Campania “Toti diferiti – toti egali “- pachet educational. Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei, egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita implicarea noastra a tuturor.

1. all different
equalall
1
TOTI DIFERITI-TOTI EGALI
Campania “Toti diferiti – toti egali “
Xenofobia, antisemitismul si intoleranta urmaresc sa-i uneasca pe acesti oameni si sa
încurajeze lupta împotriva tuturor formelor de intoleranta.
Problemele rasismului si ale intolerantei au fost în capul listei de discutii a celor 32 de
lideri politici, membrii ai Consiliului Europei, care s-au întîlnit în 1993 la Summitul de la
Viena. Ei au hotarît un plan comun de actiune care, împreuna cu campania, viza
cooperarea membrilor de stat în domeniul legislatiei si al educatiei pentru a combate
rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta ( vezi Anexa 1 ). Campania e sprijinita
în totalitate de cele 2 platforme europene pentru organizatiile non-guvernamentale de tineret
: CENIC si ECB. E important faptul ca aceste teme sunt raspândite în lumea întreaga,
motiv pentru care UNESCO a hotarât ca anul 1995 sa fie declarat “Anul international al
tolerantei”.
Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei,
egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii
urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita
implicarea noastra a tuturor.
Acest pachet educational
Tinerii nu pot întelege propria lor pozitie si astfel nici nu pot fi constienti de ea si nu o pot
controla fara a întelege circumstantele internationale si nationale din lumea ce-i înconjoara.
Educatia interculturala poate usura acest proces. Dorim sa asiguram materiale toaretice si
practice care sa fie folosite de educatori, antrenori, tineri muncitori si profesori în educatia
informala. Am reusit sa dezvoltam experienta cîstigata cu productia “Extraterestrul 93 –
Organizatiile de tineret combatînd Rasismul se Xenofobia “, publicat de Directoratul de
Tineret în 1993.
Pachetul nu e o teza academica si am încercat s-o facem sa fie usor de citit. Profesionistii
experimentati vor gasi aici idei noi, dar cel mai indicat ar fi sa fie folosit de cei care sunt la
început de drum în lucrul cu tinerii în acest domeniu. Desi vorbim de tineri, acest pachet si
activitatile propuse pot fi adaptate si pentru grupuri cu alte vîrste în împrejurarile educatiei
neoficiale.
Partea A. Partea A cuprinde o viziune generala situatiei actuale din Europa si dezbate
problema introducerii educatiei intelectuale. Observam dezvoltarile istorice, politice si
economice care au determinat formarea societatilor. Dupa definirea cîtorva concepte-cheie
continuam cu analiza bazelor educatiei interculturale. Bibliografia de la sfîrsit va va da
sugestii pentru a putea afla mai multe informatii. Întrebarile sunt puse strategic în text
pentru a face ca problemele sa para mai reale si sa ofere sugestii pentru temele de dezbatere
cu grupurile de tineri. Partea A pregateste contextul pentru abordarea educationala
conturata în partea B.

2. all different
equalall
2
Partea B. Partea B contine metodele si activitatile care trebuie folosite în educatia
interculturala a tinerilor. Urmarind descrierea pe larg a metodologiei veti gasi o serie de
activitati care sunt bazate în principal pe munca de grup. Bazîndu-se pe experienta,
explorînd noi probleme, partea B încurajeaza tinerii sa înceapa aceasta actiune. În
formarea acestui pachet s-au facut eforturi pentru a fi siguri ca îl puteti folosi în cel mai bun
mod pentru munca d-voastra privind activitatile educationale. Puteti începe sa cititi de la
orice capitol doriti. Va rugam sa analizati ceea ce cititi si sa-l adaptati situatiei d-voastra.
Speram ca tinerii, cu ajutorul acestui pachet vor întelege mai bine cauzele rasismului si ale
intolerantei si vor reusi sa cunoasca rolul existentei lor în societate. Prin procesul de
educatie intercultural urmarim sa îi ajutam pe tineri sa valorifice diferentele dintre oameni,
culturi si viziuni asupra vietii; aceasta ne determina sa traim si sa lucram înpreuna în spirit
cooperativ, si sa construim o societate noua si linistita unde demnitatea consta în egalitate .
Capitolul care se refera la realizarea scopurilor acestui pachet educational si metodele de
lucru
Care e scopul publicarii unui astfel de pachet educational ?
Ne-am consultat cu participantii la campanie si raspunsurile lor au fost clare: activitatea
educationala trebuie sa constituie baza campaniei daca se doreste sa aiba un efect de durata;
în Europa e nevoie de materiale educationale accesibile care sa sprijine acest proces.
Factorul care distinge acest pachet educational de altele este acela care a fost conceput si
scris în cadrul acestei companii de catre o echipa multiculturala formata din oameni
experimentati în lucrul cu tinerii. Credem ca e important sa descriem unele procese
implicate în dezvolterea acestei actiuni pentru a pune în evidenta unele provocari si
probleme pe care d-voastra le puteti gasi în încercarea de cooperare interculturala.
Coordonarea unui grup atât de larg raspândit nu e deloc usoara; comunicarea prin telefon
sau fax nu functioneaza totdeauna, întâlnirile generale sunt costisitoare si presiunea
evidenta a timpului poate fi non-eficienta . Echipa de productie care s-a întîlnit pentru
prima data în septembrie 1994 la Centrul European de Tineret din Strasbourg a fost
alcatuita din: Pat Brander, Baccles, Marea Britanie – antrenor si scriitor
Carmen Cardenas, Madrid, Spania – Equipo Claves
Philippe Crosnier de Bellaistre, Berlin, Germania – antrenor
Mohammed Dhalech, Glaucester, Marea Britanie – CEMYC, reprezentant al
Grupului Conducator European al Campaniei Rui Gomes, Strasbourg, Franta – meditator,
EYC
Erzsebet Kovacs – Budapesta, Ungaria – antrenoare
Mark Taylor , Strasbourg, Franta – antrenor si scriitor
Juan de Vicente Abad , Madrid , Spania – Colectivul AMANI
Toti membrii au participat la conceperea acestei publicatii. Din pacate, din cauza unor
motive personale si profesionale, doua persoane din grup n-au putut participa la a doua
întâlnire, sustinuta în decembrie 1994 la Cento Eurolatinamericano de Juventud în Mollina
, Spania.
Munca noastra a provocat conflicte constructive între membrii grupului :
Cum putem corela / asocia experientele, definitiile, ideologiile si practica
noastra educationaladiferita

3. all different
equalall
3
Cât de tare va ajuta campania la combaterea cauzelor discriminarii si ale
intolerantei?
Cum vedem realitatile diferite ale tuturor culturilor si tarilor europene?
Cum corelam analizele noastre diferite ale acestor cauze?
De ce nu exista termen exact pentru cuvântul “intercultural “în lb. maghiara?
E aceasta engleza britanica sau engleza internationala?
De ce nu puteti vorbi spaniola?
Cum ar trebui sa fie structurat pachetul educational?
E posibil sa elaboram simplu concepte fara a fi simplisti?
Si o întrebare foarte practica: cîta informatie se cere pentru descrierea unei
metode sau activitati ?
Gasirea raspunsurilor la aceste întrebari a necesitat un înalt grad de implicare din partea
tuturor membrilor si abilitatea de a le exprima în moduri cît mai creative.
Doar d-voastra puteti decide daca am ajuns sau nu la o forma de sinergie interculturala.
Am decis sa folosim publicatia celor de la Equipa Claves si Cruz Roja Juventud : “ Într-o
lume de diferente……o lume diferita” ca suport de baza pentru partea A. Mare parte a fost
total reformulata si rescrisa, tinîndu-se seama de diversitatea realitatilor din Europa.
Inventarea si adaptarea metodelor pentru partea B ne-a ajutat pe noi, ca echipa, sa
întelegem mult mai bine unde vrem sa ajungem si cum sa ajungem acolo. Deseori am ajuns
la definitii complet neasteptate – aceste calatorii au contribuit la formarea concluziei ca
educatia interculturala e un proces infinit.
Dezbaterile despre valorile pe care pachetul ar trebui sa le aiba la baza, ne-au condus la
concluzia ca pachetul trebuie sa favorizeze – încurajeze:
moduri de a învata si de a experimenta diferenta si discriminarea
o viziune noua sau diferita asupra societatii
cautarea si angajarea pentru respectul egal al tuturor membrilor societatii
indicii si cai de actiune si schimbare
Toti am fost constienti de faptul ca educatia interculturala e limitata si pentru a fi
eficienta are nevoie de sprijinul politic si economic.
În cadrul “Planului de Actiune “ de la Viena, sunt propuneri ce vin în sprijinul acestui
proces.
Vom putea evalua seriozitatea acestor angajamente doar în anii ce urmeaza campaniei.
Terminologia – un cuvînt de avertisment
Cuvintele au putere . Cuvintele reprezinta valori. În functie de context cuvintele îsi pot
schimba întelesul, chiar daca fac parte din aceeasi limba. Am încercat sa explicam
contextele si întelesurile cuvintelor pe care le folosim. Acest întreg domeniu al relatiilor
interculturale este foarte politicizat deoarece cuvintele nu pot fi întelese ca atare în afara
contextului lor socio-economic. În functie de experienta si de comprehensibilitatea d-
voastra, veti observa ca nu ati fi folosit niciodata aceleasi cuvinte sau expresii într-o astfel
de publicatie. Va sugeram sa renuntati la judecata pentru putin timp si sa va întrebati, dupa
parerea d-voastra, de ce unele cuvinte sau fraze sunt gresite si sa cautati sa le înlocuiti.
Acest pachet educational va fi tradus în mai multe limbi si în timp ce vor fi luate masurile
pentru a-i asigura acuratetea, acest proces îsi schimba întelesurile / sensurile.
Provocator, nu-i asa ?

4. all different
equalall
4
Partea A
Conceptele cheie si datele de baza ale educ. interculturale.
Cap. 1.
Provocari, probleme si originea lor
Teme
?? valorificarea diferentei
?? lumea e împartita din punct de vedere economic în Nord si Sud
?? continentul nostru în continua schimbare
?? oamenii în continua miscare
?? reactia noastra în fata schimbarilor
?? nevoia de noi raspunsuri si noi situatii
Realitatea societatii în care traim : Diferenta
Oamenii sunt diferiti din mai multe puncte de vedere si pot fi deosebiti cu ajutorul mai
multor criterii: dupa gen, vîrsta, trasaturi fizice, orientare sexuala, personalitete, hobby-
uri, modul de viata, conceptii, etc. În cadrul acestui pachet ne concentram asupra
diferentelor culturale, sociale si etnice.
Suntem preocupati de interactiunea dintre oamenii diferiti, dintre culturile si modurile lor
de viata si de relatiile dintre majoritatile si minoritatile din societatile în care traim.
Punctele de vedere, ideile, valorile si comportamentele diferite vor fi punctele de plecare
în aceasta munca, si vom încerca sa ajungem la un rezultat comun. Prin interactiunea
diferentelor e posibil sa gasim noi solutii si sa stabilim noi principii de actiune. Toate
acestea se bazeaza pe demnitate egala si drepturi pentru toti.
Astfel de probleme sunt mai clare daca ne gîndim la cazurile oamenilor apartinînd altor
societati sau tari, dar e necesar sa ne preocupam de ceea ce se întîmpla în propriul nostru
spatiu geografic. Ne consideram diferiti de cei ce s-au nascut si cei ce traiesc în tara noastra
si al caror stil de viata si cultura difera de ale noastre. Scopul nostru suprem e sa
descoperim cum putem face ca diferentele acestea sa ne fie de folos. De-a lungul istoriei,
valuri de imigranti au venit peste Europa si azi, ea este caminul multor popoare diferite.
Acest lucru ne face viata mult mai interesanta si incitanta si deasemenea mai complicata.
Aceasta e realitatea sec. 21: traim în societati multiculturale.
Diferentele dintre oameni nu sunt vazute ca bunuri , ele conduc mai mult spre
suspiciune si respingere.

