1. Ce cred Adventi ştii de Z iua a Şaptea Studiul 9 DECALOGUL

2. Decalogul De memorizat: „ Aşa că Legea negreşit este sfântă, şi porunca este sfântă, dreaptă şi bună." Romani 7,12.

3. Decalogul A. O riginea L egii morale

4. De unde ştii că Legea este veşnică, existând înainte de Sinai? Rom. 7 : 7 Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nici de cum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut dec â t prin Lege. De pildă, n'aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: ,,Să nu pofteşti!

5. De unde ştii că Legea este veşnică, existând înainte de Sinai? Gen. 4 : 7 Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul p â ndeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăp â neşti.

6. De unde ştii că Legea este veşnică, existând înainte de Sinai? Gen. 26 : 5 pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, or â nduirile Mele, şi legile Mele.

7. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Eu s u nt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei. Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Porunca I-a

8. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari s u nt sus în ceruri, sau jos pe păm â nt, sau în apele mai de jos de c â t păm â ntul.

9. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, s u nt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc

10. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 nelegiuirea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,

11. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 şi Mă îndur p â nă la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. Porunca a II-a

12. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui. Porunca a III-a

13. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s'o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă

14. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici

15. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, păm â ntul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S'a odihnit:

16. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 de aceea a binecuv â ntat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. Porunca a IV-a

17. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentruca să ţi se lungească zilele în ţara, pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău. Porunca a V-a

18. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu ucizi. Porunca a VI-a

19. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu preacurveşti. Porunca a VII-a

20. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu furi. Porunca a VIII-a

21. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău. Porunca a IX-a

22. Cum este descris Decalogul, sau cele Zece Porunci? Ex. 20 : 2-17 Să nu pofteşti casa aproapelui tău; să nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău. Porunca a X-a

23. Cum a rezumat Mântuitorul Decalogul în două mari secţiuni? Marcu 12 : 30.31 Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, şi cu toată puterea ta; iată porunca dintâi.

24. Cum a rezumat Mântuitorul Decalogul în două mari secţiuni? Marcu 12 : 30.31 Iar a doua este următoarea: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Nu este altă poruncă mai mare decât acestea.

25. Decalogul B . L egea M orală şi cea C eremonială

26. Despre care altă lege mai găsim scris în Scripturi? Fapte 6 : 14 În adevăr, l-am auzit zicând că acest Isus din Nazaret va dărâma locaşul acesta, şi va schimba obiceiurile, pe cari ni le-a dat Moise.

27. Despre care altă lege mai găsim scris în Scripturi? Efes. 2 : 15 în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace;

29. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Rom. 7 : 22 după omul din lăuntru îmi place Legea lui Dumnezeu ;

30. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? 1Cor. 9 : 21 cu ceice sunt fără Lege, m'am făcut ca şi cum aş fi fost fără lege (măcar că nu sunt fără o lege a lui Dumnezeu , ci sunt supt legea lui Hristos)...

31. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Luca 2 : 22 când s'au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise , Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim,

32. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Luca 24 : 44 trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise ...

33. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 2.Este înainte de Sinai Gen . 4:6-7; Gen. 2:2-3; Rom.2:14. Legea Ceremonială 2.Este numai de la Sinai Ex. 24:3-4; Gal. 3:17

34. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Gen. 4 : 6-7 Domnul a zis lui Cain: ,,Pentruce te-ai mâniat, şi pentruce ţi s'a posomorât faţa? Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit;

35. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Gen. 4 : 6-7 dar dacă faci rău, păcatul p â ndeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăp â neşti.

36. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Gen. 2 : 2-3 În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S'a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.

37. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Gen. 2 : 2-3 Dumnezeu a binecuv â ntat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentrucă în ziua aceasta S'a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.

38. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Rom. 2 : 14 C â nd Neamurile, măcar că n'au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, cari n'au o lege, îşi s u nt singuri lege; Legea este înainte de Sinai

39. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Ex. 24 : 3-4 Moise a venit şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într'un glas: ,,Vom face tot ce a zis Domnul. Moise a scris toate cuvintele Domnului.

40. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Gal. 3 : 17 ... un testament, pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desfiinţat,

41. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Gal. 3 : 17 aşa ca făgăduinţa să fie nimicită, de Legea venită după 430 de ani. Legea ceremonială este numai de la Sinai

42. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 3.Este scrisă pe piatră de Domnul Ex . 31:18; Legea Ceremonială 3.Este scrisă de Moise în carte (sul) Deut. 31:24;

43. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Ex. 31 : 18 Când a isprăvit Domnul de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, i-a dat cele două table ale mărturiei, table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu .

44. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Deut. 31 : 24 Dupăce a isprăvit Moise în totul de scris într'o carte cuvintele legii acesteia,

45. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 4.Este păstrată în chivot Deut . 10:5 Legea Ceremonială 4.Este păstrată lângă chivot Deut. 31:26

46. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Deut. 1 0:5 M'am întors apoi şi m'am pogorât de pe munte, am pus tablele în chivotul pe care-l făcusem, şi ele au rămas acolo, cum îmi poruncise Domnul.

47. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Deut. 31 : 26 Luaţi cartea aceasta a legii, şi puneţi-o lângă chivotul legămîntului Domnului, Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră împotriva ta.

48. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 5.Prescrie numai datorii morale Rom . 13:9 Legea Ceremonială 5. Prescrie toate jertfele şi serviciile Evrei 10:1

49. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Rom. 13 : 9 De fapt: Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nici o mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti,

50. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Rom. 13 : 9 şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi Prescrie datorii morale

51. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Evrei 10 : 1 În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe,

52. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Evrei 10 : 1 cari se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârşiţi pe cei ce se apropie. Prescrie sistemul jertfelor

53. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 6. Prescrie Sabatul zilei a Şaptea Ex . 28:8-11 Legea Ceremonială 6. Prescrie toate celelalte zile de odihnă Lev. 16:29.31

54. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Ex. 20 : 8-11 Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s'o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă

55. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Ex. 20 : 8-11 închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici

56. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Ex. 20 : 8-11 străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, păm â ntul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S'a odihnit:

57. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Ex. 20 : 8-11 de aceea a binecuv â ntat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o. Prescrie Sabatul zilei a şaptea

58. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Lev. 16 : 29.31 în luna a şaptea , în a zecea zi a lunii , să vă smeriţi sufletele, să nu faceţi nici o lucrare, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru.

59. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Lev. 16 : 29.31 Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă , în care să vă smeriţi sufletele. Prescrie Sabatele ceremoniale

60. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 7. Este veşnică Mat . 5:17; Evrei 8:10 Legea Ceremonială 7. Este temporară, până la Hristos Efes. 2:15

61. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Mat. 5 : 17 Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

62. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Evrei 8 : 10 voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor ; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu. Este veşnică

63. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Efes. 2 : 15 în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în or â nduirile ei,

64. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Efes. 2 : 15 ca să facă pe cei doi să fie în El însuş i un singur om nou, făc â nd astfel pace; Este temporară

65. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 8. Este desăvârşită Ps. 19:8 Legea Ceremonială 8. Nu aduce desăvârşirea Evrei 10:1

66. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Ps. 19 : 8 Or â nduirile Domnului s u nt fără prihană, şi veselesc inima; poruncile Domnului s u nt curate şi luminează ochii. Este desăvârşită

67. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Evrei 10 : 1 Legea, care are umbra bunurilor viitoare, ... nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, ... să facă desă vâ rşiţi pe cei ce se apropie. Nu aduce desăvârşirea

68. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Legea Moral ă 9. Ne obligă şi azi Rom. 3:31 Legea Ceremonială 9. Nu ne obligă azi Evrei 10:1

69. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Rom. 3 : 31 Deci, prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea Ne obligă şi azi

70. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Evrei 9 : 9.10 Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri şi jertfe, cari nu pot duce pe cel ce se închină în felul

71. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morală şi cea ceremonială? Evrei 9 : 9.10 acesta, la desăv â rşirea cerută de cugetul lui. Ele s u nt doar nişte porunci păm â nteşti Nu ne obligă şi azi

72. Decalogul C . L egea şi E vanghelia

73. Care este menirea Legii Morale? Rom. 3 : 20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

74. Care este menirea Legii Morale? Rom. 7 : 7.8 Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nici de cum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut dec â t prin Lege.

