1. Sunt mandru ca sunt roman
Elev:Baiazid-radu-ciocan

2. Portul Popular Romanesc

3. Portul popular din Oltenia
În Oltenia, portul popular
se deosebeşte de la un ţinut la
altul. Cămaşa sau iia
esteelementul cel mai
important al costumului
din jurul
oraşelor Drobeta Turnu
Severin şiTârgu Jiu, iile sunt
încreţite pe lângă gât, iar peste
creţi este aplicat un guler
îngust şi acoperit cu broderie.

4. Portul Popular din Muntenia
Prin aceste părţi
costumele sunt frumos
împodobite, iile sunt
ornamentate cumotive mai
înguste, formând două şiruri
de râuri pe piepţi şi două pe
spate, caremarchează şi
cusăturile de unire cu clini.

5. Portul Popular din Dobrogea
În Dobrogea iile sunt mai
simple, pe umăr nu au altiţe,
mânecile sunt fixate de
ieneîncreţite, iar cusătura de unire
a mânecii cu ia este mascată
printr-un galon îngust de broderie.
Pe linia de lungime mâneca
rămâne largă şi se termină prin
acelaşi model de broderie. Pe
piepţi gura cămăşii este conturată
de două şiruri de râuri

6. Portul Popular din Moldova
În aceste regiuni, în
părţile dinspre munţi, iile sunt
creţe la piepţi, cu altiţe
peumeri, pe care sunt aplicate
mânecile încreţite. În partea de
jos mâneca este strânsă
pemână, cu creţuri lucrate în
fire colorate formând un galon,
din care porneşte un volan
cecade peste mână. Din altiţă
pornesc trei şiruri de
râuri (galoane de broderie
îngustă) petoată lungimea
mânecii.

7. Portul Popular din Banat
Se distinge de celelalte
regiuni printr-o bogăţie
excesivă a broderiilor de
pe ii,unde motivele sunt
foarte late şi compacte.
Părţile de deasupra ale
mânecilor sunt brodate
în întregime de linia de
răscroitură a gâtului până
jos în linia de lungime,
undese fixează pe mână
printr-un elastic. Volanul ce
cade pe mână este în
întregime brodat.

8. Portul Popular din Transilvania
Portul acesta nu diferă prea mult
de celelalte ţinuturi. Croiala iilor este
aceeaşi,numai motivele de broderii
sunt aşezate pe mâneci în linii
orizontale, iar pe piepţigaloanele sunt
înguste şi aşezate în jurul gurii
cămăşii. Ia este încreţită la gât, iar
pestecreţi este aplicat un guler foarte
îngust acoperit cu broderie. Lărgimea
mânecilor din partea de jos este
strânsă prin creţi în culori care
formează un galon lat şi care
setermină cu un volănaş îngust de 2-3
cm. În general broderiile iilor sunt
lucrate într-o singură culoare, mai mult
în roşu.

9. Jocuri populare romanesti
Dansul calusarilor
• Dansul calusarilor vine din negurile
timpului, fiind de origine precrestina. Dansul
a fost legat ca origine si de stravechiul cult
al Soarelui. Dansul Calusarilor se practica in
sudul tarii, dar si in Moldova de Rusalii. Cu
toate ca de Rusalii se sarbatoreste
Pogorarea Sfantului Duh, romanii i-au
asociat acestei sarbatori si semnificatii
magice. De Rusalii se sarbatorea in trecut
Rozalia, sarbatoarea trandafirilor.
Calusarii se joaca in timpul Rusaliilor, cand
timp de doua-trei saptamani calusarii merg
in sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu
puterea pe care au dobandit-o. Prin acest
dans se protejeaza oamenii, vitele si
recoltele de fortele malefice.

