaptate. De exemplu,
superseturile sau preo-
bosirea pot fi folosite cu
succes n antrenamen-
tul fetelor.
S` studiem pu]in
ergofiziologia
feminin`
S` nu uit`m c` pe
primul plan trebuie pu-
s` siguran]a celui an-
trenat [i n special o
aten]ie deosebit` tre-
buie acordat` protej`rii
coloanei vertebrale. Pe
lång` importan]a aces-
teia, ca organ osteo-
neuromotor, particula-
rit`]ile corpului feminin
duc la un risc mai cres-
cut decåt la bìe]i. Fi-
ziologia feminin`, structura ei
osoas`, cu umeri ngu[ti [i [ol-
duri late, duc la o vulnerabilitate
mai crescut` a coloanei verte-
brale. Este un fapt cert n lumea
medical` c` femeile au probleme
cu coloana datorate musculaturii
mult mai reduse ca volum a
spatelui, dar [i a schemei corpo-
rale. Aici antrenorul poate folosi
exerci]ii pentru musculatura spa-
telui pentru a o consolida [i elimi-
na eventualele posibile pro-
bleme, cu condi]ia s` nu for]eze
mai mult decåt este necesar!
Este nevoie de greut`]ile mari
pentru antrenamentul fetelor?
A for]a o femeie s` lucreze cu
greut`]i maximale este o gre[ea-
l` n general, nu n cazul sportu-
lui de performan]` care are cu
totul alte premise. Dac` se do-
re[te o cre[tere n greutate [i n
mas` muscular`, poate fi o solu-
]ie de moment, dar solictarea ar-
ticular` poate afecta tendoanele
pe termen lung. Aten]ie mare la
execu]ie [i mai ales la dozarea
greut`]ilor [i la ASISTEN}~ la
execu]ie! Metoda piramidal` sau
abordarea n stil powerlifting cu
repet`ri supramaximale nu sunt
metode de utilizat n programul
de antrenament al fetei practi-
cante de fitness de ntre]inere.
Ce factori mai influen]eaz`
antrenamentul fetelor?
|n afara exerci]iilor cu greut`]i,
antrenamentul fetelor poate fi
completat cu exerci]ii aerobe sau
mixte cu solicitare progresiv` a
articula]iilor, ca notul, pilates sau
clasicele bicicleta, alergare pe
band` etc.
Un alt factor esen]ial de care
trebuie s` ]inem cont n planifi-
carea antrenamentului este vårs-
ta. Nu po]i risca s` abordezi an-
trenamentul unei doamne de 45-
50 de ani, f`r` istoric sportiv, cu
greut`]i mari! Pe lång` articula]ii-
le fragile, ne putem lovi de pro-
bleme osoase (osteopenie sau
osteoporoz`) [i putem provoca
accident`ri mici sau serioase.
Dozat corect, efortul anaerob va
stimula nt`rirea oaselor prin m-
bun`t`]irea metabolismului mus-
cular, ns` trebuie foarte atent
abordat acest aspect cånd exist`
riscul fisur`rii unei vertebre pe
fondul suprasolicit`rii.
Desigur, din punct de vedere
muscular, cu cåt stimulentul este
mai puternic [i rezultatele vor fi
pe masur`, din acest motiv bìe]ii
au tendin]a de a le for]a pe fete
s` ncarce greut`]ile pe bar` ca
ei, accelerånd astfel procesul. |n-
s` uneori, din dorin]a de a tuna
ma[ina cu un motor puternic, i
stric`m cutia de viteze. Dac` la
ma[in` se nlocuie[te piesa de-
fect`, la o fat`, o accidentare la
coloan` nseamn` pe lång`
PALATINOSEPALATINOSE
traum` fizic` [i una mental`,
care cu siguran]` o va ndep`rta
