SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 4
Software pentru sisteme informationale - Curs 2                                                 Pag. 1/4


                          SOFTWARE PENTRU SISTEMELE INFORMATIONALE



        1. Introducere
        În ultimul sfert de veac s-a acordat o atentie sporitã progreselor tehnologice realizate în
hardware (componentele constructive ale calculatorului). Dar fãrã existenta programeler de calculator,
adicã a software-ului, toate aceste progrese nu ar fi fost palpabile, ar fi constituit doar o naturã moartã.
Argumentãm ce le spuse prin enumerarea câtorva functii pe care software-ul le îndeplineste într-un
sistem de calcul modern:
        - gestioneazã resursele hardware;
        - dezvoltã instrumente care sã poatã fi folosite de utilizatorul uman pentru a beneficia de
resursele hardware;
        - este un intermediar între informatia memoratã în calculator si organizatiile (oamenii) care
produc si folosesc aceastã informatie.
        Un program de calculator este format dintr-o secventã de instructiuni executabile, memorate în
memoria calculatorului împreunã cu datele pe care le prelucreazã. Dupã ce se terminã executia unui
program, resursele calculatorului devin disponibile pentru încãrcarea si executia altui program Procesul
de concepere, scriere, codificare a programelor se numeste programare, iar specialistii care realizeazã
acest lucru se numesc programatori.


        2. Tipurile principale de produse software
        Enumerãm principalele tipuri de produse software, fiecare cu trãsãturi distincte:
• software de sistem
• software de aplicatii
• software end-user (soft pentru publicul larg)


                   SOFT END-USER
                           SOFT DE APLICATIE
                                  SOFT DE SISTEM
                                                  HARDWARE
Software pentru sisteme informationale - Curs 2                                               Pag. 2/4
        2.1. Softul de sistem are ca sarcinã gestiunea resurselor hardware ale calculatorului si anume:
timpul de prelucrare, memoria internã si externã , dispozitivele periferice, legãturile de comunicatie. El
cuprinde urmãtoarele categorii de programe:
• Sistemul de operare
• Programele translatoare
• Programele utilitare
• Programele de comunicatii
        2.1.1. Sistemul de operare al unui calculator cuprinde un set de programe care oferã
utilizatorilor posibilitatea de a folosi (împreunã sau separat) eficient resursele sistemului de calcul.
Functiile pe care le executã vizeazã: planificarea lucrãrilor, alocarea resurselor hardware, monitorizarea
evenimentelor care apar în timpul executiei programelor, asigurarea interactiunii cu utilizatorul.
Primele douã generatii de calculatoare nu au avut sisteme de operare. Toate functiile erau îndeplinite de
operatorii umani. Începând cu G III de calculatoare au apãrut sistemele de operare, care au rezolvat la
început sarcina cea mai importantã privind automatizarea planificãrii-lucrãrilor.
        Sistemul de operare, în ansamblul sãu, se gãseste memorat pe hard disc (memoria externã). La
pornirea calculatorului, se initiazã un program special (boot), care verificã configuratia calculatorului,
testeazã componentele, le initializeazã si apoi încarcã în memoria internã supervizorul. Din acest
moment calculatorul este operational.
        Din punct de vedere al folosirii resurselor calculatorului, sistemele de operare lucreazã în regim
monouser (monoutilizator = un singur utilizator foloseste sistemul de calcul la un moment dat) si
multiuser (multiutilizator =la un moment dat au acces la sistem mai multi utilizatori). Din punct de
vedere al gestionãrii memoriei interne si al accesului la unitatea centralã sistemul de operare cuprinde
urmãtoarele metode de prelucrare a executiei programelor :
• multiprogramarea (în memoria internã existã la un moment dat mai multe programe, care se
   executã concurent )
• folosirea memoriei virtuale (se bazeazã pe faptul cã la un moment dat, din programul aflat în
   memoria internã se executã numai câteva instructiuni; deci programul se împarte în pagini, la un
   moment dat se aflã în memoria internã doar pagina curentã a fiecãrui program, iar celelalte pagini se
   aflã pe hard disk, într-o zonã specialã; când executia paginii curente se terminã sau se face trimitere
   la o instructiune dintr-o altã paginã, atunci pagina referitã se va încãrca în memoria internã, iar cea
   curentã este trecutã pe disc). Este un mare avantaj pentru cã în memoria internã se pot încãrca un
   numãr mare de programe, din fiecare aflându-se la un moment dat doar câte o paginã.
Software pentru sisteme informationale - Curs 2                                                 Pag. 3/4
• multiprelucrarea (aceasta poate sã însemne: - un calculator cu mai multe CPU coordonate de un
   program central ; - un calculator cu un singur CPU care are mai multe canale ).
        Fiecare microcalculator posedã propriul sãu sistem de operare, care nu va functiona pe un
calculator care este diferit construit (are alt tip de microprocesor). În tabelul urmãtor prezentãm câteva
dintre sistemele de operare uzuale pe microcalculatoare:
 Sistemul de operare                                         Caracteristici
 OS/2                       Destinat familiei de calculatoare IBM Personal System/2
 UNIX                       Dezvoltat pentru statii de lucru si microcalculatoare performante; permite
                            interfatã graficã utilizator
 MultiFinder                Se foloseste pe calculatoarele Macintosh; permite interfatã graficã utilizator
 PC-DOS                     Se foloseste pe calculatoarele IBM PC; are interfatã text cu utilizatorul
 MS-DOS                     Sistem de operare pe calculatoare compatibile IBM-PC (care nu sunt produse
                            de IBM); are aceleasi caracteristici cu PC-DOS
 WINDOWS                    Lansat de Microsoft pentru calculatoarele IBM PC si compatibile; posedã
                            interfatã graficã utilizator (GUI); se utilizeazã versiunile 3.1, 3.11, W95,
                            W98, WNT, W2000, Wmilenium.