75. Care este menirea Legii Morale? Rom. 7 : 7.8 De pildă, n'aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: ,,Să nu pofteşti!

76. Care este menirea Legii Morale? Rom. 7 : 7.8 Apoi păcatul a luat prilejul, şi a făcut să se nască în mine prin porunca tot felul de pofte; căci fără Lege, păcatul este mort.

77. Ce este Evanghelia? Rom. 1 : 16 Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru m â ntuirea fiecăruia care crede

78. În sumarul Evangheliei, cum a înţeles apostolul Pavel să unească într-o singură solie Evanghelia şi Legea lui Dumnezeu? Tit 2 : 14 El S'a dat pe Sine însuş i pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege, şi să-Şi curăţească un norod care să fie al Lui, plin de r â vnă pentru fapte bune.

79. Ce declară Domnul Isus Hristos despre relaţia Sa cu Legea Morală? Mat. 5 : 17-18 Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat vă spun,

80. Ce declară Domnul Isus Hristos despre relaţia Sa cu Legea Morală? Mat. 5 : 17-18 c â tă vreme nu va trece cerul şi păm â ntul, nu va trece o iotă sau o fr â ntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi înt â mplat toate lucrurile

81. Cum vorbeşte Biblia despre aspectul interior al Legii, î n sfinţire? Evrei 8 : 10 Dar iată legăm â ntul, pe care-l voi face cu casa lui Israel, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în mintea lor

82. Cum vorbeşte Biblia despre aspectul interior al Legii, î n sfinţire? Evrei 8 : 10 şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.

84. Not ă suplimentară Introducere : Legea este principiul şi înfăptuirea ordinii din Univers. Ca principiu, Legea este exprimată în formă de reguli prescrise (Cele Zece Porunci). Ca procedeu, Legea exprimă dependenţa şi logica tuturor relaţiilor din Univers. În acest înţeles larg, Legea este egală cu ordinea cosmică, socială şi morală din lume. Dar Legea are un înţeles particular pentru om.

85. Not ă suplimentară Aspectul uman al Legii este dublu: unul exterior şi unul interior. În aspectul său exterior, Legea, pentru om, operează sub formă de restricţie şi constrângere. În aspectul său interior, răspunsul omului la pretenţia Legii este sentimentul de obligativitate, ceea ce constituie izvorul conştiinţei umane. O falsă închipuire despre o libertate fără „restricţia" Legii este o absurditate, ca şi cum ne-am imagina că trăim fără legea gravitaţiei sau fără legile opticii şi acusticii.

86. Not ă suplimentară Adam a învăţat pe urmaşii lui Legea lui Dumnezeu şi ea a fost transmisă din tată în fiu în decursul generaţiilor care au urmat... Legea a fost păstrată de Noe şi de familia lui, iar Noe a învăţat pe urmaşii săi Legea celor Zece Porunci.

87. Not ă suplimentară Decalogus (gr.) înseamnă „zece cuvinte" sau vorbe. Prin Decalog înţelegem Legea celor Zece Porunci dale de Dumnezeu pe muntele Sinai. Atunci Legea a fost dată în scris, dar ca principiu, cum am văzut, există din veşnicii.

88. Not ă suplimentară Cele două lespezi pe care s-a scris Legea Morală arată cele două direcţii ale obligaţiilor noastre morale: prima tablă, conţinând cele patru porunci, exprimă obligaţiile noastre în direcţia verticală, adică datoriile noastre faţă de Dumnezeu. Cea de-a doua tablă, conţinând ultimele şase porunci, exprimă obligaţiile noastre în direcţia orizontală, adică îndatoririle noastre faţă de semenii noştri.

