1. C H I N A

2. Republica Populară Chineză cuprinde partea centrală şi estică a Asiei, cu o
deschidere la Oceanul Pacific.
China este o ţară muntoasă. Suprafaţa regiunilor montane reprezintă două
pătrimi din suprafaţa ţării. Regiunile montane cuprind munţi, dealuri şi podişuri.
Proporţia fiecărei forme de relief din întreaga ţară este după cum urmează: 33%
munţi, 26% posidşuri, 12% câmpie şi 10% dealuri.
RELIEFUL
Relieful Chinei este rezultatul înălţării Podişului Qinhai-Tibet – cea mai
importantă acţiune geologică din istoria Terrei de acum câteva milioane de ani.
Privit de la înălţime, relieful Chinei seamănă cu un şir de trepte, care coboară de
la vest la est. Prima treaptă formată ca urmare a ciocnirii neîncetate a blocului
indian cu cel euro-asiatic, care a dus la înălţimea Podişul Qinhai-Tibet, cu o
altitudine medie de peste 4000 m. este recunoscut drept „Acoperişul Lumii”.
Piscul principal al Munţilor Himalaya de pe acest podiş are o înălţime de 8848,13
m, fiind cel mai înalt pisc din lume. Urmează a doua treapă formată din Podişul
Mongoliei Interioare, Podişul de Loess, Podişul Yungui, şi Depresiunea Talimu,
Depresiunea Zhungeer şi Sichuan, cu o înălţime medie cuprinsă între 1000-2000
m deasupra mării. De la Munţii Daxinganling, Taihangshan, Wushan,
Xuefengshan, aflate la marginea acestei trepte, spre est până la malul Pacificuui
sunt aşezate dinspre nord spre sud Câmpia de Nord-est, Câmpia de Nord, Cîmpia
Cursului Mijlociu şi Inferior al Fluviului Yantzi, separate de coline şi dealuri.
Altitudinea de aici coboară pînă la 500-1000 m, reprezentând a treia treaptă. Iar
de aici spre est se întind platforma continentală şi marea epicontinentală,
formând ultima treaptă a reliefului Chinei, cu o adîncime a apei ce nu depăşeşte
200 m.
CLIMA.
În partea vestică, în deşerturi şi pe podişurile înalte, este o climă continental
–aridă, cu diferenţe mari de temperatură de la iarnă la vară. În est este climat
continental umed. În regiunile montane înalte, clima este alpină, cu ierni lungi şi
aspre. În părţile sudice întâlnim clima musonică, tropicală şi subtropicală.
HIDROGRAFIA
Clima şi relieful influenţează reţeaua hidrografică . fluviile Chinei sunt printre
cele mai mari din Asia. Cele mai cunoscute fiind : Huanghe, Changjiang, Xijang.

3. VEGETAŢIA.
În zonele muntoase se găsesc păduri de conifere şi de foioase. Ele ocupă în
total 1/5 din suprafaţa ţării. În sud-estul ţării , se găsesc păduri subtropicale 8
cu bambus, arbore de camfor, cedru, chiparos ). Spre nord, vegetaţia este
săracă, deşertică.
FAUNA.
Chinei este foarte bogată şi variată. Pentru ocrotirea elementelor naturale de
floră şi faună , în China există peste 100 de parcuri naturale. Printre animalele
ocrotite, cel mai cunoscut este ursul Panda.
POPULAŢIA.
China este cea mai populată ţară a lumii, având peste 1/5 din populaţia
globului. Densitatea medie nu este prea m are, dar se întâlnesc regiuni cu o
densitate mare a populaţiei .- În Tibet populaţia este mai rară.
China este o ţară străveche cu o cultură şi o civilizaţie milenară. Din cele mai
vechi timpuri, chinezii au cunoscut prelucrarea bronzului, irigaţiile şi felul cum se
produce mătasea. De asemenea au inventat busola, praful de puşcă şi hârtia.
Dintre marile construcţii se păstrează şi astăzi Marele Zid Chinezesc, cu o
lungime de 5000 de km.
ORAŞELE
China are o reţea foarte bine dezvoltată de oraşe mari şi foarte mari. Capitala
ţării este Beijing. Aici se găsesc palate şi temple străvechi, dar şi construcţii
moderne şi industriale. Portul Shanghai se numără printre cele mai mari oraşe
ale lumii şi al ţării.
RESURSE NATURALE.
Folosind marile resurse de cărbuni, China şi-a dezvoltat o puternică bază
energetică. Este prima producătoare mondială de cărbuni.
INDUSTRIA
Este a treia producătoare de energie electrică. Prima bază siderurgică este
China De Nord . China este prima producătoare de minereu de fier şi oţel.