        Utilizatorii pot comunica cu sistemul de operare al calculatorului folosind interfata text sau
interfata grafica. In interfata text utilizatorul introduce de la tastatura o comanda specifica pentru a
executa o anumita operatie. Aceasta comanda este preluata de un program special al sistemului de
operare, numit interpretor de comenzi, care o analizeaza si:
        - daca comanda este corecta, o executa
        - daca comanda este incorecta, emite un mesaj de eroare.
Pentru a folosi eficient interfata text utilizatorul, trebuie sa cunoasca limbajul de comenzi si sa aiba
indemanare in folosirea tastaturii.
          Interfata grafica cu utilizatorul (GUI = Graphical user interface) a devenit o componenta
dominanta a sistemelor de operare ale microcalculatoarelor. GUI foloseste in locul comenzilor: ferestre,
pictograme (iconuri), meniuri si dispozitive de punctare (mouse). Ecranul monitorului TV este
considerat masa de lucru - birou (desktop). Pe birou se gasesc mai multe foi de hartie, reprezentate pe
ecran sub forma de ferestre, care se pot muta, redimensiona sau sterge. Utilizatorul da comenzile
folosind pictogramele si meniurile, pe care le acceseaza fie cu mouse-ul, fie cu tastatura. Prin utilizarea
acestor instrumente introducerea comenzilor este mai simplu de invatat, mai rapida (cere mai putine
operatii) si nu produce atatea greseli ca interfata text. Din aceste motive, utilizatorii incepatori prefera
interfetele grafice celor text.
Software pentru sisteme informationale - Curs 2                                                       Pag. 4/4
         2.1.2.. Programele translatoare sunt componente ale softului de sistem care efectueazã
traducerea în limbaj masinã a programelor scrise în limbaje de programare. Conceptual vorbind, exista
trei tipuri de programe translatoare:
 • asambloarele, care realizeaza traducerea din limbaje de asamblare in limbaj masina;
 • compilatoarele, care realizeaza traducerea din limbaje de programare de nivel inalt in limbaj
     masina;
 • interpretoarele, care realizeaza traducerea si executia programului, instructiune cu instructiune.
          2.1.3. Programele utilitare sunt componente ale softului de sistem care realizeaza gestiunea
datelor (crearea si intretinerea fisierelor) si operatiile de rutina cu acestea (sortare, afisare, listare).
         2.1.4. Programele de comunicatii realizează comunicatiile atat intre unitatea centrala si
perifericele sistemului de calcul cat si intre calculatorul respectiv si alte calculatoare sau alti utilizatori
aflati la distanta. Sarcina acestor programe este asigurarea transferului de date intre unitatea centrala a
calculatorului si mediul extern acestuia.


