Roma imp

?+3?3 3
a-
]-- 3*r &J !;
1.
T
I
I
I
I
I
I
I
t
t
I
T
I
t
I
T
I
T
I
I
-J_== =-==:=:-: "-= =i:=:= :: -- =-j =- --:::--=. =- - ;::;:'-= ==='
in.ii:a:l:rli:;31;e-:r:=-:::'=':a::::1t:-i3'-l:-:*3i:e'3
g:1 e::'3==3: -=:a::- :;:j:3: ie :::'-=;:a :-=: i=:;:-11 "' la :==3-
p1at5, Seaa:u1..' -.s 1l:l3i'!s !r:] 3i]=c:i o 1: sir:1 s i:, =l-e
conferj.t rantrl e3r.qLl1arr C':ep*'-11 d'e v31 9t ir:erium' Senatul
m-a inlrltat ln calltate d.e propraetcr. cs' iapreunl cu ccnsulLlt
sX fac5 in aga fe1 iacat statul s5 nu sufere nLci o pagubS. rn
acelagl BIlr cel d.oi consull cizAnd. ln tirnpul r5zbciuluL' poporul
B-a ales consrrl gl triumvll Rel publlcae constitue:r'4ae' ( Toate
aceste evenlmente aparlin anulul 43 a.Chr. ). Pe cel care 1-au
ucis pe tatEl meu l-am pedepsit pentru crima lor, trimi!6ndu-1
lnexilcaurmaxeauneijudec5ll.lnregu159lapol,deoarec8
rld.j.case:5 armele impotriva statulul, i-arn invins d'e d'ouii oli' in
1upt5, u (4)-42 a.Chr. )-
nlntreaga ltalle ml-a prestat spontan Jurim6nt gl tn-a cerut
drep:. comand.ant ln rlzbbrur "iir'''ca'(, (a"'
.L'';i-;- -l'
;1:ti:::" 7l11r'{ n-'.'
ciileGalllelHlspanla,Afrlca,.Slcill.agiSard'lnl.am1-aufEcut
aceLagi JurdmAnt"(3? a-Chr' )'
rncercarea 1uj. Augustus d-e a-gi Justiflca 9i legaliza carie-
!a neconstltutional5"
2. Caraeterizarea regiUlut -principatulul'
Augustus: ,rDictatura mi-a fost confelj-t5r in absen!a gl in
pxez.offiJ" cEtre popor gi s3n*t'., N-am acceptat-o (22 a' ohr )'
consulatul anual gl perpetuu mi-a f'ost oferit la aceiagl d'atX'' Iiu
l-am primit. De trei ori,,, (19r 18 gl 11 a'Chr.) senatul g1 popo-
rul rcman s-a,,_l unit pentru a-mi incredinla, mie singur gi cu
puteri-neii,*ibatergurale8lllEmo=u::;i;e'5un-anaeceptetnlci'e
iu-r.c!ie c:::trerI ccnstitutiei r:aiir';':'cna1e gi ar:l reaii zaz 1:l ;--irtu*
-:a puteril mele ,1e tyibun eees .e se*atul agtepta ce 1a eoniais-
:ra;La lTi€3.. - i;i a'-das-'i func!13 u* -^'; '&iji itret un :;c;1"': ' ':: jlte

T
T
I
I
I
I
I
I
T
t
I
I
I
t
T
t
I
I
I
t
?
d.e einci orl 1-o:r ceru.t ie l-a S':.at... Poporul t-t cie:ea 1gngul
de pontlfex na-xj,:rls, :l 'i:::r1 ::.-:1 coleg ln vlalEr ta3e:llilu
eu care fuse-oe l..veetat te:iL r3Lo Eu A-am luat sce=: s=:e:ictlu
deeSt peste c6!X.va '-l r 1a :3a=:ea celuL care-l uz'f,ip8s: s'-l pr11e-
Ju1 rEzboalelor clvl'rt e..,t (ia E'3br')'
In consulat'.I1 al- E-Lee gl aI 'i1[I-1ea, d'up5 ca 33 stiEg
rlzboalele civlle' fj,LE{ 3:iF3'n 'supra tuturol lucrurilor prj-n
Consimt[mfintul spen'in, en lre:et s*'atulul dln putgrea Eea 1':X
Bceea a Seaatului gl popcrii:{ !}:3I (ZA-27 a.Chr' )' Ca rEsp)-at5'
Senatul, printr-un seEat:is o333:1tuj!. mi-a cor1feli't tlt1u1 d'a
Augustus; poarta casei Ee:Le e, flst impod'oblt5, la numele Btatul'el'
cu laurli o coroanS, eirric5 s f ast agezati d'easupra portl1 me1e,
ln curie Iulla a fost d.eirus rrn sCJ't C.e aur pe caxe ae afla o
inscriplle ce spunea cI Seastultr g1 popcrul romaa mi 1-au d'[rult
pentru cural , clemen!5, d.reptete 91 pietate. Dln aceast5 vrelne
eu l-am intrecut pe totl prLrt auctclj-ta8 , d'ar n-am avut mal
nulti potestas decat colegii sei itru maglstraturl... fn cursul
celul de-al XIII-lea eonsulat a1 :reu., seEatul, ordlnul ecvestrtr
gl intreg poporul rolnnn m1-au can-ferlt nuoele d'e pater patrLaef'
( z a.Chr" ).
sublinlerea caracterulul co:,gtltlij.onal aI puterllor 1uL
Augustus gi refuzul de a prirBl funclil aeccnstitu!lonale' Decl:
restauraxea republicll; Augugtus - magistrat republlcaa egal in
d.repturi cu coleglL s5i.
aJarrtatear
'riDupE-tiSfarie' oe ia Aciium, gu7ci'iirco il'o lit;;
*r g{ngur oln d"rr"oi .cond'llla pdclltt (Tacltus' Hlst'
'
f t 1)'
*Guvernlmantul a luat in aceast5 epoe5 o formi mal bunS gi
mal sa1utar5, c5,ci era cu neputin!5 pentru romanl. s5 se salveze
cu guvern5mAntul republlcantr (Casslus Dlo' L,IIII, 19)'
If. NumeIe sl tLtlurile 1ui-Augustus
1. Numel-e
Imperator.: simbol a1 leg5trrril strAnse cu
tfi d.e comandant suprem. Posibil ln leg5tur5
era investlt Augustus' PoartS acest nume d'i-n
ermata, a1 ca11t5-
cu imperium cu eare
4O sau lB a.Chr.,
rnogtenlndu-I de 1a Caesar.
Cae.qariccgncmena}giatlj.Iulla'subllnli.rrdleg{tura1ul
Augustus ca d.ietatcrul- aseg'inat'
-iuqus-iusr-.._ =li tei de na'tur5 :: aii{j-s}asI , ins ec*i'r:'i "s 13':1tU1tt
'
nin5llatu1 printre zeltr, conferind. ircp5ratulul ulr caracter sacrue

t
I
I
I
I
I
t
I
I
T
I
I
I
I
t
T
I
I
t
I
---r-,r- - ja -rr*-e1fa.r*t :'rq lt :1::'* 5'*.lD$'fi -r! l:
- -iJ--:*.--a r "tiiutT ji:r::- f-f;::*,.,
I; : : r::*ls, :-:s,Ee " fi' -s I i: ::r Imts:na frlln T
':q = l
at --
:.e : r: :Jrm1: & l- 3if G* HISr '- "' J[ryl:fl 1"rli,qFa ;[' ;: re =
- 1
c -ft"{ I*
4 :::',
lry;3q+rr1,* srmrrsl|I'l IlE ?} #- cryIa sit! ll- pani ln 23 8'Chr'
cg;e-e::l;- 3913:mEiz11,;:-rrrr l t-: ilmfin?rE*:;- -li d.j-n anul )2 a'Chr'
?rel:.:d::es s:i::ffi*. G immu;c':r*-r:::::r ic trlumvil pAn[ ln 28
gr l-., li-r: gu::*:s ?q Jllmiliarru;:n: : rl-* g r1:t gSlernnt abtogatc'
!-*,r"r--' :e l;!i:t im:5;ma$jflmw a !:,e1 ?:fterL trlbunlclena
--+- -r
tudl-Ees;Bir ?1 - j#AE;.t :-s :-um.:.:g:*:::atea PerBoanel- sale 3e
I,C!!. ),. 3:g::eg &rsg":t': Tn'u:"ffi' ;31-tl !'ixu€area Iu1 lus aux11ll
(lo 8.Eh!. Jl. l€tsfl,n=a - @ (29 a.chr' )''
sed,in;s fl1q 1"3 1qq1ru:* :"* ls.;}:. 3 tsenatulul roman' HotS:
r6lea 1:l -6i[s1ds-ilna ts & slc 3!:re5s i: v1a!a prlvatl gt rugE-
nlntea Senet[I-r.l j.e e" :i.e?38 3:rltr;:]eres. Aeceptarea d'e cStrc
Octarrl-arus c-r st5='T1E :3*: -:.m-:i1 i-n spatlu (impErtl'rea pro-
vlncij.lor itlre L3:::t:3 ;1: 3:-E: ) Sl i: tlmp (10 anl)' Conferl-
rea t. tiul-u.L c.e A;.5::--.:' :i -
"-i==1E 27 a'Chr' )'
semej-fica11as3esE:i'-:l'c-;siJe27a'chr',:rrIe8allzalearr
puterllor excel!:-ore1e s** i;.: i'o:eTj'anug' Contlnuarea perfectL-
on5rll reglmuLuX' Pr -c" ;z::i :l'
Consulatull-ir--i"i."EErtre;:gri'rirpeuLi'tig.il'cirrlr6ii;n,r:r':'-
lul ( ae 1a Sulla c=:E::*:a 3::a:l].11or era 11mttat5 la ltalla).
2)8.Chl.t-[q4us:'l^s:r:-:?:3!utereatrlbunlcianicompletS'
renun!5 1a coaeulet g:- !::::it9, in schlmb, trl lrnperium proco]lStl-
lar nelimltat nicl } s;a;1r, r'ici- in ttmp ( imperlum rnalus)'
Tribunicla potestas ;: ":?=lilr matusilr maius - baza 1-ega15, constitutl-
onali, a PrlnciPatulul'
a) Titlurlle onclifj-se ele lul Augustus
fraoerator, utrnat'ie f clfrx, arStAnd' de c6te orl principele
a fost aclamat ca imoerator (= general lnvingdtor)'
?ater oatriae.
iultu1 lul Ar:gustus ir :l:vincii gt rnunicipil-"
b) ?iili4giIe reprgze:r+'E::C' c putere reai[
ll::'':i ^i:--aqte.s'"sS-,
jn' acei':;i timp ""is.::s:: ;-'
d.reptul d.e veto impoiriva hotlrArilor senetulul s&u
:=-:=:14 27 s.Chr.
::s:latu].ul ia 4l
s:prem5 in call-tate
:atea trlumvlratuluL
f4rI ratlflcarea
enuelSl
a1e megLst:a-

I
I
I
l:;r-::ta;:,3 -:5a::::: ::rx,lEa1:l;' :rE3:f; ;E-::- :::: j::
:f:=:-=:: --- *-=-=
-----
-=---- . -------
lE===:e:]::=::3:::::1=_-;::-:-..=::=:.3-:-::j:::-:
3!i-1re :ql.
l--.^--=--q - .-prr r :e ::': -- i r:€-=-::3 -
= i:' 3;=-t: al==S::
-lr
_-4r----
aenumire ;eEtr'.1 11e::.earea Frterll s.l!tefen (la:itust i:'1, J-f,
,6).
Imperlum BrqelnE-ts-larg complet (cirrtle mllltusr gl judiclar)
gL unLve1'Bal ( se ap1lcE nu numai tuturor pIolrillcll1or, Cl 9i
ftaHei gi Romel ) = imperlum inftnltun nalus '
Pontifex maxl-mus
Imputernlclrl speciale gl dlverger d'reptul de a d'eelara
r5zbol gl d.e a iachele paco, dreptul d.e recomandale a uneL JumS-
teti d.in magistrati ( = obllgattrrltatea a1eger11 c€1or recoman-
datl), asumarea unor magistraturi trad'1!ionale (ae exemplu
consulatul) etc. Exi-stenta imputernlcirllor specLals - dovad'a
llpsel d.e inchegare d.efinitlvl a teglmulul pxlncipetulul'
3ffi-no!iunestr5veche,ind1c6ndpoz1t1auue1insti-
tutil sau J. unei per.so.ane in societate gi in stat, S'':; Augu.stus,
lUctorltas desemneaz['inalta pozille a imp5ratulul, care-1 pernl-
te sE se fac5 intotd.eauna ascultat. Auctoritas - flrl' maglstratu-
ri specia1!,, nu lmputernieire cu sens Jurldic precls' Totuqi-:
lnceputul lntrSrtl acestel noliunl ln sistemul dreptului roman
( p" baz5 de auctoritas Augustus lntemelazd co1onll, ia hotEr6rl
in probleme d.e drept civil, permite unor provlncll si bat5 monede
de aramH ).
Grlja lul Augustus de a nu accepta magistraturi antlconstl-
tulionale, d,ar caraeterul neeonstltutional ( = nerepublican) a1
situaliei sale ( cr.unularea d e magi-straturi, puterlle neobiinui-te
conferite 1ui d.e aceste rnagi-straturl )'
III. Tnstj-tutrj-le traqtliio&Le
tu-
t
a1
-{
I
I
I
I
T
I
I
I
I
I
I
T
T
I
t
I

I
I
I
I
I
t
T
I
I
I
t
I
I
t
I
T
I
I
T
I
c=:t'-r.ria:e i: ::::::3 :i e atributlilor lor e1e:::r.=- e ;i l-=gis1a-
tire (aa: a::l-== s::':rtt11or 1or Judlclare i. ia;o,-o 13:E= :-i
:eguiarL:e:e s a'e==:11cr gl partlclparea inpSret.l-:a le =:::tjr.
l:pta el e l:::ar i r:-ttru magLstraturlle unde n[ ev* s:=i tr= ] rri-:ilL
io:e:lar e r :scE.reg de tulburXri; numlrea tuturcr n-s:r =:l =1: -:: :e
ci:le 1-r:i-at l-s anul 7 p.E. ca urmare a tulbulii{ - a: a-:e:::=le.
I.sti:,{rea :r:tului prin corespoadenti aI decuri.os{la: a:i:,:'":i3r
-.,'- l -Erq ---ceiea atribUtlllor eleCtorale a]e ef,::"i;1:1:l 3=- jt5B
Se.z--rlit La sf,irgltul d.omniel 1ul Augustus sau Ls srs€!::.i.' 1r=-
deL lli lLberlug.
! A+'r il+ *,atea legislativE a comltlilor t 1egl1e 's 33:e1e n aIe5v-AlIe
Lal -&u6"ustils sunt votate de comitiile trlbute.
Senetul. Reglemeatarea mlnulloas[ a sltuatiet Se=st-l1ut Ca
c Stle .5r.r.gustus.
0cnditlile d.e l-ntrare in Seaat:
11ber5,, cont de un millon de sestertl,
trea prealabil5 a cvesturli, vlatl d.e o
Flxarea efectivulul Senatulul- la 5O0 de
irl 29, 18, 13, 11 s.Chr. gi 4 p.Chr. ).
Reglementarea activ-ltetii Senatulul printr-url leg,-rlgmeet
formalr d.ou5, ged.iale ord.lnare lunar ( Ia kalende gl 1de) + gedln[e
extraordlnare Ia nevoie, dou5, lunl de vacantl (septambtie gi
octcmbrie )', amend4 pilntru abSenlel" l",qitlvate
Atributiile Senatulul: competenla sa pur formalS gl lluzorie
in dcmeniul politlcli externe; ro1ul sdu real, degi mult redus fa!5
d.e perioada republlcan5, in domeniul legislatlei, admlnistra!iei gt
justitlei. Leglslatler senatus coasulta valabile ca gl 1egl1e votate
cu. eomitli sau eonstitutiile lmperlale. Admlnlstratie: admlnlstrarea
Rcnei gi a Itallel ( ae cEtre senat gi magistratl), adminlstrarea
prorrinciilor senatoriale (Baetica, Sardlnla-Colslca, Sici-11a,
Illyricuro pAnI ln 11 a.Chr., Mace&onia, Ahala, Asia' Bltynla-Pont
Orete Cyrenalca, Afri-ce), dreptul de & strAnge o serle de impozLte
pentru allmentarea visterl-el ( aerarlum) senatoriale, dreptul (inco-
ii,i dln anul 11 a.Chr. ) de a bate moneda de bronz, cel putln pentru
?l=e Si ftal-j-a. Jaetl-- l-g: instantE su,or*m5 de apel c& gl irnp'Xrat*1,
in3!en!i:nlni.mal5 peatrr: nembrii s51 gl pentru o serls de aLte csuze.
i..=sisjrelgglg.r tiesfiiiigarea d.j e'uatr;rii gi a cenzurii (ci.z.i-;a,
d.e al-tfe1, in desuetudLne de la Su1le; o Lncercare d.e relnrrLere a
cetSlenla roranl ?j- ne,qteres
v$rsta d.e 2j d.e 8n{ r gestiu-
moralltate satisficlt :are.
nernbri ( lectio!,es seratus
Irs#lionale romAne le r::n,:= :":1 Ausustus
l:::::-1:. li=:rarea de cEtre Aug:e::s 3 r::';:r1or