5. all different
equalall
5
Traim într-o lume confuza. Uneori parem ca devenim mai apropiati . Unii dintre noi care
avem acces la televiziunea prin satelit sau la internet, avem posibilitatea sa contactam
persoane de pe cealalta parte a planetei, în doar cateva secunde; totusi distantele dintre noi
sunt foarte mari.
Nu ne bucuram de aceste societati multiculturale precum ar trebui; ele sunt un fenomen
care ne îmbogateste cunostintele si pe care nu ne putem permite sa-l neglijam. Din pacate ,
prezenta oamenilor “diferiti” într-o tara poate duce la dezinteres si indiferenta daca nu chiar
la discriminare si intoleranta. Într-o societate, minoritatile sunt discriminate din toate
punctele de vedere: al utilizarii serviciilor publice, angajare, al respectarii si organizarii
politice, al accesului în institutiile educative, etc.
Intoleranta duce deseori la violenta si în cazuri extreme la conflicte armate. Conform
Departamentului de cercetare a pacii si conflictului din cadrul Universitatii Uppsala,
Suedia, între 1989 si 1994 au existat cel putin 90 de conflicte armate în întreaga lume.
Dintre acestea, doar 4 au fost între state, celelalte 86 au avut loc în interiorul statelor. Ele
au inclus si razboie civile, conflicte etnice, politice, religioase si teritoriale.
Aproape fiecare tara s-a format prin îmbinarea mai multor culturi. În Europa, numai
Islanda poate fi considerata o tara mono-culturala. Si chiar si acolo lucrurile se schimba.
Daca diversitatea e caracteristica societatilor în care traim, atunci de ce nu-i toleram pe
cei care sunt diferiti de noi? Evident, nu exista doar un singur raspuns la aceasta întrebare
si nici acest pachet educational nu poate sa ofere unul complet, luând în considerare toate
aspectele care trebuie atinse. Totusi, ne poate ajuta sa clarificam unele probleme ce apar pe
parcursul explorarii originii acestor “noi” societati multiculturale a caror aparitie nu a fost
atît de neasteptata pe cît pare.
Întrebare : Cînd ati auzit pentru prima data expresia “societate multiculturala?”
Ce însemna pentru d-voastra atunci ? Ce înseamna acum ? Societatile multiculturale
actuale sunt în mare parte consecinta proceselor politice si economice.
În Europa, dezvoltarea societatilor multiculturale a fost mult mai evidenta dupa cel de-al
doilea razboi mondial. pentru ca separarea ideologica între E si V a crescut. Au avut loc
mari miscari de mase populare în cadrul Uniunii Sovietice si în afara ei. Regenerarea
economica a tarilor nordice si centrale, ( mai ales Marea Britanie, Franta, Germania si
Olanda ) a determinat cresterea cererilor de muncitori.
În timpul anilor 50 si 60 au avut loc doua tipuri de migratii. Prima data cei care spun
“suntem aici pentru ca voi ati fost acolo”. Imigrarea dinspre colonii si ex-colonii îi
cuprindea pe cei care se întorceau în “tara – mama” si pe indivizii din diferite grupuri
etnice, de ex. : Marea Britanie – India, Franta – Algeria, Olanda – Indonezia. În al doilea
rînd tarile cele mai puternic industrializate au inceput sa recruteze oameni din sudul Europei
( Spania, Portugalia, Italia; Grecia, Iugoslavia, Turcia ) si din alte tari vecine. Ei s-au
integrat în piata de munca a tarilor destinatare/primitoare ca angajati în munca manuala, si
ca o regula, erau primiti în mod prietenos. Erau”necesari “ .

6. all different
equalall
6
Întrebare : Ce fel de migratii au avut loc în sau din tara d-voastra între anii 1950 si
1970 ?
Criza economica începuta în anii 1973 a schimbat situatia. Cresterea pretului petrolului,
de neconceput pîna atunci, au determinat / ajutat la dezvoltarea noii tehnologii si a formelor
de productie. În consecinta lipsa locurilor de munca era prezenta în fiecare tara
industrializata. Acest lucru i-a afectat în principal pe cei mai “slabi” ai sistemului de
productie, adica pe cei ce aveau meserii mai putin necesare, în special imigranti staini.
Primirea prietenoasa initial s-a transformat în frica si suspiciune: “nu mai avem nevoie de
voi” . Strainii erau învinuiti pentru problemele economice si pentru ca luau slujbele
populatiei gazda. În anii 50, 60 multi emigranti s-au întors în tara lor natala desi acestea se
confruntau cu crize economice. Unul din efectele mai putin bine cunoscute ale schimbarilor
masive din cadrul Europei Centrale si de Est în ultimii ani a fost întoarcerea fortata a
muncitorilor si studentilor în tari ca Vietnam, Mozambiq, Cuba. N-a mai fost “nevoie”
de ei.
De la sfîrsitul anilor 70 Europa a devenit o destinatie importanta pentru noul val migrator
format de popoarele sud-mediteraneene, asa numitele tari din “Lumea a 3-a” . Aceasta
imigrare nu a mai fost initiata de tarile europene, ca în anii 50, 60, ci de situatia sociala,
economica si politica precara a majoritatii tarilor lumii.
Nord-Sud, o întrebare de inechilibru.
Sistemul economic international.
De-a lungul istoriei lumea a fost subiectul multiplelor separari. Romanii au împartit
lumea în Imperiul Roman si în Lumea Barbara; dupa calatoria lui Columb oamenii vorbeau
de Lumi Noi si de Lumi Vechi ; “o perdea de fier” a fost construita pentru a împarti Europa
de Vest de cea de Est la sfîrsitul celui de-al doilea razboi mondial si mai nou, auzim acum
vorbindu-se de lumea de nord si lumea de sud.
Întrebare : Ce alte împartiri va puteti imagina ?
Aceasta diferentiere între Nord si Sud nu se refera la pozitia geografica a tarilor pe
planeta ci la o situatie economica si politica mult mai complexa.
Doar o mica parte din locuitorii planetei se bucura de avantajele acestei mici lumi la care
ne-am referit :dezvoltarile tehnologice si nivelurile de consum, care depasesc nevoile
primordiale.
Termenii Nord si Sud sunt generalizari si exista de fapt multe diferente între tarile care
fac parte din acelasi grup. Dar nu se poate nega faptul ca adevarata frontiera ce separa
Nordul de Sud e saracia. Desi ea exista si în tarile de Nord, situatia saracilor de aici e
privilegiata în camparatie cu cea a celor din Sud.
Întrebare : Care e parerea d-voastra despre saracie? Cîti oameni cunoasteti care
sunt în aceasta situatie ?

7. all different
equalall
7
Folosind statisticile citate de Equipo Claves în 1990: din 159 de membri ai Natiunilor
Unite din acea perioada, doar 16 erau considerate dezvoltate; celelalte 143 erau considerate
subdezvoltate. O tara subdezvoltata înseamna o tara care nu-si poate impune propria
dezvoltare; trebuie sa depinda economic si cultural de alte tari.
Întrebare : Ce înseamna “dezvoltare”? Cine stabileste criteriile de dezvoltare?
Situatia saraciei nu a aparut fara motiv; în multe cazuri tarile care se confrunta cu aceasta
problema au mai multe resurse naturale decît celelalte si în plus, au fost prospere din punct
de vedere economic în trecut. Deci, care e cauza acestei nedreptati? Se poate spune ca
situatia acestor tari se datoreaza sistemului international care domina politic si mai ales
economic lumea.
Un inechilibru la a carui mentinere participam toti.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial actuala situatie economica internationala a fost
creata de un nr. mic de tari “nordice”. Aceste tari au impus reguli si au creat structuri care
reflectau interesele lor proprii ( de ex. Fondul Monetar International; Banca Mondiala, etc.
) si au folosit fonduri care nu le apartin. Pe scurt : au alcatuit un sistem conform caruia
dezvoltarea celor putini era bazata pe saracirea majoritatii. Între anii 1959 si 1990 cîstigul
pe persoana s-a triplat în tarile bogate, dar situatia celor sarace nu prea s-a îmbunatatit.
Multe forme subtile de dependenta au devenit norme, si forma principala de expresie
(exprimare) poate fi gasita în conceptul de “datorii externe”, care împovareaza cele mai
multe tari aflate în curs de dezvoltare. Tarile din sud s-au vazut blocate într-un sistem ce
propune exploatarea si vînzarea resurselor primare pentru a putea plati masinile si
tehnologia.
Întrebare: E dificil pentru o tara ca Philippine sa se dezvolte cînd trebuie sa
plateasca 47% din bugetul de stat pentru datorii nationale? Cine credeti ca e
responsabil pentru aceasta? Ce efect ar avea asemenea datorii în tara d-voastra?
Inechitatea sistemului economic , razboaiele civile (Ruanda, El Salvador……),
dezastreale naturale (cutremure), foametea si cresterea nivelului populatiei (mai ales în
Africa) participa la crearea unei situatii dramatice. Cresterea numarului de locuitori a dus la
luarea unei decizii dureroase si traumatizante: parasirea caminelor, emigrarea sau cererea
de azil. Se face acest lucru pentru a supravietui, desi se cunosc dificultatile vietii într-o tara
straina.
Întrebare: Care credeti ca e diferenta între migrant, refugiat si persoana care nu
mai apartine nicaieri?
În decembrie 1994 Înalta Comisie pentru Refugiati a Natiunilor Unite era responsabila
de un numar de 23 milioane de refugiati, (în 1974 cifra era de 2, 4 milioane) la care se
adauga 25 milioane de persoane fara camin. Va puteti imagina ce înseamna aceste cifre în
termenii tragediei umane?Si mai mult, atentia ne-a fost distrasa de la Nord pentru a privi
spre Sud:mai exact în Europa am fost preocupati de noi însine.

8. all different
equalall
8
Est-Vest noua cautare pentru echilibru.
Fetele schimbatoare ale Europei.
Ce este Europa? Unde începe? Unde se sfîrseste? Cîte tari cuprinde ea? Cine poate
pretinde ca e european? Exista o cultura europeana? Cine e interesat? Încercarile de a
raspunde la aceste întrebari au devenit mai dificile de la sfîrsitul le 1989. Uniunea
Sovietica a disparut; timp de 3 ani de zile Iugoslavia s-a aflat în razboi; unificarea
Germaniei; independenta Republicii Cehe si Slovace; consecintele tuturor acestor tranzitii
au fost imprtante.
Care au fost schimbarile cele mai importante ce au avut loc în tara d-voastra
începînd cu anul 1989?
Desi Strasbourgul e mai aproape din punct de vedere geografic de Praga decît de Paris va
trece un timp pîna distanta sa se reduca în mintile noastre. Astfel de schimbari majore
provoaca multe emotii: sperante pentru un “Camin European Comun”, cu frontierele
deschise; frica valurilor masive de migranti; speranta unor noi natiuni; frica înmultiri
conflictelor.
Relatiile dintre state si oamenii care pareau stabilite o data, trebuie sa fie acum
renegociate. (chiar si rapoartele pot fi distruse), cum s-a întîmplat de exemplu cu Cipru sau
Islanda de N începînd cu anii 60. Felul în care ne privim reciproc e complicat de versiunile
diferite ale “Europei” pe care o construim.
E adevarat ca fortele care sunt în favoarea intergrarii europene întîmpina multe
dificultati. Se observa ca tarile cuprind popoare cu diferite istorii si valori. Nu doar
unitatile economice trebuie îmbinate pentru beneficiile economice. De ex. Expansiunea
Uniunii Europene s-a dovedit a nu fi atît de simpla pe cît s-a crezit.
Întrebare: Suedia; Austria si Finlanda au votat de curînd sa se alature Uniunii
Europene. De ce credeti ca majoritatea valorilor din Norvegia au fost împotriva?
Numarul membrilor Consiliului Europei a crescut de la 23 la 34 de state între 1989-1995
si înca este cel mai mare forum de cooperare între tarile Europei. Aceasta se datoreaza
Organizatiei pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE) care numara peste 50 de
membri incluzînd SUA si Canada. Astfel de institutii au roluri diferite dar totusi au ceva în
comun: cauta solutii “europene” pentru problemele ce ni se ivesc acum, la început de secol
21.
Guvernele si industria nu sunt singurele care îsi maresc intensitatea si metodele
cooperarii în Europa. Uniunile comerciale, organizatiile de tineret si proiectele culturale
lucreaza pentru a da Europei un aspect uman
Întrebare: Ce alte forme de cooperare europeana cunoasteti? Ce realizari si ce
probleme aveti?
Destul de interesant, nu toti locuitorii Europei se simt europeni. Vom vorbi despre
identitate în capitolul 2, dar aici merita sa fie pusa întrebarea : e posibil sa avem identitate