89. Not ă suplimentară „ Dacă iubeşti pe Dumnezeu din toată inima, trebuie să ţii prima tablă, iar dacă iubeşti pe aproapele tău din toată inima ta, trebuie să ţii a doua tablă.

90. Not ă suplimentară Cuvântul „ethos" (gr.) întâlnit aici (Fapte 6,14) înseamnă: obicei, morală, legi cultice, ceremonii, sau legi tranzitorii, neavând un caracter stabil. Se vede că membrii Soborului iudaic l-au înţeles perfect pe Ştefan că vestea ştergerea legilor lui Moise, cele cu caracter ceremonial.

91. Not ă suplimentară „ Mulţi încearcă să contopească aceste două sisteme, folosind texte care vorbesc despre legea ceremonială pentru a dovedi că Legea a fost desfiinţată; dar aceasta este o pervertire a Scripturilor. Deosebirea între cele două sisteme este foarte clară. Sistemul ceremonial este format din simboluri care arătau spre Hristos, Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii. Atunci trebuia să înceteze toate jertfele."

92. Not ă suplimentară „ Când s-a proclamat Legea pe Sinai, Dumnezeu a făcut cunoscut oamenilor sfinţenia caracterului Său, ca prin contrast ci să poată vedea păcătoşenia propriului lor caracter. Legea fusese dată pentru a-i convinge de păcat şi a descoperi nevoia lor după un Mântuitor."

93. Not ă suplimentară Evangelion (gr.) : veste bună, recompensă pentru o solie bună, dată unui mesager, proclamarea încoronării unui cezar, încoronarea simbolică a unui sol pentru vestea bună adusă." Isus Hristos a fost Cel care a propovăduit de prima dată Evanghelia norodului (Mat. 4,23).

94. Not ă suplimentară El este nu numai Vestitorul, dar şi centrul soliei Evangheliei, Vestea bună adusă de El poate fi rezumată într-o singură propoziţie: Dumnezeu a venit în trup omenesc ca să mântuiască lumea (Ioan 3,16).

95. Not ă suplimentară Scriitorii Bibliei niciodată n-au intenţionat să opună Evanghelia, Legii lui Dumnezeu, sau credinţa şi harul - faptelor sau ascultării de Legea divină. Comentatorii obiectivi, de asemenea, au văzut Legea şi Evanghelia în unitatea lor biblică. Vom cita câteva poziţii, care nu sunt singulare în teologie: Augustin : „Legea a fost dată ca să se caute harul; harul s-a dat pentru ca Legea să fie împlinită."

96. Not ă suplimentară Karl Barth: „Găsim că, deşi Legea nu este Evanghelia, totuşi fără Lege, de fapt, nu am avea nici Evanghelia." „ În Scripturi nu găsim Legea lângă Evanghelie, ci în Evanghelie, după cum şi sfinţenia lui Dumnezeu nu se află lângă, ci în harul Său." Dietrich Bonhoeffer: „Numai cel care crede poate fi ascultător şi numai cel ascultător crede."

97. Not ă suplimentară J. Calvin : „Privind doctrina, nu ar fi permis să inventăm desfiinţarea Legii prin venirea lui Hristos. Deoarece regula vieţuirii pioase şi sfinte este veşnică, ca şi singura şi desăvârşita neprihănire a lui Dumnezeu, ce se cuprinde în ea." „ Să nu credeţi că am venit să stric Legea şi proorocii, am venit nu să stric, ci să împlinesc!"

98. Not ă suplimentară Prin cuvintele acestea, Isus îndepărtează acuzaţia fariseilor. Misiunea Lui în lume era ca să apere cerinţele sacre ale acestei Legi despre care ei îl acuzau că o strică. Dacă s-ar fi putut desfiinţa Legea lui Dumnezeu, n-ar fi fost nevoie ca Hristos să sufere urmările neascultării noastre. El a venit să explice legătura Legii cu omul şi să ilustreze preceptele ei prin propria Lui ascultare."

