2. CELE MAI BUNE
PRACTICI IN
INCUBATOARELE DE
AFACERI
-ghid-

3. Cuprins
1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zonei
transfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMM
din Dolj si Vidin, tendinte si necesitati..............................pg. 2
2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, a transferului
tehnologic.........................................................................pg. 23
2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI din
Romania.......................................................................pg. 24
2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria ......................pg. 27
2.3 Inovarea – element cheie al dezvoltarii economice
accelerate....................................................................pg. 29
2.4 Societatea informationala in Romania si Bulgaria.......pg. 29
3. Infrastructura de sprijinire a dezvoltarii IMM – forma si fond
3.1 Structurile de sprijinire a afacerilor..............................pg. 31
3.2 Infrastructura de afaceri - Infrastructura de cercetare in
regiunea SV Oltenia si regiunea NV a Bulgariei - district
Vidin............................................................................pg. 42
4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestora in
impulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM........................pg. 46
5. Infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri
5.1 Modalitati de infiintare si functionare a incubatoarelor.
Avantajele incubarii.....................................................pg. 50
5.2 Amplasarea unui incubator – unde, cum si de ce?.....pg. 55
5.3 Administrarea incubatorului – selectia administratorului,
obligatii, drepturi, competente.................................... pg. 57
5.4 Selectarea incubatilor – criterii de selectie..................pg. 60
5.5 Avantajele incubatilor..................................................pg. 64
5.6 Servicii in cadrul unui incubator..................................pg. 65
5.7 Ciclul de incubare – dezvoltarea IMM – evolutii.........pg. 70
5.8 Rolul si mijloacele cooperarii transfrontaliere la nivelul
IMM, infrastructurii de sprijinire a afacerilor, APL.......pg. 72
5.9 Rolul parteneriatului public privat (PPP) in evolutia
dezvoltarii economice a zonelor transfrontaliere........pg. 74
6. Exemple de bune practici in functionarea incubatoarelor
tehnologice si de afaceri..................................................pg. 78
7. Posibilitati de relationare si interactionare a incubatilor
la nivel transfrontalier si international – retele.................pg. 95
English Summary..................................................................pg. 104
“Cele mai bune practici privind incubatoarele de afaceri”

4. Ghidul “Cele mai bune practice privind incubatoarele
de afaceri” este adresat potentialilor intreprinzatori din domeniul
productiv, cu precadere cu tehnologii inovative, cu valoare
adaugata ridicata, furnizorilor de servicii de automatizari,
biotehnologie, IT din zona transfrontaliera Dolj-Vidin, managerilor
viitoarelor firme incubate, entitatilor administrator ale
incubatoarelor tehnologice si de afaceri, organizatiilor partenere
din proiectul Phare CBC Romania –Bulgaria ”Incubator tehnologic
si de afaceri pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin”, respectiv
primaria Municipiului Craiova, Agentia pentru Dezvoltare
Regionala si Centru de Afaceri Vidin, Asociatia Romana pentru
Industria Electronica si Software - Filiala Oltenia.
Ghidul are un caracter informativ si se bazeaza pe cele
mai bune practici identificate la nivelul incubatoarelor tehnologice
si de afaceri din Europa si la nivel international, dar si pe
experienta incubatoarelor existente in Romania si Bulgaria, avand
la baza strategia de dezvoltare a sectorului privat, a IMM, in zona
transfrontaliera Dolj - Vidin, precum si politica europeana de
incurajare a dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere,
promovarea TIC, inovarii si transferului de tehnologie la nivelul
IMM.
1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zonei
transfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMM din
Dolj si Vidin, tendinte si necesitati
Potentialul si calitatea rezultatelor unei economii la nivelul
unei regiuni, unui judet, al unei zone transfrontaliere, depind in
masura decisiva de capacitatea de a determina crearea si
functionarea unui numar cat mai mare de firme (intreprinderi),
care sa furnizeze produse si servicii de buna calitate, la costuri si
preturi reduse si in cantitati concordante cu cerintele pietei interne
si externe.

5. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) reprezinta
esalonul (sectorul) cel mai numeros si important al
intreprinderilor, indeplinind multiple functii economice,
tehnice si sociale. Argumentele in favoarea acestei premise sunt
urmatoarele:
− genereaza cea mai mare parte a P.I.B. din fiecare tara,
respectiv regiune, de regula, intre 55% - 95%;
− ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate;
− genereaza intr-o mare proportie inovatiile tehnice aplicabile in
economie;
− in ultimii ani, in quasitotalitatea statelor lumii, inclusiv in
Uniunea Europeana, IMM-urile sunt singurele care genereaza
locuri de munca;
− prezinta cel mai ridicat dinamism in conditiile economiei de
piata, situatie atestata de evolutia numarului lor, a volumului
cifrei de afaceri si a marimii fortei de munca ocupate, sensibil
superioare intreprinderilor mari;
− realizeaza produse si servicii la costuri mai reduse decat
firmele mari; factorii principali care determina aceasta
diferenta fiind cheltuielile constant conventionale mai mici,
volumul si intensitatea superioara a muncii in conditiile
permanentei prezente a intreprinzatorului in firma si, de
regula, motivarea mai intensa a personalului;
− dovedesc flexibilitate si adaptabilitate ridicate la cerintele si
schimbarile pietii, favorizate de talia mai redusa, procesul
decizional rapid specific intreprinzatorului si de implicarea sa
nemijlocita in activitatile curente;
− reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetului
statului (impozite, TVA etc.);
− ofera posibilitatea implinirii profesionale si sociale unei parti
apreciabile a populatiei, in special a segmentului sau cel mai
activ si inovator, care „trage“ economia dupa el;
− asigura componenta principala a unui fundal economic propice
economiei de piata, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate
si dinamism;

6. − reprezinta germenii viitoarelor firme mari, in special in
domeniile noi ale economiei, in ramurile sale de varf bazate
pe tehnici si tehnologii complexe si performante;
− tendintele actuale de natura tehnica, economica si sociala
favorizeaza crearea cu precadere de IMM-uri. Ne referim la
miniaturizarea echipamentelor, robotizare, informatizare,
dezvoltarea comunicatiilor si transporturilor, cresterea gradului
de pregatire a populatiei, reducerea rapida a diferentelor de
conditii de viata dintre zone si localitati, descentralizarea
administrativa, care nu numai ca fac posibile, dar si genereaza
performante economice superioare, in primul rand prin firme
mici si mijlocii.
Punctarea importantei deosebite a IMM-urilor in conditiile
economiei contemporane nu inseamna nici pe departe
subestimarea rolului firmelor mari. Economia oricarei tari, pentru a
fi performanta, necesita si o puternica componenta de
intreprinderi mari, mai ales in domeniile industrial si transporturi.
Realitatile economice demonstreaza existenta unor puternice
relatii de complementaritate dintre firmele mari, pe de o parte si
IMM-uri, pe de alta parte. O economie este cu atat mai
„sanatoasa„ si mai performanta, cu cat prezinta o structura
echilibrata nu numai sectorial, ci si dimensional, obtinandu-se
efecte de sinergie superioare.
Caracteristicile generale privind nivelul si evolutia
sectorului privat din Romania si Bulgaria cu impact asupra
zonei transfrontaliere Dolj – Vidin pot fi sintetizate astfel:
• Finalizarea adoptarii si implementarii mai multor masuri
legislative si administrative in vederea intaririi capacitatii
institutionale si organizatorice pentru ca mediul de afaceri
din Romania si Bulgaria sa devina total compatibil cu cel din
Uniunea Europeana
• Imbunatatirea cadrului legislativ din domeniul financiar si
fiscal, menit sa intareasca disciplina financiara si sa fie
totodata stimulativ pentru investitori si intreprinzatorii privati