9. all different
equalall
9
europeana? Cooperarea unor tari duce, logic, la excluderea altora. Frontierele dintre
anumite tari europene dispar pe cînd cele între ele si tarile din apropiere se întaresc.
Un exemplu relevant este situatia Acordului Schengen: e un acord inter-guvernamental
care urmareste desfiintarea controalelor vamale între tarile incluse, acordarea vizelor,
sprijin în prevenirea infractiunilor, operatiuni de cercetare si schimb de informatii privind
persoanele care cer azil. Acordul a fost ratificat de parlamentele Germaniei, al
Luxemburgului, al Belgiei, al Frantei, al Olandei si al Spaniei pentru acceptarea Italiei,
Greciei, Portugaliei, si Austriei. În ziua în care Acordul a intrat în vigoare, în 1995, la
frontiera Germaniei cu Polonia erau cozi interminabile.
Intrebare: Deoarece frontierele Europei sunt tot mai bine pazite s-ar putea crede ca se
construieste o fortareata Europa. Cît de mult sunteti de acord cu aceasta constatare?
Fiind trecute în revista cîteva din evolutiile majore de pe continentul nostru si relatiile cu
alte parti ale lumii, e timpul sa analizam mai îndeaproape ce se întîmpla pe pamînt.
Minoritatile în Europa
Atentie! Minoritatea într-un loc poate fi foarte usor majoritate în alt loc.
ÎNTREBARE: Când o minoritate nu este minoritate?Când constituie o elita
puternica?Sunteti de acord?
Minoritatile locale
Approve în fiecare tara exista minoritati “traditionale” :grupuri etnice care traiesc acolo de
secole dar care au caracteristici , obiceiuri si felul de viata diferite de ale majoritatii. Pot fi
date multe exemple;am dat si noi câteva. Istoria Europei este supraîncarcata de miscari
expansioniste, de conflicte religioase si militare. Toate acestea au provocat mutatii de
popoare si de culturi. Cavalerii normanzi din secolul al XI-lea au reusit sa puna stapânire pe
teritorii îndepartate ca Britania, Spani si Sicilia;fortele Imperiului Otoman au darâmat
zidurile Vienei în 1529 si în 1683;Lituania era cel mai mare stat al Europei în secolul
paisprezece. (Trebuie sa fim atenti cu asemenea “evenimente “ istorice;de exemplu, cel mai
mare stat european în secolul paisprezece poate fi considerat Polonia si nu Lituania-acest
fapt este si azi un motiv de disputa. ) Dupa cum observa Richard Hill , orasul Ilok , în estul
Croatiei, este un exemplu al schimbarii în timp:în 1992 populatia numara 3000 de sârbi, un
an mai devreme 3000 de croati, 500 de sârbi si 1900 de slovaci descendenti ai migratorilor
din secolul al XIX-lea. În 1930 multi locuitori erau germani si evrei. În perioada Imperiului
Otoman Ilok era o asezare musulmana. Si înainte a fost catolica.
ÎNTREBARE:Cunoasteti vreun oras din apropiere cu o istorie asemanatoare?
În Spania minoritatile traditionale sunt italienii si gitanos, care de altfel sunt minoritati
etnice în multe alte tari, comunitatile musulmane, evreiesti si hinduse care locuiesc în
Ceuta si Melilla. În Suedia minoritatea finlandeza este remarcabila. În Turcia aproximativ
17% din populatie sunt kurzi. Aproximativ 9% din populatia României sunt maghiari. Pâna
în 1980 se parea ca Iugoslavia este unul din cele mai bune exemple de convietuire pasnica
a mai multor popoare. In acest moment e greu sa aflam cât de adevarata era aceasta imagine

10. all different
equalall
10
sau în ce masura erau mascate inechitatile. Ceea ce este evident este complexitatea relatiilor
dintre
sloveni, bosnieni, croati, musulmani, sârbi, macedonieni, români, bulgari, maghiari,
albanieni, greci, muntenegreni si tigani-acestia fiind doar cei mentionati în census-ul din
1991.
ÎNTREBARE:De câti oameni e nevoie pentru a forma un “grup minoritar”?
Slovenii, care au fost minoritate în cadrul fostei Federatii Iugoslavia, sunt acum majoritari
în Slovenia, cu 87, 6% din populatie. Declaratiile de independenta si împartirea teritoriilor
dupa razboaie au avut un rol extraordinar în formarea “minoritatilor”. Dupa dezmembrarea
Uniunii Sovietice , 25 de milioane de rusi traiau înafara Federatiei Ruse-adica în Estonia ,
Lituania si Latvia-si au fost recunoscute ca minoritati ale statelor independente nou formate.
În 1920 prin Tratatul de la Trianon doua treimi din teritoriu si o treime din populatia
Ungariei au fost luate;multi dintre locuitorii satelor si oraselor respective nu s-au mutat.
Descendentii lor traiesc acum în Republica Slovena, înRomânia si în fosta Iugoslavie.
Hotarârea de a recunoaste sau a numi un grup “minoritate” este o problema fundamentala si
un pericol. E periculos pentru ca poate duce la cresterea discriminarii si a separarii. Pe de
alta parte poate duce la cresterea drepturilor si a responsabilitatilor unui anumit grup. Nu
exista nici un stat european în care sa se vorbeasca aceeasi limba de catre toti locuitorii, desi
este impusa o singura limba oficiala. Limba are un rol foarte mare în cultura unui popor.
Din aceasta cauza , în ultimele decenii, minoritatile au cerut sa fie recunoscute în mod
oficial, sa se înfiinteze scoli în limba lor si sa beneficieze de dreptul de a-si înfiinta media
proprie(publicatii, radio, televiziune).
ÎNTREBARE:Ce alte drepturi ar trebui sa fie acordate minoritatilor?
Consiliul Europei a analizat situatia “minoritatilor nationale”înca din 1949, primul an de
existenta. Desi prin acest termen se întelege referirea la acele popoare care au fost obligate
sa se stabileasca în alta tara sau care s-au trezit apartinând altei tari din cauza modificarii
granitelor, e greu de stabilit un consens pentru termenul “minoritate nationala”. Declaratia
Summitului de la Viena din anul 1993(vezi anexa 1)a încurajat protectia minoritatilor de
acest gen. În consecinta, membrii de stat au hotarât o abordare pragmatica a situatiei, în
cadrul Conventiei pentru protectia minoritatilor nationale , adoptata în noiembrie
1994:conventia nu cuprinde nici o definitie a “minoritatii nationale”, oferind posibilitatea
fiecarui caz sa fie tratat conform circumstantelor specifice ale statului respectiv. Statele care
semneaza si ratifica aceasta conventie se obliga sa permita minoritatilor nnationale pastrarea
identitatii, în special a religiei, a limbii, a obiceiurilor si a traditiei culturale. Auto-definirea
e de asemenea foarte importanta si astfel ca prin Articolul 3 se acorda indivizilor dreptul de
a alege între a apartine sau nu unei minoritati nationale.
ÎNTREBARE:Tara în care traiti a semnat aceasta conventie?

11. all different
equalall
11
Emigranti, imigranti , refugiati
Definirea exacta a termenilor e dificila. În multe tari europene se vorbeste de”emigranti” ca
fiind indivizi originari din alta tara;exista chiar Forumul pentru Emigranti, înfiintat de
Comisia Comunitatilor Europene. În Manchester, tinerii englezi detinatori de pasapoarte,
care sunt de origine jamaicana si ai caror parinti s-au nascut în Marea Britanie, sunt
surprinsi sa afle ca acest Forum este pentru ei. Unii vorbesc de “imigranti”, altii de
“muncitori oaspeti” iar unele rapoarte ale Consiliului Europei îi numesc”grupuri de
populatii straine”. Majoritatea emigrantilor vin pentru a ramâne în tara respectiva si multi
dintre ei sunt cetateni nationali ai tarii în care locuiesc.
ÎNTREBARE:Daca un cuplu strain are un copil în tara dumneavoastra, e si copilul
“strain”?
De multe ori nu se pot compara doua situatii din tari diferite. Aproape prin definitie,
”imigrantii ilegali”sunt foarte numerosi , dar din punctul de vedere al politicienilor lipsiti de
scrupule ei sunt foarte usor de estimat. (E ca si conceptul de majoritate tacita-pt ca este
tacita, oricine are dreptul sa vorbeasca. )Nu oamenii sunt “ilegali” , ci sistemul legal îi
numeste asa. Daca se adaoga aici si faptul ca fiecare tara are legi si ritm diferit pentru a
rezolva cu bine aceasta problema, atunci se pare ca statisticile trebuie privite foarte atent.
Chiar si cele câteva pe care le prezentam în acest pachet educational.
ÎNTREBARE:Unde sepot gasi aceste informatii?Cine le utilizeaza?
Ne-am referit mai devreme la diferite feluri de migrare în Europa. Pâna la începutul acestui
deceniu cauza principala a imigratiei a fost reunificarea familiilor muncitorilor emigranti
care au plecat în anii 60 si 70. Italia Portugalia si Spania au devenit de curând tari de
imigrare, înainte fiind de emigrare. Franta Italia si Spania sunt destinatiile principale ale
imigrantilor care vin din Africa de Nord. În cele mai multe tari populatia straina este
stapânita de câteva grupuri originare:de exemplu, în 1990 în Franta 39% din populatia
straina erau originari din Algeria, Maroc si Tunisia;în Elvetia 32% erau italieni;în Olanda
29% erau turci.
La o conferinta a Consiliului Europei în 1991 pe tema migratiei s-a anticipat ca în decurs de
trei ani aproape 20 de milioane de oameni din tarile fostei Uniuni Sovietice vor emigra
spre vest. Nu s-a întâmplat acest lucru, dar astfel de preziceri au facut sa sporeasca sprijinul
public în efectuarea controalelor mai riguroase privind imigrarea în Europa de Vest.
ÎNTREBARE: Care este diferenta între refugiat si cei care cer azil?
În ultimul deceniu a crescut numarul refugiatilor si al celor ce cer azil în întreaga lume.
Conform unei statistici , acest numar a crescut în Europa cu pâna la 980% în perioada 1983-
1992:de la 70000 la 685700. Erau originari din lumea întreaga, însa majoritatea veneau din
Europa de est si din Turcia. Numarul celor ce se refugiaza sau cer azil în Europa este
aproape 5% din numarul total al refugiatilor din întreaga lume. Aceasta imensa miscare a
refugiatilor în Europa a fost determinata în principal de conflictul dintre Croatia si Bosnia-

12. all different
equalall
12
Hertegovina. Conform datelor Înaltei Comisii pentru Refugiati , refugiatii au ajuns în
urmatoarele tari:
Germania:309. 449
Suedia:76. 189
Austria:55, 000
Olanda:42, 253
Turcia:33, 817
Franta:15, 918
Marea Britanie:8. 027
Totusi au ramas 3 milioane de refugiati în fosta Iugoslavie.
ÎNTREBARE. În 1951 Conventia Natiunilor Unite de la Geneva a elaborat legi si
proceduri pentru acceptarea celor care cer azil. Cum le-a respectat tara
dumneavoastra?
Adresarea legala de “BUN VENIT!” celor din exterior
În functie de locul în care traiesti, de nationalitate si de statutul financiar ti-e usor sau greu
sa te muti si sa lucrezi într-o tara europeana.
Daca ai cel putin 100000de dolari în banca nu vei întâmpina mari probleme în obtinerea
vizei sau a permisului de rezident pentru majoritatea tarilor. Multe tari au renuntat la vizele
acordate strainilor care se afla deja în interiorul tarii. De exemplu , cineva care îsi viziteaza
familia folosind viza turistica si doreste sa ramâna;aceasta persoana trebuie sa paraseasca
tara respectiva si sa ceara o noua viza. Companiilor de transport le-au fost impuse reguli
stricte , pentru a avea siguranta ca transporta doar pasageri care au dreptul de a intra într-o
anumita tara. Compania care nu respecta regulile risca sa fie închisa si sa suporte
cheltuielile repatrierii pasagerilor în cauza.
ÎNTREBARE:Care este diferenta între o viza si American Express?
Daca nu lucrati într-o companie transnationala , veti întâmpina probleme destul de mari în
obtinerea permisiunii de a lucra si de a trai într-una din tarile din cadrul Teritoriului
Economic European (EEA). Dar locuitorii acestor tari se pot muta relativ usor dintr-o tara
în alta. Regulile sunt doar formulate diferit, esenta este aceeasi. pentru a putea locui legal
într-una din aceste tari sunt necesare urmatoarele:
?? Un permis de rezident. Acesta îl puteti obtine daca aveti deja un permis de
lucru.
?? Un contract de munca cu o societate recunoscuta. Fara acesta nu puteti obtine
permisul de munca.
?? Permisul de munca va putea fi acordat doar daca cel ce va angajeaza
dovedeste ca nimeni altcineva înafara de dumneavoastra nu poate îndeplini
slujba respectiva.
?? Procedurile oficiale si întârzierea acordarii permiselor de munca îi împiedica
pe angajatori sa încerce sa angajeze persoane originare din tarile lumii a treia.

13. all different
equalall
13
?? Daca între timp începeti sa lucrati înainte de a fi primit oficial permisiunea,
riscati sa fiti imediat expulzat din tara.
?? Unele infractiuni pot fi comise doar de straini. Legile se schimba si este
responsabilitatea dumneavoastra sa va asigurati ca va conformati.
ÎNTREBARE:Câti oameni vin sa locuiasca si sa lucreze în tara în care traiti?
Totdeauna exista exceptii la regula. În Europa Centrala si de Est, si mai ales în Germania,
migrarea permanenta din ultimii ani a fost asociata cu întoarcerea anumitor grupuri etnice
într-o tara considerata drept camin , unde li s-a acordat automat dreptul de a ramâne. Câteva
exemple ar fi:austriecii de nationalitate germana, turcii de nationalitate bulgara, grecii de
nationalitate pontica si maghiarii de nationalitate româna.
CARE ESTE RASPUNSUL NOSTRU LA TOATE ACESTEA?
Am vazut câteva aspecte ale societatii în care traim. În acelasi timp suntem obligati sa
convietuim si totusi sa traim “separat”. Imaginea Europei s-a schimbat dramatic în ultimele
decenii si astazi în societatile multiculturale întâmpinam mult mai multe probleme decât
înainte.
Un model demn de urmat
La simpozionul din 1993 care a pregatit Campania “toti diferiti-toti egali” a fost prezentata
noua cercetare care punea într-o lumina noua provocarile pe care le întâmpinam. Aceasta
cercetare a respectat sugestia Belgiei ca populatia sa fie împartita în patru grupari
principale, si anume:
A:oameni care sunt deja constienti de problemele provocate de rasism si care s-au implicat
mai mult sau mai putin în activitatile anti-rasiste(aproximativ 10%)
B:aceia care sunt toleranti, dar care nu s-au implicat(înca) în activitatile anti-rasiste(aprox.
40%)
C:cei care au tendinte rasiste, dar care nu comit acte rasiste(aprox. 40%)
D:rasistii care se manifesta deschis(aprox. 10%)
Aceste valori reprezentative pentru Belgia nu sunt în mod obligatoriu valabile în întreaga
Europa, dar activistii anti-rasisti ai altor tari confirma faptul ca aceste cifre sunt apropiate de
estimarile facute de ei. Ei sunt de parere ca în categoriile A si D procentul tinerilor e mai
mare.
ÎNTREBARE :Credeti ca aceasta statistica e valabila pentru tara dumneavoastra?
Chiar daca proportiile nu sunt la fel, este un model pentru a putea analiza situatia din tara
dumneavoastra. Poate fi folositor în formarea unor strategii menite sa se adreseze anumitor
grupuri în timpul mediatizarii si al alegerii metodelor educationale. Încercam oare sa
infiltram toleranta între persoanele care sunt incluse în categoria B, vom lucra cu cei din
gupul A pentru a ne fi confirmate unele presupuneri, etc.