99. Not ă suplimentară Am mai spus că în aspectul său exterior Legea operează ca restricţie şi constrângere. Aceasta era menirea Legii în Vechiul Testament. În procesul naşterii din nou, în Noul Testament, accentul cade pe aspectul interior al Legii. Căci pocăinţa (metanoia) înseamnă transformarea gândirii, înnoirea facultăţilor mintale în sensul de a judeca în mod duhovnicesc şi, bineînţeles, moral.

100. Not ă suplimentară Judecata ne face capabili să deosebim binele de, rău (Evrei 5,14). Judecata condusă de Duhul Sfânt este ca şi busola pentru corăbieri. Cândva corăbierii se ghidau după stele şi constelaţii. 12 Dar când norii acopereau stelele, rămâneau fără călăuză. Un om condus numai de norme morale exterioare, fără să aibă principii etice interioare, personale, este ca şi corăbierul fără busolă: în furtună, în momentele de criză, sau când este singur, fără

101. Not ă suplimentară sfat şi fără încurajare, se pierde uşor în beznă. Vor fi împrejurări când nu vom putea apela la Biblie, la Biserică, sau la sfatul pastorului. Singura noastră călăuză va fi conştiinţa luminată de Duhul Sfânt, o conştiinţă al cărei izvor este Legea scrisă în inimă. Aceasta este adevărata morală. Este aspectul interior al Legii. „ Legea este exprimarea cugetării lui Dumnezeu;

102. Not ă suplimentară când este primită în Hristos ea devine cugetarea noastră. Ea ne înalţă deasupra puterii naturale a dorinţelor şi a tendinţelor, deasupra ispitelor care ne duc la păcat."

103. Concluzii dogmatice Marile principii ale Legii lui Dumnezeu sunt încorporate în Decalog şi exemplificate în viaţa lui Isus Hristos. Ele exprimă iubirea, voinţa şi planul lui Dumnezeu privind conduita şi legăturile umane, şi sunt obligatorii tuturor oamenilor de pretutindeni şi din toate timpurile. Aceste principii stau la baza legământului încheiat de Dumnezeu cu poporul Său şi formează etalonul judecăţii divine.

104. Concluzii dogmatice Legea Morală, prin acţiunea Duhului Sfânt, descoperă păcatul şi trezeşte nevoia unui Mântuitor. Mântuirea se acordă total din har, şi nu pentru meritele faptelor, dar roadele harului pot fi recunoscute în ascultarea de poruncile divine. Caracterul creştin este caracterizat de această ascultare din dragoste. Astfel se exprimă dragostea creştinului faţă de Dumnezeu şi interesul lui faţă de semenii săi.

105. Concluzii dogmatice Ascultarea credinţei demonstrează puterea lui Hristos de a transforma viaţa oamenilor şi prin urmare întăreşte mărturia creştină.

106. Concluzii etice Noi nu putem deosebi, de la noi înşine, binele de rău. S-a considerat că „răul este lipsa binelui" dar ce este însuşi binele? În Vechiul Testament, tob înseamnă „bine", adică ceea ce corespunde scopului pentru care a fost creat. Omul a fost creat de Dumnezeu. În postura sa de „creatură", binele pentru el este ceea ce a vrut şi a hotărât Creatorul ca menire şi finalitate. Dumnezeu a hotărât prin legi şi porunci.

107. Concluzii etice Ambele au caracter şi obligativitate personală. Legea este voinţa divină odată şi pentru totdeauna, cu valabilitate universală şi cosmică. Porunca este un ordin, o dispoziţie divină personală, dată în diferite situaţii, dar cu valabilitate temporară, sau într-un sens limitat, sau local. (Vezi Ex. 3,16; 8,1; 1 Regi 13,9 etc.). Cele „zece cuvinte sau vorbe" rostite pe Sinai, cum am văzut, alcătuiesc Legea lui Dumnezeu sau Legea Morală, cu o

108. Concluzii etice valabilitate permanentă, universală şi cosmică. Când tânărul bogat s-a interesat care este „binele" pe care ar trebui să-l facă, Mântuitorul S-a referit precis la Legea Morală, recunoscându-i valabilitatea eternă (Matei 19,16-19). Această Lege Morală stabileşte obligaţiile morale bidirecţionale ale omului: în sens vertical, datoria faţă de Dumnezeu, în cel orizontal, datoria faţă de semenii lui.

