1. .
.
.
Tehnici
 Metode
 Exemple
 Descarcă GHIDUL GRATUIT

2. Teză, Admitere, Sesiune, Licenţă sau Disertaţie..........
preocuparea primordială a oricărui elev sau student, la un anumit moment din viaţă.
• Timpul disponibil
Inamicii principali • Cantitatea „interminabilă” de informaţii
• mult vânatul 10
• în alte cazuri la fel de mult vânatul 5
• admiterea în cadrul unei instituţii de învăţământ superior de renume
Miza
• absolvirea stagiului de pregătire urmat în cadrul unei astfel de instituţii
• bursa
• media necesară obţinerii unui loc în căminul abia renovat
DAR
Nici după finalul bătăliei războiul nu este terminat deoarece în vremurile cotidiene,
procesul de învăţare trece dincolo de graniţele instituţionale şi se infiltrează în viaţa
de zi cu zi, în procesele de muncă, de angajare, de dezvoltare personală/profesională.
Soluţia = o mai bună gestionare a timpului, prin
asimilarea cât mai eficientă a un volum cât mai
cuprinzător de cunoştinţe.
CUM?
Contrar opiniei generale învăţarea NU este un proces
atât de complex şi dificil, dacă deţii ARMELE POTRIVITE.

3. Planificarea Perioadele optime de învăţare
Memoria selectivă şi Sistematizarea informaţiei
relaţiie logice între informaţii
Sursele de informare Tehnicile şi instrumentele de memorare
Limbajul nonverbal în examen şi Somnul şi învăţarea eficientă
implicaţiile acestuia
Să dezvoltăm…..

4. Să detaliem………
Presupunem că ai de reţinut 80 de pagini. Intuitiv ajungi la concluzia că în 5 zile treci de două ori prin materie.
Şi acum începi calculele:
materia fiind grea, nu poţi învăţa mai mult de 2 pagini / oră (prima parcurgere ) 40 de ore
ştii din experienţă că repetarea îţi ia cam 50% din timp 20 de ore
timp pentru „finisare" 12-15 ore
Total 72-75 de ore
- Dacă numărul de ore de învăţare pe zi alocate acelei materii este de 10 opt zile
Ai prea puţin timp la dispoziţie? Vezi unde poţi scădea numărul de ore (nu calitatea): poate un sfert din materie e mai
uşoară (şi mai tai, mai găseşti scurtături şi faci 35 de ore); repetarea ia mai puţin dacă ai folosit corect tehnicile de
învăţare (şi atunci la prima repetare ai nevoie doar de 15 ore, iar la a doua de 10 ore şi uite că deja ai câştigat 12-15 ore!).
Elaborează un plan Ziua I II III IV V VI VII VIII IX X
invatare
repetari . 3-5 . . 1-2 . . . 1-2
initiala
pauza . p . p p . p p p .
Program de învăţare special conceput pentru lipsa de timp din sesiune http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

5. Este dovedit ştiinţific faptul că:
După ora 11,30-12 capacitatea de muncă scade destul de mult şi se menţine scăzută timp de 1-2 ore după
masa de prânz.
În acest interval se instalează oboseala, neatenţia, plictiseala sau chiar starea de somnolenţă. Cea mai scăzută
productivitate a învăţării este între orele 13 şi 15. Este un moment propice relaxării şi somnului de amiază, cu
toate efectele lui benefice.
Capacitatea de muncă creşte din nou spre orele 16-17, acesta fiind
momentul în care vom putea stoca în memorie informaţiile pe care vom
dori să le reţinem zile sau chiar săptămâni, datorită faptului că memoria de
lungă durată este cea mai eficientă după ora 16.
În concluzie, am putea spune că intervalele cele mai bune pentru a
învăţa sunt 8,00 - 11,30 (12,00) şi de la orele 16-17 până la ora culcării.
Află despre ciclurile productivităţii învăţării şi logica şedinţei de studiu http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

6. Cu cât un material este mai concret (“intuitiv - senzorial”, spun psihologii), cu atât îţi rămâne mai uşor în minte.
Dimpotrivă, un material abstract (spre exemplu idei sau teorii cu un grad înalt de generalizare, în care
exemplificarea concretă este sporadică sau absentă) este mult mai greu de întipărit şi chiar de reţinut.
De aceea un material abstract este mai uşor de reţinut dacă dai un exemplu concret.
„O propoziţie cognitivă este adevărată numai dacă informaţia (cunoştinţa) pe care o
exprimă corespunde stării de fapt (obiectului) despre care se vorbeşte, este falsă dacă
ceea ce susţine nu este adevărat, este probabilă dacă nu putem stabili nici adevărul
nici falsitatea ei”.
Greu, nu?
Compară însă cu exemplul:
(1) adevărat: metalele sunt bune conducătoare de electricitate
(2) falsă: există cai înaripaţi
(3) probabilă: numărul stelelor din galaxia noastră este par.
!! Un experiment efectuat de un celebru psiholog, H. Ebbinghaus, a constatat că pentru memorarea a 12 silabe fără
sens au fost necesare în medie 16,5 repetiţii, iar pentru memorarea a 36 de silabe tot fără sens au fost necesare 54 de
repetiţii. În schimb, pentru memorarea a 480 de silabe cu sens, care reprezentau şase strofe dintr-o poezie, au fost
necesare doar opt repetiţii!
Află despre metodele memorării logice, bazate pe relaţiil între obiectele şi fenomenele care trebuie învăţate.
http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