14. all different
equalall
14
Putem sa dam un exemplu recent:ziarul La Republica din 19 mai 1995 a efectuat un raport
pentru a afla prejudecatile tinerilor italieni;au fost intervievate 2500 de persoane. Actiunea a
fost condusa de Institutul pentru Cercetare Sociala din Milano;rezultatele au fost grupate
astfel:
A:xenofobi-12, 3%
B:instabili-31;6%
C:neutri-35, 2%
D:antixenofobi-20, 9%
Aceste rezultate pot fi comparate cu cele din Belgia, dar mai important e faptul ca
terminologia e complet diferita.
Rasismul, anti-semitismul, xenofobia si intoleranta au forme diferite în Europa si e posibil
sa le descoperiti sub forma altor definitii sau analize de grup. Vom puncta chestiunile
implicate în definirea acestor termeni în capitolul urmator.
DACA……ATUNCI……
Pt a putea rezuma acest capitol, avem nevoie de raspunsuri noi la situatiile noi în care ne
aflam.
DACA societatile multiculturale sunt o realitate si vor ramâne asa si în viitor….
DACA exploatarea multimii se face în scopul sprijinirii societatilor privilegiate….
DACA în lumea în care traim si care este din ce în ce mai mica si mai interdependenta ,
foarte putine probleme pot fi controlate si ne vor afecta mai devreme sau mai târziu…….
DACA tarile si/sau statele sunt constiente de faptul ca nu pot ramâne izolate…. .
DACA credem în drepturi umane egale pentru toti………
ATUNCI actiunile noastre trebuie sa aduca schimbarea.
ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi de asa maniera încât sa-i neglijeze pe ceilalti.
ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi dominant sau superior.
ATUNCI trebuie sa ne tratam reciproc în mod egal-chiar daca facem parte din societati sau
culturi diferite, sau suntem minoritati sau majoritati într-o anumita tara.
ATUNCI discriminarea din cadrul sistemului economic international trebuie eliminata,
altfel saracia si marginalizarea vor continua sa existe la nivel global.
ATUNCI trebuie sa ne straduim sa întelegem si sa modificam prejudecatile si stereotipurile.
Pe scurt, trebuie sa gasim o modalitate de a schimba societatile multiculturale în societati
interculturale.

15. all different
equalall
15
CAPITOLUL 2
ÎNTELEGEREA DIFERENTEI SI A DISCRIMINARII
Teme:
?? Cultura
?? Eu , noi, ei
?? Limitele noastre
?? Imagini
?? De la discriminare la rasism
?? Întrebari si raspunsuri posibile
Definire, ilustrare, explicatie-încercam sa le îndeplinim pe toate trei aici. Fiti atenti la ce
veti constata pe parcursul acestui capitol. Daca nu sunteti de acord cu ceva, sau considerati
ca argumentul nu este destul de serios, notati parerile dumneavoastra si sugerati solutii.
DE LA SOCIETATI MULTICULTURALE LA SOCIETATI INTERCULTURALE
La prima vedere termenii “societate multiculturala” si “societate interculturala” par
asemanatori, dar nu sunt sinonime. Deci cum îi putem diferentia?Va oferim câteva date de
baza:
SOCIETATILE MULTICULTURALE:grupuri cu nationalitate, religie, cultura
si etnie diferite traind pe acelasi teritoriu DAR nu au tangenta în mod obligatoriu unele cu
altele. O societate în care diferentele sunt deseori privite negativist iar discriminarea este
bine justificata. Minoritatile sunt tolerate în mod pasiv, dar nu sunt acceptate sau luate în
considerare. Chiar si în cazurile în care exista legi pentru a se evita aceasta situatie ele nu au
întotdeauna puterea necesara.
SOCIETATILE INTERCULTURALE:Grupuri cu nationalitati , culturi etc.
diferite, convietuind în acelasi teritoriu, care îsi recunosc reciproc valorile si modurile de
viata, si sunt în relatii bune unele cu altele. Vorbim aici de un proces de toleranta , si de
mentinere a bunelor relatii;aici toti sunt la fel de importanti, nu exista superioritate sau
inferioritate, oameni buni sau rai. ”Intercultura” este un proces si nu o tinta .
SA VORBIM DESPRE CULTURA
“Barbatii si femeile nu sunt doar propriile persoane;ei sunt regiunea în care s-au
nascut, apartamentele din oras sau fermele unde au facut primii pasi, jocurile din
copilarie, povestile pe care le-au auzit, mâncarea pe care au mâncat-o, scolile pe care
le-au absolvit, sporturile pe care le-au practicat, poetii pe care i-au citit si Dumnezeul
în care au crezut. ”
(W. Somerset Maugham. Muchia de cutit)

16. all different
equalall
16
ÎNTREBARE:Ce înseamna pentru dumneavoastra cuvântul “cultura”?
Exista sute de definitii ale culturii, una mai lunga si mai complicata decât alta.
?? Primul lucru care ne vine în minte este ceea ce vedem pe paginile de cultura ale
ziarelor:balet, opera , carti, muzica si alte activitati intelectuale sau artistice.
?? Noi prezentam cultura dintr-o perspectiva mult mai larga. Noi suntem preocupati de
valorile si sistemele de comportament care le permite oamenilor sa se bucure de lumea
înconjuratoare. A întelege ce este cultura înseamna a analiza multe aspecte ale vietii.
Unele sunt evidente , dar pentru altele trebuie sa cercetati mai mult pentru a le afla. :
?? Ce înseamna “bine” si “rau”?
?? Cum sunt structurate familiile?
?? Care este relatia dintre un barbat si o femeie?
?? Cum este perceput timpul?
?? Care traditii sunt importante?
?? Care limbi sunt vorbite?
?? Ce reguli guverneaza consumatia mâncarurilor si a bauturilor?
?? Cum este distribuita informatia?
?? Cine are puterea în mâini si cum a obtinut-o?
?? Care sunt reactiile la alte culturi?
?? Ce este nostim?
?? Ce rol are religia?
Lista ar putea fi si mai lunga si oricând poate fi completata. E important de mentionat ca
memrii aceleiasi culturi dau aproape aceleasi raspunsuri la aceste întrebari-e normal sa fie
asa. Ei se comporta în acelasi fel, au parte de aceleasi informatii si judeca lucrurile în
acelasi mod. Acest lucru se poate observa mai bine când aveti tangenta cu o alta cultura sau
când mergeti în strainatate. Culturile sunt schimbatoare , deci si întrebarile si raspunsurile se
modifica de-a lungul timpului.
ÎNTREBARE:Alegeti una din întrebarile de mai sus. Care ar fi raspunsul bunicilor
dumneavoastra?
Diferentele care exista între culturi arata efortul pe care fiecare societate îl face pentru a
face fata unei anumite realitati. Aceasta realitate consta în:a)cadrul geografic, )cadrul social,
adica celelalte grupuri de indivizi cu care intra în contact , c)cadrul “metafizic”, care cauta
sensul vietii.
ÎNTREBARE:Daca exista culturi diferite , înseamna ca unele sunt mai bune decât
altele?
Chiar si în cadrul culturilor exista unii care nu se conformeaza normelor obisnuite , si
acestia constituie sub-culturile. Membrii sub-culturilor sunt adesea victimele intolerantei.
De exemplu homosexualii, lesbienele, unele secte religioase si numeroasele sub-culturi ale

17. all different
equalall
17
tinerilor. Acesti indivizi se pot distinge prin limbaj, îmbracaminte, muzica pe care o asculta
si prin manifestarile lor.
ÎNTREBARE:Din care sub-cultura faceti parte?
CUNASTETI-VA PROPRIA CULTURA:UN LUCRU FOARTE NORMAL
Ne nastem într-o anumita cultura , si în timpul primelor etape ale vietii o cunoastem. Despre
acest proces se vorbeste de multe ori ca de o socializare. Fiecare societate le transmite
membrilor sai sistemul de valori punând accent pe cultura respectiva. Copiii învata semne si
simboluri ale caror semnificatii se schimba în mod arbitrar de la o cultura la alta. Fara acest
proces copilul ar fi ca si inexistent într-o anumita cultura. Dam un exemplu banal:imaginati-
va ce s-ar putea întâmpla în cazul în care copilul n-ar întelege semnificatia culorii rosii a
semaforului. Familia, scoala, prietenii si mass-media, mai ales televiziunea-trebuie sa
contribuie la socializarea copiilor, si de multe ori noi nici nu ne dam seama ca facem parte
din acest proces.
ÎNTREBARE:De unde au fost cele mai mari influente în socializarea dumneavoastra?
Fiecare persoana este o combinatie de cultura, caracteristici individuale si experienta
proprie. Acest proces evolueaza daca traiti în preajma altor culturi. De exemplu, ca imigrant
din a doua generatie, puteti învata cultura dumneavoastra de origine în cadrul culturii tarii în
care traiti .
IDENTITATEA
Cine sunt eu?Ce sunt?Identitatea este ca si cultura, are multe aspecte, unele vizibile , altele
mai putin vizibile. pentru o mai buna întelegere a acestei probleme, imaginati-va ca sunteti
o ceapa. Fiecarui strat îi corespunde o parte diferita a identitatii dumneavoastre.
ÎNTREBARE:Care sunt cele mai importante lucruri prin care va recunoasteti
identitatea?Scrieti cinci, începând cu cea mai importanta.
Unele dintre ele se vor referi la:
?? Rolul pe care îl are în viata dumneavoastra fiica, prietenul, elevul de la scoala,
brutarul;
?? Stilul de îmbracaminte, preferintele muzicale;
?? Locul în care v-ati nascut si cel în care locuiti acum
?? Daca apartineti sau nu unei minoritati
?? Genul
?? Religia
?? Ceea ce nu sunteti si ce nu vreti sa fiti: o femeie, un socialist, un francez, un
alcoolic.

18. all different
equalall
18
Identitate nu înseamna doar modul în care ne percepem noi însine.
Deseori nu ne place cum ne “eticheteaza “cei din jur. Continuând analogia vegetala:ce se
întâmpla daca o ceapa o numeste pe alta bulb de lalea?Sa ne amintim de unul din subietele
capitolului anterior:”etichetatrea”unor indivizi ca “grup minoritar”de catre altii. Cine
suntem noi?Si cine sunt ei?Identitatea noastra sociala opereaza cu valori si simboluri.
Împartim oamenii în grupuri pentru ca se pare ca e nevoie sa simtim ca suntem diferiti.
Avem nevoie sa ne punem în valoare grupul din care facem parte , ceea ce ne face pe noi sa
credem ca suntem valorosi. Pericolul consta în nerecunoasterea calitatilor celor ce nu fac
parte din grupul nostru. Oprimarea persoanelor le neaga orice posibilitate de existenta.
ÎNTREBARE:Numiti doua lucruri pe care un strain le-ar asocia cu tara
dumneavoastra;de exemplu:Elvetia = ceasuri si banci;Rusia = vodca si caciuli de
blana. Sunt aceste lucruri importante pentru identitatea dumneavoastra?
ÎNTREBARE:O natiune este o cultura?
TOTI TRAIM CU IMAGINI
Dupa cum am vazut identitatea unei persoane nu se poate rezuma doar la câteva
caractristici, desi de multe ori tindem sa luam în considerare doar aspectele limita sau
denaturate. Aceasta se datoreaza faptului ca raspunsurile diferitelor grupuri de oameni sunt
rezultatul unui sistem complicat al puterii si al relatiilor sociale. pentru a putea gasi solutiile
potrivite trebuie sa analizam rolul stereotipurilor, al prejudecatilor si al etnocentrismului.
Stereotipurile
Stereotipurile sunt de fapt credintele si modurile de gândire împartasite de un anumit grup
de oameni. Stereotipul este un ansamblu de trasaturi ce caracterizeaza un grup în functie de
comportament, obiceiuri etc. Scopul stereotipurilor este de a simplifica realitatea:”asa sunt
ei”. Sefii sunt tirani;acesti oameni sunt lenesi, ceilalti punctuali;cei din partea aceea a
orasului sunt periculosi-câtiva probabil ca sunt, dar toti?Uneori ne folosim de stereotipurile
grupului caruia îi apartinem pentru a fi crezuti ca suntem mai puternici decât altii sau
superiori lor. (sau poate pentru a ne scuza pentru greselile noastre-“ce pot sa fac?toti suntem
asa”)Stereotipurile sunt bazate de obicei pe anumite contacte sau imagini acumulate în
timpul scolii, prin mass-media sau acasa, pe care le generalizam pentru toti cei ce au
legatura cu ele.
ÎNTREBARE:S-a afirmat ca avem nevoie de stereotipuri pentru a supravietui. Cât de
utile credeti ca sunt ele?
În limbajul actual e dificil sa facem diferenta între stereotipuri si prejudecati.