T
I
I
I
I
I
T
I
I
I
!
I
I
I
I
I
I
I
I
I
3
:::: j.l- - i- :: a.lhr. e:ati ]-ipsa :1 :: -n-s::- -:::: ie ccadititls
:=s:m;l;' ::;€::alL ). S'rprimarea E ::ui rirE{-
=::E:-:- ::jerloara:
t'=:= ::=-::-:: il in zo.lLa de c =:e :e;'==:--,-:l: ::::=::1':r)
;: ::=:::::t:!- 1:rre <ilpundo (;.uris:-:;:a r=::=e !=--ri1-".
c:n:e-e li:=s: lerte d.in aga-nuialtuL rl-g:*:3ser:*1ra:n ::=a=1::=.=t
ss :rlr'. d-g1rtirj.rat. PEstrarea ceLcrLEi:e m=g:"::n:::1 --:=;- ;1r-
=gle. ,l::s:l-stu1r nagistratura suprem5; pra:* ==:e= -==:=::l:1 S1
q n--'i -': j'!r
^i eponlmla. Beducerea Lmpolte:;e* =.::=:e: mE"a:si:g:x!teJ+ r--aJa t
prai srearea sistemului consulllor suffec!1. -'*s3 :e ;;:el! :cai{,
3 e sffr ll-iLor .
?retura (zece pretort ): maglstralt Juclclsr:, -"qi::l-=;1. o'-t
prezideree trlbunalelor; particip5,, alSturi Ce edli.l
=1
tl1'r:t'i,
Ie ed.mlaistrarea celor 14 reglunL ale Romel; orge:1ze=zi (::r
22 a.Chr. ) jocurile publlce.
Tribunatulr pEstrarea prirrlleglllor trl-bun1Ior: j.ns 1:xterea -
ssionls, ius auxlIll. tn.trlolablIltate, prezldatea eventLlal{ a
Senatului, dreptul d.e a prezenta proLecte de legi io Senst gl,
mdcav exceptional, ln cornl!11. Existenta, d,easupra trlbrinilcr r
a puterii trlbuniciene imperlale.
Edilitatea pierde organizarea jocurilor gl atrlbutllle po1l-
llenegti (acestea din urmE trec, irl 7 a.Chr, r BSupra prefectului
oragului.). PS,streaz6r intretlnerea strizllor, supravegherea b5Llor,
tavevnelor gl a altor localuri pub1l.ce.
Cvestura (ZO ae cvestorl) ;,-!.erd.e dlrect-La tezauruiur publtc.
De asemenea, ln provinclile imperiale cvestorll'dlspar, m'entln6adu-
se numai in cele senatoriale. fnsSrcinarea a do1 dintre cvestorl
( evestoril imp5ratulut) cu citlrea mesaJelor imperlale in senat.
Ylgintiviratulr afacerl prlvlnd condl!1a persoanelor, chesti-
unl de politie nocturnS, baterea monedel de aram5, drumurlle etc.
2. Aparitla aparatului functlonXresc 1mperia1.
Preced,entul f une!ionarilor r oamenl de i.ncredere (sclavl,
liberti, cllenti) a1 magistratilor republieanl, precum gl procura-
tores privatl.
Organele aparatulul 1mperial, paralel cu ce1 traditlonalt
republican.
Consllium prigclpl-s: caracterul luL inc{ neoficial ql neprecls
q,;:i -: jr*irqrfjs : c*mpotrter:i*, I e ]: k,ers e.preei*"r* s i:::rp*lair:iui" i;:"..area
-rr e t 5e u j:- * ii u$al delsgaiii oe:manento e Sena'ii;1,:i, coml)'ise C j-.1.
ciiiva magistrefl gi din 15 seaatorj. reinnol"tl bianual prla tragere

I
I
t
I
I
t
I
t
I
I
I
I
I
I
I
t
I
T
I
I
?-
le 3::;i, t--=i=11:=:: :i ;tr egi1.J:ea chestluailel et i:-3-1 e f1
:':l-:a:: 1: 3:ra:. I:-ria:-:sc,-sg acestel comlall (:j :.1-:. ):
sJ -: *==:.=-:11, r€---=a-;a =--13- ::ia alegerea de ei:rc -:-a:;
f s,s* r* * l: 3 -rmrr q* sr :T:IIEsg !i:el9 ie lege fEf S retlfl:e:: ;l:a11-
3.4:= =e :1--:= S--::: '
}:l::::i ;::: lla iseput d.ol, apol urul), ;:=3: :5
2 a.l;:. ]:s: :scasre: :r:.f ce:rgLel. comandant a1 g5rzitr !:::a3J -
ene, e:3a e- ::;i::: :r'::e" or i':' ita1la. Supleant gl 1cc!{ 1-':l
ai ie,!a:e:a1ro '-:r-3 s::1a :-'[:scgi de eheetlunL. DupI rce,::eg
1ui i:g-lst:s o-:" i:* - Es ;€!s ss3 j lin ImperL[.
?:efee::r1 :res:':, ii:-a erE :-lF-Jt regulat sub Augustus)! pdstla-
rea ord-i-.ej.'i ir 3-rs$, ::rl-r.oerea poi1tle1. tr{embru a1 ord,lnu1u1 sBra-
t orlal.
Leggill l,"nl€r:sr1 1l plari-oii-1e adlllnlstrate de imp5rat:
se.natorll (legati AuELlsti. trr trgetore) satr cavaleri (praefectl ).
Pref ectul 3gLntu1lil. ogreLetr.
Prefectul vie11tlLor, ccuand.aatul g5rzllor noctulnc la Roma
( eavaler ).
Ocuparea posturilor f:l:lcli,onSregtl superioare d.e cEtrc seaatort
gl cavalerl. fncadrarea rulo! estfel de posturl tn curgus lonorum
a1 senatorj-lor; aparitla caricreL ecveetra ( praefectura pretorlu-
1ut treapta cea mai lne1t5). Ocuparea posturilor lnferloara
( servltorimea imperlalS, eaacelsria 1mperlal5, rud.imentar5) ae
cStre sclarri gi liber!i.
Retribulrea tuturor posturllor :ulctlonS.regti- ( nu 91 a magie-
traturllor !), proporlional cu lrnportanla functiel gl cu rangul
social al func!ioaarulul respectlv.
IY. C o n e 1 u z 1 lt Teoria 9i reall-tatc.
Lozlnca oflcialX a restaur5rll repub11c1L ( transferarea
guvern}rll ln m6inlle seaatului g1 a1e poporulul- romanr resplnge-
rea de cXtre Augustus a orlcErel funelli neconstltutlonsle ).
Realitatea practl-eXt
Impdratul st5pAn absolut in domenlul polltlcil extertre'
s1 armatel, in prorlnclile i-mperiale, in partea cea mai lnpcrtant5
a flnen!e1or,
Posibilitatea l-ntsrventlei ierpEratulul in toate dor:t::1-1-1e
rezervate, ieorettcr institutj,ilor tradliionale republicatrel
ai=ger== ii,sgistr*!l1or { -=i i ri Crepiu'! dt I'sC;fr:,eirdai'e ), leSisia;i=
(dreptui d.e a promulga edicte cu putere de lege), fuactioaarea

T
I
T
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
t
I
t
I
I
I
I
-8
:rFgJ straturllor (irpelLum, trLbunlcta potestes I I E---:t: j;::1e
15sate senatulul ( prln d.reptul de veto. dreptul :: z:e- :te. ).
Poslbllltatea prevalSrii volntei inpEratulul i.jl : :=;-= =,r
?s:r
domenll.
caraeterul nerepubllcan al regimulul prlnel?g::1:1.
Dlarhiat exlstenla a d.ou5 puterl Juxtapuse, eg=l: *==: rt:a:l
la fe1 de autonome la sfera respeetlv5 de actlrrltB!!. Ir:1.e1:X11-
tatea earacterlzirll princlpatulul ea dlarhLe.
Prlnclpatul - tsorrEirhle milLtar5, contlnuar€ a Elia:-*:i lai
Caeear, d.al firA 'rn caractes'.i absolutlst f5tlg

n
t
)
PR31E.333BA a lf-a
Imperlul rar,an in t'i::u1 luL ?lbcrlus ei. lrl:erl:
f , Ig::rl:i r3'Ge5 sub ?iberius ( 14-J7 e.?::. ,l
Hos,nrieE Lu.n !''gretus Ia Nola ( fg august 1c ;.ii. I +:
preluerea Fs::li.l d.e cStre Tlberlus Claudlus Sera ( l::e:*.E
Caesal Suglstus ca irnpirat); manevrele Llvlel 9L s'! L:" 11:ar1rs
ins{.l91 ine.1ate d.e ratLflcarea eenatorlalSt veracltg::a ;1 =cn^{r{-
catie Loi.
llserLtrs la istoriografLa aatiel ( 1r .:;=:1=L 'z l=:1t;s):
clrzfuaes, cerf,ldia, nei.nerederea gi destrHb5larea 1;1; p:r:r:taI
11r.1 liberi.us expresie a reac!1un1l seaetorlale. ?:;l:r--41 s;aIl
bu":r general, bun adaiaietrator, diplonat, caiacter s'-1!;-1: r reec,
binultor.
1. Sltuatla lnternH a Imocrlulul in tlnaul l:t li':e=-'::s.
Izbucairca lSseoalel leglunilor pannon!.ce 1n{sti durl Boar-
tea 1ui Augustusi revendlc5rllc cu catacter prcfasiln.el. E1e eclda-
!11ori mdrlrea soldei, red.[ceree serrrlcluluJ nj-]-j.tar, lSsarea 1me-
diati 1a vatrX a veteranilol eare-gl isplintr ser5. a:,J i- Ce servlclu,
Potollrea r5scoaleL d.e c5tro Drusus, f1ul 1llj. Iiberius gi pedepsi-
rea c5petenlllor ei"
Izbucnlrea, aproape concomltentS, a r5scoalel leglunllor da
la Rla. Apartlla unor revend.I-c5ri polltlee alStirrt de cele profe-
slonaler lntenlla de a-1 proclama imp5rat pe Germanlcus, nepotul
d.e frate a} 1ui tlberius. Lealltatea 1ul Germanlcus St potollrea
rEscoal'el.
Urmarea d.e c5,tre Tiberius a polltlcil 1u1 Augustus fati de
prorriacli 91, in geaeral, in lnterlorul lmperiului. Existenla a
nuuteroase greut6tlt rlscoalele din prorrlncli gl dtf1cu1t5t1le
flnanclare.
RSscoala din Numl-dla ( 17-24 p.Chr. ) sub conducerea l-ul
facfarlnas, dezertor din armata roman5. Tactlca de guerili adopte-
ti de r{scrilati, aJutatl de trj-burlle din afara provlnciei. Difl-
cultatea inndbuglril riscoalel.
R5scoala condusX de Florr-ls gi Sacrovlr in Ga11la (af p,Chr" )
Drovo3atX de apflsarea fiscal {, Planu1 c5pe.tenlilor rSseoalel de
& enirena 1:rtreaga Ga11ie l-air*o nigeare *e eill:erere;nereurylia
ecestul les ql innEb*glree r5scceLei al clruL nuelee 11 constLt':la
h.eedu:-i -=:i :: =veril .
I
t
I
I
I
I
I
t
I
I
T
I
I
I
I
t
I
I

---i-..'1..-'
- i<rrrL<1
3 3!a:Cerea
I
I
I
t
I
t
I
t
I
I
I
I
I
I
I
t
t
I
T
I
-10-
Migearea di-n Tracj-a, reta: :il entalar, 1;::t:1va roerut[rll
91 inn5bugires el (zt p.Chr. ).
Preg5tiree (Z+ p.Chr.) ie :it:e Cir:isarsr Er-:=: :1r
cohortele pretcriene, a unel rEsc:a-: a "scLar1la= =i-:=:"!1 sl
aeiafrlcatitt Ce -::e intLnsela !49.*" =i:, sii:1 Ita'=11, :--1::gtroa
in fag5 a mlgcLrli Ce c5,tre eres:::;l a-rp:s.
L{qn{frele-ao,iif{atl15:-Jj..,..=-.l2r1-.-.i.==..i-
d.omnlei 1ui August[s; 1lpsa ic uls:=1 :- :::slrg;ln 35 -i:Ea:r a
comertulul extar:.or d.efletts! 5--r ;:nmc:
=:
t' l;a-: r+ l 33:! i;-cca
ca moneda si Ee scurE4 i:a plad:la*"! ri*fu1:esg #- 3r{si :a Efara
granltelor i=pcliul-11. P:lj.*-1ls;s !3:r.m;-: s ia1 Ii::r1-ls: *-eiucc--
rea nurcirulul Epactac:lLciau S1- c last.:i1 1ar, rcfnziL :c E s:trl-
ma lnpozitul de tr6 pa r-ase:.rl ( :r :.1.r" J. .{sertirea erlzel flean-
eiarc ( ll p.Ch.r. ) c3 rrEgr! s 'lrterfull ie a se i-:acepe lupte impo-
trlva e5mS,tirleir crei.ltastl er! i-ne:1at rsstttulrea imprurnuturl-
1or, modena l.rrcepe sE d.lspar{, dabj.torj.L iat vdad proprletSllle,
prelul acestora scada, nultc f4.m1111 aa rulaeazli renedierea crl-
zel prin aruncarca pe plati a LCO d.a m111cFne d.e sestertl d.e cEtra
ILberLue.
Polltica fati da provlncLll refuzul Iul Tlberlus d.c a sporl
lmpozltele, pedepsLrea gr-rvernatorllor gl a procuratorj-lor abuzLrrL"
2. Politica ext ern,4_ e_19.1._ryberlug.
Contlnuarea pollticli d.efenslve din a doua parte a d.omnlel
1ul Augustusi foloslrea cr precedere a dlplomallel.
Campanlile rrlei::,.'1oase ( degi eoldate cu destula plerder:)
aIe l-ul Germanlcus ln Germania ( f+-fe p.Chr. ). Reehemarea Iu1
Germanlcus ( 17 p.Chr. ) Si statornlcirea frontlerelor Imperlului
pe Rin. Mlslunea lul Germanleus in Orlentr J-mpuaerea candldatulul
roman la tronul Armenlei, reglementaraa raporturilor diatra romanL
gi partl, transforrnarea Cappad.ocleL gi Commageaei ln provlncll
rcnane. ImbolnEvlrea gi moartea 1ul Germanieus la Antlochla (fg
p,Chr.); bXnuielile impotriva lui Cn.Calpurnlug Plso, legatul
Slriei, gt a lui tiberlus insugi; procesul 1ul Piso; cond"amnarca
l-ei Si slnueLderea.
3. Coneluzij- prl-rind sltuatia Imperlul$l.
S:-,ualia incl incompiet gi- riedefiniiLv cons-iidatl a
imperia} in nc;neniul urc rii. lul ?lberlus pe tr;i. lieeasl-
strdcse rcle,:::5si a prince]:s-*r:l:ij .f,u seirati:1 l=-*i:'-:
cu succes a aiacerilor pub)-ice.

T
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
t
I
t
I
11
4. Tl-berl-ug sl Senatul'
Atltudinea 1i.lj- niberlns ln gedinta ser.E::' -t" : 3risacrat5.
succeslunll Iui- i':g;s--:ls! refuzul s5u repetat {e 3, .:::;:B intrea-
ga povarH, a inper:-:l1u.i-. Semnifica!1a verltabl15 s eses::* :eiuz:
sublialerea inteni:s1 i'e colaborare cu senatul. 5e:d--o=r;l s!.Ee-
torl1or. Punereg $.n ::ect1c5 a reformei coml!1j-1cr, ::l*:s:4t5.
sau chlar inaugr.lretS, {: $,rgustust transformarea atrl::.;::- ll =1se-
torale a1e coroj.il:1-a:r tlilcu.te asupra genatulul ( i4 tr.1-:. ). -=.=l-l-
cerea, in praetlcS, ect n[ in teorie, a d,repturllor 1:g'e1e,:1ra
a1e coml!111-or gi i;fuXtlea puterll leglslatl-vc reel: "-:!!
aeaat ( senar,:s E!4E-jjigl- Sl inpirat ( constltuiil ----=rlelaJ.
Confirmarea Sl cs.I.as exij-trd.eres atrlbuliilor Judlcle:e ale sar.at:r-
lul.
Asoeierea precilei a EerEtulul la opera de gl:ne-E,=5€ e
ImperLululr colsnrLiEsrea qi. lnf crrcarea deetul d.e teguLa-,5, a senatu-
lui ln probleme Ce po1i.tic4 externS, dezbpterea de citlc seaet a
problemei d.reptulul d.e aalI al. tenplelor dln Greela gt .i-q1sr ratl-
tatea gl tactul iaterveaiiiLcr lrperlale in adnlnistrare& rrcvln-
ciilor senatoriale, fo3.oslrea ncieratl a Cre-otuIuI- i.e rec3Eend.are,
votarea d.e c[tre Senat s '.l,nei. Ie3: "--:ctrlrra luxuluj- ( l; p.fhr. )
gl a unol dispozitii lmpotriva 1nc:e15.tE;:-1 ferell-cr (19 p.Chr. ),
exercitarea regulat5, de c5tre senat a atrlbutlil-cr saLe ;lrdlclare
etc. fncercarea de a face dln senat uE .98.qg. un lnstrunent a1
Imperlului.
Atitud.inea deferentl a Iui Tiberlus fatE de Senat gl
magistra[i. Concord.ia aparent5 dintre prlnaeDs .gi Seaet in prlmil
ani d.e domnle a lui Tlberlus.
0stilltatea surd.E a senatului fa!E de Tiberius: senatul
voia puterear Dtr un rol in cadrul admlnlstrallel impertale. Inca-
pacltatea senatorilor gi a senatulul din punctu] d.e vedere a1
guvexn5rii statului. Serrrillsmul senatului de teama lui Tiberlus.
Incapaci.tatea gi lipsa de dorin!5 a senatulul de a colabora cu
impiratul.
Cregterea opozltiei senatoriale dupi moartea lul Germanieus,
Falimentul incercdrii lui ?1beri-us de a-gl asigura colaborarea
senatului gi trecerea 1ui la o polltic6 d.e represiuni fatE a arl-s-
tocralia aenetoriall. Folosirea legLi &--ggie.gle!e* pentru pedep-
sirea jignirilor ed*se nr:emoriei- iui. Aegustus sau l-ui ?i"neriuls
i'rsugi; agravarea peCepselor: :lu aunei relegale exi-l, cl chlar
:-,:iiare, ,iepOf tar= r:.,i e*nfige&f ea .l.n ".,; j j. 5i CC::Cen*e Ir. l-: ;,*af ie.

