Ghid cu sfaturi practice despre alimentatia copilului publicat de Fundatia Agapedia Moldova, cu sprijinul Western Union.

1. ALIMENTAŢIA
SĂNĂTOASĂ
A COPILULUI
Sfaturi Practice
Fundaţia AGAPEDIA Moldova

2. Publicaţie realizată de profesionistele Fundaţiei AGAPEDIA
Echipa:
Eleonora Antohi – medic pediatru, Şefa secţiei
Malnutriţii, SRCC „Emilian Coţaga”
Ala Jivalcovschi – medic pediatru
Tatiana Macaleţ – medic pediatru
Maria Saharneanu – redactor
Ion Axenti – machetator

3. Sfaturi Practice 3
CUPRINS:
Întroducere .............................................................................................4
Alimentaţia naturală............................................................................5
Alimentaţia artificială ..........................................................................9
Alimentaţia diversificată ................................................................. 11
Alimentaţia copilului de la 1 – la 2 ani ....................................... 16
Alimentaţia copilului de la 2 – la 3 ani ....................................... 18

4. 4 ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI
Introducere
Activând în secţia de malnutriţie a SCRC „Em. Coţaga”
pe parcursul ultimelor decenii am urmărit îndeaproape
pe copii sugari şi pe mămicile lor.
Perioada de sugar este cea mai vulnerabilă din tot re-
stul vieţii în ceea ce priveşte alimentaţia şi are o mare
importanţă pentru menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii
omului. Acest adevăr universal este valabil în special la
sugar şi la copilul mic – vârsta celei mai intense creşteri:
sugarul îsi dublează greutatea în primele 4 luni, o triplează
până la un an şi se formează ca personalitate.
Cu toate eforturile depuse privind familiarizarea
părinţilor cu metodele raţionale de îngrijire şi alimentaţie,
ei mai au nevoie de informaţii suplimentare pentru a oferi
copilului o alimentaţie cât mai corectă şi pentru a evita
orice greşeală.

5. Copilul tău
înseamnă
totul pentru tine.
Vrei să-i dai tot
ce e mai bun!
Alimentaţia naturală

6. 6 ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI
Laptele matern este primul dar pe care îl puteţi
oferi copilului Dumneavoastră. Gândiţi-vă că
faceţi ceva minunat pentru el. Laptele matern
asigură hrana perfectă şi este singurul aliment
care satisface toate nevoile de creştere şi de
dezvoltare ale copilului în primele 5-6 luni de
viaţă. Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia
ideală a copilului nou-născut şi a sugarului.
Alimentaţia la sân este considerată unicală, fiindcă:
asigură protecţia împotriva infecţiilor şi a alergiilor. Copiii
de până la un an, care nu sunt alimentaţi cu lapte matern
suferă de 2,5 ori mai frecvent din cauza bolilor diareice;
favorizează dezvoltarea fizică optimă şi contribuie
la formarea potenţialului intelectual al copilului;
alăptarea este o sursă de alimentaţie naturală permanentă,
care nu necesită transport şi ambalaj. Copilul va fi asigurat
întotdeauna cu hrană caldă
şi igienică;
copilului i se acordă mai multă căldură şi dragoste,
fapt ce favorizează dezvoltarea psihoemoţională
şi relaţională dintre mamă şi copil.
alăptarea este uşor de realizat şi e mai puţin costisitoare;
ameliorează starea sănătăţii mamei şi reduce riscul
hemoragiilor uterine după naştere, a cancerului ovarian, a
cancerului mamar, a anemiilor.
Sfaturi pentru îmbunătăţirea şi păstrarea lactaţiei:
alimentaţi-vă corect: folosiţi zilnic brănză de vaci,
caşcaval, iaurt, lapte, carne, fructe şi legume, cereale,
grăsimi; întrebuinţaţi nu mai puţin de 1,5 – 2 litri
de lichide pe zi. Consumaţi produse naturale.
Nu faceţi abuz de alimente sărate, prăjite, condimentate,
de usturoi, de varză, de fasole.