         2.2. Softul de aplicatii cuprinde programe scrise pentru a realiza o anumita sarcina bine
definita (calcul de salarii, gestiunea personalului, gestiune contabila, gestiunea marfurilor, calculul
traiectoriilor navelor interplanetare, controlul reactiilor nucleare intr-o centrala atomo-electrica,
comertul prin Internet s.a.).       Aceste programe de aplicatii sunt destinate folosirii propriu-zise a
calculatorului. Ele sunt scrise folosind limbajele de programare, care au evoluat de la limbaje de
asamblare (specifice fiecarei masini), la limbajele de programare de nivel inalt (FORTRAN, COBOL,
BASIC, PASCAL, ADA, C, C++, JAVA) si apoi limbaje de generatia a IV-a (4 GL).


         2.3. Softul end-user (pentru publicul larg) este specific microcalculatoarelor si este destinat
automatizarii unor activitati uzuale si unei game mult mai largi de utilizatori. Includem aici:
     •   editoarele de texte (Microsoft Word)
     •   prelucrari de tabele (LOTUS 1-2-3, Microsoft Excel)
     •   programe de gestiune a datelor (dBase, Paradox, FoxPro)
     •   programe stiintifice (statistice - StatPack, proiectare - AutoCAD, desktop publishing - Ventura,
         Corel Draw)

Weitere ähnliche Inhalte

Was ist angesagt?

Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatoruluiPrezentarea calculatorului
Prezentarea calculatoruluiSima Sorin
 
Componente calculator
Componente calculatorComponente calculator
Componente calculatorLaura Vicol
 
3 1 Sisteme De Calcul
3 1 Sisteme De Calcul3 1 Sisteme De Calcul
3 1 Sisteme De CalculVasile Filat
 
Prezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiPrezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiNicky Nic
 
arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu_44509
arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu_44509arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu_44509
arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu_44509Robin Cruise Jr.
 
Structura calculatorului cl.5-a
Structura calculatorului cl.5-aStructura calculatorului cl.5-a
Structura calculatorului cl.5-aStefi Kovacs
 

Was ist angesagt? (9)

Teoria modul 1
Teoria modul 1Teoria modul 1
Teoria modul 1
 
Prezentarea calculatorului
Prezentarea calculatoruluiPrezentarea calculatorului
Prezentarea calculatorului
 
Componente calculator
Componente calculatorComponente calculator
Componente calculator
 
Calculatoru 000
Calculatoru 000Calculatoru 000
Calculatoru 000
 
3 1 Sisteme De Calcul
3 1 Sisteme De Calcul3 1 Sisteme De Calcul
3 1 Sisteme De Calcul
 
Prezentarea Calculatorului
Prezentarea CalculatoruluiPrezentarea Calculatorului
Prezentarea Calculatorului
 
arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu_44509
arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu_44509arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu_44509
arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu_44509
 
Curs1
Curs1Curs1
Curs1
 
Structura calculatorului cl.5-a
Structura calculatorului cl.5-aStructura calculatorului cl.5-a
Structura calculatorului cl.5-a
 

Andere mochten auch

Andere mochten auch (9)

Creative TI & DESIGN
Creative TI & DESIGNCreative TI & DESIGN
Creative TI & DESIGN
 
Project mobility net_beans
Project mobility net_beansProject mobility net_beans
Project mobility net_beans
 
rethymno
rethymnorethymno
rethymno
 
Avalaciação educacional: Um tema recorrente na Educação Brasileira
Avalaciação educacional: Um tema recorrente na Educação BrasileiraAvalaciação educacional: Um tema recorrente na Educação Brasileira
Avalaciação educacional: Um tema recorrente na Educação Brasileira
 
Trabalhando na Plataforma EVA
Trabalhando na Plataforma EVATrabalhando na Plataforma EVA
Trabalhando na Plataforma EVA
 
GLOBALIZAÇÃO E IN-FORMAÇÃO
GLOBALIZAÇÃO E IN-FORMAÇÃOGLOBALIZAÇÃO E IN-FORMAÇÃO
GLOBALIZAÇÃO E IN-FORMAÇÃO
 
Formação de Professores - EVA 2015
Formação de Professores - EVA 2015Formação de Professores - EVA 2015
Formação de Professores - EVA 2015
 
[PROFOCO] Slideshare
[PROFOCO] Slideshare[PROFOCO] Slideshare
[PROFOCO] Slideshare
 
gluma
 gluma gluma
gluma
 

Ähnlich wie Curs2

Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Stefi Kovacs
 
Modulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlModulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlELENA NITA
 
Initiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_totalInitiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_totalshokima
 
Informatica aplicata
Informatica aplicataInformatica aplicata
Informatica aplicataElena Negotei
 
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUIProiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUIDaria561699
 
'Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc'
'Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc''Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc'
'Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc'Otilia-Loredana Tudor
 
Referat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdf
Referat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdfReferat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdf
Referat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdfCreangaMadalina1
 
Interactiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptx
Interactiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptxInteractiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptx
Interactiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptxrefewe9176
 
Modulul 1 it
Modulul 1   itModulul 1   it
Modulul 1 it08alesa
 
Cu codul în "nori"
Cu codul în "nori"Cu codul în "nori"
Cu codul în "nori"Sabin Buraga
 
Simatic step 7 v5 prog
Simatic step 7 v5 progSimatic step 7 v5 prog
Simatic step 7 v5 progMARIUS scutaru
 
Lupu Vitaliy Bachelor thesis Presentation
Lupu Vitaliy Bachelor thesis PresentationLupu Vitaliy Bachelor thesis Presentation
Lupu Vitaliy Bachelor thesis Presentationlogan123
 
An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu...
An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu...An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu...
An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu...Robin Cruise Jr.
 

Ähnlich wie Curs2 (20)

Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5Sisteme operare-cl5
Sisteme operare-cl5
 
Modulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdlModulul 1 ecdl
Modulul 1 ecdl
 
Initiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_totalInitiere operare validare_introducere_date_total
Initiere operare validare_introducere_date_total
 
Informatica aplicata
Informatica aplicataInformatica aplicata
Informatica aplicata
 
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUIProiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
Proiect la Info/ COMPONENTELE CALCULATORULUI
 
Cap.1
Cap.1Cap.1
Cap.1
 
'Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc'
'Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc''Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc'
'Documents.tips curs baze-de-date-5642553eddb8c.doc'
 
Referat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdf
Referat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdfReferat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdf
Referat_Java_Creanga_An_II_INFO.pdf
 
Interactiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptx
Interactiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptxInteractiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptx
Interactiunea cu Utilizatorul în Python, Java.pptx
 
Modulul 1 it
Modulul 1   itModulul 1   it
Modulul 1 it
 
Curs java
Curs javaCurs java
Curs java
 
Cu codul în "nori"
Cu codul în "nori"Cu codul în "nori"
Cu codul în "nori"
 
Microkernels
MicrokernelsMicrokernels
Microkernels
 
Unit inv a 9 a tic
Unit inv a 9 a ticUnit inv a 9 a tic
Unit inv a 9 a tic
 
Simatic step 7 v5 prog
Simatic step 7 v5 progSimatic step 7 v5 prog
Simatic step 7 v5 prog
 
Simatic step 7 v5
Simatic step 7 v5Simatic step 7 v5
Simatic step 7 v5
 
Dispozitive periferice de_intrare-4759
Dispozitive periferice de_intrare-4759Dispozitive periferice de_intrare-4759
Dispozitive periferice de_intrare-4759
 
Lupu Vitaliy Bachelor thesis Presentation
Lupu Vitaliy Bachelor thesis PresentationLupu Vitaliy Bachelor thesis Presentation
Lupu Vitaliy Bachelor thesis Presentation
 
An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu...
An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu...An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp   profesor burileanu...
An2 derivat.ro arhitectura-microprocesoarelor_cursul amp profesor burileanu...
 