109. Concluzii etice Adventiştii de Ziua a Şaptea cred că singura etică valabilă este etica celor Zece Porunci, conţinând principiile veşnice de morală, care se găsesc incluse în Evanghelie. Ei cred că aceste principii, toate la un loc, formează Legea Morală veşnic valabilă a lui Dumnezeu şi că noi nu avem nici libertatea, nici căderea să alegem care anume să le acceptăm şi pe care să le respingem.

110. Concluzii etice Totodată ei cred că supunerea faţă de Legea Morală trebuie să fie un act al credinţei, izvorâtă din dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.

111. Note teologice Antinomianism : Încă de la începuturile lui, creştinismul avea să fie confruntat cu un curent având caracter sincretist, numit gnosticism. (Pavel face aluzie la el în 1 Tim. 6,20). În gnosticismul sec. II au fost şi unele caracterizate prin antinomianism. (Anti = în loc de, contra, împotriva; nomos = lege). Printre scrierile din acel secol, purtând o accentuată influenţă gnostică, se numără şi Epistola lui Barnaba (130-138).

112. Note teologice Ea trădează o vădită ostilitate faţă de iudaism şi iudei. Susţine că iudeii au căzut din legământul lui Dumnezeu în momentul în care Moise a spart tablele Legii. Epistola consideră că nu iudeii sunt adevăraţii părtaşi ai legământului, ci creştinii. Dumnezeu refuză să primească Sabatul iudeilor, căci înaintea Lui o zi este ca o mie de ani. Adevăratul Sabat va fi sărbătorit în cea de-a şaptea mie de ani. Marcion din Pont în anul 144 a fondat o

113. Note teologice biserică proprie, excluzând din credinţă toate elementele iudaice. În scrierea sa „Antithesis" (Antiteze) a opus pretinsele contraziceri din Vechiul şi Noul Testament. El credea că cele două părţi ale Bibliei nu sunt opera aceluiaşi Dumnezeu. El a inventat un dualism biblic, recunoscând în Iehova pe „Theos dikaios" (Dumnezeul drept, aspru) şi în Tatăl Noului Testament pe „Theos agathos" (Dumnezeu bun). Despre Hristos afirma că a murit aparent

114. Note teologice şi că prin minunile şi învăţăturile Sale a combătut Legea şi opera Dumnezeului „aspru". Şi în reformaţiune au apărut unele curente antinomianistice. În controversa şi disputele sale cu teologia romană, Martin Luther oscila în afirmaţiile lui când în favoarea, când împotriva Legii lui Dumnezeu, în scrierile lui timpurii, nu o dată întâlnim fraze ca acestea: „Evanghelia este cerească şi divină, Legea este pământească şi omenească.

115. Note teologice Îndreptăţirea Evangheliei diferă tot atât de mult de cea a Legii, ca şi cerul de pământ, sau ca lumina de întuneric. Evanghelia este lumină şi ziuă, dar Legea este întuneric şi noapte.“ Astfel de paragrafe l-au contrariat pe Melanchton, încât s-a văzut silit ca în „Articole de inspecţie" (1527) să insiste ca pastorii să dea o mai mare importanţă pocăinţei şi lepădării păcatelor, deoarece ei

116. Note teologice s-au obişnuit să vorbească despre credinţă, care fără pocăinţă, fără doctrina temerii de Dumnezeu, fără doctrina legii, obişnuieşte poporul cu o siguranţă firească, mai rea decât erorile papale. Melanchton a fost imediat atacat de Johann Agricola, care mai târziu şi-a dezvoltat ideile sale antinomiane în optsprezece teze. El afirma că pocăinţa trebuie vestită, dar nu din Decalogul lui Moise, ci din Evanghelie. Legea lui Moise nu este necesară

117. Note teologice nici pentru începutul, nici pentru mijlocul sau sfârşitul îndreptăţirii. Din contră, Legea fără Duhul Sfânt, este un blestem. Luther a citit tezele discipolului său şi le-a respins în şase controverse. Acum el a afirmat că Legea, realmente, este de la Dumnezeu, plantată de El în inimile noastre şi dată de Dumnezeu lui Moise. De aceea, în esenţă este bună şi sfântă. Agricola a fost adus la tăcere de influenţa lui Luther şi de autorităţile civile.