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
L2
Rolul 1ul L.Ae1lus Selgaus, prefact a1 pretori.ul,l{ "ntra 17-31
p. Chr.
Plecarea 1i-li. f*belj-us ln Campanla gi, aPcl, "- 1:s-:La
Capri ( ZS p.CL=. i. f :1-r1 din ce ln ce mal lnpcrtT': =- r:i
Selanus. Plaaur{Le 1:.+ Sei-anus de a pune m6na -ce E-i:er!: J::i:rl-
rea 1ui Drusus, fru.l 1li ?lberlus; respingerea de ei::: I,::lius
a cererli 1ui i.; a sa e4"s;torl crr Ltvll1a, vEd.uva ]-:tr l:,s -o g1
eomplicea luL Selanlrs "n atrirLrea sotulul 81; orgErr==:!3 .'-:t
consplratll lnirctri:ra Lsi. Ti-berlus; d.escoperireg 41, :e-=:1:;ilea
gi executarea 1ui. Sclenls (ff p.Chr. ). Aeeeatuarea Ces:stl=nr:1;i.
1ul Tlle;ius.
Nerezolv&re3 ie eEtra ?lberlus a problemel s:rccesi lltl Ls
tron. Popularltates Lui. Catus Caj-igu1a, flul lul Ggrsa-13:3.
Moartea 1ul TiberLus, irrr5,bugtrt, pe cAnd. era ln a8o.n+e" le !r!-
fectul pretoriului Haetr,o gi. d.e 0a11gu1s ( fe nartle 3T :.lbr. ).
Ruptura cu politlca abso:Lutlsti e 1ul ti.berlus. ?espeeterea
atribulillor lastltutillcr trad.j.!Loaale ( sengt, ceni. t j-l ); 8ag8-
jamentul luat de Caligula C.e er gu?ern'a ia sstA:rs5 cc]ab'rrare cu
senatul. Amnlsti-erea celcr ccnd.ar.Eett s:Ib ij.oelius Si clrlrea
anchetelor i.rrcepute. Ccndnmnarea Celatcri.lcr gl neapLlcarea legtl
de ma.lestate. Publicarea conturilor statulul ( obicei abandoaat
de Tlberlus), achitarea legatelor dln testamentul 1ui Tiberius,
o:ganlzar€a de spectacole, distrlbutil exti.-.lrdinar€ purrir[ pJ.e'be"
fmensa popularLtate a 1uj. Caligula 1a inceputul domniel- sa1e.
2. Faza poIltic11 absolutlste.
Inceputul polltlcli absolutiste in toanna anulul 37 p.Chr.
Preten!|a d.e a fi conslderat monarh cu puterl nellmltate, ilomlnus
Si zcrro fnstituirea unui. ceremonial de tip orlaatal ( lncnin5ciuni,
sErutatul pi-cloarelor etc. ). Rislpirea nebuneascX a fcndurilor
statului gi folosirea celor mai verlate g1 abuzive metod.a pentru
procuxarea de banlt confiscarea averilor celor cond.amnatl, lic1-
ta!l1 forlate, impozite grele esupxa provlncillor, lvlanifestXrlle
ds dezechilj.bru mintal ale lui Callgula.
Id.eea monarhiel absolutiste ldee centrali. e regimulal
1ui Ca11gula.
If. Imperl-u} rq@a]r srb CIa1tgu1a

I 13
t 3.@.Organlzsrea uEei expedilii pesta RLn ( l9 !:.I-:.), fdr5
I nici un rezultst declslv. P1anu1 nereallzat d.c a :;:e:1j- 3r1ta-
nnis ( +O p.Chr. ). Chenarea l-uL lIllhrldate, regele a:ne:l el, 1a
I Roma gl retinerea 1uj. ca prizoaleri ocuparea trc':":11 ElmsEl dc
r cdtre candi.datul parli1or, Chemarea regelui itclese's aI &".'sui.tt-
I nleL la Roma gi uclilerea 1ui ( +O p.Chr. ); lzbuen'ilcc :- !$eg,!atc,-
I n{a a uael r5scoele eub conducer'ea 1ul Acdcmon- f *tde:ai.t$ ehj.a
I
sub C1aud.1us,
',. llce,rtea lul Call-gula.
I Hemultum'llea geaerald stArntti de tLranLa Iui. ge[{Ea1e.
r Organlzarea uraui. complot. Asaslnarea 1ul. Callgulg Ca c5,tua
I Casslus Chaeres, tribun ln garda pretorlen[, gl cet]-sLfi. cr:rJu-
t ratl, la palatul imperla1- ( 24 lanuarle 41 p.Chr. ).
I
I
I
I
t
T
I
I
T
T
I
I

I
I
I
I
I
T
t
I
I
I
I
T
I
I
I
I
T
t
14
?SBLEGEREA a IfI-a
U1t:--::- '-: if ei al diaestlei Iulla-Claudla rizb:1:f
d.1n anlL 58-59 .p.Chr.
i" I;:eriu1 roman sub Claudiue ( 41-54)"
Setrtlr6.rea conJuratllor gi a senatulul eu prlvlre 1E slc:es1-
unea l-:1 3sJ.I-gular republlcE s_au rrn orl4ceps d.ln arlstocralls
senatarisrLd, ? Sterllltatea dezbaterllcr dln 25 lanuarle 4l-. ?rt-
clcnglea ss 1n-o5rat de e5tre pretorienl a 1ul Claudlus, frEtele
Iui. Gei,e',a-igris gi unchlul lul Call.grria ( Tiberius Claudius iierc
Germe-aicrs). raehinarea senatulul l.lr fa!a faptuluL lmpllnlt.
Reccepelsares pretorieallol eu 15 trIl de sester!i d.e persoanS.
( doaatlun's ).
1. SltuatLa lnternE a Imoerlulul.
Adninj.stra!i-a chlbzultl a Lul Claudlus Sl a colaboratorLlol
sEi ( in epeetraL llberti). Grlja pentru flnantele statulul: orga-
nizaree, deflnittv5 a flscululr bircirl a ratlonibus (" minlstertr
d.e flnsnte); si.ti.laiLa bun{ a ficpntelor imperlului.
Construc!i1}-e publi.cer teralnares a d.ou5,., aped.ucta ( aqua
Claudia gi Aant iiores) Sl repatarea rnultor altora 1a Romar colstru-
iree unui nou port 1a Ostla, drenarea laculul tr'uclnus, pletrulrea
d.rumurilor, rrumeroase construetlt in provlacli.
Politlca fatX d.e provlncilr mSsuri pentru curmarea luptelor
d.intre lud.eit gi grecil dln Arexand.ria, respectersa particularit5-
!11o1 religioase a1e iud.ej-Ior dln Iudeea, acordalea cu mult5 ugu-
rlnt5 a dreptului latin gl a cet5tenlel rom&ner scord^area 1ul
lus lro4orum Iocu1torlIor din Qallle__qlqgtg_ ( ia prlmul rAad.
haedullor ).
Actlvltatea Judec5toreascS,
Edictarea unui mare numdr de legl
.imperi-ale) in domeniul judlciar.
lntensl a imp[ratu1u1
( senatus eq4.?q1!q 91
2, Politi.ca externl a lui Claudius.
Anestecul rorran in afacerlle germaniloro lntretindnd dlscor-
di1le intertribale; mentLnerea granltelor pe Rln.
Cu*erirea BrLtagiei is enii 43-52 ( 1n mare parte ) pr1_n
ca:rpaniiie Lui Aulus Flairtlt:e (psrtlcip5 ei Claudius), Ostcriue
Scapuia s j ii ilii us Gall"*s ; i",rt *;r* iesea solc*j ei *a;irui;dunum
(Colchester), dezvoltarea oragulul Lond.lnium (Londra) ea eentru
*^.t --lv U:liE I vl ta+ r
l.nsu91.
d.lspozl!11
I
I

t
T
T
I
I
t
t
T
I
I
I
I
t
t
t
15
Inn5b,;gllea rdsccelel d.ln Hauretanla (.:*-:;' ; 1=pXrtlrea
teritoriulul crcerlt L:e Ccu5 prcvincll lmperia'!: I u=:--etanla
ItngttanX gl IE,u.retsnla Caesariand) conduse d.e !t:::i:3::t1.
Desfilr;erea regatulul clientelar trac (r; sa-;i l"a ;l.3Lr. )i
i.mp5rtlrea teri-t:r',lul-ul sEu iatre Moesla gt ncla pl:.r:*:*e Fr3a'-i-
ratorlal5 a lrEciei.
fmpuneree 1uj. Xithrldate pe tronul Armenj.e'i (rZ 3"1s" i, g1
lncercErlle Lrll gleud-ius (+g-Sf ) ae a .statornl.cl F:o:Eet:=st:r
roman asupra Pertj.el ins5gti egecul acestor ircereir"i t latl er
urcarea lul Tc}cgeses I pe tronul part. IlnpL'nerea l-:1 ]llf =g::sr
fretele 1ui Tolcgeses I p€ troaul .Armenlel $l D.li:. ).
3. Claudius :i Seaatul
hl5suri1e 'l-i.-oeralen ale lu1 ClaudLus Ia ureErag !a B! trcnl
clasarea procesen-or de ma.lestate l,ircepute sub Ca1Lgu1a, r:cicngrts
exilalllor, promlsi.unea d.e a respecta drlpturlle Sa.nat-l'lul, "oetcrea
unor monede cu lege:r.d.a IItsERTAS AYGYSTI. RAacoala Lu.j. SarlboalnFusr
guv6rnatorul DaLraaiLei, gi proclemarea republicll; defeetj.u-aea tru-
polor sale gi uclCerea 1ut ScribcnJa.Girg (+f D.Cb,r. ). I.ccld,area
raporturLlor dintre Cleuditls gj, Selgt.
Comploturi gIe ari.stacrafiiel senatcrieLe t-petrlra 1ul
Claud.Lus (ae ex. ccroplctul lul Jsj-:ir.ls SaIrus gt ?aurua Statl1lus
Corrinus ia 45 p.Chr. ) gi reprimarea lcr sSlgercEs{ urmst{ de
confLscarea bunurilor condarnna!11or.
,. ..I(.eeg- dg=mina4ti a regimulul claudlan in. d.oroenlul polltlclt
lnterner intErirea puterli iaperlala gl c.eatrallzarea (= unlflcareB
Imperlulul). Mijloacale foloslte: extind.erea d.reptulul de cet5te-
nle, sporJ-rea rolului- ordlnulul ecvestru, organlzarea cancelarlel
lmperiale.
a) Extlnd.erea dreptulgi de cet5tenielacordarea cet5lenl.el
unor populalil alpine, creaxea de colonli in provlncil' lus honorum
I
pentru ga11i in 48 p.Chr., cu prilejul cenzurll 1ui ClaudLus, in
I eiuda opozitiei senatului.
b) Sporirea rolulul ordlnul.lri ecvestru: reglementarea carle-
rei milltare a eavalerllor (prefecturl de cohort5, de ala, trlbunat
legionar). Crearea a patru provlncii (Uauretanlj-le, Tracla gt
-t
t!:{ees-) eonclls? Ce proeuretorl ( tittrt care-1 inlH.culse pe cel d.e
prefect), cavaierl; extiaderes atri'3uliilor procu.raiorilor 1a mata*
-i ^ ; -
j,--J a;j
^
!.i
^ f.i
^^^'f
X
+:? uE L:uIaDf,:v vf c rlDvqaa.
c ) Or:aii-i z.ar ea canceleri ei i-;l',,,,i;141e '
I
T
I
I

I
I
t
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
15
lipsa -:-:j- veri-tabile bir3c:=;11 :- 3:::3'r':::rtuluL plLn-
cipatului- gi !.e sssltatea c.e a recr'-lta :€:3:- a* :1 i',..- -: strativ
6ln r5nd.urile s=r-r1tcrinil pa1atu1u,L ( l':::;: - =:1'd' l' influ-
enta eovirgi-tca:e e l-iber!11or BSupra Lrj- Ii=:i":s: rtr -r 3:1Ln
Narcl'ssus,?e11'as,?cI3rb1us,Ca111stus''S?i=.::..::.;.|
tratle,
cleuej-,;s crganizatorul cancelarlal lrperiale. ::::-:1:alel:
birourl r eb e:,1st31is ( prLmixea 9L exped'Lerea i--::€i:1 3:x!sl:a-
d.enle sdlni nlst:stlv'e a Imperlulul ); a 11be111s ( eiE:::=:es sis:::-
suri-1or la cererlle adresate lmp5ratului); a ccnen+:1:::::s *::::'r'
d.e pnchete, i:istrul;ea eauzelor prezentata trlbur=1:i:: :;;
=:-
- : -
lul ); a stucils ( studlerea pralimlnarE a problemele! =i:lj ''ir5f :s-
tlve gi Judielare pe care trebula si Ie rezolve lnplrat:l-)i" l:-i:l-
cerea birourllcr de c5tre liberti; recrutarea perso'ai-11r1 i:feri'-
or prirtro sclalril imPerlalt.
Dezvoltarea gi intErlrea puterll J-mperiale - Ilecesj'teia
oblectivi pentru guvelnalea Imperiulul. T'upta ctl opcziila senatc-
ria15 - urtrare oblectlvi a acestej, iat$rirl g1 mljloc (prLn 1ntl-
midare, p1,ln nr[rlrea fond.ulul funclar lmperlal gj' iarbogElirea
flscului) petltru continua iatdrLre a puteril imperiale'
4. Moartea 1ui Claudlus'
Influenla Messalj.nel, solia 1ul claud'lus, asupra impSratulul;
faptele ei scand.aloase; cdsfltorla ei cu un t6n[r aenator; uctderea
....! ...,? r. ...-,r.:.]i3J.l-or sE,L (+e p-Ch-r-,, ). CisXto,Il9.]B'-1.,Qlgr3p1us cu
EI Vf cl v rlury-
aepoata sa Agrlpplna. Intrigile'Agrlppinel pentru a-l inplnge
spre tron pe fiul Blr lucius Domitiue Aheaobarbus, in detrlmentul
luL Britannicus, flul 1ui claud1us gl al Hessaminei' Adoptarea
1ui L,uclus sub numele d.e Nero Claud'lus caesar' sesizarea d'e cStre
c1aud.1us a intrlgllor Agrlppinel. otrlvlrea 1ui claudlus de cltre
AgripplnagitSinulrea,tlmpd'ecAtevaz1le'amoltll.Proclama-
rea rui Nero ca lmp5rat de cXtre Burrus, prefectul pretoriulul
( r; octombrle 54).
If . Imperiul roman sub I'Iero (54-68 )
1. Sltuatia internS
Guvernarea lui- Senaca gl Burrus q54-52) ln spirttul prinei-
p,iu1ul. ?reien!iile Agrlppir:.el ce a partl-cipa 1a conducerea statu-
1ui- so opozilie lu:- B*rrr:e gi $e4ecsr Eustiguti d"e l{erc" Apropiarea
itrappineidef;iiar*icusgia:re::i::ii'ril-eei"Otr3rirearii
tsritannicus de cEtre Nero $5)" Asasinarea Agrippiael (59)'

I
I
I
I
I
I
T
I
I
I
I
I
I
t
I
I
t
t
I
I
!7
r?J^r^ .:s::i:5ie:i A 1Ui l,::: I ::.iYl-'1!= -
Sabina. Di:-:j:--:l :-:i-:e:r!41 l-- :---:-:
Burrus gi r-r:: =:.:.a -:i Seneca -- -':' - 1
crescAnCi 2 -;- -:;:--::'-Ls, Fr2'l'--:--' :::
bulte pen::j. :-lil:a::le,'cti:;:-=z:.:= --- ::
Zdruncina:== ---'=1:: :r iEpeli;-::' :'-: iri: :
ln provi:c::, I::::::rI d"e Ie ?'::. : - : -
provocgte; *=; :::::a ::'eLtu:-e':l:: :: -:: --::
Persec:J.13::=:::-=::-:-:: c'e -= ?':==' ::
tuturcr :1::::-:: ::3:era;11 ::-1-- '
Risc:al: :-: ::j-:e:x:e (':-:l : -: ::-:-::r:1 --::::-::
lcenle.=.iic:' l::::::4. l:-:;::==-::--'::=-:: ;::?--:':'-=1'-: '=-'--:::-
numr lond.ti:::, -'-t::i'-:::;')r
=:
::::::1:rI : ::i-:ll:' I::::*;irea
rS,scoalei z-arz :*;: --::253e:33 :i;::-i: ::*-:: l"S-l:--:'l-:'s
Paullnus, p1s:z: .-1 :3:;e 1:-=;-a l'1: -a' li-::'l a- :::1::s:u1ul'
localed.1ntreefi9:;:-E:3:1,::i:;1:i::.-::a:llnfsvoalea
2, Poli'ij-ca e-<:a::1
AmestecuL r3na.n ll aigce:iLe Armenleil trlmj'terea in
Crieii.f a geii6;eli:i';: J:::t1'-''g'^'''i'!lu'l o (
=S)
g1 !n!5rfgp.g--yl9m9]-
nici'a influenlei r3,l--ra:8 in Arnenj-a; Revenirea pe tron a lul
Tirl1ates. Campani-a I3:,3n8 neizbutitH din 5L-62 gl rezolvarea
prln compxomls a problemel armene; incoronarea Iui Tirld'ates d'e
c5tre Nero, Ia Roma (55).
campanla Iu1 T.Plautlus sllvanus Aelianus 1a ncrdu} Dun5r11
gi a1 }15rli Negrel stramutarea in }loesia a 1OO da mii de transda-
nubieni gi stabilirea de garnizoane in Regatul bospcran gl Taurl-
cia'
continuarea po1iticll de tvansfo3par€ a regatelor cltente-
lare in provinciit Bnexalea statuluj- Pontului (partea estlci a
fcsi,rlui regat B 1ul Mithridates YI Eupator )'
j. liiers gr Fqnalul
!!r)-.1-v'a*-.1!t 1,:i I{er* 1e LlrcaleA pe tron: supiiinarea,-U5
--':l::I a-lUzu.r 1i'it' jJ:l:;-iiej 'pf i'ei'-;';-, :iLgl-l-if=a -"t:?Li+X'j
a33r-i.3!iei}seperaxeacaseisaledastat,red'areavecirj.rcr
J-
Izbu3:l::= ::-?: :=-=::=--'= '-'I-::::
''a::-=--' = l:-il:ote 1or
grecilol ( 55 ;,1-:':,
,,, ]:::i.5::ea -:3a::_:i S1riel in i'ncercarea
d.e a ocupa Ier:s =l::il ' I::::: ?:: a - -l: I:'..-ls 3lavlus Yespaslanu€'
in Iud.eea 9i rer:s-'::;a ::;::;-:':=:1 = :iecuLa!11cr'
J *{

t
T
t
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
I
T
I
I
I
I
L3
:r:'l egil Se-=-,:- ;:j.r c3=Ile'u€i!a ir:o'inalelor c3:s:1- l:r pentru
I:-l is ?. ;::d-riii (pr:'rlrciila senatorlale ), l-:::;=:e3 pentru
a:i:a: s. a:r.=relol (= a prcrrlnciilor imperiaie)'
3';:3:ee 1: precticX a ecestul- ttprogranfr il ::.lr= :=r--e a
corn.:i i-:* Serrr 3urrus gi seneca. Restabillrea 3::::,:- -ll:i 33i3-
tori.EL es:;:e baterll ncselelcl Ce aur gi d.e ar31::, '-:e;1:ts*-=g
llber;aLcr :e Le afaceri-1e ie stet, manifestarea, 'l
-'je:i:c ;:i-
laJrrn-, a 1:-iel*u51rt1 Seletului ( qulnguennlun 5e:r1ls l'
xsr,ifes:Eri-l-e s-bsolutlste a1e lui Nero incepi:i :- a-"1
69-;62. HeapiLe3res 1egtrL d.e na.lestate. Agravarea ce::::i5 g s:::s-
liel d.*pi r,cgltes i-r-i. 3urrus gl retragerea 1ul sels:a' J:--*--1:z :s
execuill i cs.nfiscSri. ccmplotul condus d'e Q.caJ-a:tr-u 'i's Ji=-5
(65) gl rei:rlmaree 1ui sangeroasS; slnucid.erea (1ll::i'-'1i ? l;'j-
Se.neca. Politlca de teroare antisenatorlal5. Sprl':i'i:ea lfj' Selc
excluslv pe g8rd.a pretorianE gl pe plebea de Ie -".are. Ter:i;:rl-
rl1e dln provlncll gl d'in armati'
4. Ciderea 1ui Nero - tr^,
RSscoala 1ul vind.ex, guvernatorul Ga1Ilei tlSi:re:sLs (58)t
urmatl imediat de cele a}e 1ui Serrlus Sulplcius Gel'le' J'egatul
Ilispanlel citerilor, NesalYl-us 0tho, legatrrl :i:sltal1el-' L'
clodlus Macer, guvexllatorul Afrlct|. L'-1pta cin'tre Ttniex gl Yer-
ginlus Rufus, guvexnatorul Germani-el supericr; i:ifricgerea t
moartea 1u1 vind.ex; revolta trupelor 1ul Ruf'tls fupctriva lul Hero'
Margul luL Galba sprg Ita]la '
t R5seoala pretorieaj-lor g1 a popcrulul ctn Rcna i.npotrlva
1ui Nero. Fuga imp[ratului gl si-nucid'erea lul (9 iunle 58)'
III. R5zbolul c1vil din ani-1 58-59 o'Chr'
1. Galba-
Proclamarea 1ul Galba de cStre armatele din l{ispanla gl
Gallia. rncercarea realizErli unei politlcl de colaborare cu
senetul; politlca d.e econonlt; incercare& d'e a int5r1 d'lscj-pllna
m11itarx. RSscoala legiunilor d.in Germsnia gl proclamarea c&
lmp[rat a legatului Gerrnanlei Inferlor, 'du1us Yltel11us' Intrlglle
Iui Salvius Otho 1a Rome gl asasinarea 1ui Galba gi a fiulul s5u
adoptlv T,"Calpurnius Plso (15 ienqarie 69).
2* Otho
P:scl amarea ce irnPirat a lul 0tho
recr,Moasl-i+.Tei, iui de c5tre a::;;;:gle de 1a
Intrarea lui Yitellius ln ltaLia' tsE'tElia
ierea ai sin';cid'erea 1"r1 Gtho'
L1a ciiire Psetorieci;
Du;:.5:'* gi d{ n Orie-at.
d.e ia tseuri.acum; infr6l-