Planificare tic 9
Planificare tic 9Planificare tic 9
Planificare tic 9
 

Curs2

  • 1. Software pentru sisteme informationale - Curs 2 Pag. 1/4 SOFTWARE PENTRU SISTEMELE INFORMATIONALE 1. Introducere În ultimul sfert de veac s-a acordat o atentie sporitã progreselor tehnologice realizate în hardware (componentele constructive ale calculatorului). Dar fãrã existenta programeler de calculator, adicã a software-ului, toate aceste progrese nu ar fi fost palpabile, ar fi constituit doar o naturã moartã. Argumentãm ce le spuse prin enumerarea câtorva functii pe care software-ul le îndeplineste într-un sistem de calcul modern: - gestioneazã resursele hardware; - dezvoltã instrumente care sã poatã fi folosite de utilizatorul uman pentru a beneficia de resursele hardware; - este un intermediar între informatia memoratã în calculator si organizatiile (oamenii) care produc si folosesc aceastã informatie. Un program de calculator este format dintr-o secventã de instructiuni executabile, memorate în memoria calculatorului împreunã cu datele pe care le prelucreazã. Dupã ce se terminã executia unui program, resursele calculatorului devin disponibile pentru încãrcarea si executia altui program Procesul de concepere, scriere, codificare a programelor se numeste programare, iar specialistii care realizeazã acest lucru se numesc programatori. 2. Tipurile principale de produse software Enumerãm principalele tipuri de produse software, fiecare cu trãsãturi distincte: • software de sistem • software de aplicatii • software end-user (soft pentru publicul larg) SOFT END-USER SOFT DE APLICATIE SOFT DE SISTEM HARDWARE
  • 2. Software pentru sisteme informationale - Curs 2 Pag. 2/4 2.1. Softul de sistem are ca sarcinã gestiunea resurselor hardware ale calculatorului si anume: timpul de prelucrare, memoria internã si externã , dispozitivele periferice, legãturile de comunicatie. El cuprinde urmãtoarele categorii de programe: • Sistemul de operare • Programele translatoare • Programele utilitare • Programele de comunicatii 2.1.1. Sistemul de operare al unui calculator cuprinde un set de programe care oferã utilizatorilor posibilitatea de a folosi (împreunã sau separat) eficient resursele sistemului de calcul. Functiile pe care le executã vizeazã: planificarea lucrãrilor, alocarea resurselor hardware, monitorizarea evenimentelor care apar în timpul executiei programelor, asigurarea interactiunii cu utilizatorul. Primele douã generatii de calculatoare nu au avut sisteme de operare. Toate functiile erau îndeplinite de operatorii umani. Începând cu G III de calculatoare au apãrut sistemele de operare, care au rezolvat la început sarcina cea mai importantã privind automatizarea planificãrii-lucrãrilor. Sistemul de operare, în ansamblul sãu, se gãseste memorat pe hard disc (memoria externã). La pornirea calculatorului, se initiazã un program special (boot), care verificã configuratia calculatorului, testeazã componentele, le initializeazã si apoi încarcã în memoria internã supervizorul. Din acest moment calculatorul este operational. Din punct de vedere al folosirii resurselor calculatorului, sistemele de operare lucreazã în regim monouser (monoutilizator = un singur utilizator foloseste sistemul de calcul la un moment dat) si multiuser (multiutilizator =la un moment dat au acces la sistem mai multi utilizatori). Din punct de vedere al gestionãrii memoriei interne si al accesului la unitatea centralã sistemul de operare cuprinde urmãtoarele metode de prelucrare a executiei programelor : • multiprogramarea (în memoria internã existã la un moment dat mai multe programe, care se executã concurent ) • folosirea memoriei virtuale (se bazeazã pe faptul cã la un moment dat, din programul aflat în memoria internã se executã numai câteva instructiuni; deci programul se împarte în pagini, la un moment dat se aflã în memoria internã doar pagina curentã a fiecãrui program, iar celelalte pagini se aflã pe hard disk, într-o zonã specialã; când executia paginii curente se terminã sau se face trimitere la o instructiune dintr-o altã paginã, atunci pagina referitã se va încãrca în memoria internã, iar cea curentã este trecutã pe disc). Este un mare avantaj pentru cã în memoria internã se pot încãrca un numãr mare de programe, din fiecare aflându-se la un moment dat doar câte o paginã.