19. all different
equalall
19
Prejudecatile
Prejudecata este imaginea pe care ne-o facem despre o persoana fara a o cunoaste cu
adevarat. Prejudecatile pot fi negative sau pozitive. Prejudecatile fac parte din procesul
nostru de socializare si greu pot fi modificate sau eradicate. Deci este important sa stim ca
le avem. pentru a întelege mai bine acest concept, puteti încerca sa vedeti cât de bine va
cunoasteti prietenii. Avem prieteni potriviti pentru diferite ocazii, cu care iesim la un film,
cu care ne plimbam, care ne ajuta la teme, cu care jucam fotbal, sau cu care mergem la
concerte. Stim noi ce muzica le place prietenilor nostri cu care jucam fotbal?Sau macar
banuim?Sa presupunem e ceva obisnuit si usor. Daca e atât de simplu sa facem presupuneri
despre prietenii nostri, atunci va închipuiti cât de usor îi putem judeca gresit pe cei pe care
nu-I cunoastem.
ÎNTREBARE:De ce credeti ca prejudecatile sunt greu de schimbat?
Prejudecatile si stereotipurile ne ajuta sa întelegem realitatea;când realitatea nu corespunde
prejudecatilor noastre e mai usor sa interpretam în alt fel realitatea decât sa ne schimbam
prejudecata. Ele vin în completarea datelor pe care le detinem. Siang Be demonstreaza
acest lucru punând publicul sa asculte urmatorul pasaj:
“Maria a auzit masina cu înghetata venind pe strada. Si-a amintit de banii pe care îi avea
de la ziua ei si a dat buzna în casa. ”
Acest pasaj se poate interpreta astfel:Maria e un copil, ea îsi doreste înghetata, fuge
înauntru sa ia niste bani ca sa poata cumpara înghetata. Dar de unde reiese acest
lucru?Încercati sa schimbati unul din substantivele acestui pasaj(de ex. ”bani” cu “pusca”)
si vedeti ce se întâmpla.
Prejudecati si stereotipuri de despre alte grupuri culturale
De multe ori ne formam prejudecatile si stereotipurile despre alte grupuri culturale în mod
inconstient-dar ele au o origine si un scop:
?? Sa ne ajute sa ne evaluam propria cultura
?? Sa evaluam alte culturi si stiluri de viata
?? Sa stapânim modelul relatiilor pe care cultura noastra le mentine cu alte
culturi.
?? Sa avem o explicatie pentru tratarea si discriminarea celor ce apartin altor
culturi.
ETNOCENTRISMUL
Judecatile, evaluarile si explicatiile noastre sunt puternic influentate de etnocentrismul
nostru. Acesta înseamna ca noi credem ca raspunsul nostru e cel corect si celelalte sunt
gresite, ca valorile si stilurile noastre de viata sunt universale, propice pentru toata lumea, si

20. all different
equalall
20
doar “ceilalti” sunt prea inculti ca sa înteleaga acest lucru. Simplul contact cu persoanele ce
fac parte din alte culturi ne stimuleaza prejudecatile, si etnocentrismul nu ne permite sa
vedem altceva decât ceea ce vrem noi sa vedem. Unii poate au pareri bune despre noi, dar
de obicei suntem orbiti de prejudecatile si stereotipurile negativiste pe care le avem , si
astfel îi respingem .
CORELÂND IMAGINILE CU EFECTELE LOR
Aceasta reactie de respingere se manifesta sub forma discriminarii, a intolerantei, a
xenofobiei, a rasismului si a anti-semitismului. Puterea este un element important în
relatiile dintre culturi(si subculturi), iar aceste reactii se înrautatesc când exista majoritati si
minoritati.
?? discriminarea
?? xenofobia
?? intoleranta
?? anti-semitismul
?? rasismul
?? rasismul e un mit
?? rasismul e o ideologie
?? rasismul e bine fixat în istorie
?? rasismul se poate schimba
Discriminarea
Discriminarea este prejudecata concreta. Grupurile sunt etichetate ca fiind diferite si , în
consecinta sunt discriminate. Cei ce fac parte din aceste grupuri sunt izolati, sunt lasati sa
traiasca în conditii mizere, sunt lipsiti de orice drepturi, au cele mai rele slujbe sau nu le au
deloc, nu au voie sa intre în localuri, sunt suspectati la controalele facute de politie.
ÎNTREBARE:Puteti da si alte exemple de discriminare?
În cadrul grupurilor minoritare exista persoane care au luptat împotriva discriminarii, si
uneori au fost sprijiniti de membri ai majoritatii. Ei sustineau ca pentru a fi egalitate e
necesara promovarea masurilor ce împiedica discriminarea negativista.
ÎNTREBARE: Aceste masuri se mai numesc “actiune pozitiva”. Puteti sugera câteva
actiuni pozitive necesare pentru combaterea formelor de discriminare mentionate mai
sus?(Un exemplu ar putea fi oferirea unor spatii, dar tinând cont si de parerile lor,
pentru tigani sau migratori, pentru a le fi si lor satisfacute nevoile. )
Xenofobia
Termenul provine dintr-un cuvânt grecesc ce înseamna “teama de straini”. Avem un
exemplu clar de cerc vicios:Mi-e frica de cei ce nu sunt ca mine pentru ca nu-i cunosc si nu-
i cunosc pentru ca mi-e frica de ei. Xenofobia, ca si rasismul si discriminarea se datoreaza
prejudecatilor si stereotipurilor, desi la baza ei stau nesiguranta si frica de cel de lânga tine.

21. all different
equalall
21
Deseori aceasta frica de cel de lânga tine se transforma în respingere, ostilitate sau violenta
împotriva locuitorilor altor tari sau împotriva minoritatilor.
Xenofobia a fost folosita de persoane importante si puternice pentru a-si “proteja”tara de
influentele din exterior, dupa cum putem observa la fostul presedinte Ceausescu, dictatorul
absolut al României, caruia îi placea sa-l citeze pe poetul Mihai Eminescu:
“ Cel care este apropiat strainilor
sa fie mâncat de câini
casa lui sa fie atinsa de risipa
iar numele lui sa nu fie recunoscut. ”
ÎNTREBARE:Xenofilia este dragostea pentru straini. Puteti schimba poezia în asa fel
încât sa exprime acest lucru?
Intoleranta
Intolerantaa înseamna lipsa de respect fata de credintele si parerile altora. Aceasta se vede
când cineva nu-i permite altcuiva sa se comporte într-un anume fel sau sa aiba pareri
diferite de ale lui. Intoleranta înseamna ca unii sunt exclusi sau respinsi din cauza
credintelor religioase, a sexului, a felului de a se îmbraca sau de a-si aranja parul.
ÎNTREBARE:Cînd considerati ca e potrivit sa fii intolerant?
Anti-semitismul
Ansamblul de prejudecati, xenofobie si intoleranta fata de poporul evreu se numeste anti-
semitism. Aceasta forma de intoleranta religioasa duce atât la discriminarea indivizilor , cât
si la persecutarea evreilor ca grup. Cea mai groaznica manifestare anti-semita a fost în
timpul lui Hitler si al ideologiei naziste a puritatii rasiale. Sase milioane de evrei au murit în
lagarele de concentrare în timpul Holocaustului. Unii “istorici” au încercat, înfricosati, sa
“dovedeasca”faptul ca lagarele de concentrare nu au existat sau ca nu au fost atât de
groaznice pe cât se credea.
ÎNTREBARE:Ce ati învatat despre Shoah la scoala?Ce forme anti-semite exista azi?
Rasismul
Întrebare:Când ati folosit sau ati auzit pe cineva folosind termenul “rasist”?
Urmarile rasismului sunt terifiante, chiar si cuvântul rasism e înfricosator. Nu e usor de
definit rasismul . Rasismul se bazeaza pe ideea ca anumite abilitati si trasaturi umane sunt
determinate de rasa , si ca exista rase superioare si inferioare. pentru a accepta aceasta ,
trebuie sa credem ca exista rase umane diferite.

22. all different
equalall
22
Formele rasismului se schimba de-a lungul timpului . Cel mai periculos este conceptul de
superioritate –superioritatea unui grup de oameni fata de altul. Daca începem sa credem
asemenea lucruri, atunci înseamna ca sprijinim activ sau tacit:
?? uciderea a 400000 de tigani din timpul regimului nazist
?? masacrarea si distrugerea a comunitati întregi din fosta Iugoslavie sub pretextul
“curateniei etnice”
?? avantajul anumitor grupuri în obtinerea locurilor de munca
?? “Europa pentru europeni”, ”Franta pentru francezi”, Rusia pentru rusi” etc.
?? “Algeria e tara algerienilor-atunci de ce nu merg toti acolo”etc.
?? trimiterea scrisorilor cu bomba organizatiilor pentru azil
?? ajutorul pentru dezvoltare care mai mult blocheaza decât ajuta
Acest pachet educational se bazeaza pe eliminarea tuturor acestor teorii si consideratii.
Specia e cea umana. Exista o singura rasa:cea umana. Punct.
ÎNTREBARE:Ati considera aceste exemple ale consecintelor acceptarii superioritatii
ca fiind rasiste?Dasa nu, atunci ce sugerati?
Ceea ce urmeaza sunt câteva idei si explicatii privitoare la conceptul de rasism.
Rasismul e un mit
“Rasa” e mai mult mit social decât fenomen biologic. Mitul “rasa” a provocat forte mari
daune umane si sociale. În ultimii ani au pierit multi oameni si a existatmulta suferinta din
aceasta cauza. Rasismul împiedica devenirea a milioane de oameni , din care multi ar putea
fi de un real folos societatii.
“Dezbatere pe tema rasei”, UNESCO, Paris, iulie 1950
Îl citam pe Julian Huxley în “Noi , europenii”, 1935, ca replica la propaganda rasista
nazista :”Rasismul e un mit, si înca un mit periculos. Este o masca pentru scopurile
economice egoiste . ”
S-a ajuns la concluzia ca rasismul poate fi privit ca discriminare a unui grup de catre altul,
discriminare ce se bazeaza pe prejudecatile referitoare la trasaturile fizice. S-a accentuat
faptul ca rasismul este o încercare de a diviza în mod gresit rasa umana si ca nu are nici o
baza stiintifica reala. Pe Pamânt a existat doar o singura rasa:RASA UMANA;mai mult , se
poate crede ca esti de acord cu ideile grupurilor si teoreticienilor rasisti doar folosind
termeni ca “discriminare rasiala” sau “relatii rasiale”.
[Miscarea tinerilor si a studentilor pentru natiuni unite, ”Coexistenta multirasiala în
Europa”, Sesiunea de studii, EYC, 1983]
Rasismul e o ideologie
În discutiile în care subiectul principal este respingerea activa a strainilor, termenul de
“ostilitate fata de straini”este cel mai folosit -rar se foloseste termenul de “rasism”. Noi
dorim sa folosim termenul”rasism” nu pentru ca exprima mai bine caracterul puternicei
acuzatii politice si morale, ci pentru ca e mult mai clar din punct de vedere istoric si

23. all different
equalall
23
analitic-în comparatie cu alti termeni-si pentru ca spune ceva despre împrejursrile si
cauzele respingerii si ale urii fata de straini.
Rasismul e constructie pur ideologica;e o ideologie pentru ca nu exista “rase”. Nu exista
legaturi între trasaturile fizice sau morale si calitatile sau posibilitatile indivizilor care sa
confirme acest lucru. Acceptarea termenului”rasa”este motivata ideologic si bine fixata
cultural-este importanta pentru protejarea structurilor actuale de conducere:
?? Rasismul determina inechitatile sociale, contradictiile si excluderile sa apara în
mod natural, si nu sa depinda de factorii sociali. Inechitatile sociale si nedreptatile
sunt astfel acceptate din punct de vedere politic si cultural , iar cei afectati le cred
ca fiind soarta.
?? Acele grupuri care sunt deosebite prin “trasaturile rasiale” sunt presupuse a fi
cauza crizelor economice si sociale;ele distrag atentia de la cauzele reale ale
crizelor si deci sunt suparatoare pentru societate.
“Neo-rasismul nu se mai bazeaza în principal pe trasaturile fizice , el mai degraba porneste
de la diferentele culturale. Discutiile pe tema superioritatii nu mai sunt de actualitate, si în
locul lor se accentueaza ideea culturii unui popor sau a mai multor natiuni ca fiind absolut
obligatorie pentru identitatea lor care ar putea fi pusa în pericol de amestecul social sau
cultural. ”
(JUSOS IN DER SPD, ”ASYL STATT ABSCHRECKUNG” ARGUMENTUL 5,
BONN, 1992)
Rasismul este bine fixat în istorie
“E important sa distingem între manifestatiile rasiste diferite într-o tara. Tari ca Regatul
Unit, Franta si Belgia , adica natiunile imperialiste cu o istorie a colonismului se subscriu
ideologiei rasiste care este evident legata de exploatare si subjugare a negrilor pentru cauza
dezvoltarii capitalismului de vest. Antropologii si biologii , urmati mai târziu de socio-
biologi, au sugerat motive si explicatii stiintifice în problema tratarii negrilor ca specie sub-
umana. S-a crezut ca indivizii de o anumita culoare au trasaturi genetice si sociale care nu
pot fi schimbate. Aceasta a condus la credinta larg raspândita ca popoarele africane sunt
inferioare rasei albe “caucaziene”, din punct de vedere moral, intelectual si social si astfel
ca nu li s-au acordat aceleasi drepturi ca si albilor. Erau tratati ca sclavi, ca bunuri, sau ca si
proprietati personale si erau folositi ca forta de munca în scopul îmbogatirii.
[Conffederatia europeana a cluburilor de tineret, ”Rasismul în Europa-provocare pentru
activitatea tinerilor”, Sesiunea de Studii, EYC, Octombrie 1989]
Rasismul poate schimba
“Rasismul nu e acelasi lucru cu prejudecata rasiala, discriminarea sau ura. RASISM
înseamna a avea puterea sa îndeplinim practici discriminatorii prin intermediul institutiilor
majore ale societatii în care traim. Pe când prejudecata este parerea sau sentimentul
nefavorabil creat dinainte, fara cunoastere, gând sau ratiune.
Rasism = Putere + Prejudecata

