3. Halloween is an annual holiday celebrated on October 31. It has roots in the Celtic festival of Samhain and the Christian holy day of All Saints , but is today largely a secular celebration.
5. Capra a fost socotită de români ca animalul care dă semne dacă vremea va fi bună sau rea. Jocul "caprei" (omorârea, bocirea , înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sărbătorilor agrare jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor - invocat şi evocat de boabele care se aruncau de gazdă peste cortegiul caprei".
6. Jocul caprei", generalizat în toată ţara la sfârşitul secolului al XIX-lea şi fiind socotit un joc păgân, mulţi slujbaşi ai bisericii au refuzat să-l primească pe la casele lor, socotindu-l nevoit de legea creştinească" (Gr. Tocilescu). În zilele noastre, jocul a rămas un pretext pentru una dintre tradiţionalele manifestări artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare ş.a., în culori vii, uneori stridente, pentru înveselirea gospodarilor şi pentru urări bune cu prilejul Anului Nou.
9. Martisorul este strans legat de traditia romaneasca: el nu se intalneste decat in spatiul carpatic si in zonele limitrofe, la romani si la unele populatii invecinate, care l-au preluat de la acestia. Obiceiul este cu mult anterior crestinismului, stand in legatura cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primavara.
10. Pana in veacul trecut, martisorul se daruia copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva - de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Snurul de martisor, format din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, lumina-intuneric.
11. Snurul era legat la mana, prins in piept si purtat, dupa zone, pana la Macinici, Florii, Paste, Armindeni, sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat, ca semn benefic, pe ramurile inflorite de macesi, vita-de-vie, visin, cires, se punea sub closca ori se agata la icoana.
12.
13. Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita "bautul martisorului". Cu trecerea timpului, de snurul bicolor s-au legat monede de argint si de aur. In ziua de astazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrara, care, ajunsa la varsta senectutii, moare si apoi renaste la echinoctiul de primavara .
14.
15. EVALUAREA IN EDUCATIE LA LB.ROMANA Scoala nr. 11 “T.Vladimirescu” Campionatul judetean de basket
21. In prezent, Manastirea are o biserica mai mica, ridicata intre 1994 – 1995, fiind sfintita cu Hramul Acoperamantul Maicii Domnului. O a treia biserica, mai mare, a fost construita intre 1998 – 2002. In Biserica cea mica se pastreaza moastele Sfantului Andrei. Este vorba de o cruce in forma de X, aflata in fata altarului, in partea stanga, iar in centru are o particica din degetul Sfantului Andrei, adusa de la Mitropolia Trifiliei din Grecia. In cele patru laturi ale crucii se afla moaste ale sfintilor dobrogeni Zoticos, Attalos, Kamasis si Filippos, sfintii martiri de la Niculitel, Epictet preotul si Astion monahul.
22. Sfantul Apostol Andrei era fratele Sfantului Apostol Petru. Mai intai a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul impreuna cu Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan. Dupa Invierea Domnului, Inaltare si Pogorarea Sfantului Duh, apostolii au tras la sorti fiecare in ce zona sa propovaduiasca credinta. Iar Sfantului Apostol Andrei a ajuns in zona din jurul Marii Negre, aici incluzand si Scythia Minor din acea vreme sau Dobrogea de astazi. El s-a retras cu doi ucenici la pestera, de unde a inceput sa propovaduiasca credinta. Apoi a fost in zona Kievului, dupa care s-a intors in Dobrogea. Si pentru ca totul era bine, a plecat la Patras, in Grecia, unde a fost rastignit pe o cruce in forma de X.
23. Despre Pestera Sfantului Andrei se stiu putine lucruri. Cert este ca ea a fost descoperita in 1918 de catre avocatul Jean Dinu, care, in urma unui vis, a ajuns in zona si a gasit-o intr-o avansata stare de degradare. Dupa ce a curatat-o de vegetatia care patrunsese pana inauntru, a construit si cateva chilii si in scurt timp s-au oprit aici si primii calugari. In 1943 pestera a fost sfintita de Episcopul Chesarie Paunescu. Din pacate, in perioada comunista, lacasul a fost distrus si transformat in adapost pentru animale.
24. Abia din 1990 parintele Nicodim Dinca, monah de la manastirea Sihastria, impreuna cu parintele ieromonah Victorin Ghindaoanu, avand binecuvantarea IPS Lucian, s-au apucat de reamenjarea pesterii si construirea manastirii. In pestera se afla icoana Sfantului Andrei, cel cunoscut drept apostolul care a crestinat tinuturile de la nord de Dunare.
25. In pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit in piatra, despre care se spune ca era folosit de Apostolul Andrei pentru a se odihni. In decursul timpului aici a fost un loc in care se aprindeau lumanari. Acuma este folosit de cei care se afla in suferinta pentru a gasi alinare de la boli. De asemenea, calugarii citesc rugaciuni pentru bolnavi si Moliftele Sfantului Vasile cel Mare.
26. Peştera se găseşte la mai puţin de 2 kilometri de "Cişmeaua Mihai Eminescu", la apoximativ 4 kilometri de şoseaua Constanţa - Ostrov.
28. Cazinoul este una dintre primele cladiri ridicate la Constanta, aproape imediat dupa ce acest oras a fost preluat de catre administratia romaneasca si nu s-a mai numit Kustenge....
29. Istoria Cazinoului incepe o data cu anul 1880, la scurt timp dupa revenirea Dobrogei la Patria Mama. La acea vreme se numea Cazin sau Kursaal si nu era decat o constructie de paianta, captusita cu scandura la exterior si ridicata langa Farul Genovez, la capatul bulevardului Elisabeta, singurul bulevard al orasului. Intre peretii sai de lemn Cazinul adapostea o sala de dans, doua sali de lectura unde vilegiaturistii puteau citi ziarele locale si reviste, precum ,,Telegraf", ,,Figaro" si ''L'Ilustration" , doua sali de jocuri si o terasa la malul marii. Terasa era locul preferat da intalnire al marinarilor, turistilor si a elitei constantene, deoarece aproape in fiecare seara de vara aici se organizau baluri, valsandu-se in acordurile muzicii fanfarei militare. Tot aici se desfasurau periodic concerte sustinute de celebritatile vremii, care erau aduse pe cheltuiala Primariei Comunei Constanta.