  • 3. Software pentru sisteme informationale - Curs 2 Pag. 3/4 • multiprelucrarea (aceasta poate sã însemne: - un calculator cu mai multe CPU coordonate de un program central ; - un calculator cu un singur CPU care are mai multe canale ). Fiecare microcalculator posedã propriul sãu sistem de operare, care nu va functiona pe un calculator care este diferit construit (are alt tip de microprocesor). În tabelul urmãtor prezentãm câteva dintre sistemele de operare uzuale pe microcalculatoare: Sistemul de operare Caracteristici OS/2 Destinat familiei de calculatoare IBM Personal System/2 UNIX Dezvoltat pentru statii de lucru si microcalculatoare performante; permite interfatã graficã utilizator MultiFinder Se foloseste pe calculatoarele Macintosh; permite interfatã graficã utilizator PC-DOS Se foloseste pe calculatoarele IBM PC; are interfatã text cu utilizatorul MS-DOS Sistem de operare pe calculatoare compatibile IBM-PC (care nu sunt produse de IBM); are aceleasi caracteristici cu PC-DOS WINDOWS Lansat de Microsoft pentru calculatoarele IBM PC si compatibile; posedã interfatã graficã utilizator (GUI); se utilizeazã versiunile 3.1, 3.11, W95, W98, WNT, W2000, Wmilenium. Utilizatorii pot comunica cu sistemul de operare al calculatorului folosind interfata text sau interfata grafica. In interfata text utilizatorul introduce de la tastatura o comanda specifica pentru a executa o anumita operatie. Aceasta comanda este preluata de un program special al sistemului de operare, numit interpretor de comenzi, care o analizeaza si: - daca comanda este corecta, o executa - daca comanda este incorecta, emite un mesaj de eroare. Pentru a folosi eficient interfata text utilizatorul, trebuie sa cunoasca limbajul de comenzi si sa aiba indemanare in folosirea tastaturii. Interfata grafica cu utilizatorul (GUI = Graphical user interface) a devenit o componenta dominanta a sistemelor de operare ale microcalculatoarelor. GUI foloseste in locul comenzilor: ferestre, pictograme (iconuri), meniuri si dispozitive de punctare (mouse). Ecranul monitorului TV este considerat masa de lucru - birou (desktop). Pe birou se gasesc mai multe foi de hartie, reprezentate pe ecran sub forma de ferestre, care se pot muta, redimensiona sau sterge. Utilizatorul da comenzile folosind pictogramele si meniurile, pe care le acceseaza fie cu mouse-ul, fie cu tastatura. Prin utilizarea acestor instrumente introducerea comenzilor este mai simplu de invatat, mai rapida (cere mai putine operatii) si nu produce atatea greseli ca interfata text. Din aceste motive, utilizatorii incepatori prefera interfetele grafice celor text.
  • 4. Software pentru sisteme informationale - Curs 2 Pag. 4/4 2.1.2.. Programele translatoare sunt componente ale softului de sistem care efectueazã traducerea în limbaj masinã a programelor scrise în limbaje de programare. Conceptual vorbind, exista trei tipuri de programe translatoare: • asambloarele, care realizeaza traducerea din limbaje de asamblare in limbaj masina; • compilatoarele, care realizeaza traducerea din limbaje de programare de nivel inalt in limbaj masina; • interpretoarele, care realizeaza traducerea si executia programului, instructiune cu instructiune. 2.1.3. Programele utilitare sunt componente ale softului de sistem care realizeaza gestiunea datelor (crearea si intretinerea fisierelor) si operatiile de rutina cu acestea (sortare, afisare, listare). 2.1.4. Programele de comunicatii realizează comunicatiile atat intre unitatea centrala si perifericele sistemului de calcul cat si intre calculatorul respectiv si alte calculatoare sau alti utilizatori aflati la distanta. Sarcina acestor programe este asigurarea transferului de date intre unitatea centrala a calculatorului si mediul extern acestuia. 2.2. Softul de aplicatii cuprinde programe scrise pentru a realiza o anumita sarcina bine definita (calcul de salarii, gestiunea personalului, gestiune contabila, gestiunea marfurilor, calculul traiectoriilor navelor interplanetare, controlul reactiilor nucleare intr-o centrala atomo-electrica, comertul prin Internet s.a.). Aceste programe de aplicatii sunt destinate folosirii propriu-zise a calculatorului. Ele sunt scrise folosind limbajele de programare, care au evoluat de la limbaje de asamblare (specifice fiecarei masini), la limbajele de programare de nivel inalt (FORTRAN, COBOL, BASIC, PASCAL, ADA, C, C++, JAVA) si apoi limbaje de generatia a IV-a (4 GL). 2.3. Softul end-user (pentru publicul larg) este specific microcalculatoarelor si este destinat automatizarii unor activitati uzuale si unei game mult mai largi de utilizatori. Includem aici: • editoarele de texte (Microsoft Word) • prelucrari de tabele (LOTUS 1-2-3, Microsoft Excel) • programe de gestiune a datelor (dBase, Paradox, FoxPro) • programe stiintifice (statistice - StatPack, proiectare - AutoCAD, desktop publishing - Ventura, Corel Draw)