24. all different
equalall
24
RASISM este si evident si ascuns. El ia doua forme strâns legate:rasismul individual si
rasismul institutional.
Primul consta în acte secrete ale indivizilor, care pot provoca moarte, ranire sau
distrugerea proprietatii. Cea de-a doua forma nu este atât de evidenta. Cele mai relevante
exemple pot fi gasite în modelul caselor, în separarea scolilor si a bisericilor, în angajarile
discriminatorii si în cursuri/manuale care ignora rolul minoritatilor etnice.
Rasismul poate fi privit si sub aspectul cultural. Rasismul cultural exista când facem tot ce
se poate pentru a impune traditiile noastre culturale altora, distrugând între timp culturile
lor, ceea ce duce la etnocentrism. Tendinta de a privi nefavorabil culturile straine , rezultat
al sentimentului inerent de superioritate, este ETNOCENTRISMUL.
Rasismul cultural = “Putere + Etnocentrism”
[Federatia internationala a tineretului liberal si radical, ”Uniti-va:IFLRY împotriva
rasismului si a xenofobiei”, 1986]
ÎNTREBARE:Ce credeti acum?
UNDE PLECAM DE AICI?
Daca ar trebui sa cream realitati interculturale , am avea mult de lucrat la stimularea:
?? atitudinilor noastre personale si
?? sistemelor de control si de putere care sunt rezultate ale inechitatii
Comunicarea dintre culturi cere mult timp si experienta. Apropirea interculturala nu
depinde numai de sufletul deschis ale poporului, ci si de politicieni , care trebuie sa adopte
o serie de masuri pentru a facilita acest proces.
Fara a fi prea severi si luând lista urmatoare ca model pentru comportarea noastra,
observam ca totusi e necesar sa parcurgem anumite etape, cum ar fi:
1. Sa acceptam ideea ca toti suntem la acelasi nivel;sa acceptam egalitatea drepturilor,
valorilor si a abilitatilor;înlaturarea rasismului si a discriminarii.
2. Sa ne straduim sa ne cunoastem mai bine unii pe altii;Sa ne angajam în discutii unii
cu ceilalti, sa cunoastem culturile altor popoare, sa fim interesati de ei, de modul lor de
viata.
3. Sa lucram împreuna, sa ne ajutam reciproc.
4. Sa comparam si sa facem schimb de puncte de vedere, sa experimentam ideile
altora, sa acceptam ctitica reciproca, sa ajungem sa fim de comun acord, sa luam decizii
împreuna.
Ce rol poate avea educatia interculturala aici?În capitolul urmator veti gasi câteva
idei…

25. all different
equalall
25
CAPITOLUL 3
EDUCATIA INTERCULTURALA:O APROPIERE BENEFICA DE DIFERENTA
Ne intereseaza:
?? descoperirea relatiilor
?? mecanisme si resurse
?? scoala
?? înafara scolii
?? etape ale procesului intercultural
?? activitati
DE UNDE PROVINE EDUCATIA INTERCULTURALA?
Noi-ca autori ai acestui pachet educational-am încercat sa fim foarte atenti cu folosirea
termenilor “multicultural”si “intercultural”. Nu am ales aceasta terminologie întâmplator;e
chiar subversiva;noi nu ne jucam cu cuvintele. Dorim sa va stimulam ideile si actiunile si
speram ca si dumneavoastra sa le stimulati pe ale noastre.
Reactiile educationale la societatea multiculturala
Asa cum am vazut în capitolul 1, ritmul schimbarii în societatile noastre a crescut brusc în
ultimele decenii. Întrunirile diferitelor culturi constituie un factor major si este si rezultatul
acestor schimbari. În acelasi timp îm observat ca si în cadrul culturilor dominante exista
persoane care nu se conformeaza regulilor si care apartin sub-culturilor. Ei trebuie sa
beneficieze de anumite drepturi, si impun respect si recunoasterre. Reactiile guvernamentale
la aceste schimbari au fost diferite.
Din anii ’60 încoace unele tari au demarat programe educationale speciale destinate copiilor
minoritatilor si ai imigrantilor nou-sositi. În functie de contextul politic si cultural, sistemele
educationale erau menite sa atinga mai multe scopuri, cum ar fi:
?? asigurarea ca copiii imigrantilor se pot întoarce în tara lor de origine si ca sunt
capabili sa se adapteze usor sistemelor sociale si educationale de aici.
?? copiii minoritatilor sa fie inclusi în clasa dominanta a unei tari , iar identitatea lor
culturala sa dispara astfel definitiv-ceea ce se numeste proces de asimilare. Mai
pe scurt, vorba maximei latinesti, parafrazata:”Cînd esti la Roma, gândeste,
simte , crede si fa ca un roman. ”
?? sa –i ajutam pe copiii minoritatilor sa se acomodeze în clasa predominanta dar în
acelasi timp sa-si pastreze identitatea culturala proprie-ceea ce înseamna proces
de integrare. ”Cînd esti în mijlocul societatii romane trebuie sa te comporti ca si
romanii;dar poti gati ce doresti când esti acasa, daca îti închizi geamurile. ”
Diferite forme si moduri de abordare ale educatiei au aparut prin determinare reciproca. Ele
erau bazate pe credinta ca superioritatea implicita a culturii predominante , care se credea
ca nu poate fi afectata de contactul cu altele. Schimbarea trebuia sa vina numai din partea
“lor”. Trebuie adaugat aici si faptul ca marea majoritate a imigrantilor nu s-au întors în

26. all different
equalall
26
tarile lor de origine si observam ca asemenea lucruri nu corespund realitatii actuale. Si nu
au prea multe în comun cu scopurile educatiei interculturale.
“Descoperirea altora înseamna descoperirea unei relatii, nu a unei piedici
“(ClaudeLevi-Strauss)
Perceptiile societatii multiculturale au evoluat gradat. Culturile nu stau una lânga cealalta ca
într-un mozaic fara a exercita vreo influenta una asupra celeilalte, nici ca într-un amalgam
în care toate se reduc la cel mai ordinar numitor. Educatia interculturala propune procese
care sa permita legaturi reciproce si sa desfiinteze barierele. Exista legaturi si mai strânse
cu alte filozofii educationale, cum ar fi educatia pentru drepturile omului , educatia
antirasista si educatia pentru dezvoltare. Deci este normal daca gasiti aici elemente pe care
le-ati mai întâlnit si în alte domenii. Am învatat multe din experientele educationalistilor
multiculturali.
Dar am ales folosirea termenului “intercultural” pentru ca, dupa cum observa MICHELINE
REY, “în sensul complet
implica obligatoriu:
?? interactiune
?? schimb
?? desfiintarea barierelor
?? recipricitate
?? solidaritate obiectiva
EDUCATIA INTERCULTURALA:
UN PROCES EDUCATIONAL SOCIAL
pentru ca o societate sa devina cu adevarat interculturala trebuie ca fiecare grup social sa
poata trai în conditii de egalitate privind cultura, modul de viata sau originea. Aceasta
înseamna nu numai felul în care reactionam la interactiunea cu alte culturi , ci si cum ne
comportam cu minoritati ca homosexualii sau oamenii incapabili/invalizi care sunt
discriminati si intolerati prin multe feluri. Mai multe puteri-sociala, economica, politica-
trebuie sa se alieze pentru formarea acestei societati. Educatia interculturala este unul din
factorii principali care ne ajuta sa beneficiem de avantajele oferite de societatile
multiculturale.
Scopul principal al educatiei interculturale trebuie sa sprijine baza legaturilor reciproce între
societatile diferite si grupurile culturale diferite.
Acest scop înseamna:
?? sa fim constienti ca diversitatea se bazeaza pe egalitate si nu este o scuza pentru
marginalizare
?? sa facem un efort pentru a recunoaste identitatile culturale diferite si sa promovam
respectul minoritatilor
?? sa rezolvam conflictele pe cale pasnica

27. all different
equalall
27
Se poate sa ne imaginam o societate interculturala care sa se ocupe doar de una din partile
implicate, fie majoritatea, fie minoritatea.
Nevoile majoritatilor si cele ale minoritatilor sunt diferite dar interrelationate.
În cazul celor mai multe grupuri minoritare , mai ales când acestea sunt rezultatul
procesului de imigrare, prima lor nevoie este promovarea unei serii de cunostinte si abilitati.
Fara posibilitatea comunicarii într-o limba cumuna tuturor , de exemplu, e greu, chiar
imposibil sa supravietuim în societate. În cazul grupurilor majoritare prima lor obligatie e
sa priveasca dincolo de normele acceptate . pentru noi toti e necesar sa întelegem rolul pe
care îl au relatiile puternice în societate si efectul lor asupra relatiilor interculturale.
Aceste nevoi au obiective diferite. În cazul grupurilor sociale majoritare scopurile educatiei
interculturale sunt:
?? sa asigure o mai buna întelegere a realitatii unei lumi interdependente si sa
încurajeze actiunea coerenta cu aceasta realitate
?? sa depaseasca prejudecatile negative si stereotipurile etnice
?? sa favorizeze o evaluare pozitiva a diferentei si a diversitatii
?? sa caute si sa puna în evidenta asemanarile
?? sa creeze atitudini si comportamente pozitive fata de indivizi din alte societati
sau culturi
?? sa puna în aplicare principiile de solidaritate si curaj civil
În cazul grupurilor minoritare scopurile educatiei interculturale coincid cu cele ale
majoritatii;ei , însa mai trebuie sa învete sa traiasca în mijlocul societatii majoritare fara a-si
pierde identitatea culturii proprii.
Tinerii:o resursa esentiala pentru educatia interculturala.
Desi educatia interculturala trebuie sa se desfasoare în întreaga societate, ea este preocupata
mai mult de relatiile copiilor si ale tinerilor. Justificam aceasta prioritate prin faptul ca ei
vor fi, în mare parte, viitorii cetateni ai societatilor interculturale. Ei sunt si un mijloc
important de comunicare cu adultii , de exemplu îi pot face sa realizeze necesitatea
schimbarii. Acestea fiind spuse, e evident ca exista mesaje importante pentru adulti aici.
Educatia interculturala a copiilor si a tinerilor se desfasoara în doua moduri principale:
?? îi ajuta sa dobândeasca capacitatea de a recunoaste inechitatea, nedreptatea,
rasismul, stereotipurile si prejudecatile
?? sa le ofere informatiile si posibilitatile care îi pot ajuta sa stimuleze si sa încerce
schimbarea acestor mecanisme, oridecâteori le întâlnesc.
Educatia e la fel de necesara în scoli cât si înafara lor.