I
I
I
T
I
I
T
I
I
I
T
I
I
I
T
I
I
I
I
I
1q
-t
?^ 7r'-e.r.Llus
Rec;r:ggterea lui Yltellius d.e cStre Se:=:' lE=n1;-il- arIIl8-
telor yltel-Iiene ln ItalLe. Nemullumlrea SeEe:s:1 '- l:=1'3 St
provincli. ?lcclamarea ca lmp!.rat, 18 Alexancr{3, s ' -ii y'
trlavl_us [gssssi cnss ( 1 lulle 59 ). ReCUnoagteres 1:r :a :i:::
toate legiual1e orlentale gt d.un5r8E8r Campanla L:Li 'e"::e:J'F
?rlmus, guTer-a,atcru1 Pannonlel,, in Ita11a. Infrln8e:ca '':{ Ti:e-
I1lus Ia Cre;c3!!ar Ocuparea Romel d'c c[tre Antonlus pr*mn:lgl S1 l:1-
derea ]ui'?1te111us.'. Recunoagtcrea lUl 'fespasiea i: =1::c =:-=:
( sfArgitul Baulrl 69) ei soslrea 1ul Ia Roma ( vars q*:--f -l-'
L- Co:rcIuzll
Senaj.f.l_ea!1a rXzboLuluL clvil d.in 68-591 lupta lstga ilie-
rltl pretend,eBll Ia tron. cauzele luil laexlstenta unei' Iea:it
EuccesorLale ijr sistemul prlnclpatulul gi, mal 41e8, Frie:!E
8'rmate1, singura Putere realx ia lmperl.u. Tacltust n e f a.et
descoperitS taina puterll lmperlalet un lmpH'rat putea fj- fac-rt
gtinalt5palted'ec6tlaRomat'.Pierd'ereapred.omj-aeE'rej'I-,Eij.cj.
chial gl Pe Plaa Polltlc'

I
I
I
I
I
t
I
I
I
T
I
T
I
T
I
I
I
I
I
I
20-
PRBiBGERSA & tl-:r
Irnperi u roman 1 timoul dirgs::e1 !1e'rql:- 1:l
I. Donria 1ui YesPasianus (59--l
1. f,ltuatl-a lnternS' a Imper!l1:1
Orlginea 1ul Yespasianusl nHscr't :- :::3:1 3eg:r =i: i'-:::l
tablnllori bunlcul centurloa aL l:'! 3:rm;::l's' ?e:iI' '-lasa:3I
d.e lmpozlte ia Asl-a. Bnerglc, seiret' =:n:1:' ;:- :* sa::t1 ;:33:1ct
oconom gi chlal zgArcit gt lacon' ]l'j'r:c ir:3'l :'s:l::-E-j =1:rs)'
Inceputul uaei no1 etape a pclri.-1e11 r]ffi;35! 1l ;=:r..:1::
sprl jtnlrea pe aristocralla proriac j.i1:: r:m=:" E=:t' e1:e1a j' 3G
deschlde calea spre maglstraturl ql 5e:=:. j3:==
=:3=
.-:e;::li1
1atln tuturor oragelor hlspanlee csre ::-i aTga]' 1.ci; e1,:3r3!ea
Fnor}egesmuniclpslespeclalepe.otruc::l;:=:e3;1.n.ic:alnternx
a acestor orege. Prlmlrea fruntagilor ii:- !l:i.*-:--a!'i' -^'r
=iciurj-Ie
cet5lenlLor gl chiar ale cavalerilor !38'o-'"
NegllJarea prorrinclilor ris5rltene ; =e:3€erea sutcnomlel
acor6ste d.e Nero oragelor grecegti. cpczl;ie f'lLlzof,i-lcr grecL
fa!5 de d.lnastla tr'laviilori sfrurgarea i:: '*- -f-l=a (ti)i{elvidlus
Priscus.
Grlja 1ui Vespaslanus peatru i1.e-;eie statrlul: exploatarea
sistematlcE a provlneiilcr, rcin:r:i"leeres ujnc! lEpczite gl
lnflinlarea altora not ( ineenlczLtateg l-ul 'respaslanus ln materl"e'
organtzarea imenselor f ond.url f r:-nc j-arc lnperiale ' ImbunxtStLrea
situallei financlare gi desf,lq-rare3 rlel .i8sLC av'vi"'i'L:ij- cci:::-:'..'i
structlve Ia Roma gi in prorincj'i'
Innabuglrea rSscoalel d.in ludeea: eond'ucerea riscoalel dc
cEtre elemente radlcale zelolii gi sicor11. Progresele lente
aIe 1ui Yespasianus. Inceputul asediului Ierusalimului' Preluarea
eomand.amentului suprem de cxtre Titus, flul 1ul Yespaslanus' dupd
proclamarea acestuia ca lmp5rat. Cucerlrea Ierusaltmului gi &
templului (septembrle 7o); d6r6marea templuluL"
RSscoala 1ui clvlllus. RSscularea batavll0r sub cond'ncerea
nobilului Iulius clvi1ls dln prlclna recrutxrilor abuzl're fSeute
d.e romanl (58). Trecerea de partea rxseula!i1or a unor triburl
galllee; proiectul intemeleril r:nuL Lmperiu gaIlte ind'epend'ent
is.Ecrn2Arlunaread"elaEel.nrs:DuracartorurnPeiiliusCerl-ei.:si*= -!'i:I.-
a ra
najoriiatea nobillmil gal-f ice se pron*n!5' peniru stI'panirea
====::1
. rrnibusir€& r-.aj. gcirii l i;:gHdu'i nta pcrt":'; $J"1ri11s oe a
pleca Ia germani-, sc[tirea baterrilor d'e irnpozite'

I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
T
I
I
fian-i - .- -VUa,
ua ntt!a
o a ^-- : --:
e::ril- 3rlts,nniel.,:.- ::=:
i=-r j :eo:=aies ). .:.::==:::
:: - : ::lu1ul
: .l-ad.lntre
Inrperlu
Orlent.
Tnfa:.i-e -A-lI
J--g-' i ;.l
el 1.t :: ::::::l 1':=-:13-i:"r :=::--::i ;=:;:a- ' I-':3-l-
noagtereS ;:e::Ea::-i e-:: ::;::---3 -=: :: -:; =-- =;"'- ::::3:::-;:'
ExtL:rd.erea prterii- tl--.pe::3-et :ecj.-:a;:e:e3 :,'='-::::::i;rr actelor
Benatulul, yoiB-ue 1n geii-::;1 C:x';:33-.i :li ::::::li 1-:i:atuIut,
d.e e1 sau de reprezententii !-ai, ca I j- c:i] 3i jtrsie3 senatorlalS
at fi fost convoeate gl ar fi aYut 1cc ccnfcrj:n legii; slegerea
extraordinari a oricelui magistrat ordinal sau extracrdinar,
xeeomad.d.at d.e imp5rat sau c5rula imp5ratul i, promisese sufraglul
s5u; ratificarea tuturor actelor 1ul Yespasianus anterlcare
voidrii i-egii
b ) Gestiunea apxoape permanentd a eonsulatului de cStre
imp5rat ( lo-lz, 7+-77, 79 p.Chr-).
c) Numirea flului s5u Tltus ce prefect a1 pretorlului'
d) Incercarea de a lmpune princlplul eredlt5tli Ia tronul
imperlal. Asoclerea lui Titus 1a puterea trlbunielanS, imperlum
rrcconsulare gi titlu} de imperator ( 71 ); alegerea lui Titus
ie gapte ori consul ( 70r72r74-77r79); alegerea luj- Dcmltianus
..e $ase ori consul (ordlnar ln 7), suffect in 7Ar 75-77r79) q1
tr-.ltiarea tltlului d.e caesar. ttFili mel iml vox urma seu altcine-
';? ti::el]1'r.
Atitudinea deferentS. fa!5 de senat qi raporturlle, in
:..-c-.-! ^'lne, uneori incord.ate, cu uenatul i iespes:-a:i'is -i;:pLlet
I
=ri', i. a!)ui..1ri& seaaiuiui gi c;npletarea lui eu gl:::ite 1us:=
-- ^--:-i- :--i;* '-
----ri.-.iito.r spuselie ron:anizate( cu priiejul cenuurii a:"r-. -a
i a
--
J i
--av4--v-
a ,. tr: sles i anu s gl 'll tus ).
-------.1
a^--
vatxS a:j.::::;-
politlcii c? 1rs
d.erea ita-:::--: -:'-=- :: { --'gi ;

I
t
I
I
I
I
I
t
t
I
I
I
I
I
I
t
I
I
22
If.?it:s(Z-SL)
Conti r:1re8, ln Lin11 Senerale ln toa:e ' :,,,u:-'* ' 3 n e poli-
tlcil 1ul Yes:es*ar-ts. ?Sstraroa raporturilor i*-: :; =e:.:rI exLs-
tente in ultira :e:.r:e a donnlel lui YespasLanu.s ( Ii::= '-i1
d.lntre cei ral rr !rrnJ t impiratt ). Intensa activi:g:: ::-::=:::{:r5,
( termlnsre& 0cLosssirm-qJql, de ex.); organlzarea ie E?e::a3l'.
gi jocurl; liberaLitStlle lul Iitus.
Inr5utiiirea situatlel flnanciare a .Irperlll:'" ls 3*:!
coatribule gi calamit5tllel errptia Vezqnlulul Si. 11=;v:-i!:ee 3!a-
gelor ?ompel, Eerculaaeum gl StabLac ( Z+ augr.tst t?), Ea::ie :=cen-
diu de Ia Rorna (80).
Politlca extern[r continuarea cucerlrllor ]" 3=i:e-r{ 3
d.e cEtre Cn, Iu11us Agricola 91 Pettllus Ceriallsn lrr*i"3 3l:nt'lnus
Hoartea 1ui Tltus ln urma unul acces d.e f,elri [ :l septem-
brle 81).
ffl. Imperlul roman ln timpol 1ul Domltte:ls [31-?5 ).
1. Sltuatla lnternE
Preocuparea coastant5 a lul Domltlanus pentrrl. 'l:ua edslnls-
trare a l-mperiu1u1. IncercErile d.e uqurare a fj.sea1it5iLi La lnce-
putul d.omnleir feprlmarea abuzurllor agea!i1or f+ec:1ll g1 anula-
rea datoriilor mai vechl d.e clncl anl fa!5 Ce stat, ]Ievcia tot rnal
mare de banl d.atorit5 r5zboal.elor gl cdrm,.liri-L ebscIut.iste a 1u1
Domltianus, care pres{rprnea sprljlnul ccnstast s1 arsetei gl a1
plebei. Inn[sprlrea flsca1ltetllr'rgoals d'upd ncgtenlll", confls-
careB averilo;. condamnalilor Sl ccnCama5rii= ,'. veiere.- confis-
cErll.
Supravegherea inCeaproape a guvernatcrilor d.e provlnell.
politica de romanizare a provlnclilor: extinderea dreptulul de
cet5lenle roman5 gt a 1ul 1us honorum' apllcarea 1n practlel a
m[surii 1ul Yespasianus cu privlre 1a acordarea dreptulul latln
oragelor din HlsPanla.
Crearea curatorilor munlcipali, functtonari trimlgi d'e
puterea centralS pentru supxavegherea maglstratilor Iocall sl
pentru controlarea finantelor municipale.
Yast program d.e construclil la Roma, in Italla q1 in pro-
viacii. Incercarea de a regenera re1lg1a ofielalS romaE{ gi de a
o opune cu siLoces reilSiilor ;r"ient*le.
2. Pciii'-rea-qxiernd
I
Campaniile *i* 82-83 ale lul Agriccla in Brit*nnj,a gi
cueerirea Angliei; pianurile lul Agricuia de cucerlre a Scoiie!-
I

E- I:'=-:?". i::;e-=:ea ii. igrlc:la (
=sl.
I
rI
T
t
I
I
I
I
I
T
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
lr*:r=-l*:ea CB,e{1;l ir H:esla in 1a::= :: :: :- ::-::es
fir-=t:a:::;l:1 3.Cpp1is Sabtnus, Restablllrer r-::::-!- :- ;3rs 1ul
=- -i ----r-J -, -- ------:: ;: ;,reg3-.irea r]-nei cfenslve roaare. Abd{ ca:9i -;: I -:is-l::;3xeus
- ::rE:ee lul Decebal pe trcnul Daclel. Expei'a;:" -- I::-:l"lq
f ;s:r-r.s S1 d.ezastrul e1 (aZ ), Campanla 1ut ?et;1:s l;-: i -,:': : n ;l
E-3:rrls de la Tapae. Resplngerea ceretilor ee :::? n"! -;."' -q:r':r-.
kperi;is nereugit5 de ped.epsire impotrlva cvss:1:: :: m,it:rr::-r l::"
I:oreLerea p5cli eu Decebal ln condllll favoraolle ::---yr 'n::::.1
,i -- !
"a)r; apllcarea sut genexis a condltitlor p5c1l ie :i::r le::::.*.
Csmpaala impotri-va chattl"' g.n i83) ; lntE.rr::e gli-r;:*::
i.oa :egiunea Rinului, stabilLrea unul sistern de cas::ilg ::-:3:!
:e 5ci garnizoane. Rezultat: aslgurares securltS;:1. ; l:a:;-:: :c
io ?in-r+* a
3. fendlntele absolutlste sl lnt5rlrea raD,or:-:;":: :-l
(!o no * rr'lse4J9q+a
--Slstemu1 polltlc a1 lul DornLtlanus ruptur4 c-r;:11:1es
predecesorllor s51 imedl-ali. Orlentarea spre absoluttg-- :e-:1:;a
ceatralS a reglmulul. Guvernarea fSrI senat gl chlar inpctri:a
senatulul, spriJlnfuea pe armat5, (so1da leglonarllor e rIrltI ce
l-a 3CO 1e {00 de denarL, eea a pretorlenLlor d.e Ia 75A 1a 10C0 ee
Cenari), pe. plebe ( spectacole gi dlstributil frecvente) Sl pe
aparatul func!ion5resc.
(rn
1ul
0.8Ca
Gestiuaea de 11 orl a consulatului ln timpul domnlel dalc
total, decl, Domitlanrs a fost consul de 17 orl). },ualea titlu-
de censoq peqpetuqq (85 sa'j chLar 84). Foloslrea oflci.oasl
nu chiar oficialS a tltlulul d.e domlnus et d.eus.
Dezvoltarea ceatrallzirlt admlnlstratlve. Lirglrea atrlbu-
iiilor consillulul imperlal ( conslIlum princlpls), format din
senatori gt cavalerL, care devLa princlpalul auxllLar (colaborator)
al imp5,ratulul in 1ocu1 senatulul. Dezvoltarea blrourilor cancela-
riel lmperiale (in speclal ab epistulis -) Si a blroulul a ratlonlbus
Sj- incredlnlarea, uneori, a conduceril lor unul personal de rang
ecvestru.
Aceentuarea opozitiel senatorj-alel eplgrame, zvonurl,
aluzii in pLesele de teatrur lucr5rlle de istorle gl exarcl!ti1e de
retoricS,, l{ultipliear,ea cond.ernp5rilcr membrilor arlstocrallel sena-
tcriale l-a exl1 ?i, d.upE 85, 1s i:rcayte. Re,rolta 1':l L".{ntcnlus
Saturainue, legatul Sers,ar:.Lei Supe:i.or (BS)" i::frSiigelee l-ui
S=turnlnus d.e *Xtre L. Appi"us iviari:e*s,:v,r:x"*ar:tt,s r 1es:*rr.rli i:nyrt=riei.
' ' uarie 89) g1 moartea lui Saturninus ia lupt5.PedepslreaJ.Ar ert olt ( 1an

I
T
I
I
I
t
T
I
t
I
I
I
I
I
I
I
T
T
I
I
-24_
fAtX Ei-ril e e@flIei]cs !r{ SrtusqLour-
Sutf-loruc.a .ryg-{ H-cL eduo re-tffi oolgnfr.othlcrtia:r. Tnstanxarsa
nr.xq{ raEI.l fu trsrco mgrs'orm. ( mln @m'lG U,mqrt"c Ad' i.:e unil
rerd[ ;fi. ffi}ilril" firwulnf,rilrg *mrtlrr ,ilai[ffi6[*L,4e.
GUfffiUn ,mrn1ill.Urdril1ilmq. nrunmfrnm mnnrrf 6lryeOt i,u chlaf
autruqruf Imf M3@:- rfim-tfrrm ffirtnrn'ltthmmd ila qltfirr St.apb,ac.:s,
Ea llt@."; d l@rd. rrxr t m rumr 96) - Trs{lrr 3utt11}a.