7. Sfaturi Practice 7
Evitaţi cafeaua, ceaiul verde şi negru - ele inhibă
absorbţia fierului. Nu fumaţi, nu consumaţi alcool, nu
luaţi medicamente fără prescripţia medicului.
Se consideră că mama care alăptează poate folosi
orice aliment în cantităţi moderate, cu excepţia acelor
produse, care pot provoca disconfort copilului (foarte
individual). Multe mame cred că folosind mai mult lapte
pe zi îşi îmbuntăţesc lactaţia, dar acest lucru este greşit.
Mama nu trebuie să bea mai mult lapte decât
tolerează organismul ei.
Lactaţia depinde de:
starea psihoemoţională a mamei;
de poziţia adecvată a copilului la sân;
de frecvenţa alipirii copilului la sân (cu cât mai des îl
alăptaţi cu atât lactaţia creşte mai mult).
Alăptaţi copilul nou-născut de cel puţin 8 ori în 24 ore, dar
cel mai indicat e s-o faceţi la orice oră de zi sau de noapte, atun-
ci când copilul se trezeşte, când plânge, când este neliniştit sau
îşi suge pumnişorii.
Cu ani în urma se considera că este bine ca sugarul să fie
alăptat la ore fixe, crezându-se că în acet fel poate fi instituit
un regim alimentar benefic sănătăţii lui. Actualmente, însă, se
dă prioritate ritmului individual de masă şi de somn al fiecărui
copil; acest ritm se va stabiliza şi-şi va lua forma adecvată după
primele cinci-şase săptămâni de viaţă. Prin alimentaţia „la cerere„
se realizează respectarea primelor trăsături de personalitate ale
copilului.
Până la vârsta de 5 - 6 luni nu administraţi copilului altfel de
hrană sau lichide, fiindcă laptele matern satisface necesităţile
atât de alimente cât şi de lichide (laptele matern conţine apă în
proporţie de 87 la sută).

8. 8 ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI
Cum puteţi determina că bebeluşul Dumneavoastră
primeşte cantitatea suficientă de lapte?
starea copilului este bună: este vioi, ochii îi sunt
strălucitori, tonusul muscular e bun, copilul este
satisfăcut după alăptare;
copilul adaugă constant în greutate
(125 – 250gr pe săptămână) ;
5 - 6 scutece folosite pe zi, fără a i se da lichide
suplimentare – este cel mai bun indiciu că bebeluşul
Dumneavoastră primeşte cantitatea suficientă de lapte.
Numărul scaunelor la copilul alimentat la sân este foarte vari-
at: de obicei, are loc după fiecare alimentare, dar poate fi de la 6 -
7 ori pe zi până la un singur scaun în 2 - 3 zile. Scaunul, de regulă,
este moale, cu miros puţin acid.
Unele mame cred că laptele matern este mai puţin con-
sistent decât laptele de vaci. Dar această opinie este greşită.
Consistenţa laptelui matern e tocmai potrivită pentru copil. În
timpul alăptării componenţa laptelui matern se schimbă treptat:
primele picături sunt bogate în glucide şi sunt mai dulci, apoi
laptele se îmbogăţeşte cu proteine, iar la sfârşitul alăptării este
mai gras: de aici reiese că sugarul trebuie ţinut la sân până îl
goleşte complet.
În cazul în care cantitatea de lapte matern este insuficientă,
nu Vă descurajaţi, adresaţi-vă imediat la medic.
Nu alimentaţi copilul nici întrun caz cu lapte de vaci
sau de capre în primele 6 luni de viaţă! Nu face bine
digestiei copilului şi-i poate provoca anemie,
rahitism, alergii.
Pentru a păstra puţinul lapte pe care îl aveţi, alimentaţi copilul
adăugător doar după ce a fost alăptat. Daţi-i hrană adăugătoare
doar cu linguriţa.
Orice cantitate de lapte matern este benefică pentru dezvoltarea
armonioasă a copilului.