28. all different
equalall
28
DOUA FELURI DE INTERCULTURALITATE
1. EDUCATIA INTERCULTURALA OFICIALA
Educatia interculturala oficiala cuprinde programe academice care se dezvolta în cadrul
scolii si nu numai.
Dupa familie, scoala este agentul principal de socializare prin care copiii primesc educatia
academica si învata despre codul lor cultural. Acest cod cultural trebuie sa fie deschis altor
culturi , religii si moduri de viata. Deci, fara sprijinul activ al scolii, rezultatele efortului de
a introduce educatia interculturala sunt diminuate . Din acest motiv am introdus câteva idei
din acest domeniu aici, desi acest pachet educational este destinat în principal educatiei
neoficiale.
Educatia interculturala pretinde scolii sa desfasoare un proces de înnoire si de largire a
viziunii copiilor. Principiul pe care se bazeaza scoala este egalitatea tuturor. Aacum,
educatia interculturala scolii ca , mai mult de atât, sa promoveze recunoasterea si respectul
pentru diferentele culturale.
Scoala ar trebui sa faca eforturi pt:
?? crearea oportunitatilor sociale si educationale egale pentru copiii ce apartin
grupurilor culturale minoritare
?? spijinirea ideii ca diferentele culturale trebuie sa se opuna discriminarii
?? apararea si dezvoltarea pluralismului în societate
?? a ajuta copiii sa foloseasca în mod constructiv conflictele, cautând puncte si idei
comune .
?? Scoala , ca agent al educatiei interculturale, are rol dublu:atât în grupurile si
culturile minoritare , cât si în cele majoritare.
Pt grupurile si culturile minoritatilor
Rolul scolii de a întâmpina, de a acomoda si de a include grupurile minoritare este unic. În
acest caz, educatia interculturala ar trebui sa promoveze programe pentru satisfacerea
necesitatilor principale ale grupurilor minoritare pentru a-si câstiga recunoasterea în cadrul
societatii.
Aceste programe se bazeaza pe cultura prncipala, dar accepta schimbarea si trebuie sa le
permita copiilor sa înteleaga codul cultural al societatii dominante si sa-si câstige autonomia
si încrederea în sine în cadrul acestei societati.
Ultimul aspect trebuie sa includa:
?? Informatii despre ceea locul în care te afli si relatiile umane de aici
?? Întelegerea ideii cultural- specifice a timpului
?? Întelegerea relatiilor economice, mai ales a acelora de care depinde existenta
oamenilor
?? Cunostinte despre mediul înconjurator si despre asociatiile extrascolare care ar
putea fi de folos
?? Întelegerea sistemului politic si a modului în care pote fi folosit.

29. all different
equalall
29
Pt grupurile si culturile majoritare
Copiii si tinerii din grupurile majoritatii trebuie sa învete cum sa convietuiasca în mod
placut
Urmatoarele elemente interculturale trebuie introduse în programa scolara:
?? Respingerea ideii etnocentrismului si a ideii posibilitatii stabilirii unei ierarhii a
culturilor
?? Sa fie luate în considerare –cu obiectivitate si respect-trasaturile culturilor diferite
ce convietuiesc într-un anumit spatiu
?? Largirea viziunii asupra lumii a copiilor, mai ales acolo unde sunt putine
minoritati
Si scoala însasi?
E evident ca scoala trebuie sa-si reconsidere pozitia. De multe ori transmite stereotipuri
negativiste. Trebuie sa existe o comunicare constructiva între cei care sunt implicati în
procesul de educare (profesori, copii, parinti, administratori, autoritati locale), despre cum
trebuie sa functioneze scoala. Intentiile bune nu sunt de ajuns, trebuie sa existe si actiune.
Dam si noi câteva recomandari:
?? Educatia interculturala trebuie sa fie unul din factorii cheie în pregatirea
profesorilor;cea mai buna modalitate este petrecerea unui timp în mijlocul altei
culturi
?? Manualele si celelalte materiale didactice ar trebui sa fie revizuite , sa se inspire
din altele, pentru ca elevii sa învete sa accepte si sa considere normale
perspectivele si punctele de vedere diferite-cum este descrisa batalia de la
Waterloo în manualele mai multor tari diferite ?care tara sau regiune a lumii se
afla în centrul hartilor ?
Dificultatile ce trebuie depasite în acest proces al schimbarii în cadrul scolii sunt mari , dar
si câstigurile sunt pe masura. Daca doriti mai multe informatii puteti consulta cartea lui
Antonio Perotti:”The Case For Intercultural Education”, care ofera o imagine extraordinara
a experientei din ultimii douazeci de ani ai Consiliului Europei în colaborare cu
educationalistii.
2. EDUCATIA INTERCULTURALA NEOFICIALA
Obiectivele educatiei interculturale neoficiale coincid cu cele ale educatiei oficiale.
Diferenta consta în metodele de lucru si operatorii lor. Procesele educatiei interculturale pot
fi numite “învatare interculturala”. Este o observatie importanta pentru ca se refera la unul
din cele mai importante principii dupa care ne ghidam în acest proiect.
Cei ce se ocupa de educatia neoficiala lucreaza cu tinerii în cluburi de tineret, în centre de
informare pentru tineri, în timpul activitatilor de dupa scoala, pe strada, în timpul
schimburilor internationale de experienta între tineri, de-a lungul întregului spectru

30. all different
equalall
30
european. Multi dintre ei sunt voluntari, sacrificându-si timpul liber pentru aceasta munca,
deoarece sunt constienti de importanta ei. Totusi, aceasta lista nu-i cuprinde pe toti cei
implicati în organizarea activitatilor de educare neoficiala a tinerilor. Cei mai buni
operatori sunt tinerii însisi, , educându-se reciproc. [Aceasta modalitate, cunoscuta ca
educare a semenului, este descrisa mai pe larg în “Domino”, publicatie a campaniei “toti
diferiti-toti egali”]
Educatia neoficiala are mai multe caracteristici prin care se distinge de cea oficiala:
?? Educatia neoficiala nu este obligatorie, ca si scoala care de multe ori îi face pe
elevi sa aiba o reactie de respingere fata de unele teme
?? Cei ce se ocupa de educatia neoficiala trebuie sa fie foarte creativi pentru a
mentine interesul participantilor deoarece lumea comerciala ofera multe
alternative atractive
?? Legaturile cu participantii sunt mult mai strânse, si de aceea comunicarea se face
mai usor
?? Subiectele sunt adaptate nevoilor si realitatii participantilor
?? Exista o mai mare libertate în alegerea obiectivelor si a modalitatilor de lucru
?? Metodologia activa a educatiei neoficiale determina cresterea numarului
participantilor
Totusi, educatia neoficiala nu poate exista fara cea oficiala. Activitatile descrise în partea B
pot fi folosite si în scoli, dar noi ne-am gândit ca ar fi mult mai potrivite pentru educatia
neoficiala a tinerilor. Descriem aici mai amanuntit aceste activitati.
SA LUCRAM CU TINERII-UN PROCES CONTINUU
Indiferent de vârsta , oamenii care întâmpina problemele ce apar în societatea multiculturala
nu pot trece brusc de la ignoranta la constiinta critica si la actiune. Aceasta se poate
întâmpla printr-un proces de educatie interculturala, neoficiala de aceasta data, în timpul
caruia se pot îndeplini o serie de activitati si initiative.
Educatia interculturala trebuie sa le permita tinerilor sa descopere natura si modul de
actiune al rasismului, al intolerantei, al xenofobiei si al anti-semitismului. Descoperirea
individuala poate determina actiune colectiva;doar noi putem facilita acest proces. Actiunea
sistemului politic si economic este si ea necesara.
Am ales sa comparam procesul educatiei interculturale cu o cale ce are mai multe etape care
sunt în acelasi timp la fel de interesante si provocatoare.
Acestea sunt:
i)Sa te imaginezi ca facând parte din afara
ii)sa întelegi lumea din care faci parte
iii)sa fii la curent cu alte realitati
iv)sa percepi în mod pozitiv diferentele
v)sa favorizezi atitudini, comportamente si atitudini pozitive
Puteti considera oricare etapa ca fiind mai importanta decât celelalte. Aceste etape pot fi
parcurse în orice ordine, doar ca trebuie tratate individual.
i)sa te imaginezi ca facând parte din afara

31. all different
equalall
31
În educatia interculturala pornim de la reflectarea asupra noastra însine si asupra realitatii
proprii.
Idei si cuprins:
Realitatea noastra sociala si culturala:
?? Sa restabilim ceea ce credem ca e bine si ce e rau în cadrul realitatii noastre
?? Obiceiurile noastre, felul de a gândi, stilul de viata etc. sunt doar un raspuns posibil
pentru lume:exista si altele , care nu sunt nici mai bune, nici mai rele , ci doar
diferite
?? Prezentarea realitatii noastre celor care nu o cunosc ne ajuta sa dobândim o alta
perspectiva.
Reactiile fata de alte realitati sociale si culturale în care traim:
?? Prejudecatile se stereotipurile din cadrul societatii noastre fata în fata cu cele ale
altor societati.
?? De ce apar prejudecatile si stereotipurile?
?? De ce exista prejudecati si stereotipuri negativiste si pozitiviste?
?? Influenta prejudecatilor si a stereotipurilor asupra comportamentului oamenilor.
Discriminarea:un fenomen arbitrar:
?? Oricine poate fi discriminat într-un fel sau altul
?? De ce exista discriminare?
?? Cum se manifesta?
ii)sa întelegem lumea în care traim
Societatile, tarile diferite nu pot evolua daca sunt izolate unele de altele.
Idei si cuprins:
Traim într-o lume independenta:
?? Societatile au nevoie una de cealalta.
?? Europa nu este o planeta!(slogan preluat de la Centrul Nord-Sud al Consiliului
Europei)
Responsabilitate împartita:
?? În general sistemul economic de care depindem îi determina pe multi sa-si
paraseasca tara, pentru a putea supravietui.
iii)sa fim la curent cu alte realitati
Originea respingerii altor culturi, moduri de viata sau societati care sunt diferite de ale
noastre , se afla în “frica de necunoscut”. De aceea educatia interculturala, doreste în primul
rând familiarizarea si cunoasterea altor culturi. Aceasta familiarizare trebuie sa se bazeze pe
întelegerea realitatilor ce difera de a noastra.
Idei si cuprins:
Ce stim despre alte culturi si alte moduri de viata?
?? Cum am aflat ceea ce stim despre alte culturi
?? Cît de realist gândim, si câte idei preconcepute avem.

32. all different
equalall
32
?? Cât de mult punem la îndoiala informatiile si imaginile pe care le primim prin
intermediul mass-mediei_
?? Cum putem afla cum e sa te afli în pielea altuia?
Nu exista culturi superioare sau inferioare:
?? Fiecare cultura e rezultatul unei realitati diferite
?? În fiecare cultura exista aspecte pozitive din care putem învata si aspecte negative
pe care le putem critica-de unde stim care sunt acestea?
A fi diferit nu înseamna a fi rau , ci a nu fi la fel:
?? Ce face ca diferenta dintre oameni sa fie considerata un lucru rau?
iv)sa percepem în mod pozitiv diferentele
Ce ne poate determina sa privim diferenta dintr-o perspectiva pozitiva?
Idei si cuprins:
Propria noastra cultura e un amestec de diferente:
?? Realitatea sociala si culturala în care traim este rezultatul unui amestec al
diferentelor.
?? Nu credem ca aceste diferente ne împiedica sa traim împreuna.
Diferentele dintre culturi sunt un lucru pozitiv:
?? Relatiile si legaturile între culturile diferite sunt benefice atât pentru indivizi , cât si
pentru societatile din care acestia fac parte. Pot fi de asemenea surse de amuzament
si bucurie.
?? Fiecare societate si cultura are ceva de învatat si de oferit totodata celorlalte.
?? Cum putem evita judecarea aparentelor ?
?? Cum sa învatam sa traim cu sentimentul nesigurantei(temporare) pe care acest
proces ni-l provoaca?
?? Cum folosim oportunitatile pe care ni le ofera astfel de întâlniri pentru a descoperi
noi laturi ale identitatii noastre?
v)sa favorizam atitudini, valori si comportamente pozitive
Toate aceste etape se bazeaza pe promovarea valorilor: drepturile umane, recunoasterea,
acceptarea, toleranta activa, respectul, solidaritatea si rezolvarea pe cale pasnica a
conflictelor.
?? Daca ne straduim sa favorizam aceste atitudini atunci ne va fi mai usor sa avem un
comportament uman fata de altii. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca ele trebuie
sa existe în paralel cu calitati ca onestitatea, cooperarea, comunicarea si spiritul
critic.
TIMP DE GÂNDIRE
Educatia interculturala nu este un program închis ce se repeta continuu fara modificari.
Spectrul activitatilor posibile este foarte larg, si noi ne întrebam tot timpul ce facem si de ce
facem. Nu exista o formula magica prin care succesul sa fie garantat. pentru a sti unde si
cum sa fixam limitele activitatii educationale neoficiale interculturale trebuie sa tinem
seama de urmatorii factori:

33. all different
equalall
33
?? Continutul si marimea activitatii pe care o desfasuram. Exista un proverb
spaniol care rezuma foarte bine aceasta idee:”nu putem avea pretentia sa vânam un
elefant cu o undita de pescuit”.
?? Împrejurarile în care vom lucra si limitele pe care acestea ni le impun.
motivele participantilor difera în functie de ceea ce vor sa obtina.
?? Nivelul relatiilor si al familiarizarii cu tinerii cu care vom lucra. Daca îi
cunoastem bine si stim ca putem conta pe ei pentru un timp mai îndelungat
suntem avantajati în atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus. Tactica de
lucru trebuie schimbata daca avem de-a face cu tineri pe care nu-i cunoastem.
?? Nivelul participarii la activitate. Daca se simt responsabili pentru rezultatele
activitatii întreprinse este mult mai bine decât daca simt ca au avut doar o
participare pasiva.
Pe de alta parte trebuie sa tinem cont si de faptul ca:
?? Activitatile izolate au efecte limitate. Educatia interculturala e preocupata de
valori, atitudini si comportament. Deci, ar fi bine daca fiecare activitate s-ar
desfasura mai pe larg.
?? Temele activitatilor trebuie sa fie luate din viata de zi cu zi a participantilor.
Scopul nostru este stimularea unor atitudini pozitive în propriul nostru mediu si
crearea unei legaturi între el si restul lumii.
Felul în care se desfasoara activitatea educationala interculturala neoficiala depinde de
participanti si de posibilitatile noastre de abordare. Am sugerat aici si am elaborat unele
principii referitoare la activitatile descrise în partea B, dar e imposibil sa fixam niste reguli
riguroase.
Ca un mic rezumat, amintim:
?? Pornind de la o metodologie activa si dinamica…
?? operam cu procese…
?? mijloace de informare, analiza si critica a realitatii…
?? prin care participantii vor afla cum sa:
?? colaboreze în viata de zi cu zi cu indivizi ce apartin altor culturi
?? si cum sa se foloseasca de relatiile pe care le au cu acestia în actiunile
individuale sau colective.