118. Note teologice Melanchton, văzând efectele negative ale antinomianismului, a devenit mai decis în a vesti importanţa Legii şi necesitatea unei morale practice în sistemul creştin. El, acum, socotea faptele bune causa sine qua non a mântuirii. Sub inspiraţia sa, unul dintre foştii lui elevi, George Major, profesor la Wittenberg, a început să propage că „faptele bune sunt necesare pentru mântuire şi că nimeni nu va fi mântuit prin fapte rele sau fără

119. Note teologice fapte bune, care, fără să constituie merite pentru mântuire, totuşi, sunt fructe necesare ale credinţei, a căror absenţă este un semn sigur a unei credinţe moarte“ Controversa antinomiană s-a înteţit acum prin Musculus, elevul lui Agricola, care, căzând în extrema unei totale respingeri a Legii Morale, a susţinut că „cei ce propagă că noi trebuie să facem fapte bune sunt de la diavolul, împreună cu toţi ce-i urmează.“

120. Note teologice Teologia lutherană afirmă astăzi că Legea şi Evanghelia totdeauna au fost unitare şi că trebuie vestite împreună. În ambele cazuri, lucrează Dumnezeu: prin Lege face o lucrare străină (opus alienum) , prin care judecă lumea, iar prin Evanghelia harului îşi face propria Sa lucrare (opus proprium) . Legea are o importanţă aparte pentru omul neprihănit şi născut din nou prin Duhul Sfânt. Se consideră că învăţătura reformatorului este

121. Note teologice cel mai clar formulată în următoarea frază: „De aceea spunem că Legea trebuie păstrată şi că fiecare om este capabil să o păstreze şi trebuie să crească în dragoste şi temere de Dumnezeu, ceea ce este adevărata ascultare de Legea lui Dumnezeu. Când vorbim despre ţinerea Legii sau despre faptele bune, ne gândim la ambele: în interior la o inimă bună, în exterior la fapte.

123. Note teologice 3. după ce au fost renăscuţi şi totuşi firea îi leagă, prin Lege, obţin un îndrumător (normator) , după care să-şi cârmuiască toată viaţa lor (usus normativus)."

124. Note teologice Poziţia reformatorilor helvetici: Nu sunt antinomişti şi este important că au o învăţătură clară în această problemă: „Învăţăm că Legea lui Dumnezeu ne descoperă voinţa lui Dumnezeu: ce vrea să facem sau să nu facem, ce este binele şi răul, ce aste drept sau nedrept. Mărturisim deci că Legea este bună şi sfântă... Credem că Legea lui Dumnezeu ne comunică, fără rezerve, toată voinţa lui Dumnezeu şi toate poruncile Lui necesare în toate împrejurările vieţii.“

125. Note teologice Calvin vede legile Vechiului Testament în unitatea lor: „Sub denumirea de lege înţeleg nu numai cele Zece Porunci, care ne descriu regulile unei vieţi evlavioase şi neprihănite, ci înţeleg acea formă de religie pe care Dumnezeu a comunicat-o lui Moise." Reformatorul conchide - şi în aceasta constă sâmburele învăţăturii calvine despre lege - că „Legea nu a fost dată ca poporul să fie salvat prin ea, ci pentru ca să alimenteze speranţele

127. Note teologice Pietas - Probitas: Legea Morală a fost gravată de Dumnezeu pe două lespezi de piatră. Pe prima au fost înscrise îndatoririle noastre faţă de Dumnezeu (primele patru porunci). În teologie, această tablă a Legii se numeşte pietas, ceea ce exprimă evlavia şi temerea de Dumnezeu a poporului ales. Cealaltă tablă se numeşte probitas, căci exprimă o categoric juridică a atitudinii faţă de aproapele.