t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
E-*
L.i':r::E:eEL'i,ll=:1::+, Tli;= :11J;r:aj::i ::: :,
?;-'^-c-c? :af. l-;- E_-!=-. -E_-e :=:1:e-JJ lel -.CJ C5l"o-Ci___
prlEesc :;'r,i-t i-n yglca:c :e 63 El1u3a:e scsier!1. Infl1nlarea
if"oaofui al1neatg:rn (elj.nente), lrstltu!1e oezvoltatl d.e urmagll
EAi, Ccntinuarea d.ietribu!1itr-or peatru p1ebe.
Nemullumlrea unel p5rti inserulate a Lrrnatel fati de alegerea
unul impSrat nprosenatorialrt. REscoalB pretorienilor gt pedepsl-
rea cu moartea a capllor conplotulut lmpotriva lul Domltlatlus.
Adcptarea llrl, M.Ulplus Iralanus de cdtre Nerva (octonbll.c 97).
Moartea Iul Nerva ( Zl lanuaric a8)"
II. fmperiul roman sub Traianus ( 98-117),
1. Orlgtnea sl earlera
NEscut 1a 18 septembrle 53 ln oragul ftallca dln Hlspenla,
flul unui-:arletoCiiii"dit, aceast5 prrrrnCic; 'l'atal sdu - consiut-.
suffect in 59'p.Chrrr. guvernator aI Slrlei (76) gt a1 Aslel fi9).
Parcurger€a d€ c6tre tralanus a intregulul cursus honorum
senatoriali membru aI viglntLvlratulul (prln 7A), trlbqn m11ltar
( timp de 10 ani) in Sirla gl Germanla, quaestor, trlbun al p1e-
bei (sau ed11) gi pretor ( Ia inceputul domnlei 1ul Domltianus),
legat a1 1eglun1l V-II Gemina in Hlspania (88), partleipaat 1a
lupta impotrLva lul Saturninus, consul ordlnar (91)rguvernatot
a1 Germaniej. Superior (gl), suecesor desi.gnat (Caesar, trlbunlele
ootestas, lmperium proconsulare) a1 1ul Nerva.
2. Sltuatia intern5 a fmperiulul
a) Fiqegls-}S.. Situalia finanelar5 dlflcilS mogtenitd oe
la Dcnttlanir.s. Llberelit{tile lul traianlrs fa!5 de anumite crage
gi persoene, che-r-tuieiile legate de pclitica *xrernl aglesJ=:E,
Ce Cllg-r_*i* +i de ccnstriie !ii, 5*iii:Elareq i-a y.-;,:i:;. -i:-}5on51f,i
p15tit rie prov1ncll 1a sehi.mbarea imp5ratuJ.ul, renuntarea 1a
I
l

I
I
I
T
I
I
T
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
T
-lq-t:*-t ;,|t$T-mmml|tr-"-*,J{r -.J-::; L-LIf iJrf ;*g.mt* *l :::j1s:gf gA bU:;:l- :.:
:'t rrr *r**a:l-* *-tr. Tr IIryfry-? I* II$E.'Ps'**E:t f1 -: :::jrgC5'f11e S'-l::::-
lirq*:f":,n, r gmr:gg:- lw[fig: *;flm :l;* ?.U;*. lnlr ]'ffi :* I:;::r1f l (fleeSi-na
sffir'{rrr':I::Gm;tfiIllnll lflf,uullruun n r : r;:mnd,::: r,nrr": ::::::: ::getar. compe:sarea
lr- Tu:*I :,ffirr-;G ry"? lmrr:l t. E* n': T lf:e-:, l:Ss!,izaf ea Unei expIo3-
:ir: . 6: ;rindmwr a rtw*sur rm, 3#uut::3:c 5:e::i!it aureus -u1ul dc le
*'-,
uI :$ *,,,'jl $* &.. ilm:j[ ff|rfrlra]-|Iig. :r ia LC 1a 15% a bronzuluL in
x-^eird m;:glsrirrl u0 cm ilrng:-.r:- ;::: :--*en{zaf ea rnal buni a str6ngcrLl
a"m;[ rn::,r'" rr wt. rr:Jr:*tr-: ;:]':u:1 ic econoo11. EvLtarea crlzEl
f : rr+,nr,* E.r',!l rs'r mffir.:;= I.u;::1tl, iasXnitoglrea relatLvd a flnan-
;*" rtr *
i iilg;;:g 5: l:i:slEtia. GriJa pentru buna funcllonare a
i::l:'*,*- :- :r. :mb::Eii;:lea leglsla!1el cLvlle prlvlnd' sltuatia
*--;1'r,* :*:rr:::1e:;:rcnl1or ln raport cu li.bertl1, onorarille- -- I
m,={*:;:a;:1r: e:3.:iEboratea unel nol regufl de procedurS, in
ge-:re' ,rei i:=si1ce, in materle crlminalX.
n J =.=:it,1iiile a11ment8 ' Dezvoltareav,
l:sti ta:i.i.1ct allmentare lnf linlate de Nerva. ConllnutuI 1or I
e,e3raerea de imprumuturl cu dob6nd5 mlc5, d'intr-un fond de stat,
pl:;rietarllor mlci gi mijlocil; foloslrea dob6nzj-1or pentlu creg-
te:es ccplilor arfant sau din familil s5race. Inscrlptla de la
Telela (102-103)r fond. d.e 1.O44.OOO sestertl, d.obanda d.e 5% =
52,2C0 oe sesterli., 281 de copli d.intre caxe 279 (245 b51et1 gi
34 Ce f,ete) leglttml gi 2 (un b51at, o fati) nelegltlmt; alocalia
ia-::=1 = !6 g:etertl rre lri.{ e,t gl I2 d-e fati pentru, gqDil-=lpg-illmf .
LZ S1 10 peatru eel nelegitLml pAnX 1a v6rgta de 18 anl pentru
=i:-eli gi LZ anl Pentru fete.
Completaxea populaliel unor orase itallce prin co1on1z5'ri
cu l-eterani, d.ezvoltarea instituliel acelor cur&tores civitqb:t-s
( reirublicaie ) lnfl1nlat5 d.e Domltlanusr obligativitatea pentru
ser3tcrid d.e a-gl lnvestl o treime dln averea lor in p5.minturi
aj-l rtalia, construirea de noi drumuri 9i repararea celor vech1,
ccnstruirea de numeroase edificil 1a Boma.
d) Atitudinea fatl de plebe. Contlnuarea dlstribulrtl d'e
grine, distribulrea a trei conglaril (douX de cAte 75 de sestertl
gi- u;:u1 Ce 5OO de sesterli de pelsoan5), organizarea a numeloase
spec;acoie +i jocuri fastrrcese (1?l Cc z11e dupi rHzbojul din
_ _,l
i --l
,- I
1-'J
-vv
I .
I +.: 3+l-itiea feli f.*q- lrirl:?.ilg.r:r.. Grija pertru bana ad":xinis-
t-:- :isr3 a -jr Gglffc1rlor o mai al-e ; a celor lrnper j-a--. , *i reprimarea
I

T
I
t
I
I
I
I
I
r
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
3t1,'a ;:a:Y-l '-:i:i::" 1::::::Y:-:: l:;e:':':: :: ::- ;i
-.-I---:...-:-1-!r.!-:=-...+:-=-.=..=^==-c:= --l=l== :-==:-az:---. - L=-:-== -i--
ntat ''1 e 1-:e;-l:;: T€l:: tr--il-ti -:,,
?c1it1:a €s:a*s13.{ st5, 3 i:i. lrg:aiug ia lu*i:ee ie 'ics 91
ir Crle.et.
Cauzele tizboalelcr d.acicer perlcclul reprezentat C.e statul
1ul Deeebal gi bog5!1i1e Daeiei. Prlmul rSzboL (101-102); lupta
de la Tapae (1O1); contraofenslva dacicS,Ia Dunirea de Jos (larna
1O;-/;-OZ) el xespingerea el; ocuparea partialS a regiunLi Muntllor
0r59tiet (cetatea de 1a Costegtl gl cea de 1a Fe[e1e Albe, de ex. );
incheierea p5cli (fOZ): ocupaxea unor terltoril daclee (pin5 in
d.epreslunea Ha[egului ), lnapolerea prlzonierilor' tehnicleailor'
lnstructorilor xomani gi a maginilor de rEzbol, dSr6marea fortlfl-
catLilor dacice, retunlarea de c5tre dacL la o polltici externd
i nd e p e B d e n !-{ t:...p.g c i -4.-;. - ve r 1 t ab i 1 r e ba t c 1 I e nt e l,a r .
Caracterul pfecar a} p5cii dln 102. Pregltirile de ambeie
plrtt. Reluarea ostllltEti1or (105 ). Ocuparea reglunii Muntilor
gr[gtl-ei, ased.iul, cucerlxea gi d.istrugerea Sanmlzegetusei, sl-nu-
ciderea lui Decebal, transformarea Daclel ln provincie roman5(105).
pregltirea campaniei impotrlve partilor. Cucerirea regatului
arab n&bateean, &nexarea lui de e5tre A.Cornelius Palma, legatul
syriel (ro5-ro6).
Alungarea d.e c5tre regele part Chosroes a regelui Ermean
$xed.ares, protejatul Romei (ffO) - pretextul de rX.zbci"
Plecarea ]ui Tralanus de 1a Roma (Zl octombrle 111 )' Camla-
ni-a din 114: cucerlrea Armeniei gi transformarea ei in provineie
rornanS. Campania din 115-116: trecerea tigrului, cucerirea
Bao:.lonuiuin Seleuci-ei gi Ctesiphonului" insi-ntare& rcmaa{ p5-::i
in apropieree *oLfului Persic, Transf orm&res. i,r:esopoteallei gi a
-4siii,.ri.'-, pr*-u-lnci-i. rcnt-:-r..

I
t
I
I
T
T
I
I
I
I
t
T
I
I
I
I
I
t
I
I
-r=:==--=-== -=-=---
etd,;i1 :i:rl?;!3 Iser=:. =:rE::" :le:e,: ::-::-l :r:i-:a:33 i-;er:r1:{
ssneii,eg+st rl.;E-" ?:-i:::s';' l;=1a-;-a :-3;= is ;ie":,e '[rez1 :ai
sUs ). Sj-tae;lrs I iL EIle;;1lr=' : i :i'iiri: a gr*3*se j. (ice:sa 1Ui
populerltate ). Serol-e 3 rr.ti--.nrr{til 'o'aielcl rE,lotrtlr1 ci.l senstul
dln timpul lui ]iervg. Reuglta lncepli.n.1.re e acestul oblectlvl
Traianus oDtltrus DrlnceDs .
Atltud.laea 1ul Traianus fetl de arlstocratia senatorial5l
garantarea securltAtli senatorllor (angajamentul de a rtu cond.amna
nlci un senator la moarte, renuntarea 1a apllcarea legli de
maiestate ), d.eferenta fa!5 de senat (partlciparea 1a gedj.ntet
refuzarea onorulllor extraord.inare glr Ia inceput, a titlului
de pater patriae , Sestlunea consulatulul de numai patru orit
renuntarea la calltatea d.e censor perpetuus, lnstltuirea votulul
sccrct in eanat) Cl fati:'Ce se.aetor ( grj-ja,*J..tr.J,'.'TraiErl:s de a-l
diferen!1a'pe senatori de celelalte pdturi ale socletd!11 romanet
onorurile date consu.lllor gl pretorilor pe care-l numegte
neolegi al sXltt etc).
Caracterul nu numai exterior gl formel al atltudlnll
binevoitoare a luL traianus fatX d.e senat. Concesille xeale
fEcute arlstocratiei senatoriale ! acoxd.area extrem de dlflc115
a cetllentel romane, indulgenta fatl de abuzurlle guvernatorllor
provi.nciilor senatoriale, trXsEturile ccnservatoare a1e 1egls1a-
tiei 1ui lralanus.
Tend.in!a 1ui Traianus d.e a-Si aslgura colaborarea efectlvi
a senatulu1. fnsufLcienla acestei colaboriri dln prlcina ineapa-
citStii, incompete.u.tei, lipsei Ce zeT St ;:plrltulul c3nserYetor
gi iettcgrad. al arj-srccraiiei senatori*le"
pl-.tsres impertr-sl5 ,l::.ierea supreme in .siet" Condacelee
efesiiv4 cre e5tre Iraia-ni:rs a .:iacerilor iaier;ie Ei e polltlcii

I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
lI
I
I
I
I
t
I
I
?)
r"[:?r:3" -.:e::a titlulul d.e i]r3scc.sal Ce ci::r ': i_: -:: _: .iara
I:=-*ej, s:;: 1: prc'riaelile lnperlale, ci: ;: :: :*-t ::-1::ria1e.
ljr:.:ec:L .:?d.raturui (in caz da nevole) 1: ::,r,:-. - - r r::::;::!
==-e+"]":{ Qrcrlrea importantel prefectul,il ::E::r:: :-. ,tt-Te-!<5ga v9
=** .;;;;,";':T;;":x"ff:I:,::"lllu",5rrie - r,::,::;::5?3-
=-t-s, proauntate ln anul 1O0 ln palatul Iul !ral.::s r:-=l-- = :-1
a +!1cn{ s, ea e pusH, ln sluJba socletEtll, purt;tl::l :::::i:
silllreme e iazestrat cu inalte callt5tl morale, a i:e::, :;: r g:r
LegL1e gL nunca etc. ) Sl ?eaeglrlcrl lui Pllalus cel ::-- ;::-
liintat la Senat la 1 septembrl.e lOO)"

:. 5'::E;ia IrnperluluL-qqnan in tlmpul
:, l:" Fi-:nea gi cariera lul iiadrl&nus
t
I
I
I
I
T
T
I
I
I
T
I
T
I
I
T
I
I
I
I
?B
<!
BGBRBA a tII-a
Iacrianus (11?-138)
Icqittgreqr pe patul d.e moartc, d.e cXtre !:ai e-:i *' s::::s3-
:":urli sisr ?.Ae1lus Had.riaaus, v5r a1 sdu d'a gra::li::. "[:--l:i le
i4 r=-,,rs.riB 75 ln ltallca (Hlspanla). Carlerat cec::n-: =:11:1::s
j".rlj.ss.tri:ls, sevll (comandant aI Unel companll de ceTsle:l *1Tg-'rl ,
prefect a1 ferlae Latlnae (92 sau 93), trlbun al 1E€*:*n1 -:
AclutrLx ln Pannonla, legat .r1 1eglua1l V Haeedonlee --: ![:gs1s
Superlor ( te sfdrgltul domnlei 1ul Domltlanus)r 1eg=: El Legi'ir{{
Tmf ?rlmlgenla ln Germaula Superi-or (sub Nerva), c3=es -"t sl:atul
major aI 1ul traianus in 1O1-LO2, quaestor, ab actls Sere:la.
trlbun al plebeL (1O5), legat a}, leglunLi I MLnerrrla (ea=pg-i.s d'ia
105-105), praetor (106), legat a1 Pannoniel fnferlor (1C?-LC3),
consulsuffect(108)'legatallmp5ratululiaOrlent(l'1'4-ill5),
legat a1 Sl.rlel (117).
calltItl d.e mllltar, ad.minlstrator, om dE eultqr5.
2. Situatla lnternl a 1mPerlu1ul.
Grlja permanentS a 1ul Had.rlanus pentru buna adminlstrare
a Italiei gi a provinclilor. Ca11tdtlIe sale de admlnlstrator:
lSrglne de ved.eri, competen!i, exactltate, slmluI realltltilor gl
necesltptilor, capacltatea de e-gl alege colaboratori potrlvltl.
e) FLne-tlte1e. SitualLs CalL*zti e fIno'ntel'rv' Ie Lrrns'IeP Fs
tron a 1ul Hadrlanus: 90o de milloane d.e sestertl - datcrll ale
Italiei - gl ale provincLllor c5.tre flsc; scutlrea tota15 a
Italiel, par!ia15 a provinclilor de plata restantelor de impozlt,
polltlca de economil. M5surl pentru imbundtltlrea situattel
fi_naaelarer dezvoltarea eontrolului financi-ar al procuratorllor
din provincli etapS pe calea suprim5,rll arend'5rli impozitelor,
organlzarea exploatSrli domeniilor funclare imperlale prla conduc-
tores gi coloni , organizarea mal bund a exp1oat[rll m1-ne1or,
creaxea unul . advoeatus fl-sci meni-t s5 apere lnteresele flseuluL
in fata tribunalelor ttc.
b ) ;,:"tf tf " ei I"Ff s1aLla. Grl ja pentru bura lunctlonare
a aparatul,.i. jud.eciiorssc gi participarea personsl6 ;: LnpLratului'
le inpSr!i-ree dreptllil, MXeusi noj-: riacX intr-c chesti*:re eoatro-
-rersata to!i j,;r:,stc*nsullit { exista,-t douS gecii Ia ?-:':r'J alau
iie acoxd,, pirerea icr unaniarx aYea piluere de tr'ege; i;r taL ae

t
I
I
I
I
I
t
T
I
I
T
I
T
I
t
I
t
T
I
I
li
ja-:---j --;-:;:eru1 Cecldea dupd propr{a se =::::::lr. l:ii-ftca-
r{r3. als;::1*" F!!rotl-sll (a edl-etelor pretorj.ls! :l:=-{ - =1:
-:*-r- € ::r:.1) ee citre jurlstul Salvius frl-1':-s: r:1:::: :eroe-
---?' +=-- --i -=: ie senat. Inlesnlrea 1ega15 a o:;-:33:x ::--=.;=li.:1
r:me.:,*r uen:lil scaatelor oragelor cu drapt lai1: ;l:E:=: =:::E3r'
-r-i---i = -^-aai
c ) .lilneqta. Extlnd.erea 1nstitutll1or aliael--etrr ;3-
les 3:r' ,-r.r11or alocate de stat.
i) i-rcrirf puUffce.Construclll rrumero&sc Ia ?c=s' +1 :- ;lf,-
vj"sai.j. (mal ales Ia Atena).
a) Pol-1tj:r: fat5 de provinclL. Iendlnta lul 3:ir1:1:r :r 3
caFc,agte personal provlncttle Inperlulul. Prlma tnare c1:i:::1:
{LZt-tz5) ln prorlncilla occldentale erropener ln Ieur!t'-*a g1
ilr orleat. c515torla in Afrlca (tza1. A d'oua mare c511:!er1c (:::-
134) ia provincllle orLeatale ale fmperluluL, PolLtlca Ce rle-a:"l-
zare a provincillor, de d.ezvoltare a vietlt or5ge.negtl (aeolisras
d.e drepturl sporlte oragelor, crearea d.e nol. orase); ext!-nCereg
gi dezvoltarea iastitutlel curatores ( ); nunlrea
1n u-rlele eazurl a unor curatores pentru toete oragele dlatr-o
prcvlncle, Sprljinlrea cArmuirii romane d.e c5tre arlstocra!1a
provi-neialS.
Dlflcult5llle dtn provlncLi. R5scoala dln Dacla (117-118)
comblnat5 cu atacurl lazige gl roxolane. Comand.amentul extraord.l-
nar (cu tit1u1 d.e praefectus AegyptL ) a1 cavaleruluL Q.Marclus
Eurbo in Dacia gi Moe.oLa.Inn5bugirea. r5sc'oalei ; ad5uesrea eo1.te-
tului de Sarmizegetusa colonLeL Ulpla Tralana Augusta Daclca;
aband.onaxea lJluntenlel Sl a sudu1u1 Moldovel: creaxea Daelel
Superlor gl Inferlor (118/119); crearea Daclei Porollssensls
( probabll 124, sigur inalnte de L33).
RXscoala lul Bar-Cochba in Iudeea (l.32-lJ5) prlcinult5 de
hotSrArea 1ui Hadrianus de a construi oragul Ae1la Capltollna
pe 1ocu1 ferusalimului dlrSmat gi un templu a1 lul Jupplter
Capitolinus pe locu1 fostului templu din lerusalim. Innlbuglrea
sAngeroasE a rlscoalei. Interdictla pentru evrei d.e & mal locui
in ludeea.
3. Politica externX a lul- I{adrianus.
Renunlerea 1a politica expensionr st5 trHsXtur5 prlncl-
pal-E a p*liiicii externe & l-u.i i{airianus. Aband.onaree provlnciilor
lrientel-e create CE Tralaausr Asi.:ia* f{esopoteraj-a ryl Ainanla.
-ip1-Ome!ia ;;;i,ii il,, ,ic ba.Z. pentrU i r..r.i.ii,/&l'e& pf obl-ci:i= 1',: *xteXlie.