9. Copilul tău
înseamnă
totul pentru tine.
Vrei să-i dai tot
ce e mai bun!
Alimentaţia artificială

10. 10 ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI
Alimentaţia artificială a copilului se face doar în
lipsa totală a laptelui matern, recurgându-se în
primele luni de viaţă la un amestec lactat adaptat,
indicat de medic. Înainte de a-l folosi citiţi foarte
atent adnotarea de pe ambalajul amestecului
adaptat.
Alimentaţia artificială a sugarului impune respectarea regu-
lilor de igienă privind păstrarea, pregătirea şi folosirea vaselor
necesare pentru alimentarea copilului.
Sterilizarea biberoanelor e obligatorie înainte de fiecare
masă.
Supravegheaţi copilul în timpul alimentării pentru a evita
vărsăturile.

11. Copilul tău
înseamnă
totul pentru tine.
Vrei să-i dai tot
ce e mai bun!
Alimentaţia diversificată

12. 12 ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI
După vârsta de 6 luni copilul are nevoie de hrană
adăugătoare (suplimente).
Copiii alimentaţi timp îndelungat (până la 8 -10
luni) numai cu lapte matern se obişnuiesc atât de
mult cu acest fel de hrană, încât ulterior nu vor
să mănânce şi altceva (piureuri, terciuri, supe,
legume, carne, brânză).
Sfaturi privind introducerea suplimentului alimentar:
introduceţi fiecare aliment nou începând cu cantităţi mici
(2-3 linguriţe);
nu introduceţi un alt aliment până când copilul nu se
obişnueşte cu cel precedent (cel puţin timp de 5 zile);
hrăniţi copilul doar cu linguriţa;
aveţi răbdare până când copilul se va obişnui cu hrana
nouă. Primul reflex este să arunce mâncarea din gură;
pregătiţi cantităţi mici de hrană pentru copil. Aruncaţi
rămăşiţele. Nu reîncălziţi alimentele rămase de la masa
anterioară!;
niciodată nu oferiţi copilului hrană mestecată în gură! În
acest mod se transmit multe boli;
nu forţaţi copilul să mănânce toată cantitatea de hrană
pregătită. Acest lucru ar putea duce la refuzul de a mânca;
laptele de vaci din gospodărie trebuie fiert timp de 5 minute.
Primul produs suplimentar introdus în alimentaţia copilului
trebuie să fie sucul de fructe (de mere, de coacăză neagră, de
vişine, de lămâie, de prune, de caise, de piersici, altele), care se
va da copilului imediat după pregătire, începând cu 10 picături
până se ajunge la 50 ml la vârsta de 1 an. Tot în această perioadă
puteţi să hrăniţi copilul şi cu piure de mere.
De la vârsta de 5- 6 luni fructele pot fi amestecate cu
brânză de vaci.