34. all different
equalall
34
PARTEA B
ACTIVITATI, METODE, SI MIJLOACE
1. CUPRINS
2. INTRODUCERE
3. ABORDAREA EDUCATIONALA
4. REALIZAREA UNUI PROGRAM EDUCATIONAL INTERCULTURAL
5. ACTIVITATI
6. MERITE
2. INTRODUCERE
Activitatile din acest capitol se adreseaza tuturor celor care lucreaza cu tineri(peste 14
ani)sau cu adulti înafara scolii sau se ocupa de educatia neoficiala abordând teme ca
egalitatea, rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta.
Aceasta parte poate fi folosita în mai multe împrejurari. De exemplu, de catre o persoana
care lucreaza cu tinerii, sau de un lider de grup, membru al bisericii sau profesor. Puteti
lucra dupa un program stabilit sau doar ocazional, cu un grup restrâns sau mai mare în care
nu toti se cunosc prea bine. Membrii grupului pot fi fie numai femei , fie numai barbati sau
si una si alta , pot fi de aceeasi cultura, religie , tari sau diferiti. Oricare ar fi situatia,
exista îndrumatoare care sa va ajute sa va puneti în aplicare ideile si sa adaptati activitatile
pentru dumneavoastra si pentru grupul cu care lucrati.
Cum sa folosim acest pachet
Pachetul se poate folosi oricum doriti dumneavoastra. Fiecare activitate se poate desfasura
individual, dar noi recomandam îmbinarea a doua sau mai multe în cadrul programului
pentru a fi mai eficiente.
Va recomandam ca înainte de a începe sa aveti o imagine generala a acestui proiect si sa
vedeti cum va puteti folosi de el. Cititi partea A pentru ca sa va dati seama de scopul
exercitiilor. Tot aici gasiti informatiile necesare referitoare la subiectele de dezbatere ,
pentru a putea raspunde la întrebarile ce se ivesc pe parcursul discutiilor.
Activitatile sunt prezentate începând de la nivelul 0 pâna la 3, dupa gradul de dificultate.
Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive scurte, foarte simple, menite sa stimuleze
interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea riguroasa a lui. Activitatile de
la cel mai înalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa a unui grup si multa pricepere,
concentrare si cooperare a participantilor, si de asemenea o pregatire mult mai îndelungata

35. all different
equalall
35
si mai atenta. În acelasi timp ofera o întelegere mult mai larga si mai profunda a
publicatiilor.
Am convenit sa structuram activitatile conform celor patru teme ale procesului
educational:
G activitati care vor favoriza o atmosfera de grup placuta si care vor consolida dinamica
grupului si cumunicarea.
I activitati în care vor fi folosite imaginile pe care ni le-am format despre anumite
culturi, tari diferite de ale noastre.
M activitati care se vor ocupa de mecanismele sociale, economice, culturale sau
educationale care functioneaza în spatele situatiilor de discriminare, respingere, excludere si
marginalizare.
A activitati care încurajeaza schimbarea sociala bazata pe egalitate si acceptarea
diferentei.
Puteti începe cu activitati care se bazeaza pe imagini, apoi sa continuati cu cele referitoare
la mecanismele de excludere si sa ajungeti lamodalitatile în care trebuie sa actionati.
Oricum, o data ce ati început si participantii va pun întrebari, e mult mai bine sa va
închipuiti activitatile ca o retea pe care o puteti folosi în orice ordine.
Ideea era sa descrieti cât mai exact fiecare lucru sau idee urmatoare. Specificam ca acestea
sunt doar niste date informative, iar dumneavoastra puteti adapta si folosi materialul cum
doriti pentru a îndeplini cerintele.
Indiferent cu ce grup ati lucra, e de preferat sa începeti cu ceva de actualitate sau cu ceva ce
ar interesa pe oricare dintre participanti. Ar trebui sa va folositi de ideile din acest proiect
pentru a-i ajuta pe ceilalti sa cunoasca mai bine problemele ce se discuta si pentru a câstiga
empatia celor implicati. Nu e de ajuns ca numai noi, individual, sa întelegem, ci trebuie sa
ajutam la construirea unei societati interculturale în care diversitatea si diferenta sunt
respectate si demnitatea individului este încurajata si celebrata. Aceste aplicatii sunt un
rezultat important al activitatilor acestui pachet. Doar ca stim de existenta acestor publicatii
nu e îndeajuns, trebuie sa luam si noi parte la îndeplinirea lor. De aceea educatia
interculturala ar trebui vazuta ca o parte a unui larg proces de educatie care are la baza
“Educatia pentru cetatenie”punând accent pe solidaritate, toleranta, responsabilitate, curaj,
si respect. Ea se bazeaza si contribuie la experientele Drepturilor Omului si La educatia
globala si pace.
3. Abordarea educationala
Activitatile acestui proiect sunt menite sa va permita sa lucrati la publicatiile educatiei
interculturale din doua perspective:a participarii si a muncii de grup. Alegerea unei abordari
active nu înseamna ca tinerii sunt vizati de actiunile noastre, ci ca pe ei ne bazam. Utilizarea
acestui proiect înseamna mai mult a lucra cu oamenii decât a lucra pentru ei. Scopul nostru
principal este de a-i încuraja pe oameni sa-si controleze actiunile , si deci sa si le însuseasca.
Munca de grup e un mijloc bun de a dobândi o mai buna întelegere a experientei, a
cunostintei, a atitudinilor si a abilitatilor lor si de a si le însusi mai bine. În acest fel procesul

36. all different
equalall
36
muncii de grup este mijlocul prin care se asigura faptul ca tot ceea ce individul învata va
avea un impact social dincolo de cel personal.
Educatia interculturala(descrisa mai pe larg în partea A)e un proces social cu ajutorul caruia
oamenii se familiarizeaza mai bine cu propria cultura si cu ideea interdependentei culturilor,
si respecta diferenta, daca ea se datoreaza culturii, religiei, orientarii sexuale, fondului etnic,
nationalitatii, statutului social, abilitatilor sau incapacitatilor. Astfel oamenii apreciaza
cultura lor în contextul unei lumi mai mari într-un fel care le permite sa înteleaga , sa puna
în valoare si sa pe cei care sunt diferiti, si sa colaboreze pentru o lume mai buna si mai
egala.
Educatia intrculturala implica folosirea unor aspecte ale naturii umane cum ar fi atitudinile,
sentimentele, perceptiile si experientele. Ele nu pot fi atinse doar teoretic, ci este nevoie de
experiment. De exemplu, daca vrem sa întarim solidaritatea tinerilor cu imigrantii nu ajunge
doar sa îi informam despre situatia lor sau sa le prezentam statistici si exemple. Trebuie ca
tânarul sa înteleaga si sa simta profund ca imigrarea nu se întâmpla în mod accidental , ca e
posibil ca stilul lor de viata sa-i forteze sa imigreze si ca tarile de origine ale imigrantilor nu
sunt sarace ci au fost saracite. Acelasi lucru se întâmpla si în cazul homofobiei si al
discriminarii populatiei romilor:în loc sa tinem tot felul de discursuri ar trebui sa le dam
oamenilor sansa de a simti cum e sa fii permanent supus prejudecatii si discriminarii. Prin
aceasta însa nu se încearca diminuarea importantei datelor esentiale ce sunt necesare pentru
a depasi prejudecatile si stereotipurile bine fixate , de ex. faptul ca populatia romilor nu
traieste în corturi si în satre si ca are un stil informal de viata perfect normal, sau ca
homosexualii au existat în toate societatile si culturile.
Oamenii vor putea întelege situatia, doar daca apelam la experienta , cunostintele si
sentimentele lor. De aici încolo vor putea învata sa se adapteze realitatilor culturale si
personale diferite si apoi sa dobândeasca noi cunostinte si viziuni. Acesta este stilul nostru
de lucru, nu numai dintr-o perspectiva teoretica ci având ca baza experienta de viata si
latura sentimentala. În acelasi timp , nu trebuie sa uitam ca pentru a câstiga valorile
promovate de educatia interculturala , solidaritate, respect si empatie trebuie sa contribuim
la dezvoltarea unor calitati cum ar fi comunicarea, cooperarea si analiza critica. Putem sa
rezumam sarcina educationala pe care o îndeplinim în trei cuvinte:Gând , Sentiment si
Fapta ;vom lucra cu Capul, cu Mintea si cu Mâinile.
Sa lucram cu tineri
Faptul ca ne folosim de dinamica grupului care participa presupune ca munca noastra se
bazeaza pe unele principii fundamentale:
1. Faptul ca pornim de la ceea ce oamenii stiu deja , de la parerile si experientele lor îi
determina sa caute si sa descopere împreuna idei si experiente noi.
Toti avem idei si opinii legate de viata noastra de zi cu zi pe care le-am dobândit de la
familiile noastre, de la cei din jur, din proprie experienta, din ce am citit, din scoala, de la
TV sau de la radio, din discutiile si schimburile punctelor de vedere cu alte persoane, si din
propriile noastre reflectii. Toate acestea formeaza un filtru prin care noi percepem

37. all different
equalall
37
“realitatea”. De aceea dumneavoastra, ca animator al grupului, nu trebuie sa ignorati aceasta
realitate si sa o folositi ca o baza pentru noile experiente.
2. Faptul ca noi îi încurajam pe tineri sa participe la discutii si sa învete cât mai mult unii
de la altii.
Fiecare din noi are permanent ceva de învatat si de aratat . Munca de grup ne întareste
capacitatea de a învata;ne permite sa experimentam idei noi si sa analizam datele noi pe
care le primim si astfel sa promovam propria dezvoltare. Mai mult, când oamenii participa
activ la ceva, ca în cazul nostru la educatia interculturala, se vor simti mult mai responsabili
si se vor implica mai mult.
3. Faptul ca ne gândim tot timpul cum ar putea fi transpuse experientele concrete ale
educatiei interculturale în actiuni simple dar eficiente care sa justifice refuzul procesului de
marginalizare, discriminare si excludere
Educatia intercuturala nu se face numai la un nivel intelectual ci implica si un proces de
lucru cu persoana ca individ sau ca membru al societatii. Scopul nostru este deci
accentuarea laturii “practice” a educatiei interculturale , adica sa fim siguri ca tinerii pot
beneficia de ceva concret referitor la vietile lor de zi cu zi, lucru posibil doar cu ajutorul
grupului.
Pt a putea continua munca noastra cu tinerii (recurgând la munca în echipa si la abordarea
activa)ne bazam pe instrumentul principal:activitatile. Acestea constituie mijloacele pe care
le folosim pentru a facilita controlul tinerilor asupra experientei intelectuale si
sentimentala/emotionala. E important sa realizam ca activitatile nu se limiteaza doar la ele
însele, ci sunt un pretext , sunt cheia aflarii a ceea ce este într-adevar important , un proces
obisnuit de învatare bazat pe schimbul de opinii si experiente, pe descoperirea noilor
dimensiuni ale realitatii, pe crearea de alternative si pe constiinta existentei rasismului, a
xenofobiei, a intolerantei si a anti-semitismului.
Activitatile din acest pachet au fost create pentru a fi folosite în procesul de învatare a
grupului. Felul în care le veti folosi dumneavoastra depinde de vârsta, de interesele si de
capacitatile tinerilor din grup si de spatiul si timpul pe care le aveti la dispozitie;totusi ele
sunt menite sa va permita o desfasurare a programului dumneavoastra în functie de ordinea
etapelor procesului metodologic:
G indica activitatile care ajuta la formarea si consolidarea grupului. Ele vor
contribui la crearea unei atmosfere placute în grup si vor încuraja comunicarea si dinamica
grupului. Presupun existenta spargatorilor de gheata.
În cazul în care participantii nu vor avea discutii serioase , nu vor participa activ , nu vor
face schimb de cunostinte si nu se vor implica în procesul si în dinamica muncii
grupului(capacitatea de a lucra cu altii pentru un câstig comun , în spiritul respectului
reciproc si al cooperarii) , unele activitati de la nivelurile superioare li se vor parea grele sau
chiar imposibile. Activitatile incluse în acest pachet s-au desfasurat în cadrul Educatiei
Interculturale. Se bazeaza pe respect reciproc între indivizi, pe credinta ca toti învatam din
experienta si ca acest tip de învatare este amuzant, placut si benefic si favorizeaza
dezvoltarea individului si cea sociala. Daca acestea nu sunt pe deplin întelese, atunci apar
dificultati si conflicte pentru ca oamenii sunt provocati sa exploreze gândurile si
sentimentele pe care le au fata de prejudecati, credinte si viziuni asupra lumii. O munca de
grup de calitate asigura mediul sigur de cercetare a acestor probleme.