7. • Implementarea unor masuri legislative menite sa incurajeze
IMM-urile in reinvestirea profitului in vederea consolidarii si
dezvoltarii afacerilor
• Revitalizarea creditului intern si activizarea pietei de capital
• Imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare, in special la
programele comunitare. Activarea unui pachet de programe
cu finantare nerambursabila pentru impulsionarea dezvoltarii
sectorului IMM-urilor
• O pondere inca redusa a sectorului privat in anumite zone
din sfera serviciilor (ex: cercetare-dezvoltare, invatamant,
administratie, sanatate, etc).
PIB-ul reflecta in modul cel mai sintetic rezultatele
activitatii economice, dinamica si structura sa reflectand pe de o
parte trendul economiei, iar pe de alta parte consecintele finale
ale procesului de restructurare si reconversie a economiei
nationale, cu implicatii directe la nivel regional, respectiv
transfrontalier.
Situatia comparativa la nivel national, respectiv la nivelul
UE confera imaginea de ansamblu a dinamicii economice la care
se raporteaza si zona analizata.
Astfel, Bulgaria a inregistrat o crestere a PIB in 2007 cu 6,2% fata
de 2006, preliminarile expertilor estimand aceeasi crestere pentru
2008 si de 6,4% in 2009.
Romania este pe locul sase in Uniunea Europeana la
cresterea PIB in ultimul trimestru din 2007, cu o apreciere de 6,6
procente, relateaza NewsIn, preluand un studiu Eurostat. Cea mai
mare crestere a fost inregistrata de Slovacia - 14,3%, iar cea mai
mica in Ungaria - 0,4%. PIB-ul Romaniei a crescut peste
estimarile analistilor, ca urmare a avansului puternic inregistrat de
servicii si de constructii, care au compensat declinul accentuat din
sectorul agricol.
Potrivit Institutului National de Statistica (INS), PIB-ul al
Romaniei in 2007 a fost in crestere cu 6% fata de 2006. In
trimestrul al patrulea din 2007, PIB a fost cu 6,6 % fata de acelasi

8. trimestru al lui 2006. Pentru 2008 avansul PIB este estimat la 6,5
la suta.
Romania a avut, anul trecut, un deficit bugetar de 2,5% din
PIB, pe locul sase intre cele mai mari deficite inregistrate in UE, in
conditiile in care unsprezece tari, printre care si Bulgaria, au
inregistrat excedente bugetare, arata biroul european de
statistica, Eurostat. Sporirea cererii interne dublata de o
capacitate limitata a industriei interne a generat un volum tot mai
mare al importurilor, fapt care a condus la agravarea deficitului
balantei comerciale. In 2007, cele mai mari deficite bugetare din
UE, potrivit Eurostat, s-au inregistrat in Ungaria, 5,5% din PIB,
Marea Britanie, 2,9% din PIB, Grecia, 2,8% din PIB, Franta, 2,7%
din PIB si Portugalia, 2,6% din PIB. Romania a inregistrat un
deficit bugetar de 2,5% din PIB, mai mare cu 0,3% decat cel
inregistrat in 2006 si cu 1,3% mai mare decat deficitul din 2005.
Zece state membre au inregistrat excedente bugetare in 2007, in
timp ce Germania a reusit performanta de a incheia anul trecut cu
o balanta de plati perfect echilibrata, care arata ca guvernul a
cheltuit exact cat a incasat. Finlanda, Danemarca, Suedia,
Bulgaria, Cipru, Luxemburg, Estonia, Spania, Olanda si Irlanda au
inregistrat excedente bugetare, cuprinse intre 5,3% in cazul
Finlandei si 0,3% in cel al Irlandei. Bulgaria a avut un excedent
bugetar de 3,4% din PIB. In ansamblu, 17 state membre au
inregistrat o mult mai buna balanta de plati, raportata la PIB, in
2007 fata de 2006, si in 10 dintre tarile Uniunii deficitul balantei de
plati s-a adancit. In 2007, cheltuielile bugetare in zona euro au
reprezentat 46,3% din produsul intern brut, iar veniturile bugetare,
45,6% din PIB. Cifrele pentru statele UE indica 45,8% din PIB,
pentru cheltuieli bugetare, si 44,9% din PIB, pentru venituri.
In anul 2006 cresterea PIB a fost de 7,7% comparativ cu anul
2005, remarcabila in context european.
A. Date statistice Regiunea Sud Vest Oltenia - judetul Dolj

9. Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evolutie
economica se diferentiaza si din punct de vedere al concentrarii
intreprinderilor. Astfel, regiunea Sud Vest se detaseaza ca fiind
regiune cu cea mai mica densitate a intreprinderilor, sub 8%.
Repartitia intreprinderilor pe regiuni de dezvoltare
Regiunea Numar firme Procente
1 - Nord Est 57.487 10,89
2 - Sud Est 67.979 12,88
3 - Sud 55.619 10,54
4 - Sud Vest 40.801 7,73
5 - Vest 48.569 9,20
6 - Nord Vest 75.700 14,34
7 - Centru 66.293 12,56
8 - Bucuresti- Ilfov 115.483 21,87
Total 527.931 100
Ponderea IMM-urilor in totalul firmelor este de 99,69% la
nivel national cu plaja de valori 99,35% in Bucuresti si 99,84% in
Sud Vest.
Firmele dupa numarul mediu de salariati
si cifra de afaceri (%)*
Categori Grupe dupa numarul de salariati
Ponderea
a cifrei
Total micro
de 0-9 10-49 50-249 Peste 250
ntreprinderilor
afaceri
1 477.955 39.666 8.435 1.226 527.282 99,88
2 15 62 169 324 570 0,11
3 2 2 12 52 68 0,01
4 0 0 0 11 11 0,00
Total 477.972 39.730 8.616 1.613 527.931 100,00
*Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 - sub 2 mil. euro; 2 -
intre 2 si 10 mil. euro; 3 – intre 10 si 50 mil. euro; 4 – peste 50 mil. euro (cursul
mediu de schimb in 2005 a fost de 36.202 ROL/euro).
Pe regiuni de dezvoltare se inregistreaza diferentieri
majore in ceea ce priveste ponderea firmelor: regiunea Bucuresti-

10. Ilfov devanseaza de circa 1,75 ori media nationala, respectiv de
2,8 ori regiunea Sud Vest.
Pe ramuri ale economiei, comertul cu amanuntul detine
ponderea cea mai ridicata, dar aceasta este sensibil mai redusa
comparativ cu anii 2003 si 2001, expresie a diversificarii obiectului
de activitate al firmelor din sectorul privat.
Au sporit numeric firmele cu obiect de activitate in
constructii, transporturi si servicii diverse prestate intreprinderilor.
Marile intreprinderi detin o pondere de 0,30% in totalul
intreprinderilor, iar dintre acestea 4,2% se afla in regiunea Sud
Vest, fata de 46,3% in regiunea Bucuresti –Ilfov.
Preponderente numeric raman IMM-urile (aproximativ
99,7% la nivel national) cu usoare diferentieri regionale: 99,84%
in Sud Vest si 99,35% in Bucuresti.
Din totalul firmelor active 99,88% realizeaza o cifra de
afaceri de pana la 2 mil. euro, dintre acestea 90,6% sunt
microintreprinderi si 99,8% sunt IMM-uri.
S-a accentuat procesul polarizarii intreprenoriale in
regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Nord-Vest si Centru, in detrimentrul
regiunilor si asa mai putin dezvoltate precum: Nord-Est, Sud si
Sud-Vest
Distributia totalului IMM-urilor pe regiuni in 2001 si 2005
2001 2005 Dinamica
Regiunea Numar Numar numerica
Pondere Pondere
firme firme %
1 - Nord
Est 47.275 11,68 57.352 10,90 121,3
2 - Sud
Est 53.723 13,28 67.861 12,89 128,9
3 - Sud 46.468 11,49 55.502 10,54 119,4
4 - Sud
Vest 36.728 9,10 40.733 7,74 110,9
5 - Vest 35.204 8,7 48.455 9,20 137,6
6 - Nord
Vest 55.299 13,66 75.557 14,35 136,6
7 - Centru 48.921 12,09 66.122 12,56 135,2
8 - 80.908 20,0 114.736 21,82 141,8