4. AGRICULTURA
Principalele culturi sunt orzul şi orezul, grâul şi bumbacul , pentru fiecare
dintre ele China ocupând primul loc mondial.
În sud se dezvoltă pomicultura trestiei de zahăr şi a ceaiului.
Dintre animale se cresc porci, oi capre bovine şi cămile. În privinţa
pescuitului China se află pe primul loc în lume.
TRANSPORTURILE
Transporturile sunt în curs de dezvoltare. Se practică cele navale .
COMERŢUL
În prezent, oraşul-port Hong Kong participă la volumul comerţului mondial.
INVENTII
Praful de pusca
Este probabil cea mai faimoasa dintre anticele descoperiri chinezesti, iar legenda spune ca ar fi
fost realizata din intamplare de alchimisti, in timp ce incercau sa puna la punct un elixir al vietii
vesnice. Cea mai veche referire cu privire la praful de pusca se gaseste intr-o opera
chinezeasca din 1044: Wujung zongyao, o culegere a celor mai importante tehnici militare,
compilata de un anume Zeng Goliang (se presupune asadar ca descoperirea prafului de pusca ar
fi avut loc cu ceva timp inainte). Contrar la ceea ce se crede, chinezii nu au folosit praful de
pusca doar la focurile de artificii. Un amestec de nitrat de potasiu, mangal si sulf, formula servea
la fabricareaproiectilelor fumigene, explozibile si incendiare de folosit in timpul asediilor. De
altfel, descoperirea prafului de pusca si inventarea armelor de foc (datata pe la 11000) au coincis
cu indelungate perioade razboi. Inventiile belicoase au ajuns in Occident gratie lumii musulmane,
iar probabil primul contact al occidentalilor cu armele de foc a avut loc cu ocazia bataliei de la
Sajo (Ungaria, 1241), in timpul tentativei mongolilor de a invada Europa.

5. Busola
Unde am fi daca nu s-ar fi inventat busola? Pierduti, cu siguranta. Nu se stie cu precizie cui i-a
venit ideea desteapta de a se orienta folosind magnetul, dar marturiile arheologice arata ca a fost
un chinez, in secolul IV d.Hr., cel care a slefuit o piatra magnetica naturala in forma de lingura,
menita a indica intotdeauna aceeasi directie: sudul, directia cardinala si calea catre armonia
interioara. De altfel si busola moderna, instrument de navigatie, dateaza din anul 1100, provenind
tot din China. A fost introdusa in Europa in secolul XII, cel mai probabil de catre arabi, iar prima
referire cu privire la utilizarea ei de catre navigatori in Europa occidentala va aparea in De
nominibus ustensilium a savantului englez Alexander Neckam (1180-1187).
Hartia
Fara hartie nu am fi avut harti, iar fara harti, cel mai probabil omul n-ar mai fi cutreierat
pamantul in lung si-n lat asa cum a facut. Nu este pe de-a-ntregul clar nici cui i se datoreaza
notiunea de a converti gandurile in limbaj scris (sa fi fost sumerienii?), dar ceea ce se stie este
ca primele limbi ar fi aparut in urma cu aproximativ 5.000 de ani. Iar de-ndata ce limbajul a
inceput sa se dezvolte, oamenii au scris pe orice a stat nemiscat timp suficient. Argila, lutul,
bambusul, papirusul si piatra au fost doar cateva dintre primele suprafete utilizate in acest scop.
Lucrurile insa aveau sa se schimbe dupa ce chinezii, mai precis un demnitar pe nume Tsai Lun,
va inventa cam prin anul 105 i.Hr., un prototip al hartiei moderne, dintr-un amestec de coaja de
copac, canepa, panzeturi uzate si resturi de navod, rezultatul fiind o hartie aspra, bruta (inainte
de asta, chinezii scriau pe fasii subtiri de bambus si matase). Ce-o fi scris chinezul pe prima
“foaie”de hartie, greu de spus.