de fitness.
Dac` pentru un bìat a ]ipa la
el cånd mpinge bara e o metod`
de stimulare, la o fat` s-ar putea
s` ob]inem efectul contrar [i s` o
timor`m. S` nu uit`m c` noi b`r-
ba]ii avem testosteron, iar fetele
progesteron, deci abordarea va
trebui f`cut` n consecin]`!
}inånd cont de aceste particu-
larit`]i, putem antrena cu succes
fetele la sal`, altfel ele vor alege
s` stea timide [i s` nu ntrebe
niciodat` nimic [i nici s` nu ape-
leze la serviciile unui antrenor
personal. Evident c` aici nu inclu-
dem sportivele de performan]`,
care au un grad nalt de preg`tire
fizic` [i sunt testate medical, stu-
diate antropometric etc.
Probleme cu energia
la antrenament?
Multe dintre fete se plång de
lipsa energiei dup` o zi de munc`
[i uneori chiar ajung n pragul li-
potimiei n timpul efortului la sal`.
Asta pentru c` uneori, datorit`
programului de munc`, nu se ali-
menteaz` corect. Ce e de f`cut
atunci cånd ai avut o zi plin` la
munc` [i nu ai apucat s` m`-
nånci cu 2 ore nainte de efort,
dar totu[i nu vrei s` renun]i la
sal`?
Teoretic, cel mai bine ar fi s`
m`nånci [i peste 2 ore s` mergi
s` faci antrenamentul. Dac` asta
nu e posibil, ]i dizolvi un plic sau
dou` de Fibro Drink Instant ntr-o
sticl` cu ap` plat`. Un plic con-
]ine carbohidra]i din fructoz` care
previne hipoglicemia, fibre pentru
tranzitul intestinal [i proteine date
de fructoz` (13,5 g/plic), inulin`
(5 g/plic), L-Carnitin tartrat (1,5
g/plic). Avånd un con]inut sc`zut
de calorii din fructoz`, suplimen-
tul v` va da energia s` face]i fa]`
efortului, va asigura [i fibrele ne-
cesare tranzitului intestinal, pre-
cum [i aminoacidul lipotropic L-
carnitin` care contribuie la dimi-
nuarea ]esutului adipos.
Ave]i o problem`?
Antrenorul g`se[te solu]ia!
Antrenorul tù ]i va da solu]ii
la orice problem` legat` de efort,
dac` discu]i cu el. A[ vrea s` v`d
c` fetele vor apela cu mai mult`
ncredere la antrenorul din sala
de fitness citind acest articol,
pentru c` a[a cum ma[ina, cånd
trebuie f`cut` revizia, o duc la
mecanic, tot a[a [i antrenorul
este unealta de care fetele au
nevoie atunci cånd vor s`-[i mo-
deleze sau remodelze corpul,
cånd vor s` sl`beasc` sau s`
cå[tige n mas` muscular`. Ni-
meni nu s-a n`scut nv`]at, dar
dac` voi nu aborda]i antrenorul
cu ce nel`muriri ave]i, el se va
ocupa de alte persoane care l
solicit`!
|n ajutorul fetelor, pentru c`
trìm n era Internetului, am des-
chis o rubric` nou` pe siteul de
consultan]`. O pute]i accesa di-
rect de pe acest link:
http://www.topculturism.ro/dr.redi
s/forumdisplay.php?f=34
Acolo mi pute]i adresa ntre-
b`ri direct pe teme de fiziologie,
antrenament, alimenta]ie [i supli-
mente. V` a[tept cu drag!
Doamnelor, v` rog s`
mb`tråni]i frumoase!
La final, a[ dori s` remarc
cre[terea num`rului de doamne
trecute de 50 de ani care au
nceput s` apar` n s`lile de fit-
ness! M` bucur foarte mult c`
ncet, ncet [i la noi educa]ia stil
Jane Fonda ncepe s`-[i fac`
efectul [i romåncele vor s`