11. Bucuresti
Total 404.526 100 526.318 100 129,4
Mai putin de 10% din numarul total de IMM-uri se
inregistreaza in Sud Vest (7,74%) si Vest (9,2%)
Din punct de vedere al dinamicii densitatii regionale
(cresterea numarului de firme la 1000 locuitori) locul intai
este detinut de regiunea Bucuresti-Ilfov, cu o crestere de
peste 46,7% in 2005 comparativ cu 2001, iar cea mai slaba
Sud Vest cu +15,4%.
Sporeste numarul salariatilor ocupati in IMM-uri (+751.836
persoane, respectiv +43,6%) fata de anul 2001, indeosebi la
categoria micro-intreprinderilor (+76,3%)
Creste numarul mediu de salariati pe o firma la toate
categoriile de IMM-uri; cresterea cea mai semnificativa se
inregistreaza la nivelul microfirmelor: de la 1,24 la 1,69
(+36,3%)
Are loc o concentrare a IMM-urilor catre forma de organizare
juridica a societatilor cu raspundere limitata - SRL
(aproximativ 96%)
Continua preponderenta IMM-urilor ce au obiect de activitate
comertul (30% din firme), dar semnificativ mai redusa
comparativ cu anul 2001 (44%)
Se diversifica semnificativ obiectul activitatii IMM-urilor, catre
servicii prestate intreprinderilor, constructii, industrie, etc.
semn al maturizarii acestei categorii de agenti economici
Distributia IMM-urilor dupa marime si regiuni de dezvoltare
Regiunea Micro (0-9) Mici (10-49) Mijlocii (50-249) TOTAL IMM
Numar (%) Numar (%) Numar (%) Numar (%)
Nord Est 52.151 10,91 4.308 10,84 893 10,36 57.352 10,9
Sud Est 62.216 13,02 4.547 11,44 1.098 12,74 67.861 12,89
Sud 50.285 10,52 4.230 10,65 987 11,46 55.502 10,55
Sud 37.559 7,86 2.708 6,82 466 5,41 40.733 7,74
Vest
Vest 43.295 9,06 4.267 10,74 893 10,36 48.455 9,21
Nord 68.532 14,34 5.958 15,00 1.067 12,38 75.557 14,36
Vest

12. Centru 59.874 12,53 5.111 12,86 1.137 13,20 66.122 12,56
Bucuresti 104.060 21,77 8.601 21,65 2.075 24,08 114.736 21,8
-Ilfov
TOTAL 477.972 100,00 39.730 100,00 8.616 100,00 526.318 100
• Se constata faptul ca regiunea Sud Vest se detaseaza la
toate cele trei categorii de IMM-uri cu ponderi de sub 10%
din totalul national, urmata de regiunea Vest cu o pondere
de 9% la microintreprinderi.
• IMM-urile din regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza si prin
forta economica, media cifrei de afaceri pe o intreprindere
devansand cu +100% media nationala si cu +200% media
pe o intreprindere din regiunea Sud Vest;
• Microintreprinderile reprezinta segmentul cel mai numeros al
IMM-urilor (90,8%);
• Polarizarea regionala in cadrul IMM-urilor se manifesta si in
ponderile diferitelor regiuni in cadrul cifrei de afaceri a
sectorului: regiunea Bucuresti-Ilfov produce peste 40% din
cifra de afaceri a sectorului, iar regiunea Sud Vest sub 5%;
• In cadrul intreprinderilor mijlocii, cele avand ca obiect
comertul cu ridicata si servicii de intermediere isi pastreaza
primul loc, comparativ cu anul anterior, cu 27% pondere in
cifra de afaceri sectoriala;
• Ponderea cea mai redusa in cifra de afaceri este detinuta de
regiunea Sud Vest cu: 5,8% la microintreprinderi, 5,3% la
intreprinderile mici si 3,7% la intreprinderile mijlocii, ponderi
in scadere comparativ cu anii anteriori.
Rezultatele economice nete pe tipuri de IMM, regiuni de
dezvoltare si ramuri de activitate
A sporit considerabil ponderea IMM-urilor profitabile (de la
42,5% in 2001 la 53,5% in anul 2005;
Cea mai consistenta contributie la imbunatatirea rezultatelor
nete a fost adusa de grupul microintreprinderilor unde
cresterea ponderii firmelor profitabile a fost semnificativa (circa
11%, de la 39,8% in 2001 la 50,9% in 2005);