13. Sfaturi Practice 13
PREGĂTIM ACASĂ:
Brânza calcinată
Reţetă pentru 100gr:
Se fierbe lapte de vaci, 500 ml timp de 5 minute, se răcoreşte, se
adaugă 2 linguri Clorură de calciu 10% , se amestecă bine, apoi
se aduce până la fierbere (de dorit într-un vas emailat), după
care se răceşte până la temperatura camerei. După coagulare
se pune la scurs într-o sită sau tifon.
Termen de păstrare: 24 de ore la temperatura de 6 – 8 grade.
Pentru sugarii care adaugă bine în greutate alimetaţia diversi-
ficată poate fi începută cu piure de legume. Daca greutatea sugaru-
lui este sub parametrii vârstei, sunt de preferat terciurile („caşele”).
Piureuri de legume: se prepară din cartofi, morcovi, ceapă,
sfeclă, bostan, dovlecei (bostănei), conopidă, ardei dulce, roşii,
mazăre, pătrunjel şi ulei de floarea soarelui. Fiecare fel de legume
se introduce în piure treptat pentru a observa mai uşor care
dintre ele provoacă copilului Dumneavoastră reacţii alergice,
dereglare a scaunului sau alt disconfort. La primele simptome
legumele respective se exclud din piureuri.
Iniţial se dau copilului 2-3 linguriţe de piure, mărind cantitatea
treptat pe parcursul unei săptămâni, aşa încât organismul copi-
lului Dumneavoastră să se obişnuiască cu acest fel de mâncare.
Cantitatea ideală pentru masa de amează (orele 13.00 -16.00) a
copilului e de 150 gr (4 - 5 linguri) de piure.
PREGĂTIM ACASĂ:
Legumele se spală, se curăţă, se spală din nou, se taie mărunt
într-un vas emailat şi se pun la foc încet timp de 30 minute.
Legumele fierte se trec prin sită, apoi se pun din nou pe foc, se
aduc până la fierbere, după care se iau de pe foc, se adaugă o
linguriţă de ulei (de dorit ulei rafinat de floarea soarelui sau de
măsline) şi se amestecă bine.

14. 14 ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ A COPILULUI
Terciurile se prepară din orez, hrişcă, porumb (păpuşoi), mai
târziu din ovăs şi griş, în care se adaugă unt. La fel ca şi legu-
mele, toate felurile de crupe se introduc în alimentaţia copilului
treptat, începând cu 2 - 3 linguriţe înainte de alăptare până se va
ajunge timp de o săptămână la cantitatea de 150 gr de terci (5
-6 linguri). Timpul cel mai potrivit pentru alimentaţia copilului cu
terci este dimineaţa, între orele 9.00 – 10.00.
PREGĂTIM ACASĂ:
Crupele se aleg şi se spală bine, apoi se fierb în apă şi se trec prin
sită. Se adaugă lapte fiert şi se pun la foc încă pentru 2-3 minute.
Pentru pregătirea unui terci consistent se respectă proporţia de:
10gr (2 linguriţe) crupe la 100 ml de apă.
Terciurile produse industrial se pregătesc nemijlocit înainte
de utilizare. Ele sunt îmbogăţite cu vitamine, substanţe minerale,
fier, ţinându-se cont de necesităţile fiziologice ale copilului în
primul an de viaţă. Multe terciuri (atât cu lapte, cât şi cele fără de
lapte) conţin adaosuri din fructe şi legume. Terciurile industriale
trebuie preparate, respectându-se strict recomandările indicate
pe ambalaj. Este necesar să se respecte de asemenea condiţiile
de păstrare şi termenul de valabilitate.
De la vârsta de 7 luni în alimentaţia copilului se întroduc
carnea şi ficatul, care sunt necesare pentru prevenirea anemiei
(insuficienţei de fier). Se recomandă carne slabă de pasăre şi de
vită. Carnea proaspătă se fierbe bine, se dă prin maşina de tocat
carne sau prin strivitorul de usturoi, începînd de la o linguriţă,
mărind treptat pînă la 2 linguri de masă, se amestecă cu piure de
legume şi se administrează copilului câte 2 linguri de cel puţin 3
ori pe săptămână.
De la vârsta de 8 – 9 luni carnea poate fi servită copilului sub
formă de perişoare (chifteluţe) fierte, iar de la vârsta de 10 luni se
permite alimentaţia copilului cu chifteluţe preparate la aburi.
Supa de carne nu are valoare nutritivă deosebită şi poate fi
întrodusă în meniul copilului în cantităţi mici (câte 2 - 4 linguri)