10. Bucate traditionale
romanesti
Folclorul romanesc este unul dintre
depozitele spirituale si intime ale
poporului nostru.
Mancaruri gatite traditional
Sarmalute muntenesti cu
mamaliguta si costita afumata
Ciolan afumat cu varza calita sau
iahnie de fasole
Pomana porcului cu mamaliguta si
usturoi
Specialitate Boiereasca (muschi de
vita cu ficatei de pui la gratar)
Muschi de vita impletit cu muschi
de porc si kaizer ca la Campulung
+ garnitura
Coasta Ardeleneasca afumata pe
pat de varza calita
Tochitura Dobrogeana cu
mamaliguta

11. Olaritul
Olaritul este o ocupatie
straveche ce se practica inca
din vremuri stravechi, marturie
stand frumoasele vase de
ceramica din epoca neolitica,
epoca in care pe teritoriul
Romaniei s-a dezvoltat o
civilizatie remarcabila.

12. Impletiturile
Mestesugul impletitului,
in special din paie, ca si toate
mestesugurile din fibre
naturale de altfel este
cunoscut inca din Antichitate.
O etapa de inflorire se
intalneste in Basarabia intre
sec. XIX-XX unde mesteri
iscusiti se specializau in a
acoperi casele cu paie de
secara.

13. Arta lemnului – plasticitatea formelor si a figurilor
Creator al unei arte de o mare bogatie si originalitate, poporul
roman a faurit valori artistice pline de fantezie in domeniul
sculpturii lemnului.
Cu unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba,
cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat
au fost create de-a lungul timpului forme si figuri diferite de la
o zona la alta a tarii dar unite toate pe pamant romanesc.
Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii
intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase:
• Bradul si stejarul – la constructii;
• Fagul – pentru lazi de zestre;
• Cornul si alunul – pentru bate ciobanesti si codiristi de
bici;
• Frasinul – pentru cadre de usi si ferestre;
• Paltinul si teiul – pentru furci de tors, linguri, ploste si
casete

14. Tesutul – mestesug traditional
Tesutul – mestesug traditional
Domeniul tesaturilor este alcatuit din cel mai mare numar de
piese; dar si de cunostinte cerute celui ce practica acest
mestesug. Fragmente de tesaturi au fost descoperite datand
inca din epoca bronzului pe teritoriul tarii noastre, mai precis
amprente ale acestora au fost gasite pe fundul unor vase din
perioada respectiva.
Dar pentru a intelege mai bine misterele acestei vechi
indeletniciri, trebuie sa stim cine erau cei ce teseau. Ei bine,
acest mestesug a fost practicat de femei. Ele erau cele care
cultivau, pe suprafete mici de pamant, inul si canepa.

15. ZONE ETNOGRAFICE

16. Pictura icoanelor
pe sticla
O definitie a icoanei pe sticla
spune ca aceasta se lucreaza
dupa model (izvod, izvor).
Izvodul era scos periodic de
vechi mestesugari romani
pentru a se executa cateva
lucrari si dupa aceea era iar
pus la pastrare.
Pe icoanele de sticla nu se
semneaza pentru ca nu sunt
originale. Scrisul este chirilic,
dar fiind de oamenii de
analfabeti (nu toti ucenicii
mesterilor stiau sa scrie) s-a
denaturant in timp si nu
intotdeauna se intelege numele
sfantului sau al scenei
reprezentate.

17. Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate la
romani
Motivele ornamentatiei
oualelor incondeiate sunt
numeroase, si fiecare motiv se
prezinta in mai multe variante care
se diferentiaza in functie de
localitate.Variaza chiar si in
acelasi sat si variat iese acelasi
motiv din mana aceleiasi persoane
care incondeiaza

18. Cantecul popular “Lie Ciocarlie”
E probabil cea mai
cunoscuta melodie de jale a
folclorului romanesc din ultimul
secol – dar o jale demna.
A fascinat si continua sa
fascineze generatii intregi de
ascultatori. Din punctul meu de
vedere o sa ramana mereu o
comoara de melodie pentru ca
ma rascoleste asa cum putine
cantece stiu sa o faca.