2. Danemarca (daneză Danmark ) sau Regatul Danemarcei ( Kongeriget Danmark ) este din punct de vedere geografic cea mai mică şi cea mai sudică ţară a Europei de Nord, şi de asemenea cea mai veche. Aflată la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud-vest de Suedia, şi la sud de Norvegia, se află în Scandinavia situata în Europa de Nord, dar nu în Peninsula Scandinavă. Danemarca se află la limita dintre Marea Baltică şi Marea Nordului. Danemarca este constituită din peninsula Iutlanda (Jylland) şi 443 insule care au primit nume. Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand (Sjælland) şi Funen (Fyn) . Insula Bornholm se află mai la est de restul ţării, în Marea Baltică. Multe dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leagă Zealand de Suedia, Marele pod al centurii leagă Funen de Zealand, şi Micul pod al centurii leagă Iutlanda de Funen. Feriboturile fac legătura cu insulele mai mici.
3. Originile exacte ale Danemarcei s-au pierdut în istorie. Pâna în secolul al X -lea danezii au fost cunoscuti sub numele de vikingi, colonizând, atacând si având relatii comerciale cu toate regiunile Europei, alaturi de norvegieni si suedezi. Exploratori i vikingi au descoperit Islanda din greseala, în drum spre Insulele Feroe. Orasul "Ribe" este cel mai vechi oras al Danemarcei, fiind fondat in jurul anului 700. În diferite momente, regele Danemarcei a controlat parti din Anglia si Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Franta, în special Normandia si Insulele Virgine, Tranquebar în India, Estonia si ceea ce este astazi Germania de nord. Scania, Blekinge si Halland au facut parte din Danemarca pentru aproape întreaga sa istorie timpurie, dar au fost cedate Suediei în 1658. Uniunea cu Norvegia a fost dizolvata în 1814, când Norvegia a intrat într-o noua uniune cu Suedia (pâna în 1905).
4. Miscarea liberala si nationala daneza a capatat avânt în anii 1830, si, dupa Revolutiile de la 1848 din Europa, Danemarca a devenit o monarhie constitutionala, la 5 iunie 1849 şi face parte din Uniunea Europeană. Groenlanda şi Insulele Faroe sunt teritorii daneze autonome. Relieful Danemarcei este în cea mai mare parte plat, cu mici zone înalte, cel mai înalt punct natural fiind Møllehøj, la 170,86 de metri. Alte dealuri în aceaşi zonă, la sud-est de Århus sunt Yding Skovhøj cu 170,86 metri înălţime şi Ejer Bavnehøj cu 170,77 metri. Suprafaţa ţării este acoperită de sedimente din era glaciară. Pericolul inundaţiilor naturale este o ameninţare în partea sudică a ţării (de ex. zone din Jutland şi de-a lungul ţărmului sudic al insulei Lolland) şi din acest motiv acestea sunt protejate printr-un sistem de diguri. Solul. Datorită aluviunilor argiloase care s-au depus s-a format un sol deosebit de fertil. 60% din solul ţării este arabil iar 10% este acoperit de păduri. Suprafaţa irigată este de 4350 km.
5. Climatul este temperat, cu ierni blânde şi veri răcoroase. Iernile nu sunt deosebit de friguroase, având temperaturi medii în jur de 0,5 °C, iar verile sunt răcoroase, cu medii de 16 °C. Vântul suflă foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii şi mai slab vara. Danemarca are, în medie, 170 de zile ploioase pe an, cele mai puternice ploi apărând în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie. Hidrografia se caracterizează prin prezenţa a numeroase lacuri şi râuri foarte scurte. Suprafaţa apelor interne este de 210 km² (Danemarca de Est), respectiv 490 km² (Danemarca de Vest). In trecut, teritoriul Danemarcei era foarte impadurit. Vegetatia salbatica a mai rezistat in Danemarca datorita teritoriilor ramase neurbanizate sau necultivate. Padurile, care ocupa doar 11,8% din teritoriul total al tarii, includ conifere (brad, molid, zada si pin), fag, stejar, mesteacan si frasin.
6. Multe varietati de feriga si muschi , comune nordului Europei , le regasim si in Danemarca. Animalele salbatice sunt rare, dar totusi , pe teritoriul tarii gasim caprioare si animale mici , cum ar fi : vulpi, veverite, iepuri, rate salbatice, fazani si potarnichi. Intalnim numeroase specii de pesti in raurile si lacurile Danemarcei. Populaţia numără cca. 5,398 milioane de locuitori, şi densitatea este de cca. 125 de locuitori pe kmp. Imigranţii străini şi descendenţii lor numără cca. 442.000, dintre care 230.000 vin din Europa; in plus, există o minoritate de origine germană în sudul insulei Jylland. Limba este daneza, şi marea majoritate a populaţiei este botezată în religia protestantă. De aceea Danemarca este foarte omogenă din punct de vedere naţional şi cultural.