I
I
I
I
I
T
I
I
!
t
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
:. i:::t::-r*g -'u- F*n-*l q :*ti' '-* -t:-=:'
---i^-.q --.- = :---= -=-- -:-:: --1::j:-:. ]= 3:_=:::3 a13I --
Ori ei: La 3:na (:-::, :::;:a:=s, ;:-3 ''t i23 s t1:1:L:1 ie
ps.ter !Er-rlEe.r 3es:: L-i'ea fe : :-=1 ::e: 3ii 3 3 3:s:i13!r''1 ui r FrestS,-
ffit" } pl-ir seEst :e e :-i pelelsi nlcl r'. senator
fXrE o hctSrire a sexstulul .
Atitudinea senatului Ia inceputul d.omnj.el 1ui }ladrLanus:
eondamnarea la mosrte (ffg) a patru consularl (printre cate
I*rclus Quletus qi A.Cornelius Palma), vlnovati d.e a fl complotat
impotriva lul Hadrianus, fdri a astepta lnstrueliunile acestula,
Divergentele intre Hadrianus gi senat ln chestiunea sQCC€-
siunii Ia tron. Nemultumlrea senatuLul fatE de adoptarea 1ul
],.Ceionius Commodus (115); executarea catoxva senatorl. &ioartea
1qi Ceionius gi adoptarea 1ul T.Aurellus Fulvlus Bolonius ArrLus
Antonius (25 februarle 138).. Refuzul senatuluL d.e a-t acorda .1ul
Iiadrranus onorurll€ dlvlne dup5 moar{ea sBr suxvenite Ia 1O lu1ie
139.
2. IntErirea pqterii iryleqiale ln dauna senatului
Prerogatlvele senatulul in timpul lmpiratilor precedenti.
admini-strsrea fmperiulula) Participarea 1a gLrvexnaxea ql
ca ad.unare deliberantd gi ca pepin|eri de func!ionarl;
b) Competen!5 in adrninistraxea Romei, Itallei Sl a provln-
cllIor senatoriale"
Diminuarea acestor prerogatlve de cEtre i{adrianus prln:
a) reorgani-zarea cor1sillului imperial, ref orma cancelarlel
imperiale, reglementarea qi dezvoltarea func!lonarlsmuluj- eeYestru
b) cre&rea ccnsularilor ItaIiei.
F.eorganizarea ccnsillulul trnaeri-al (ccnsili.u-m Ij ncipts ).
Iilea!inerea rccuatelJl Cintre senatori g{ eavaleri, p::n.i:rdu-=e
iiis| accentuJ- Pe irurl,=;;!a pernane;:i5 a jririStilor {ceia ';e ;'j:re3

o.l a
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
t
+-' a * :
lezvoi; z:.2 l::o;:::a-r:s:i:i: esrie-e::i' iccesul cav81er11or
ln posturi 1e cere rgi ir,pcf tsnte iin adnlnls tra!1a statulul; f 1xa-
tee statutului func!ion5rimll ecvestte ( ccndltii: cens de 4OC d.e
nil Ce sester!1, apartenenta Ia equites equo publieo). Crearea
uaei carlere ecvestre pur ci.rJ.le, in care serrrlciul ml11tar era ,
probabil, lnlocuit pxin sarcinl eivlle lnferioare (ae BXe cea d.e
edvoeatus flscl ). Repartizaxes functioaarllor cavalerl in patru
eategoriir sexagenarll (6O,0OO de sestertl leaf5 anual), centenarll-
( 10o.0Oo ele sester!i)r ducenaril ( 2oo.ooo de sestertl),trecenalLL
( joO.OOO de sesterti), Inceputul foloslrli unor tltluri onoxlflce
pentru f un6!ionaril cavalerl l exreglus, pei-t'ectlsg:lrng,s, emlnentissl-
mus, dup5 modelul titlului de qlerrlssimus purtat d.e senatorl.
Concurenta lntre senat Sl dlvergi functlonari i-mpertall
1.n domeniul administratiel Italiel; haosul adminlstratlv. Rezolva-
rea problemel de cXtre }ladrj.anus: impXrtires Itallei(dup5 120)
in patru dlstrlcte in fruntea cS.rora erau pugi lnal-tl func!ionarl
din ordinul senatorial (fogtl consuli). Ctearea acestor consulares
Itallae loviturd datd privl1egi1lor senatulul.

I
I
I
::.3i =.
-;Tf-a
i;y
i;-rE:* i::1 ;a- : : a: :,-lLtag, fel-lcltas. fLd.es. Raporturlle ercele::e
I
I
I
I
I
I
t
I
t
I
t
I
I
T
I
: -:. *: elius sl Cori,,nodus
:" :.Ill:::-: J:*: - 1]E-151)
- r=:;: -=
-::--;:,l-, ling5 Roma; tat51 0riglnar 1:- -:.::,;-:
::-::: i :rainta9Ll ajungl Ia rangr.irl i:-=l:t :-::;=-:
l::::: i --- -.-:::,::inus r qgges-tor., consul in 120, c: -s-r' :-: a-
;::-i-;- ;- -r:l:::, pi3ccnsul aI Aslel, memb.!r: 1: cf:s1::-":
- +r - - - -; - =,' ::: a: :e rjgdrianus Si a juns lmpirat 1a j2 ie =:-: -; j .' - - +* q
- j:=- - -1::= --i: .Antonlnus in l-stori-ografia antlci; ;::-:1;::.-e
lj, :e-::;l ::r;-::aiia 1dea11zir11 impEratulul.
:. S:::a:1g iotern5 a fmperlulul
,::;e !e::r'-l flnantele statulul l lichLd.area cheltulell1or
'i * --r - - s?eg::erea stricti a aperatulul flnanclar-flscal a1
q-E-:- :j - -=:-icerea cheltulelilor curtil Lmperiale (ae BX.rarltateai - -*

^. -"r-:: r 1* I, s,lpravegheree flnanle1or municlpale prir nuntres 'fe
:::. :::a:l:es. fc::ilibrarea finantelor Imperiului in ciuda cheltu-
ie-11:: -3:i ??i:ru jocurl, lucrlri publlce gl 1nv{t&nAnt (sslaril
:e:::-i :e:::li gi fLl-ozofll cei mai vestlti d.e la Roma gl dln
crcv-i:oii)r 67),CCC.O00 de drahme 1n $qcgs la moartea lui
-{nt cri i-t-. e
?=eccuperea permanentS pentru'buna I'unc!ionare a Justltiel;
ro1ul insennat ai juriqtilor in consi1lu1 imperial; moilficXrl in
problemele de ploceourS, fdcute intr-un spirit umanltar.
GriJa pentru Ital1a: renuntarea 1a aurum corona!ium. extln-
eerea instltutiil,or ali-mentare la alte orage 1ta1ice, erearea unel
funda!ii noi (l+f ) in favoarea fetelor sSrace (Puel]ae alii,rentarlac
Ieqstinianae)r numeroase construc!1i publlce la Roma gl ln restul
peninsulel, nou5 eonglarli in valoare totaI5 de BOO de denarl de
.DersoanS, numeroase spectaccle fastuoase ( in special cele dln
143, cu oeazla celei d.e a 9OO-a aniverslri a Romei).
pctitice falX de prorrinciil gr1- ja pentru buna adrninlstrare
q c^oqin:.a- qurr4-.{el.r-eTea inieanrcaDe s ?ctivititll q:-lvernat':ri1:r
:-t i.ni.rrr*re* I cr ::::i r: scrisoflE iiri;:;J r:*:ea $e iOC nirlt.i Y::]fie e
-r j-.'e::=tcriLcl 'r'-::i, r?.1".:!3f ea ia 1-:mitere drn eurq:r- 9o"5- '1-trr-2m
,,--- -';- i= pJ.cviiir:.:;-* -r'., j:.!itiie3 ii:pc;;1,, l. ,1- :brogaf ee gE'r::.:oi---'.]:I
I

T
t
t
I
), sJutore-
r: - Xnin*
t::::;:ltarea
.L---*-?"t* i#qm_'*?E*,e,rs i1 656,qg*,, " 1* ff nffi*@8
_
ni J+ l-:-?--+-J
I
I Ie:= I-:;:g,:g:g* 5rf,r:q stL*r,Tjijrmffi,p,s f**:lIlf;-,1. E:?3 i:--:g
.&:+*:*:cg :es::* rl*us?sn j*::=:t,tig, s: :-d::.r-:!g, "-::Ee'j:-- -*-!':.__-_:-_-,
I ci::.";-- r.e: l=qr-i,1::,*i r
I
!i2Ir.t , f
)-
=^-:--+B
cT-=--= I - -j i---ri--= i-- -=
Ccatln:aies p3xi:loj.j- eraei:e ia :Eca $i- ie i:te-se relatli
d.iplomatlcc e 1ui. ii.iricnusr pri'i1rea ir3r '::agaoc d.h Intiia,
PartLta, Hlrcanla. O-orlrear p6 cale dlplcrc.atlc5, a lnvczlel par!1-
1or in Slria. Completarea gi intirlrea limes-uluL lmperlulul in
Germania, Dacla gi lracla (pri.nclpiul Iul Sclplo! trm&i bl-ne sX
apexl ytsta unuL eetSlean decdt sA omori o Ble de dugman{)"
InfrAngerea alanilor care atacaserS, O1bla. Actlunl mllltaro
in Britannla gl construLrea unul nou vgtlglqr 1a nord. de va1ul 1ul
Hadllan.
3, Antonlnus Eius sl senatul
Str6nsa colaborare cu senatul, revealxea la slstemul 1ul"
Traitrnus - ideea certralS a pollticii 1ul Antoninus. Deferenla
extremS fat5 de senat, neaplicarea peci.epsei cu moattea fati de
senatori, disparltla delator1lor, ajutorarea materlal5 a senato-
rilor str3mtorali.
Asocierea efectlvi a senatulul 1a guvernaxe: desfllntarea
eonsularilor Itallei si revenirea acestoia sub ad.minlstratla
directi a senatului, adoclexda Benatulul 1a guvernarea generalS
1a administxarea prorrinciilor, Activltatea intensX a senetulul
d.omeniul legislatlv ( senatus eonsuLtar Vltrasianum cu prlvlre
eliberarea sc1av11or pri.n testament, Plancianum eu prlvtre 1a
legltimitatea copiilor, Tertulllanum cu prlvire la extinderea
drepturilor rnamei in r.raterie d.e succeslune etc).
Inexistenta irnei sl-Xbirl a outerij- lrnperiale sub Antoninu.s
t
ir..{s t,f3 sN* riientiIier*a r*f.ornel-or 1uj }iarivisiLrs in ceee f,s prt*
ve gte ccns j.}iul i-mperi el" s1 crdi nul- eeves*;r'tf , regieme;:t&::ee
E
^<
q
-'-rLra
I
I
t
T
I
I
T
I
I
I
t
I
T
I
gi
in
1e
d-i-;:ai-:.,',,,,, ',r siicceslunli lL:; "':-:':i ;;ii;i e,d.*pt:.:::. ircl sL:.'* lied.::

I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
I
I
I
t
I
I
T
T
::" -:::,*:::- ::n:: :-: h.=:::! -i_trelius (151-180).
t==. iat" i,oi.* (ir e!e=g
F:-,r *i e:ra::?1 s;r:- j.:':it ;:::e3-. aI slrbltorilox latlne 1a lj ani,
l--e;tr 'a '-:e; j: j- i--*-* el -:1 i.rtcninus, Caesar in 139, ccnsul
--: l:-^ ;: --!j,
====- == '=:;:€=?a :e trlbun gi 1a imperlul procotrsLl-
Ler a: ili -L:::-"rj=r tl:s-tl::: la l ianuarl_e 151, implrat la T
*-:1e :41, l'- -:i;: := ::r r,1:tristrator gl general,
-j-sc3'' ei=E 1a i::--:e a ,:eLiii.*l-t fiu adoptlv aI 1ul Antcninus
?:rs, l:ct,:s Te:us (icl-i5l).
ii n= -::61e, Generozltatea lul }larcus lurelius: donatluun
{e 2C.0C0 de sesteril de pexsoanX pretorlenllor Ia urcarea pe tron,
c-:gi2rii -n velcare totali d.e 850 de denarl d,e perscand pentru
?ie'aea rc:.n5, nurnetoase spectacole gi Jocurl somptuoase, numeroBse
il::iri pu-olice, dezvoltarea institulii1or alimentaxe, abrogarea
(L,3) resten!e1or datorate aerarlului Sl fisculul, scutirea de
- *::ziie a oragelor cu situatie financlarl precarS, crearea Ia
.l-c-,: q nqtr"rr eatedre de filozofle (platonism, stoiclsn, perlpate-
i's:, ep;curei-sm) subventionate de stat, mari cheltuiell pentru
liinsrea rEzboaiel-or. Situalia precar5 a finantelor statului 1a
Eii.rgitul dsmnlel,lul hi.Aurellus in cluda bunei crganiz{rl a apara-
::l-ll iinanciar gi a interventiei imperlale in finan!e1e municlpale
iustiiia. Grija 1ul M"Aurelj-us pentru bunul mers aI actlvl-
-:-.i-l 1,.;^^X+
r:.:: -r*c.-:uorc$ti; srcrirea numXruluj- zj-l-e1cr de judecatS, contl-
- '. -eq ='i t.,vcitaiea s;iritului iat:odi:s de Antani-nus Piris in
-=a-sl=;:a ;i proc=i,:l! (pre-rei.eri ;;,ra;ritare ciriar gi ia;5 ic

I
I
I
I
I
I
I
I
:.:--- : -1.US PlUs. RXs a:-=-
:t::: Bgrar" Zdtoblrea
/. -^
l).
&
I
I
I
I
Ir Fa 1 a '1nl!1
-= -=--= -=--=-- -_-=-- -'---.-
caies en3i"l or 1r.pi:=;: i::=:.;i-::' li:3:::i --: -,-e::s :".:i;.'9:
'rlctcriile lui li.iurel{usi :a53li::zr =-€ :z:-, a l-1:3:.:-3::-::,
quezi-1or gl sarma!i1or. PIanul axexiri I c.e '3i ::::;3rii 1a Ii:perlu,
?roclanarea ca imp5rat a 1ui Avldlus Cassius (L7i)i lacheietea
picii cu barbarll ln acelagi an! protectoratul roman asupra barba-
ri1or, garnizoane xomane pe terltorlul 1or, colonlzaxea masivX de
barbari pe teritoriul roman. PSrSsirea gi ucidexea lui Avidlus
Cessrus d-e catre'=pait'i'zahii sEl-.
Reizbucnlrea rlzboiului cu quazii gi marcomanil (L77). Ylcto-
rj.ile roniane. Ivloartea 1ui M.Aurellus, de cium5, in castrul de la
'/indcbona (L7 martle 180). Urcarea pe tron a fiului siu Commodus"
3. Raoorturile intre pri.nceps s1 Fenat pe tlmpul 1€ ltr-
iur e lius .
Continuarea politlcii 1ui Antonlnus ?lus fatl de senet:
jur5mlnt cE nu va condamna 1a moarte nici un senator, ajutorarea
naterialS a d"iverSilor senatori., instruj-rea secretS. a proceselor
rrivj-nd viala senatorilor gi- interdictia fScutd cavalerilor Ce a
gsi sta 1a d.ezbaterea chestlunil respectlve in ccnsiliul irnperial,
f riosi rea aerariulul nungi cu perrnrsiu.aea senatulur" Farticipar€e
:eqLlir.ti 1e $edin!el-e =siis*-ul-uio defe::enia f'.:r;5 de se.natcTi :-ti
:3:f Strarj "
I
I
I
I
!
I
I
I

I
I
I
t
I
I
t
t
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
; I t a/ t
'i ai i'.c-.'a a --=--i3a J-r4
liegltJarea de citre l:,--::-= a "-'-1.1strat1ei statului,
rLslpa mi jloacelcr fil'-rs:-s:er a:::l::3r:'l 3Le f avcrltllor (Pere-
nnlsr Fref ectul pretcri-u1-l'i , *:::::-ll l1=e-1er ). Suver-Earea bun5
a trnor prorrincli de ciz:e leaa;: i::-:;:.;e:l:.piI lul l'1.Aure11us,
introducerea sistemulul peicep;ie1 l:-secte e v{nlLor iln Afrlca
;j. Gal.i ia- eonfj rnarea d.1s: azai:,--l-:r l:1 :I';r j:-':q r-: l"i-rd r"e -l.a
adminlstrarea qi exploatarea :::.e.- :1cr i-.le::a'e (c:rarctor'es,
coloni ),
2, Politlca extern5
Inchelerea piell cu quaz1l Si marconlanil gi renuntarea 1a
cucexixj-1e 1ul lvlarcus Aurellus (1BO). Intorirea limes-ulu1 germa-
nlc gl raetlc. R5zboale locaIe in tsrltannLa gi pe Rin.
), Raporturile cu senatul
Ruptura cu polltlca predecesorllor fatS de senat. Sprijinl-
rea pe plebe (distributll gi jocuri) gl pe armatl (sporlrea solde-
lorr de la 1.000 1a L.?50 de denari anual- pentru pretorlenl;
i,e 1a 50C 7z 6Zj de der::irl pent:u ;:hsrtele urba:e; d-e l-a IOO 1e
375 d.e de::arl ?e;rtra I egJuni ). ;:rcl iiderea se::st:iliii ti: la sfacerli:
pi:b1iee. r'inri*reR locirrilor rii.r: Lr,l jiy i: . iairoductrea d* ilbegtl i;:
senst, ccnia;::tr;- J.-i l-a inoe.rte Si Jw-:r iscagea bururiii;; ':; nufi€rcAl