6. Pastele fainoase
Juriul inca delibereaza, dar se pare ca anticii chinezi le-au cam luat-o inainte italienilor sau
arabilor (e neclar carora de fapt) si in ceea ce priveste spaghetele cam cu 2.000 de ani. In 2006,
arheologii care faceau excavatii intr-o asezare veche de 4.000 de ani din Lajia, in the provincia
Qinghai de langa granita cu Tibetul, au dat peste un bol rasturnat plin cu taietei subtiri, ingropat
la zece picioare sub pamant. Pastele, cele mai vechi din lume, erau facute din doua tipuri de mei,
ambele cultivate in China de 7.000 de ani.
Roaba
Tot chinezii sunt cei care au reusit sa mai ia din greutatile de pe umerii omului prin inventarea
roabei. Un general pe nume Jugo Liang, care a trait in timpul dinastiei Han, este creditat ca fiind
inventatorul “vehiculului” cu roata dispusa sub incarcatura, utilizat in secolul II pentru a
transporta greutati, dar conceput spre a fi folosit in scopuri militare. Conferind armatei chineze
un avantaj decisiv asupra dusmanului (motiv pentru care chinezii au tinut inventia secreta timp de
secole), roabele erau utilizate si la realizarea baricadelor mobile. Inventia chinezului a avut o
singura hiba: nu prevedea manerele, care aveau sa apara ulterior, de-abia cand inventia va fi
perfectionata.

7. Seismograful
Desi chinezii nu ar fi putut sa spuna nimanui exact cate grade a avut un cutremur pe scara
Richter (intrucat aceasta nu a fost creata decat de-abia in 1935), au reusit totusi sa
inventeze primul detector de cutremure din lume: seismograful. Iar cel nascocit de Chang Heng,
un astronom de la curtea imperiala, la inceputul secolului II, era o adevarata opera de arta. Pe un
vas din bronz masiv, sase dragoni incastrati, privind in jos, erau pozitionati la distanta egala unul
de celalalt, fiecaruia corespunzandu-i o broasca sculptata in relief, desigur cu gura cascata,
uitandu-se in sus. In interiorul vasului, un pendul atarna nemiscat, in asteptarea vibratiei
destabilizatoare. Moment in care, cadenta pendulului se presupune ca ar fi pus in miscare
parghiile interne ale seismografului, provocand caderea unei bile din gura dragonului indreptat in
directia epicentrului cutremurului in cea a broastei aflate dedesubt.
Alcoolul
Fara doar si poate, le putem multumi anticilor chinezi si pentru etanol si alcool izopropilic, asta
ca sa nu mai aducem vorba de bere, vin si lichior. Si daca stai sa te gandesti, putine dintre
inventiile umane i-au provocat omului atata bucurie si intristare deopotriva, precum alcoolul.
Cert este ca la inceputul secolului III d. Hr., chinezii stiau deja cum sa rafineze produse
alimentareprecum otetul si sosul de soia, utilizand sofisticatele tehnici ale fermentatiei si
distilarii. N-a mai durat mult pana sa apara si bauturile spirtoase. Descoperiri arheologice
recente au impins data de nastere a fermentarii chinezesti si crearii alcoolului si mai departe in
timp: cioburi de ceramica vechi de peste 9.000 de ani au fost descoperite in provincia Henan,
desemnandu-i pe chinezi drept inventatorii incontestabili ai alcoolului, avand in vedere ca fostii