15. Sfaturi Practice 15
doar în unele zile ale săptămânii, pentru a-i stimula pofta de
mâncare. Se administrează la vârsta de 8 luni, de obicei, cu piure
de legume sau mai târziu, la vârsta de 9 - 10 luni, sub formă de
ciorbă cu carne.
Tot de la vârsta de 8 – 9 luni se poate folosi în alimentaţiea
copilului pâine, fidea şi alte paste făinoase pentru ca supele să
fie mai consistente.
Gălbenuşul de ou este un aliment complet, ce conţine pro-
teine, lipide, vitamine şi minerale. Se introduce în meniul copilu-
lui după vârsta de 7 luni. Gălbenuşul se fierbe timp de 10 minute
şi se administrează treptat, începând cu 1/8 gălbenuş de ou până
se ajunge în mod progresiv, la vârsta de un an, la 1 gălbenuş în-
treg. Se utilizează de 2 - 3 ori pe săptămână, înlocuind, de obicei,
carnea.
Gălbenuşul de ou este contraindicat copiilor cu maladii
alegice.
Peştele fiert şi mărunţit poate fi folosit în meniul copilului
de la vârsta de 10 luni (1 - 2 linguri pe zi). Se administrează, de
regulă, în amestec cu piure de legume. Se foloseşte cu multă
prudenţă, deoarece poate provoca alergii.
Pentru supe, piureuri, terciuri se foloseşte linguriţa şi nicidecum
biberonul.
Copiii în vârstă de 8 – 12 luni sunt hrăniţi cu alimente solide
de 3 ori pe zi şi mai mult. Copilul alăptat este pus la sân ori de
câte ori cere, iar copilul alimentat artificial necesită nu mai puţin
de 500 ml de amestec adaptat (lapte pentru sugari) pe zi.

16. Copilul tău
înseamnă
totul pentru tine.
Vrei să-i dai tot
ce e mai bun!
Alimentaţia copilului
de la 1 – la 2 ani

17. Sfaturi Practice 17
Alimentaţi copilul de 5 ori pe zi.
Administraţi următoarele alimente:
produse lactate în proporţie de 500 ml
(lapte, chefir, lapte acru, iaurt, brânză);
piureuri din legume cu ulei de floarea soarelui;
terciu ri din orez, hrişcă, porumb, ovăz, griş, alte crupe,
la care se adaugă unt;
carne, ficat, peşte (tocate sau tăiate mărunt),
ouă, fasole;
supe consistente din legume, borşuri, ciorbe cu carne;
pâine cu unt;
fructe şi legume proaspete, alte produse consumate
în familie.
Administraţi copilului o cantitate suficientă de hrană
la fiecare masă (180-220 ml).
Ajutaţi copilul să se alimenteze în mod activ,
dar nu-l forţaţi.

18. Copilul tău
înseamnă
totul pentru tine.
Vrei să-i dai tot
ce e mai bun!
Alimentaţia copilului
de la 2 – la 3 ani

19. Sfaturi Practice 19
Alimentaţi copilul de trei ori pe zi cu bucate consumate
în familie (ca mese de bază) şi 2 gustări.
Hrăniţi suplimentar copilul cu alimente de felul:
lapte, chefir, iaurt;
pâine cu unt, clătite;
brânză, caşcaval;
legume şi fructe proaspete, sucuri.
Oferiţi-i bucate variate. Dacă refuză un fel de mâncare,
propuneţi-l în repetate rânduri. Arătaţi-i că Vă place
mâncarea. Încurajaţi copilul să mănânce.
Limitaţi consumul de dulciuri (bomboane, ciocolată).
Excludeţi băuturile comerciale carbogazoase
(cum ar fi limonada, coca-cola, altele).
Dragi mămici şi tătici,
suntem siguri, că în pofida tuturor greutăţilor, inclu-
siv a nivelului scăzut de viaţă, fiecare familie poate găsi
posibilităţi reale pentru alimentaţia corectă şi sănătoasă a
copilului său, folosind produsele din propriile gospodării:
legume, fructe, ouă, ulei, brânză de vaci, carne de pasăre,
cereale.