I
I
I
I
I
I
t
t
t
I
I
t
I
I
I
T
I
I
I
I
::-=
-r_***ii-: -? -::-
--,:-_ =.=t::_+r .: :--:::-::a-:: :. :: ::.stl_t ca zea. :l:::::*!-
_----- aa -- :- - -+ =:- ::-:::: =:e imp{fatUlUl , _::--:-s:"3
-::ne- l: I :lct*: :-lt l1- *r*'9 l,;:- = i-:::-l.1aEa Commodi-e-s :::, Ir :1-
=1::3 3 r-:E::g'r ::::l::;::. 3 = -::::s reprlmate. -c::€::= -::
l:mm,a::s i* :i:r; :ilgll..tt-*,+ ==.
t&*=::'a gl d.e altl ecr.s:itz::-r:
l: =e*s 1. l: r*:mmyiql :i: : - :
"r =ira gladl.atorilor, :: **r;
::rr"s,r 9 ::r:g ::* si =t :i:.-g::: ::pcru1u1 ca Sladis::: -
I r-!= a- a

tI
I ?;?.u:
I
I
I
T
t
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
i*:l,g::e -.,Lr:*- : rF*,J!r *-T J,*:- :;- :.: l1 91 reDubllc11
f::Lri:!:- l* l::-ir-:r-t t** g;r;i- ;: ::- =;:8{st roman3a)furc!13
r *-=a-i fi as:g..I":e:*ie' t xffi-Llg;:tr: r:e-r*: g:::;-' i:r de selavl 91,
::ir-t: g*:s'.r,l."r*u r*:Ir:i,, 4trrur:e:*= s::;i;:3L priYllegiate a popu-
a--r-.r -iL-+6 ' j* *--::r1 *"i+,;r i5&-- '! r=-i. ;o reeolg SClAIfilOf
-3:-t-
--=-=
'-.'
--Y-1
E€r33 s-i.l ;:g 3 :i::l::= *.u;:f,s:E:* rr :-::=:e3 ,"1 exploatare€t
:::?:-1"- ::; : , i -:;:= =r:=:-=: -i':---:= :3:- :3i j-11Or I Or$AII1za-
"=*
ie en!el|;j.1 T:l::::3=sc:; =::r;l:::::::-::i :e se18ri Sl
b:aiili-, *r:ira:ee :e:' : :3:i: :: r:=:;l;: ::a:: :--;:::1;a atacurllor
at-.n. e: Lr3r
Incapaeltetes t!:rera;--:-i-:* le;;:-1:=- ::-=-3 :e B 'nceo11n1
ct-l succes aceste f ilc;iL l
a) pe p18n laternl Cl-f iaul--a--ee aE-;i-e:.'r s:! ;rg e sc131111or
(r5.scoa1a 1ui Spartacus gi gte-ltstes 1:-:1=r+r-rlL ei ) +1 a eelcr-
Ialte pEturl exploatate (rEsccala Iut Sertoiius 1.n rils-D3ala ). Bxls-
tenla unor puternlce contradlctil ln rindurlle oameallor 11beri
gl chiar in rfindurlle cetSlenilor romanl: luptele dintve popularl-
91 optlma!1 (Marlus gl Su11a, primul triumvlrat, rEzbolul ctvll
d.intre Caesar gi Pompeius, llzbclul clvl1 intre 81 dollea trlumvl-
rat 91 repubLl-canl); ps:.llciparea sctlvd a sctavlloi Ia lupta pcii-
tici gi .zdrunclnarea temellilor societXllt sclavagiste ( Ae ex.
Sextus pompeius). Guvernarea anarhicE a statului: perioada eomlttl-
1or populare, lncapacltatea gi 1lpsa de autoritate a senatulult
coruptia trlbunalalor, anarhla flnantelor, ruinarea provlnclilor
detorit5. abuzulul guvernatorilor gi publicanilor, desprlnd"erea
temporarS, a unor provincli din statul roman (liispania sub Sertorlus
piraterla, scindarea statului roman in timpul rXzboaielor clvl1e.
b) pe plan extern: lSrgirea terltoriului rornan datorltS,
rai ales, cuceri.rilor lui Pompelus in Orient gi ale- 1ui Caesar in
Sa11la. Dificultatea apS.rdrli statului romans prlmejdia clmbrieS
;i tauton1c.], succesele lui Iilithrldate ia prj-mr-rl, dar el in el-
rcilea rlzboi, zd.toblrea lul Crassus ,ie cXtre PBrt1. PierCerea
.-.-il.{ tXtJ J ofensj-r"e e stctului roms:il p:}.i tice defeEsi:{ ? r= j:-
:i ---.,. i l:i,pXf a!f lo: .l-,,. : st-ti*1 f p.Chr u I.r:,-r. i.*.* effna-i:*i li'*:,i:i;'::1

T
I
I
t
I
t
I
t
T
T
T
I
I
I
T
T
T
I
I
I
{-:n=:--:: ;::3=:: ? seratulul gi a}e rSzboai-elcs 31;:-:. :::-=::-
l€3 =-
--:3;:=* :r:-:.:ioe a lta1leL 91 a prorrlnctilorr 3rE=-'-.=:34
=r;: r-:i:- - r =:: ::=l-e gi slstematlce a lumi1 rom.aEe,
:: ?e :ia: scclalt garantarea gl Fpdrarea .rri.T:::a::-:v
*tr I *-='=?a- -: :1=-::i st5,pAn11or d.e sclarrL, aslguraree, ; -=* -' -::i-
;:- :r :g s:;i3e,:are a sclavllor gl a provlnclllorr su!:'-::== s=la
'--=iia:€E ::s.trad.1ctii1or dlntre dlversele p5turi 1{ :e:e ;1
;r:T:reglste aLe soclet5tii romane, creaxea unul froat :il1s e1
ar?::e;et cr11cr irnpotriva exploatalilor.
e) ?e plan politlc: instaararea unuL regim eficece C.e
{:c*-eture
"lt5p6n11or
de sclavl, lnt5rlrea autoritStil centrale
:e stat, transformarea provlnclllor in elemente componente e1e
Ir:er1il1ul, crearea unui aparat d.e stat eapabll s5, aslgure adml-
nj-strarea unltard Si ferm5 a vastulul stat roman, organlzarea gl
i.-s.t5rirea armatei, menlinerea ei sub ascultare, ap5rarea granite-
}.or Imperiului Sl l5rglrea 1or.
I1. Sltuatia qoe:!-41 economicX a Imperlului roman in
secolele I-II p.Chr.
l-o Sf"?u,:-Iig=3oracmic5," a Tt ,.E.
Atenlia deosebitl acordat5 de Augustus gi de urmaqil s5i
refacerii Italiei dupH r5zboaiele clvile. Pax Romana gi favorlza-
rea dezvolt5ril economice a ltal1ei.
Oezvoftarea meste$ . Centrele meg-
tegug5regti din Campanj.a (obiecte d,e bronz gl d.e fier: 15.mpi,
oglinzi, vase, unelte agrlcole, Brme; obiecte de stlc15, tes{turl
Ce lAni)rEtrurla (terra siglllata gi obiectele de metal avretlene)
gi Ita11a de nord (lucernae-Ie ceramlce din Mutina, tesiturlle
.etc. ). REspAndiIeB. prcduselor megtequgiregtl italice in prcvin-
ciile apusene ale irnperlulul; din Britannla gi Gal1ia pAnl in
provincli-le dunXrene Si regiunile nord.-pcntlce. Importul ce
,,,aterii pi":.ne (;;e tai-e xai ale e ) i:eniru atr:---lerel-e nieEts$-r8i:-siii
ai.r: Italia. Dezv*l taree CoaexlUlu.B tli * t,::non:iei monei=: t
( r:triegu incer!n.: c:: c:,?,:ox, oe ncne:e ,lo erlr).
Dezvol-tarea .j ;,ualiurii. ?rata-;;l "*e re rustice " . - -;:-

I
I
I
I
T
I
I
I
T
I
I
I
I
I
t
I
T
I
T
I
:-::?" r-r--=tenta a doul tr;url
;= :-:-:-1, rrlti de v1e ie call-
JaJ-la
?:e::=:ea :l:::=:i A l:':; ;- ::t::tr, -:--_ ielinUt d.e ltalia.
fezvcite,,reE -e.:1: F3::l:g::;' :- :';r+ Ei=-::-:: l-rate de impXrati,
d.epcpularea se:elil 1:a- "':i, :r:'' *':l:e ;:ni-::l11cr necultlvate
(nEsurile i.ri fro:c-j.s :::::.i :--.r:=:::E= :: j:-:-::i 1r plnr6nturile
ltaIlce), ,<cE,ieiea cel 1il::;"a r:r-Jr := - j:rj. se:;j-ie ir agricul-
turS ( scla-ri ein r:rlr .::3;:a:;: :; : j-:::a ?:;:: :e vle gt a
mEslinilor ), ccx.oLlr=!.:= !:37:-3::1:: -- : :t::;:- Ii :::i.lse agri-
ccle rtspeciale tt (uriti91 3='', 7:- .'.
Coneurenta provir:.oi:-1a: ir ::-:11:' :r:::=el:= -e+-!.9'rgiregtt
Dezvoltarea unei produc!11 :egie9:gi=e$:i locale i=e:ar -l=g1e,
textl1e, cerami-cI) in Hlspanla gi, =ai a1es, Ga111a. Setlslacerea
de cltre eteLierele -megteEu-gIreEtr prcl-i nerel-e a r:evcj--l c.,: l-cea-1e". . .-
gi inchid.erea pie!e1or apusene pentru produsele italice.'Cucerirea
de cStre produsele megtegugiregti provinclale apusene (mai al-es
gallice) a unei pir!i a pietelor dunlr€n€r
SSrSeirea populaliei italice (necesitatea lnstitutiilor
alimentare). Decadenta oragelor: greutitlle 1or financlare ql
infiinlarea functiunii de euratores al finantelor municipale in
prlmul rdnd in Italia. Pri.mele simptorae ale crizel care va izbucnl
in secolul a1 fIl-Iea p.Chr.
Dezvol-tarea econcmici a provinci-i 1or in sBC. a1 II-1ea p. Chr "
Ccnstrulrea de drumuri-, cointeresarea pdtur j.lor prlvi.legiate din
orovincii 1a men!inexeB stipAniril romane, binefacerile picii,
exploate,rsa-railcnal-X, a p:cv1-r-'.ci:-icr" Dczl'cLterea agricultr:riL,
g=gtegu.tritrilcr, tlrcextu1ui, vie!:-t c,r{$enesti in ti=p,:} dinastiei
lntoniniicr {:a:. aies sub 'T::a'i ei,.s ,rni'lninus Pj.ts i,
secol
Pariicu-,:-aritetea eco.r-ronj ci :i:incipsl{ a ssc;r r.-:1 a1 II-iea

T
T
I
I
I
I
I
T
I
I
I
T
I
r
I
I
I
I
I
I
rl Italia
::r-::: ;: 1:3::s:l3ra!iei provinclale ( int6i apuseae, *;:t g:
:::i-:l-:" :-.-::a:e). Llpsirea senatuluL de o verltas:-i .-*:e:9
::-::-:i :- ::::a lncerc5rilor trnor imp5rall d.e a cclaccra cj
gs-l- "' l-l_:;-: *--, . - - 'a1egi11e soclal-economlce a1e corpulul senatcrllor
-- ::l::::i:-l1ctelor cu unl1 lmp5rallr senatul - prlmul orcln in
::-:3::,r; ser:etoril - msrl proprletarl de pxmant, bogali, avand, o
:'se::at4 pondere economicl gl o atlumlt5 independ.en!5 in socleta-
-ce -^*p-!- J-.-q{f a
0rdlnul ecvestru. PEstraxea, intr-o anumitE mlsuri a carac-
::l'iLul de aristocratLe financiarX gl comerclalS. Transformare&
c:li:-:1ui ecvestru lntr-o tagm5 functlon5reascX. cavalertl
spr:jin (in ansamblul 1or) aI cArmulril lmperlale.
.Elgh.ep . Lipslrea plebeL romane de orlce lnsemn5tate poli-
::c1. ?xeocuparea implraEilor pentru ugux&rea situa!1ei *"ter1*1e
a pre':elr dlstributil regulate d.e grAu Ia 150.0o0 * 2oo"0o0 de
;1eoe1, ecngiarll, spectacole, institutii alimentare, organlzarea
l= l-icriri publice, st5vlllrea (lntr-o oarecaxe mSsurE) a cregte-
::. neri-i- proprietltl funciare. Plebea parazitar5 principala
:;:ili consumatoare de Ia Roma = p5tur5 exploatatoaxa.
Libert11. statutul 1or (cetEteni romanl, latlni sau dedttlct )
L:iii lor in birocratia imperialX ( mai ales ln sec.r p.chr,).
l"sa liberti.lor p5tura cea mai productlvE a popula!iei urbane
:-:: -talra qi provlncll.
Sr-lprinarea de c5tre puterea in:peria15 e c ontradic !111or
:.-::ice di*tre diferitele oEtL:rl al.* societXttt Biber* roi.nene g1
a- ^ *J.
--=--ie-) l.:ij,-r-i1uj- iinj-c a1 expii.-E.Laj::i'11i:r impotr:iv,,t c;lir ex.:ioa-
-=-i iivc-^'eg i:: gcest fronr & erisrocrafiel pxo"rncigre, :flc=-- " : -
i :. ur u5u:
- i.--.-:-
- : -== ..1
*5,-r-r-'t.l l, - ,., .ir C1e1-'f iCf t i: .- .. i:.ri: Ca]-*14-l :l.i:; j-".1 i':'-,:;:Ci i=..
: : e nai. sc5zutX in provincl i. .
-:r;:;-:" 1 it:::=:i a ?ec:11:.: Iami1l1. Completarea s::=::_-: :l
:::.:: -: :: :: :: -:_:: oeraIer11or, al arlstocratlei nj*- ::: ale

I
I
I
I
I
I
I
T
t
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
-
:t "l -r
:_-:r --1::::-ir11or d.e colona:
:-: a-:n _:3 acrnenllle imperlsle
::- s :e3iunilor nord.-yest1ee,
..::e-1,.ig ) in coadl!il analoge c
: l:s e1
---'1 :--.'-Lr - --i.-i-]uv a- = 1
: - ::- .r r'-X-o:i -: ---'- -4r^.-Jl,r:t- =
: -- : --qn{ *qri =-:-:-- a--rr{3vq{:J -:
: --' -i:i a la sclav1
t-'*--;-
Ll ce-: z_
::;ers5
- -t _ -{
--__=l
coloni de a p15tt arenda i! ':3:: i ::3.:e-
proprietarl gl accentuarea ::;::-::::::
de lnlHculre a arendel in be*1 t:-j, E r e * ia
-)---1 :3i 3:::irtlor partlculare de colonat ! contractul de
i*s- r:-a l' ^^atlc-cond.uctlo). Reglementaxea raporturilor de cclonat
:e :::-:*:1mn leges specr.ale. rg--ruanclana (in ti.mpul
-:1 -:::--1anus sau Traianus) si fixarea obligallilor coloairor
ia;1 :e c3aceslonarul domenlulul: o trelme di.n recolta d.e gr6u1
:,:2, :-=-.sline , L/4 din recolta de maz5re, o anumitl eantltate de
-:=:e, cgni oentru pSgunatul vltelor, gase z1le de munci pe BEr
3x:slen!a rnor r6nduiell asem5n5toare gi pe domenliie particulare
iuerate cu co1onl.
Rentabilitatea sporlt5 a muncii colonllor gl influenla el
es-If,i3 sclavaj'ilui in agrJ-cultur5. fnzestrarea sclavii!.. cu pecuiiu.r
'- n^nrririi 'sem5n5toaxe cu cele impuse colonilor (servl casatl).v r-<+ Y+4
ffI. Dezvoltarea politicE a Prlncipatulul ln sec.f-ff p.Chr.
Guverndm6ntul- republican - dictaturl a oligarhlel, in ce1
-ai -1un caz al arlstocratiel senatoriale. Necesitatea inloculril
l:1 -:ij-ntr-o dlctaturd mai larg5 gi mai xeprezentativi a st5pAnllor
:e sclavl a claselor exploatatoare luate in ansamblu. Realizarea
s,sestei- aecesitSti de cStre sj_stemul prlnclpatulul.
Prj.ncipatull rezultat a1 lLrptei diferitelor pEturi a1e
sl3'etiiil libere romane gi aI echilibrului de for!e dintre e1e
- :.: csibilitatea mentlneril guvernErii ollgarhlce o imposibll-ltatea
.=."r:-tirli iemoeratiei }a Roma, inaccer:tabj l-itatea ce] cr CouX
-=:--;;ri pa:.1-r',j .1
-'-:,-i-ncir-1e r,:,:1 -r,ti.),
i:c=is s_::i. -irr:ul pri::c:-nll s.l regimului i mperJ el "Fericclur
-:=--?: st;;.:;.--, l" .",*sitatra ri..i:;r.;j
'..': -1 ji-:i in :A::ii::,.1.1", :-..,i-,jtte!j,i

I
I
t
I
I
T
I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
I
I
:3:3:4turl soclale
Rezultatull pr1i.i:-s:: =;I=;:- :r ji - ;-331'aie I-fI
ales dia sec.Itr D.Ctr!. ) I silllrsa !=-31:-i:i: ::eze=tat de
(mal
armate.
2. Problerca ai:i::-s::g::?; a ::T=::=::: -::eri'jlri
lnsul'lcienla nuner'f s { ::8a-i r=: -
- :: = ;-1 -:: : f,t 31 i:itea
personalului adnrinistrativ re;:'oilc=:. lie:es::3:e3 €=i =:e:;el
unel birocratii numeroase gi bi-le crAailz=te ;e::i-i e=:'l 3atarea
gi ad.ministralea Imperiulul (cere inlocuie3:e ;eiuirea 1ul in
perioada republicand ).
0rganizarea admintstraliel fmperlulul: crearea prefecturllol
( pretoriului, vigl11llor, Romei, onnonel) ql a comlslilor €x€cr-
tlve ( ape, lucrHri publlce), a serviciulul d.rumurllor italiee,
a fiscului- imperlal, e pogtei imperlale' crearea unul aparat
a,iministrativ i.n provineii pentru exploatarea bcg5tiilor so1u1u1
gi subsolului (domeniile imperiele), pentru percepexea impozitelor
etc.
lroblemele 4 cheie a1e a:r.i-nist:,i:ii Irp:ri11':1: n€ce-"1 tlte.-+
centr=t izE,ri i , Ee eesiteira recs*'i5rii un*j" psrF*nai nlrrleros +i
coapetea: ?t, {:i,:e aristc*re!i s .'.iiJltcri-ali nu*L lu.-f .le furnlza"
Cenirelizar*:1 +i crears& un*r ';ieocraiil +i & il.iltii y*rscri8l adnL:
n1.stratilr ::esenatorlal lovlturi- d.ate pxerogatLvelor senatuluil