7. “Economia de piaţă este acel mod de organizare şi funcţionare al economiei
în care asigurarea bunurilor şi serviciilor are la bază îndeosebi proprietatea
privată, iar raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de stabilire
a priorităţilor economice, a metodelor de producere şi organizare; accesul la
bunurile economice pentru diferite persoane sau categorii de persoane este
reglat prin preţ”.
Crezi că o poţi memora?
După câte repetări?
Iată cum ar arăta transpusă într-un mod care să cuprindă esenţialul şi să o
facă uşor de reamintit ori de câte ori este citită:
“Econ. de piaţă = mod de organiz. + funcţ. al ec.:
- asigurare bunuri + servicii ß proprietatea privată
- rap. cerere - ofertăàprincipiile de stabil. a:
= priorit. ec.
= met. de producere + organizare
- acces la bunuri ec. (pt. pers./ categ. de pers.)ßpreţ”
Descoperă trucuri, semne si codificări pentru a sintetiza materia http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

8. Foloseşte întotdeauna mai multe surse de informare!
De ce?
Hai să facem împreuna un scurt calcul!
Programa/bibliografia recomandata e unica sursă din care îţi extragi
informaţiile, uiţi, să zicem, 25%. Dacă însă prin consultarea mai multor surse
(cărţi, tratate, culegeri, cursuri), care dezvoltă un singur aspect, mai mult sau mai
puţin mărunt, aproape epuizându-i conţinutul, întorcându-l pe toate feţele, sau
consultând surse care tratează un subiect mai general şi din alte puncte de
vedere, poate că vei ajunge să cunoşti - să spunem - cu 60% mai mult decât ceea
ce cere programa.
Cunoscând deci 160% din ceea ce ţi se cere, consolidându-ţi deci planul lecţiei
prin memorare involuntară, poţi uita “liniştit” cei 25% “legali”, pentru că 25% din
cei 160% înseamnă 40% cunoştinţe uitate. Iar următorul calcul simplu ne scuteşte
de orice comentarii: 160% - 40% = 120%. Adică, pe lângă faptul ca detii
cunostinte integral (100%) despre ceea ce îţi cere manualul, mai ai şi rezerva de
20% cu care te poţi descurca în cazul în care ai probleme la examen.
Află detalii şi primeşte exemple concrete despre folosirea corectă a mai multor surse de informare
http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

9. Mai întâi înţelege - abia apoi memorează!
Ştiai că....? Exemplu: Pentru cine învaţă limba germană,
În general, in urma unei activitati de declinarea substantivelor este o piatră grea.
invatare retinem:
- 10% din ceea ce citim; Regula este următoarea: Substantivele de orice fel au
- 20% din ceea ce auzim; la nominativ, la genitiv şi la acuzativ plural aceeaşi
- 30% din ceea ce vedem; terminaţie. La dativ plural se adaugă la această formă
- 50% din ceea ce vedem si auzim comună terminaţia –n, cu excepţia substantivelor
- 80% din ceea ce spunem; terminate la nominativ plural în –n sau –s; acestea au la
- 90% din ceea ce spunem si facem plural la toate cazurile aceeaşi formă.
Ai înţeles, nu? Nici eu.
Dar o simplă schemă lămureşte totul:
Utilizează diferite tehnici de memorare
(globală, parţială, mixtă, metoda de la A la Z etc.)
Foloseşte diferite instrumente ajutătoare care să
faciliteze memorarea: sublinierile, incadrările, marcarea cu
ajutorul culorilor, schemele.
Pentru mai multe detalii şi exemple concrete http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

10. Ştiai că....?
Nivelul reţinerii e mai mare după somn decât după o perioadă de veghe.
În plus, după 2 ore de somn, datele se reaşează la fel de bine ca după 8 ore de somn.
Mult mai multe detalii despre secretele somnului în relaţia cu procesul de învăţare şi cum să le foloseşti în avantajul tău
http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

11. E dovedit de psihologi:
Din totalul mesajelor pe care le transmitem, nici măcar Cel mai important gest de evaluare critică (nu
10% nu sunt extrase din cuvinte! În jur de 40% sunt verbale neapărat negativ, ci pur şi simplu de evaluare)
(incluzând tonalitatea vocii, inflexiunea etc.), iar peste 50 % este gestul mâinii sprijinite de obraz, cu degetul
sunt semnale non-verbale, oferite de anumite părţi ale arătător ridicat, în timp ce un alt deget acoperă
corpului nostru, semnale care de multe ori exprimă buzele, iar degetul mare acoperă bărbia. Atunci
neconcordanţa dintre ceea ce spunem şi ceea ce gândim. trebuie să fii atent la explicaţii, amănunte,
intonaţie, convingere.
Să analizăm doar două exemple:
Gestul de încleştare a mâinilor indică atitudinea critică a examinatorului
faţă de expunerea noastră. Care se poate referi la răspunsul tău, la timpul prea
mare alocat (pe care ar vrea să îl scurteze, dar nu ştie cum, pentru că îl
interesează să audă ceva anume în răspunsul tău).
Cercetările efectuate de renumiţi psihologi au dus la concluzia că acesta
este un gest de frustrare, care semnalizează că cel în cauză îşi reprimă o
atitudine negativă. Gestul are trei variante: coatele sprijinite pe masă, iar
degetele încleştate înaintea feţei; mâinile încleştate aşezate pe masă, deci la
acelaşi nivel cu coatele; şi mâinile încleştate şi lăsate în poală în poziţie de
şedere sau, în cazul în care profesorul stă în picioare, lăsate în jos.
Pentru a afla mai multe secrete despre semnalele nonverbale şi interpretarea lor
http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/

12. Descarcă GRATUIT Ghidul despre SECRETELE ÎNVĂŢĂRII CORECTE ŞI RAPIDE
http://www.tehnicideinvatareexamene.rs.ro/