13. In cadrul firmelor mici si mijlocii, ponderea intreprinderilor
profitabile este semnificativ mai ridicata: 79% la intreprinderile
mici, respectiv 82% la cele mijlocii;
S-a redus ponderea intreprinderilor cu pierderi (de la 39,6% in
2001 la 34,7% in 2005, iar a IMM-urilor cu rezultat nul de la
17,4% in 2001 la 11,7% in 2005;
In „masa” profitului national obtinut de microfirme, contributiile
regionale sunt semnificativ diferite: Bucuresti-Ilfov, Nord Vest
si Centru, cu detasarea regiunii Bucuresti (pondere in profit
48%) si Sud Vest (3,4%);
S-au diferentiat ramurile economice din punct de vedere al
volumului profitului: intermedieri financiare (18%), comertul cu
ridicata (circa 16% din masa profitului national), serviciile
prestate intreprinderilor (circa 15% din total), in reducere
comparativ cu anii anteriori, expresie a diversificarii activitatii
microfirmelor;
IMM-urile cu pierderi reprezinta aproximativ 34,7% din totalul
unitatilor active, in scadere cu 5% comparativ cu anul 2001;
Cea mai redusa pondere a intreprinderilor cu pierderi se
inregistreaza la categoria intreprinderilor mijlocii (18%);
Comparativ cu anii anteriori in clasamentul celor mai
profitabile activitati apar: cercetarea-dezvoltarea, captarea si
distribuirea apei etc.;
Activitati putin profitabile inregistreaza intreprinderile din
domeniile: transporturi aeriene, extractia si prepararea
carbunelui, extractia si prepararea minereurilor metalifere,
activitati casnice;
Comparativ cu anul 2001 ponderea IMM-urilor cu pierderi s-a
redus semnificativ, fapt ce poate indica o consolidare a
mediului de afaceri si a cresterii vigorii economice a firmelor;
Peste 36% din volumul pierderilor inregistrate de
intreprinderile IMM au fost in Bucuresti-Ilfov si doar 4,9% in
Sud Vest, indicand o puternica diferentiere intre regiuni si din
punctul de vedere al pierderilor;

14. Performantele economico-financiare ale IMM la nivelul
Regiunii Sud Vest care cuprinde judetele Dolj (16), Gorj (18),
Mehedinti (25), Olt (28), Valcea (38).
In aceasta regiune activeaza 40.733 IMM-uri, reprezentand
aproximativ 7,7% din totalul national. Din acest numar,
aproximativ 92,0% sunt microintreprinderi, iar 99% realizeaza o
cifra de afaceri de pana la 2 mil. euro anual si nici una nu se
plaseaza in clasa de peste 50 mil. euro. Din totalul IMM-urilor,
43,4% realizeaza o cifra de afaceri de sub 20 mii RON anual. In
aceasta regiune sectorul IMM-urilor este in curs de consolidare.
Volumul activelor imobilizate este de circa 5,0% din totalul
national; de asemenea, IMM-urile din regiunea Sud-Vest nu detin
decat 3% din totalul datoriilor. Regiunea detine cel mai mic numar
de salariati regional - 155.203 ceea ce reprezinta 6,3% din totalul
sectorului IMM-urilor. Comparativ, regiunea Bucuresti are de 3,64
ori mai multi salariati. Regiunea Sud-Vest contribuie cu 3,9% in
rezultatul net si 5,0% in cifra de afaceri a sectorului IMM-urilor. Si
in cadrul regiunii se inregistreaza inegalitati intre judete. Astfel,
structura judeteana a celor 40.733 intreprinderi se prezinta astfel:

15. Distributia pe judete a numarului de IMM-uri
din regiunea Sud Vest
Principala constatare se refera la ponderea ridicata
detinuta de judetul Dolj in totalul intreprinderilor (38,1%). La polul
opus ca pondere se afla Mehedinti cu 9,6% fata de 14% in anul
2001, fapt ce indica o accentuare a polarizarii inter-judetene.
Rezultatele economice sub forma cifrei de afaceri si profitului net
obtinut din exploatare se prezinta in tabelul urmator impreuna cu
structura pe judete a celor doi indicatori.
Rezultatele economice ale IMM-urilor din regiunea Sud Vest
Cifra de Rezultatul net al Ponderea judetului
Judetul afaceri exercitiului %
(mil RON) (mil RON) in CA in RNE
Dolj 16 5.640 391 38,2 45,8
Gorj 18 2.560 121 17,3 14,2
Mehedinti 25 1.410 60 9,6 7,0
Olt 28 1.930 114 13,1 13,4
Valcea 38 3.220 167 21,8 19,6
Total 14.760 853 100,0 100,0
Structura rezultatelor economice pune in evidenta nu doar
ponderea ridicata a judetului Dolj in CA regionala, ci si greutatea
specifica ridicata (aproape 46% din nivelul intregii regiuni) a
rezultatului net al exploatarii, dar numai 38% din valoarea cifrei de
afaceri, fapt ce distinge judetul din punctul de vedere al eficientei.
Se constata eficienta mai ridicata a IMM-urilor din Dolj.
Structura comparativa a rezultatelor economice
(ponderile in CA si in RNE)