opreasc` procesul de mb`tråni-
re cu ajutorul exerci]iilor cu greu-
t`]i! Indiferent c` trag de fiare, fac
pilates, yoga sau not, aceste
doamne aleg s` combat` cu suc-
ces, prin efortul fizic, procesele
de degradare fizic` [i opteaz` s`
mb`tråneasc` frumoase [i s`-
n`toase! Adoptånd un stil de via-
]` activ, o alimenta]ie s`n`toas`
[i eventual suplimentele de care
corpul are nevoie, timpul nu va
mai fi inamicul dumneavoastr`!
Cåt de tare trebuie s` se antreneze
fetele pentru a-[i modela corpul?
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Num`r record de sportivi
nscri[i la cele 38 de categorii
pe fiecare bra]: 372. Num`rul
de nscri[i la bra]ul stång a
fost 296, iar la bra]ul drept,
407. Num`rul total de meciuri,
n cele dou` zile, a fost apro-
ximativ 1.500. La bra]ul stång,
Andrei Chipreanov este cel
mai bun, iar la bra]ul drept,
Olimpiu F`t. Conform rezul-
tatelor nregistrate la ambele
bra]e, campionul absolut al
Romåniei este Olimpiu F`t.
Rezultate complete, peste
2.500 de poze precum [i
video integral de la cel mai
important concurs intern al
anului g`si]i pe siteul nostru,
www.bratdefier.ro
STÂNGA
junioare 55 kg
1. Miruna Novitchi – Bìcoi
(PH)
juniori 55 kg
1. Claudiu Diaconescu –
T`lmaciu (SB)
2. Darius Iakabo[ – T`lmaciu
(SB)
3. Lauren]iu Gheorghe – Pite[ti
juniori 60 kg
1. Florin Ichim – C-]a
2. Deniz Ibram – C-]a
3. Ioan Ani]ulesei – R`dù]i
juniori 65 kg
1. Gheorghe Lucu]a – Oradea
2. Vasile Ghe]es – Brodina (SV)
3. C`t`lin Aprodu – Tia Mare (OT)
juniori 70 kg
1. Andrei Nagoda – Pitaru (DB)
2. Ionu] Domni]ei – R`dù]i
3. Adrian Mure[an – Cetatele
(MM)
juniori 75 kg
1. Andrei Jurc` – Timi[oara
2. Petru Lucan – Ulma (SV)
3. Cristian Neda – Caracal (OT)
juniori 80 kg
1. Emanuel Nicolaescu –
R`dù]i (SV)
2. Alin Hasiuc – C-]a
3. Teodor Dumitru – Caracal
juniori +80 kg
1. Daniel Petcan – Caracal
2. Marian Nicolae – B
3. Paul Pitian – Capu Cåmpului
(SV)
tinere 55 kg
1. Klara Chereche[ – Ludu[ (MS)
tineri 55 kg
1. Bogdan Purnavel – C-]a
tineri 60 kg
1. Vasile Slusarec – Ulma (SV)
2. Casian Mare[ – Miercurea
Ciuc (HR)
3. Ioan Ani]ulesei – R`dù]i
tineri 65 kg
1. Dorin Burciu – Satu Mare
(SV)
2. Bogdan Ionu]a[ – {i[e[ti
(MM)
3. Ciprian Giosu – Huedin (CJ)
tineri 70 kg
1. M`d`lin Sabù – Ludu[ (MS)
3. R`zvan Ionu]a[ – {i[e[ti
(MM)
tineri 75 kg
1. Marius Jurovschi – Satu Mare
(SV)
2. Radu Bojica – Brastavatu
(OT)
3. Alexandru Rus – Bra[ov
tineri 80 kg
1. Istvan Dobray – Ludu[ (MS)
2. R`zvan Paliu – B
3. Emanuel Nicolèscu - R`dù]i
(SV)
tineri 85 kg
1. Cristian Piticar – Frasin (SV)
2. Andrei Stamate – B
SkandenberglSkandenberglSkandenberglSkandenberg
Campionatul Na]ional
2013
aarrbbiittrrii [[ii ooffiicciiaallii
3. Daniel Barbu – Opta[i (OT)
tineri 90 kg
1. Dumitru Podac – Negre[ti-
Oa[ (SM)
2. Alin Sandu – Lehliu Gar` (CL)
3. Constantin Mihai – B
tineri +90 kg
1. Alexandru Epuran – Drobeta-
Turnu Severin (MH)
2. Adrian Moldovan – Topli]a
(HR)
3. M`d`lin Chirbea –– Mizil (PH)