128. Note teologice Idolatrie - titanism: Adventiştii de Ziua a Şaptea au o solie actuală care se referă la noua formă de idolatrie la care se recurge în era modernă. „Temeţi-vă de Dumnezeu" (Apoc. 14,7) ne face atenţi la marile principii pe care le conţine tabla „pietas" a Legii divine. Ne referim mai cu seamă la interdicţia ca omul să recunoască alţi dumnezei, în afară de singurul Dumnezeu adevărat, Creatorul cerurilor şi al pământului. Ni se pare puţin anacronică

129. Note teologice această pretenţie, fiindcă socotim că timpul idolatriei, al închinării la zeităţi cioplite sau turnate, a dispărut irevocabil din istoria religiilor. Da, s-ar putea ca zeităţile făcute de mâna omului să fi intrat definitv în muzeele etnografice, dar nu s-a curmat idolatria, ca sistem religios, ca atitudine specifică a zeificării umanului şi a titanismului uman. În fond, ce este un idol, ce este idolatria? Idolul este secularizarea lui Dumnezeu, sau

130. Note teologice zeificarea lumii prin transpunerea Infinitului în finit, sau prin impersonificarea Persoanei Absolute, transformând-o într-o putere, forţă sau mijloc impersonal, cu atribut de cauză primară şi universală a lumii. Idolatria nu este doar atributul fanteziei primitive, ci o particularitate a păcatului, din care cauză omul păcătos nu vrea să-L primească pe singurul Dumnezeu adevărat, ci transformă realul în ireal, adevărul în minciună.

131. Note teologice Un fenomen primar în lumea religiilor este contopirea naturii cu Dumnezeu. Acest lucru se petrece şi în panteism şi în religiile mistice. Motivul acestuia este tot păcatul, căci omul, refuzând Revelaţia, îl refuză pe Dumnezeu, deoarece nu vrea să admită mai presus de sine guvernarea şi legislaţia unui Dumnezeu necondiţionat şi suprauniversal, de aceea tinde spre transformarea omenescului în divin. Titanismul este o altă formă de idolatrie

132. Note teologice modernă. În mitologie, titanii erau semizei. În forma modernă a titanismului, fenomenul este urmarea creşterii încrederii în sine în problema mântuirii, a consideraţiei de sine a omului păcătos, ajuns până la autosacralizare. La început, omul a constatat doar o înrudire dintre spiritul divin şi cel uman. Apoi, treptat, a descoperit şi identitatea cu Spiritul Absolut. Concepţia s-a dezvoltat mai ales sub dăltuirea „filosofici identităţii" lui Schelling şi Hegel.

133. Note teologice Ultimul susţinea în teoria „înstrăinării" că orice proces de obiectivizare se naşte din spirit, adică natura şi societatea sunt obiectivizarea spiritului. El susţinea că subiectivul şi obiectivul se află în identitatea Creatorului cu creaturile Sale. Astfel se admite încetarea distanţei „calităţii" dintre Dumnezeu şi om, ceea ce înseamnă că nu este nevoie să se „întâmple" ceva între Dumnezeu şi om, nu este nevoie de realizarea

134. Note teologice unei comuniuni, deoarece relaţia comună este o premiză existentă deja din veşnicii. Acest idealism mistic stă la baza titanismului modern.

135. Note teologice Unicitatea şi diversitatea poruncilor: Când vorbim despre unicitatea poruncilor, înţelegem că porunca este una singură: cea a iubirii bidirecţionale. Când vorbim despre diversitatea poruncilor, înţelegem ce anume înseamnă iubirea în diversele cazuri concrete. De exemplu: porunca a cincea ne arată ce înseamnă iubirea în relaţia copil-părinte.

136. Note teologice Porunca a patra ne învaţă cum să ne exprimăm dragostea noastră faţă de Dumnezeu în relaţia timpului. Principiul care stă la baza ascultării este dragostea (Rom. 13,10).

137. Copyrightul aparţine casei de editură Via ţă şi Sănătate (http://www.viatasisanatate.ro) Transcriere pe computer şi fişiere PowerPoint: AZSVaslui.org