16. structura CA structura RNE
45.8
38.2
17.3 14.2 21.8 19.6
9.6 13.1 13.4
7
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Ratele activitatii economico-financiare in regiunea 4 Sud Vest
Rata
Rata Rata Rata Rata
acoperirii
profitabilitatii profitabilitatii profitabilitatii autonomiei
Judetul dotarilor
comerciale financiare RPF capitalului globale
(GAD)
(%) (%) propriu (%) (RAG) (%)
(%)
Dolj 16 6,94 50,66 729,61 50,96 23,12
Gorj 18 4,75 48,98 1030,82 40,89 18,48
Mehedinti 25 4,26 40,16 942,97 52,37 21,48
Olt 28 5,89 44,87 761,98 54,36 22,17
Valcea 38 5,19 32,76 630,98 62,26 28,34
Total 5,78 44,11 763,19 52,31 23,30
Principalele aspecte relevate pot fi sintetizate astfel:
• RPC – rata profitabilitatii comerciale (5,78%) este sub
valoarea nationala a sectorului IMM-urilor (7,27%), fiind mai
ridicata in judetul Dolj (6,94%) si in crestere fata de anul
anterior;
• RPF – rata profitabilitatii financiare (RPF), indicator ce
sintetizeaza modul de valorificare a capitalului propriu, este in
regiunea Sud Vest la nivelul a 44,11% (47,77% la nivel
national), cu valoarea maxima in Dolj, de circa 1,55 ori mai
ridicata comparativ cu nivelul din Valcea;
• Autonomia globala masurata prin RAG in regiunea Sud Vest
este apropiata de nivelul national (54,1%), fiind mai ridicata in
Valcea (cu aproape 22% peste nivelul din Gorj);
• Gradul acoperirii datoriilor plaseaza regiunea Sud Vest peste
nivelul mediu inregistrat de sectorul IMM-urilor, situatia cea
mai nefavorabila fiind inregistrata in Gorj – doar 64% din
nivelul inregistrat in Valcea.
• Productivitatea muncii ca indicator al randamentului folosirii
fortei de munca s-a situat la nivel regional sub valoarea medie

17. a sectorului (77,9%), pe judete Gorjul se detaseaza printr-un
nivel superior – valorile pe judete in figura urmatoare. Media
regionala este de circa 50% comparativ cu valoarea din
regiunea Bucuresti.
B. Date statistice Regiunea Nord Vest –
C. regiunea Vidin Bulgaria
Datele statistice indica faptul ca Bulgaria inregistreaza
valori relativ reduse ale disparitatilor regionale, comparativ cu alte
tari membre ale UE, de exemplu Cehia, Slovacia, Belgia si
Franta.
Regiunea de NV a Bulgariei a ramas insa mult in urma
celorlalte regiuni in ceea ce priveste activitatea economica si
dezvoltarea infrastructurii, pe primul loc situandu-se regiunea de
SV, fapt datorat in mare parte capitalei Sofia, care concentreaza
activitate economica, universitati, scoli, administratia publica
centrala. Exista inca un mare dezechilibru al dezvoltarii
economice teritoriale, atat in ceea ce priveste IMM cat si
intreprinderile mari, concentrarea majora fiind in capitala Sofia
pentru regiunea de SV si in Plovdiv in regiunea Sud centru.
Indicatori si factori determinanti ai competitivitatii IMM