senioare 65 kg
1. Alina Coc`neanu – B
2. Katalin Laz`r – Br`du] (CV)
3. Ana-Maria Oana – Bra[ov
senioare +65 kg
1. Ana Maria Cr`ciun – Lip`ne[ti
(PH)
veterani 80 kg
1. C-tin Deliu – Alexeni (IL)
2. Eugen Marica – Bra[ov
veterani 95 kg
1. Daniel P`tra[cu – Mizil (PH)
2. Augustin Man]og – |nsur`]ei
(GJ)
3. Gigel Neagu – B
veterani +95 kg
1. Ion Grosu – C-]a
2. Cornel Novitchi – Breaza (PH)
3. Drago[ Mecu – B
seniori 55 kg
1. Paul Barbelian – B
2. George Grigoriu – B
3. Alpar Borbath – Baraolt (CV)
seniori 60 kg
1. Ruslan B`laiu[ – B
2. C`t`lin Bizbac – B
3. Ionu] Marin – B
seniori 65 kg
1. Iulian G`man – Piatra Neam]
2. Cosmin Dumitrescu – B
3. Florin Rizea – Pite[ti (AG)
seniori 70 kg
1. Daniel Chivu – Pite[ti (AG)
2. Silviu Han – Arad (AR)
3. Alexandru Dr`gan - Cåmpina
(PH)
seniori 75 kg
1. Marius Jurovschi – Satu Mare
(SV)
2. Viorel Dobrin – Poiana Lacului
(AG)
3. George Diaconescu – B
seniori 80 kg
1. Daniel Andronache – B
2. Lucian Tache – Fundeni (PH)
3. Raul Roman – Rapold (HD)
seniori 85 kg
1. Andrei Chipreanov – R`dù]i
2. Marian Rotaru – B
3. Ciprian V`lean – Baia-Bor[a
(MM)
seniori 90 kg
1. {tefan T`ma[ – {i[e[ti (MM)
2. Mihai Roba – Timi[oara
3. Bogdan Stoica – Cåmpina
(PH)
seniori 100 kg
1. Vasile Manole – B
2. Mihai Brezoi – Strehaia (MH)
3. Florentin P`s`roiu – B
seniori 110 kg
1. Olimpiu F`t – {i[e[ti (MM)
2. Ovidiu Iacob – Piatra Neam]
3. Ciprian Tapaszto – Ludu[
(MS)
seniori +110 kg
1. D`nu] Borbil – Ludu[ (MS)
2. Ioan Pu[ca[u – F`g`ra[ (BV)
3. Mircea Bic` – B
OPEN – Andrei Chipreanov
DREAPTA
junioare 55 kg
1. Miruna Novitchi – Bìcoi (PH)
junioare +55 kg
1. Simona Prjol – B
2. Talida Miturca – Fåntånele (PH)
juniori 55 kg
1. Bogdan Purnavel – C-]a
2. Darius Iakabo[ – T`lmaciu (SB)
3. Claudiu Diaconescu –
T`lmaciu (SB)
juniori 60 kg
1. Florin Ichim – C-]a
2. Deniz Ibram – C-]a
3. Ioan Ani]ulesei – R`dù]i (SV)
juniori 65 kg
1. Gheorghe Lucu]a – Oradea
(BH)
2. C`t`lin Aprodu – Tia Mare
(OT)
3. Raul Maniu]iu – Sibiu (SB)
juniori 70 kg
2. Ionu] Domni]ei – R`dù]i (SV)
3. Adrian Mure[an – Cetatele
(MM)
juniori 75 kg
1. Andrei Jurc` – Timi[oara
2. Alexandru Nae – Mizil (PH)
3. Niki Cenu[` – B
juniori 80 kg
1. Alin Hasiuc – C-]a
2. Emanuel Nicolaescu –
R`dù]i (SV)
3. Teodor Dumitru – Caracal
(OT)
juniori +80 kg
1. Paul Pitian – Capu Cåmpului
(SV)
2. Daniel Petcan – Caracal (OT)
3. Marian Nicolae – B
tinere 55 kg
1. Klara Chereche[ – Ludu[ (MS)
tinere +55 kg
ffiinnaall`` ooppeenn ssttåånnggaa:: AAnnddrreeii CChhiipprreeaannoovv vvss OOlliimmppiiuu FF``tt
O
P
C
U
LT
U
R
IS
M
.R
O

Revista Culturism & Fitness nr. 223 (2/2013)

Revista Culturism & Fitness nr. 223 (2/2013)

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Was ist angesagt? (20)

Andere mochten auch

Andere mochten auch (9)

Ähnlich wie Revista Culturism & Fitness nr. 223 (2/2013)

Ähnlich wie Revista Culturism & Fitness nr. 223 (2/2013) (11)

Revista Culturism & Fitness nr. 223 (2/2013)