8. detinatori ai acestui titlu, anticii arabi, n-aveau sa produca bauturi alcoolice decat 1000 de ani
mai tarziu.
Zmeul
Doi barbati chinezi din antichitate isi impart meritul de a fi nascocit una dintre cele mai marii
mandrii ale Chinei: zmeul, parte din cultura chineza de 2.400 de ani. Pe parcursul secolului IV
i.Hr., Gongshu Ban si Mo Di, un patron al artelor si un filosof, au construit un zmeu in forma de
pasare, care se putea ridica la cer, plutind in bataia vantului. De-a lungul timpului, tot chinezii au
adaptat designul initial al zmeului la noi si noi utilizari: de exemplu, acesta inlesnea pescuitul fara
barca, prin simpla adaugare a unei undite si a unui carlig. Ulterior, zmeele au fost “ridicate in
grad”, dovedindu-si utilitatea chiar in cadru militar. Au fost utilizate pe post de “drone”, pentru
livrarea incarcaturilor de praf de pusca in fortificatiile dusmane. Se pare ca in 1232, chinezii ar fi
utilizat zmee pentru a arunca “fluturasi” propagandistici de-asupra unei tabere de prizonieri de
razboi a mongolilor, determinandu-i pe captivii sa se razvrateasca si sa preia puterea.
Planorul
Daca zmeele erau deja inventate pana in secolul IV i.Hr., pana la finele secolului VI d.Hr.,
chinezii reusisera sa construiasca zmee cu o dimensiune suficient de mare si destul de
aerodinamice pentru a sustine greutatea unui barbat de talie medie. A fost doar o problema de
timp pana cand cineva s-a gandit sa indeparteze corzile zmeului pentru a vedea ce se intampla.
Cunoscute in zilele noastre sub numele de planoare, aparatele de zbor respective nu au fost insa
folosite de anticii chinezi ca modalitate de a-si ridica nivelul de adrenalina. Imparatii chinezi se
delectau fortand raufacatori condamnati si inamici capturati sa sara de pe stanci legati de
planoare. Totusi, una peste alta, si in ceea ce priveste zborul, chinezii le-au luat-o asadar
inainte europenilor cam cu 1335 de ani.

9. Matasea
A fost o vreme cand matasea chinezeasca era atat de pretuita in intreaga lume, incat a reusit
aproape de una singura sa lege China antica de restul lumii prin intermediul comertului (vezi
fabulosul Drum al Matasii) si sa o impace cu celelalte culturi (confruntati cu inovatiile chinezesti
de genul prafului de pusca, mongolii, bizantinii, grecii si romanii nu puteau fi prea
prietenosi).Descoperirea prelucrarii matasii in China a fost multa vreme inconjurata de mister.
Potrivit traditiei, ar fi fost nevasta Imparatului Galben, legendarul parinte al civilizatiei chineze,
care a trait in jurul anului 3.000 I. Hr., cea care a descoperit proprietatile firului produs de
viermii de matase. La ora actuala, gratie descoperirilor arheologice, detinem informatii mai
exacte cu privire la originile sericulturii; surprinzator, la fel de vechi pe cat lasa legenda sa se
creada. Mai precis, cele mai vechi relicve scoase la lumina provin din perioada Liangzhu
(neoliticul tarziu), inflorita intre anii 3.300 si 2.200 i.Hr. in China orientala, in zona lacului Tai,
acolo unde se gasesc astazi orasele moderne Hangzhou si Shanghai. Relicve putine, dar
semnificative: un fragment de tesatura si resturi dintr-o centura din matase, in masura sa ateste
inechivocabil faptul ca materialul era deja cunoscut de chinezii din antichitate tocmai din epoca
indicata in legendele despre Imparatul Galben. Chinezii au pastrat multa vreme cu strasnicie
secretul producerii matasii, ei pierzand controlul doar atunci cand, cum necum, calugarii din
Europa au reusit sa puna mana pe viermii de matase si sa-i “exporte” in vest.

10. OBIECTIVE TURISTICE
Pudong Skyline
Pudong este un cartier din Shanghai, aflat in partea de est a raului Huangpu si
care a reusit sa devina centrul comercial si financiar al orasului. Daca in urma cu
20 de ani, aici erau ferme, in prezent, cerul este brazdat de zgarie-nori. Cele
mai impresionante sunt: Oriental Pearl Tower si Shanghai World Financial
Center.
Pesterile Mogao
Pesterile Mogao formeaza un sistem de 492 temple, aflate la 25 km sud de
Dunhuang, o oaza strategic amplasata la intersectia cu Drumul Matasii. Pesterile
contin unele dintre cele mai reusite exemple de arta buddhista, operele fiind
realizate in urma cu 1.000 ani.