-l
I
I
I
t . *_,rr &E .-=+3.'
I
T
I
T
T
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
__[:€ ] - :
l-:::-:E:g3 :::-*--: s:=J:-.E-::: ::=s:* -::::9 :-:: -::
:=rr_:-. :tr 3.1.,s--*:g::a *]"1':gJ'ttl' -q pp'rr-;*-g ]:fe::;l:i ]-:,
l'r:1:=, l:-=--- . l:j:: -:11:l? ::e'iia*j"fu:: ---i:3-:* =-:
r'i:=:j,=:
{ rq-ti::*:-;3 :l:::';n=l:: a:na:E: - ::- -'- ;x3= '1!!r1::! ;::=: ::
c3aq- ::tre-i3' g :l-* :::: :- ::;3::3,=:E9 ::'m::!;1tra::*l :r . ;j:::jr11e
:-1:-:: == a -':":3
=:: =::=: = s.:::-' =::-a:g&!3{=rr--..,- -=.araal := 5 :=rI* =,
q3;]l r
'lc^'-c q-o 2--q-^-' ---=-=-Irv4-.r
Itpcsibllitetee fl*e^cie.rI ee a epcrt l-a lrflnlt efectlvele
armatei. liSrlrea r:inirulul iinltSgllcr auxl11are gl transformarea
ln numerl a contlngentelor J-regulare reclutate 1a perlferl-a
Imperlulul. Rezultat! sporilea efectlvelor d.e 1a 3OO'O0O Ia
4OO.0OO de oamenl. Inguflcieata acestel mEsurL. Supllni.rea el
prln crearea d.e bastloane inaintater agrt deeumates , Brltannla,
Dacla, Mesopotamla ( intreagl sub Tralanus, nord-veetlc[ sub
Mareus Aurelius) $i prln construlrea de limes-url d'e-a 1ungu1
frontlexelor celor mal smenintate aIe fmperiulul (Brltannla,
Germaaia etc. ).
Neoportunitatea lncred::ig5rll postut'llor importante de
comandi senatorilor. Inceputul promov5ril in posturile de comande
a mi11tarl1or de pxofesie gl accentuarea acestel tendlnle in sec"
II p.Chr.
Lacunele armatel romane: lnsuficlenta efectivelor, teducerea
mobilitetil armatel prin formarea de adevlrate armate provlnclale
( efect a1 necesit5tii ap5r5rll constante a unor frontlere gl a1
recrutirij- 1oca1e), lipsa unel apErXrl lnterloare (orage fortift-
cate) gi a uil.or rezerve lnterioare ( gO% d1a armat5 concentrat5 in
provincliI e de granitA).
IV.Cone1uz11
Real1zarea de citre reglr*ul Drincl-patului e pxincipalel*r
sarcinJ t re d.resarea cccr.r*ni ci a Imperlulul, r**i.1" rerea dletati;r.i t
stS.pinilc: *e scl*vJ-, eininj-strerea ef,Leace a ierj-torlulul,
.q1-E';^;=.;..r '.--;; gxtini;- r-.- .' ,j"lelOr.

T
I
I
I
I
T
r.7
?lj-o{:ns.irt: - 3::*.-l :e OrmAt=:mrds ;:"1:5. de COAtra:te;:1!
3!trs{ ils, s.,q,e3:si{-e, ;r:-Eis;:aa a*- -" e5, -::cslb111tateg -er!i-
a:f*.r s5;qmrl rn{ :-E :=lErg - *d {rt i[:g* i" qtt j.3tl-Eit ".!1I:;:1
Itrqt- -,?r{ -*.d O
4*'*-e- -
hgil-i:tffitc @ LG, smrre,n'lr-s :-:: ?.58.8 "--::;lsta-
1.gg s-n*r!#rrtgE*, ( Lc riprmmrm .t@@ sqaErusm F- -'c3:'r$'3l: -! ;:'-c1-
Pillc I-ad, &AguOt@C." tu'nmmLqjum CIf,@G ES@la [Eu:r' g1rryI';*{if s.l:,*ali-
H-sta f1fJ.ilc. ]il,Il.Eul"tstcil fri fttm:r#'T #{ n5msd":rail *, ls14'g:: *
1:1
fa$5 Ca g'ctllts:S tcoc=Efie- Iftillu? i.d'G#i' prm'I{4f36 :L6 la m,g.l:ea r o1
Cmod.rf,e 9a, mrn'f a'[Glrr rri *'t'lr]?ft!"r1[ !{'f{:881C ff..tr Ag,e:-;l- 3. -Ii-1ea
p . C h,r . i , l,s-ouocq'Ba uluuar *{ at t&,c. rol -:IJ:€ .
T
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I
I
I
I

r=-- -=- -t-
=-
J:
I
T
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
I
?rao1'-Eiee se 1:;::=:, 1e 3:::? ;:3::::sa: ' ts :'j' :'
Ee1'rius Pertl-'r, o,m:e::igj-re E3'l'€s:ir :=: i:: ge:e:31' e;ins
senator, ?clitlca p!ose.netcrLeLS s .tr 3u1-ul irpS:at I af ir:Bsrest
intr-un d.iscurs, a d.ori.ntel eale i.a a co18bcr8 CU senatul, adopta-
rea t1t1u1ul d.e prlnceps senatus, tefuzul tltlulul de Augusta
pentru sotl-a sa gl d.e caesar pentru flul sau, reabllltarea vlctl*
melor tlranlei lul Commod.us sl rechemarea ex118t11or, urm5rlrea
gl pedepslrea d.e1ator11or. Sprljlnlrea 1uJ- Pertlnax d'e cH'tre
senat. Introd.ucerea unel polltlcl d.e economll sevexer red'ueexea
tarlfelor vFroale iaterne, m5sur1 pentru intSrlrea dlsclpllnei
in armatS. Ucl6erea lul Perilnax de cH,tre pretorleni (28 martle
tgz).
P::i-.;cres trtnL:l-ai La ltcltetle de cH'tre pretn!L.!nii tln';r:re-4-
!a intre.Flavl-us sulpiclanus pxaefectus urbls, 9i M.DLd'tus
Iulianus, consuler. Proclamarea lui DLdlus Iulianus ca imp5rat
pentrupretuld'e25.oood.esestextlpentruftecareSold'at.
Revolta legiunilor 91 proclamaxea de no1 lmpErall1 D.
Clodius Alblnus (Brltannia), ],.Septlmlus Severus (Pannonla)n
g.Pescerul1us Niger (Orient). Cucerirea Romei de cStre Severus,
uciderea 1ui Didius lulianus.
2. Consolldarea dom4lel lul Septlmtqs Sqv
Septi-mius Severust nSscut in Africa, Ia Leptls Magna,
dintr-o famille eevestrX. Prlmlt ln ordinu1 senatorllor de c5tre
Biarcus Auyelius" cursBs..bo+orum comolet, deqi putin cLlnoscut'
i):.'ociarnai imp,Srat ia Carnr:nt'"i;1, unde ;;mania sele tsci J-egi:-'::1
al-e Pa::i:ic;:iei SuPerlor.
I
.r::i i-r:lrra unei atj ;-r.:j ::: :-'i:.,"crabi1e =e **i;':l ll j 3a
oomniel.]:*ei:eiereauneiir';=;-t'5ertci:Clcdiu:;'r'i-*:$tfs
I
lncei--r';z'-:-=:
r ad *pie: =+

I
I
T
T
t
I
I
I
t
t
t
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Ir:: ! -- s -:- I***:- = :: :::::= l::_ Clod.1us Alblnus. .r.l:::area
-:l:-;.' ir -1e*sr: lr* I";i; L- - i" j::i :ai nara al 1ul S=;:r-r.sr
]:: :- lrff':9 ll* ** I* *1L: : g ii,;rE*t.::t: :: lg'l I1a (lanUAf le i ]- I .
::-:- J a .E q lsig"l:r"t,';: -; j*:ly;+l'g :;l); inff$ngef eA 91 j31:9;.99
-
-: 1- :* -::. 3en'gf.l-e g:i.T;a i;:- r * e' IS_lef 1UlUl"
5::::::=::1 lEs:':::*:--' 5:;:=-1::: ilranclare; perce!e:93
14 er::a.:i z :-r::l' :n* :: - r:-s;.;:r":*tr:= :e;::j-nd. leprezentex!1i:r
(iec=-;:::: :::1;::r:: a,;;-*:m* :l:=:-.;:1. Imposlbilltatea 1.,si-
ni+.:=qai:: :='{:= e =
j--=-T*-:Jl ::;'a-:::z3.rea moned.el (scSCerea
yg] cyii '3:3r:l'* ': -:ri:s:* ;l -:;:z := - jaerar gi lnmultlrea
preqte;i:)-or i", r3?i,trn -:g3:e::
=!l:li::::tares Rome1, a armatel
gi Ce i.t:e;:-ie:=a s;=ta::l-: ::3:::E::3, Ha'llfestarea slmptomelor
i.c.cepatrlii crlze1 f " -=-:::Jc g:-::a:3 :: 3:iia sltualiei bune
a uEor lrcrilcli (l::*:=" ler'8,. ll-:;:-:'e j-nterne: latroneg"
tAinerui 3uile 1: I:=-):2.
ipari !ia, 11 1eg:s- 3;:=, a ':-iJ "-:-:::-;:er! in ceea ce
privegte pe cerenii 1i:e:1i ::-€i--: !:- .::-=:::11, cava1er1L,
grade3-e of1!eregti s'iperilale, ie:-l:::--1 ;: :;:-:' 1::es (cemen1l
d.e jos ). Di.f erenla in oe:.epse: c::aF-a3:se 's -13::e } cllrurl a
celor d.e jos, inloculree e=i1u1al 31.::a:sl:---a:=a in rc'cj..
Iiezultatul; pe pI-an ltrterlr 3 -- -ri:;i:::- i-- S=;:::i:"19
Severus i refacerea unitStii I:::pe:i-uiri, ::-=:=::-::ea !a:;:al-i. gl
relatlvX a finanle1or, intArzieree tra'Fe1 cr:ze ii:sncierer pis-
trarea sltualiel economlee bune ln unele rrcvtncll.
4. Politlca 'extern5 a Iui Seotlmius Severus
Campania lmpotriva partilor (194-L95 ) gi cucerlrea illesepo-
ta-,niei de nord.; lnfilntarea coloniel romane Nislbls. Intreruperea
campaniei- pentru lupta impotriva 1ui Clodlus Alblnus. Pustj-irea
hiesopotamiei- gi atacarea Armeniei gi Sirlel de cXtre Yologeses
al IY-lea aI parlilor. A doua campanie ln Farthla (197-199):
cucerirea Seleuclei qj- a Cteslphonulul. Incheierea pXcil cu
Tologeses: transf or'inarea i,{esopotamiei i* proldncle roman5.,
ec.fij,ni.stret5 de un ).ociiiior de rang ecvestru'
L{,{s,-rri pentr'-t ftrt:-ficarea frcniierei de l-e .Ein ryi l}*nA::e.
)Zr:,,i:itl,: ,,.,..-rtf iVA ;i*- -.,,..: -*itaI:lu* LurL c-'u-r.cru pf C"fj.:CL.;-;.

T
I
I
I
I
I
t
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
T
I
rr:--ii_l*;P
! i --.s
* +
*:*rr
x-i '
,1".: :-i.'a" $l0artea
I _t - f, - n - e
.Ll_tr
t;:1,:Jxt *"ig,r*rnm;[tr fitr:l@-:a*' f,r:-[ --rj--1:a:-3i :g -:' l:g::la
$: 3;lntg3:, U[t;:::*tg, slffi,:tue:me- Ir"n':iP]L:*3*& :: ::l n : ::'*:::::
?=:-- ;J- :-:: ::*:l=:s-; - ::r:l=:-:= i:::==--=':: =-:l:=::
:-'-
l:+:-*-= ::-i:;:l* - -s:l:Elrt*- I'i:.-ls:*s =::;=;-:- ;:::i.:-::i:=:e a
----i-.. -i! = f,*---*rs+J -,-n :- *5:?- -E:l:T:::: l:::i,:1.::a :=::a:1tr
aa.i-=-=--* :s rr- -- -ri
=1
a *E---+l -*r - -'' ::gt::t;:S: :3:=--3:::;e:ff
ie e?g'sE:e :"t:;::3 3::a3;" - :: :- - l=g- :-* . S:-::';:1 ;:'-e=-: j:e!tu1
Ce a se eisi--r;1 r=3g1 --1li --'r :'::-:- 3:::l.13'r jlj: ;: :e 3 irc:L
cr f,a:ri-liil-e L:: 'l ea:g:ga" .{c::1a:es le !i-it-' i:i:i;rial =i11ia-
re d.e 1e graxj-te 9i ipE:;1lea l-:j. ".g Lcturl nlorete Ce scl-d'atl;
red'l.cerea mobliitEtii unitili-]-or nilltare 91 p!cdxciallzarea
( nu barbari zarea) arraatei consecinte s1e m5surllor luate de
Septimius Severus. Ccncep!la lmpXratului despre bazele puterll
imperlalel I'Flti uniti lntre voi, inbogStltl-l pe soldatl gi d'e
rest nq vA mei lnerijitirr (sfat dat flilor sHl Caracalla gl Geta),
Atltudinea lui Septlmius Severus fatS de senst la inceputul
d.omanlel sale: elogierea 1ui Pertiaax gl a lul Mareus Aure11us,
fabrlcarea unel pretinse adoptiunl d.e c5tre Marcus Aure1lus, divl-
nlzarea lui Pertinax gl acoxd.axea a numeroase onoxurl postume,
1;otarea, 1a cexexea 1ul severus, a unu: senatus co--1su1tum inierzi-
cindu-i sB condamne la moarte vreun senetox flri asentimentul
senatulul. Caracterul opoltunist a1 acestei atitudinl'
Sehimbarea radiealS a atltudinll lui Severus dupi :rictorta
asupra 1ui Alblnus. Darea in judecatE a 64 d.e senatolt bXnuitL
d,e legSturi cu Alblnus si executarea a 29 dintre ei; Ieabllitarea
qi d.ivinizarea 1ul Commodus, pedepsirea uciSagilor sHi' Continuarea
persecu!iei senatorilor in tot cursul domniei sal€.
completarea masivS a, senatului cu pxorrinciali d"in r5s5rtt,
centurionl, etc. Eeducerea considerabilS a rolului genatul-ul in
administra!iei ridicarea consj.liulul princlpelui 1a rangul cie
oigan suprem d.e siat; ro1u1 pasiv al senatuluj. ln ratificarea
ii spoziiiilcr inpXrXtegtl. ?ransfcrrnareB aerarlr:,1-ul salLatorial
latr-ocasemi:;:'ic-ipa].EaRornei*-Inlccuj.reaserratolj.].c.rirf,:rc!ii
,-;=j.r: in treeu-;; j-t: .;i:,3.ii i ezeyvatz: Ii|jitril,'*& ile su.1. eI: i:.ai;'i i ;';'">1 e71

I
T
I
I
I
lr
lr
lr
lr
lr
l:
l:
lr
=- == := -- - - :: := :::= l=:=: =ll = -- l-: =' :-::: --:
3a:n=::s. I:sl;:*:'eg *j*:::r't r :i'::* Ip:s:&-* s 2 ::::;:":: !:a:i'-
- -j ----€'=*:9 :---:1 z;i::: :- ::::=---l ::=:=::11:== ;=:'-:-
-Ga
''l ,:.i i.ctq le :1.:ge i:':e-: 3i:.!44
]=:==:::":2= -=:-a:--=:l:: =:
:::=-s=i::z:== ==
j;=::'1 :i:r-
rilor superi 3sre e, -e rl;ur a;x.e1 -'i-{ c1?aie. He-;1:erea pcpularltetll
1ul Caracella f,:i-i:e sc1:=;i.
Agravarea sltualiel fi-na!",ci8,rer sporirea impczltelort peree-
perea de mai multe orl a aurulul coropaI, Cevalorlzares ln contl-
nuare a monedeir reducerea greutdtii aureus-uIui d'e Ia 7r?a la
6r55 g,t lnraut5lirea a1laJu1ui denarului, emlterea antoninlenilor
( valoare nomlnalar 2 d.enari, valoare rea15 : 115 d'enari)'
q Zfe): acord'area d'reptulul d'e eet5-
lenle roman5 tuturor locultorllor liberi ai Imperiulul cu excep-
lia ded.itlcillor (e poslbil ea ded'itlciL si fie locuitorll d'e Ia
!ard, neav6nd. o organizare d.e t1p orSgenesc g1 neloculnd' pe terito-
riul rural al un]rL .olag- roman). MotJvele milltare gl flnanclare
(fiscale)alepromulgSrilconstitutietAntonlniene.Constitutlo
Antcninlana - dessvarqlrea unui proces lnceput d'e secole'
*r* "o
triburile germanice, carpll, lazi-gll, (Zl-)-zt4)'
Atacarea regatului parlilor gi supunerea lui Yologeses v 1a condl-
tiile i-mpuse de romani 1Z:l5). Pregitlrea unei noi campanil antl-
partice Sl masacraxea populaliei dia Alexand'ria c&Ie nu se supunee
recrut[rilor for!ate. Inceputul campanlei 1Zt6)" Organl-zarea unul
complot qi asasinarea lui Caracalla (B apr1lle ZLT)' Proclamarea
ca lmpSrat a 1ui M.AUrelius Maeri-nus, prefect al pretoriulul gi
i-ni-liator al comPlotulul'
ITI.
t***rin,.,* q217-eia) - prirrrui eavaier aju*s irnpS'ra;' I:ic3r3a-
rea lui ae & staril-i o bun5 l;:leitgere cu senatul 1i- =3 a aneLl-o:;
. j tua!ia fi;:,:n+j.:"i *rin nii:6e:r'':'c:"::hll-tuieliicr ile ?:: a solCe-
1or }. ]{emu].!uina}cti so}d.alilor 9i .:sa*i;rarea lai }d*.i j.,.i.j.r,.

Roma imp

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Mehr von Moldoveanu Sorin-Andrei

Mehr von Moldoveanu Sorin-Andrei (20)

Roma imp