7. Agricultura Cu toate ca nu peste tot este un sol fertil, 62% din suprafata tarii este utilizata pentru agricultura, iar 5% pentru pasuni. Se cultiva multe plante furajere. Principalele produse agricole sunt orzul, graul, cartofii, mazarea, plantele furajere si secara. O ramura eficienta si infloritoare a industriei agro-alimentare este industria de prelucrare a laptelui. Majoritatea gospodariilor sunt mici, si de aceea , acestea se organizeaza in colective. Exista 2,2 milioane de bovine, mai mult de 9 milioane de porci si 15 milioane de pasari. Doar 65 % din populatia activa lucreaza in agricultura, dar produc 30% din export . .
8. Transportul . Din reteaua cailor ferate, lunga de 2476 km, 225 de km sunt electrificate. Reteaua drumurilor p u blice are o lungime de 70488 km. Din cauza numeroaselor insule, legaturile sunt complicate si greoaie, de aceea transportu l cu bacuri este semnificativ. Trenurile din Jyllanda ajung pe Fyn si Sjaelland cu ajutorul bacurilor . I n 1998 s-a realizat un pod de 17,7 km care leaga intre ele insulele Fyn si Sjaelland. Copenhaga este unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa. Cele mai importante porturi sunt: Copenhaga, Alborg, Arhus si Esbjerg.
9. Orasele . Din 1417 capitala tarii este Copenhaga . Deoarece se afla in partea estica a insulei Sjaelland, a avut un control permanent asupra intrarii pe Marea Baltica. Este centrul industrial si administrativ al Danemarcii , in prezent fiind un port international, aici desfas u ra ndu-se aproximativ jumatate din comertul exterior. Al doilea oras ca marime este Arhus (204.000 de locuitori) , iar al treilea este Odense (144.000 de locuitori). Cel mai insemnat oras in partea nordica este Alborg (115.000 de locuitori) si pe tarmul vestic Esbjerg (71.000 de locuitori) este cel mai important port. 84% din populatie traieste in orase.
11. Obiectivele inscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt: Vestigiile istorice de la Jelling, Catedrala din Roskilde, Castelul Kronborg din Helsing o r si Fiordul Glaciar de la I l ulissat.
12. Vestigiile istorice de la Jelling au fost înscrise în anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
13. Catedrala din Roskilde a fost fondată de regele viking Harald Dinte Albastru (Harald Blåtand), la sfârşitul secolului al X-lea. În ultimii 600 de ani aici au fost înmormântaţi 39 dintre regii şi reginele Danemarcei. Catedrala, situată pe cel mai înalt punct din Roskilde şi care poate fi văzută de oriunde din apropiere, este vizitată în fiecare an de 150.000 turişti. Construită în secolele al XII-lea (începând din anii 1170) şi al XIII-lea, din cărămidă roşie, a fost prima catedrală gotică din Scandinavia. Prin aceasta s-a încurajat răspândirea acestui stil în nordul Europei.
17. Castelul Frederiksborg este situat in centrul Hillerod pe trei insule in Lacul Castelului inconjurat de Gradinile Castelului Frederiksborg.Castelul a fost construit in stil renascentist olandez la inceputul secolul u i al XVII -lea de catre Christian IV, si a fost reconstruit 250 de ani mai tarziu de catre alt mare danez, berarul J.C. Jacobsen, dupa ce fusese distrus de un incendiu. Muzeul National de Istorie si Castelul Frederiksborg prezinta istoria Danemarcei si personalitatile sale intr-o importanta colectie de portrete, picturi istorice si arta moderna. Capela castelului a supravietuit focului din 1859 care a distrus castelul si pana astazi ramane ca pe vremea lui Christian IV. Gradinile Castelului Frederiksborg constituie un frumos peisaj unde va puteti bucura de privelistea Casei Baii (Badstueslottet), care ocazional este folosit de familia regala pentru pranzurile vanatoresti, si de o gradina in stil baroc, recreata in 1996 conform gradinilor lui J.C. Krieger din 1725. Gradina este remarcabila mai ales pentru cele patru monograme regale executate in cimsir (merisor turcesc) si pentru cascadele sale.