11. Marele Buddha din Leshan
Marele Buddha din Leshan este cea mai mare statuie de piatra din lume a zeului
Buddha. Ridicarea statuii a inceput in 713, in timpul dinastiei Tang si a fost
terminata abia in anul 803. Statuia se afla la confluenta raurilor Min Jiang, Dadu
He si Qingy si are privirea indreptata spre muntele Emei Shan. Statuia Marele
Buddha din Leshan are 71 metri inaltime, iar din 1996 se afla in patrimoniul
UNESCO.
Muntele Huang
Muntele Huang este una dintre principalele atractii din China. Situat in partea de
est a Chinei, lantul muntos Huang este renumit pentru privelistile fabuloase,
padurile de pin si stancile de granit acoperite de nori pufosi. In antichitate,
pentru a ajunge pe culmile muntilor, au fost sculptate aproape 60.000 trepte din
piatra. In prezent, turistii folosesc telecabinele.

12. Croaziera pe raul Li
Daca ajungeti in provincia Guangxi, atunci este obligatoriu sa faceti croaziera pe
raul Li, care pleaca din Guilin si ajunge pana la Yangshuo. Peisajul este decorat
cu dealuri uimitoare, stanci ascutite, pesteri incredibile si sate, aliniate de-a
lungul plantatiilor de bambus. Departe de metropolele ticsite de masini si cladiri
inalte, privelistea de pe raul Li este superba.
Armata de Teracota
Armata de Teracota reprezinta o colectie de sculpturi din teracota, construita la
porunca lui Qin Shi Huang, primul imparat al Chinei. Fiind cea mai populara
atractie din Xian, armata de teracota este formata din 6.000 de soldati, generali,
cai si artilerie si pazeste intrarea in mormantul imparatului Qin.

13. Portul Victoria
Portul Victoria este o atractie importanta din Honk Kong. Fiind unul dintre cele
mai aglomerate porturi din lume, portul se afla intr-un golf impresionant, ce
ofera privelisti minunate asupra zgarie-norilor din Hong Kong. Cea mai buna
modalitate de a vedea portul este la bordul feribotului Star.
Orasul Interzis
Localizat in centrul orasului Beijing, Orasul Interzis este cel mai mare palat din
lume si se intinde pe 72 hectare. Construit din 1406 pana in 1420, complexul
este format din 980 cladiri si 8.707 camere, care sunt inconjurate de un sant
adanc de 6 metri si un zid inalt de 10 metri. Timp de 5 secole, douazeci si patru
de imparati si-au condus tara din acest palat pana la abdicarea lui Puyi, ultimul
imparat al Chinei. Astazi, Orasul Interzis este muzeu.

14. Palatul Potala
Situat la 130 metri deasupra vaii Lhasa, palatul Potala este o cladire
monumentala, cu o inaltime de 170 metri, fiind una dintre cele mai frumoase
atractii din Tibet. Constructia palatului a inceput in 1645, in timpul domniei lui
Dalai Lama al cincilea si a fost terminata in 1648. Potrang Marpo, cunoscut si
sub numele de Palatul Rosu, a fost adaugat intre 1690 – 1694. Palatul Potala a
fost resedinta lui Dalai Lama pana in 1959, cand a avut loc Invazia Chinezeasca.
Marele Zid Chinezesc
Marele Zid Chinezesc reprezinta o serie de ziduri, a caror constructie a incepul
in secolul 7 I.HR si a durat pana in secolul XVII. Intreaga lungime a zidului este
de 6.350 km, zidul principal avand 2.400 km lungime. Lasat in paragina, Marele
Zid Chinezesc a fost luat sub protectie guvernamentala din 1952, fiind declarat
monument istoric al Chinei. Cu toate astea, numai o mica portiune din zid a fost
reabilitata si este accesibila turistilor.