18. O parte din IMM sunt deja competitive pe piata
europeana. Cu toate acestea, capacitatea IMM de a face fata
competitivitatii la nivel european este inca limitata. Cea mai mare
parte se bazeaza inca pe competitivitatea datorata nivelului
scazut de remunerare a fortei de munca, ceea ce nu poate sa
dureze insa pe termen mediu si lung. IMM din Bulgaria insa se
caracterizeaza prin flexibilitate si adaptabilitate ridicata, datorate
in special spiritului antreprenorial al populatiei bulgare.
Profitul brut din exploatare (PBE) a microintreprinderilor si
intreprinderilor mici bulgare se situeaza peste cel al unor tari ca
Estonia, Lituania, Ungaria si Slovenia. Acest aparent avantaj se
datoreaza costului redus al fortei de munca si nu a productiei cu
valoare adaugata mare, ca in cazul tarilor ca Danemarca sau
Austria, unde valoarea PBE este de 1,5 – 2,5 ori mai mare decat
in cazul Bulgariei. Diferenta este si mai mare in cazul
intreprinderilor mijlocii, unde diferenta este de 1,75 – 4 ori mai
mare. Costurile fortei de munca per angajat sunt intre 2 si 20 ori
mai mici comparativ cu celelalte tari membre ale UE (exclusiv
Romania), in conditiile in care numarul angajatilor in IMM este
relativ echivalent cu celelalte tari membre ale UE.
Capacitatea IMM de a face fata standardelor europene
Circa 10% din IMM care opereaza pe teritoriul Bulgariei din
societati intrunesc cerintele legate de standardele europene,
marcaj CE si 23% indeplinesc standardele legate de siguranta
muncii. Foarte putine societati au certificare ISO si doar 2,3% au
HACCP care sa garanteze siguranta si calitatea alimentara.
Cele mai multe IMM mentioneaza ca principale obstacole lipsa
resurselor financiare, lipsa de informatii si in mai mica masura
lipsa personalului calificat. 23% din IMM considera ca nu au
intampinat obstacole in dezvoltarea societatii.
Dintre principalele actiuni intreprinse de IMM in vederea
adaptarii la noile conditii in calitatea Bulgariei de tara membra a
UE mentionam: imbunatatirea controlului calitatii produselor (
27% din IMM), instruirea personalului (22%), inlocuirea

19. echipamentelor (17%), introducerea de strategii noi cu partenerii
de afaceri (11%); mai putin de 10% din IMM au dat importanta
problematicii legate de cerintele tehnice legate de mediu,
instruirea managerilor, protectia proprietatii intelectuale si
industriale. Una din 5 firme considera ca reglementarile UE nu ii
afecteaza; una din 3 firme nu este familiarizata cu reglementarile
europene; una din 2 firme nu stiu care sunt modalitatile de
aplicare a noilor reglementari, in timp ce 20% din IMM cunosc
deja aceste reglementari.
Activitatea de export a IMM
Participarea IMM bulgare in competitia de pe piata
internationala este limitata. 2/3 din IMM bulgare opereaza pe
piata interna in domeniul comertului, serviciilor si constructiilor.
Numai 17,5% din IMM au exportat o parte din produse si servicii,
iar sub 7% au fost in principal dedicate exportului. Exista si intre
IMM exportatoare diferentieri. Astfel, numai 40% din exportatori
inregistreaza exporturi mai mari de 75% din totalul productiei
realizate, putine din IMM inregistrate in ultimii 5 ani patrunzand cu
produsele la export.
Inovarea are o pondere redusa in cadrul IMM bulgare.
Doar 18,5% din manageri cred ca avantajele competitivitatii
intreprinderii se datoreaza inovarii tehnologice. Pentru 60% din
micile afaceri competitivitatea este strict legata de pret. Un
indicator al penetrarii pe pietele externe il reprezinta participarea
la targuri si expozitii internationale. 85% din IMM nu au participat
la asemenea evenimente in ultimii trei ani, numai una din 7
societati avand experienta in promovarea produselor pe pietele
externe. Intreprinderile mari, reprezentand 0,3% din total
intreprinderi in Bulgaria realizeaza mai mult de jumatate din
exportul Bulgariei, contribuind cu mai mult de 40% din total TVA,
detinand peste 40% din activele tangibile. Cu toate acestea IMM
au o contributie semnificativa la cresterea gradului de ocupare a
fortei de munca si a cifrei de afaceri, ponderea acestora fiind in
continua crestere.

20. Profilul sectorial al regiunilor
Sectorul industrial reprezinta cca 30% din PIB si
inregistreaza o dinamica accelerata in ultimii ani (cca 7%). Cea
mai mare contributie a sectorului industrial la PIB se inregistreaza
in regiunea de SE (35,6%). Avand in vedere aceste ponderi
trebuie sustinute eforturile de promovare a dezvoltarii industriei
inovative in vederea cresterii ponderii industriei in PIB, cu
precadere in regiunea de NV.
Agricultura genereaza 10,8% din PIB la nivel national,
regiunile nordice avand ponderile cele mai mari, regiunea NV –
18,7%, Regiunea N centrala – 16,4%, regiune S centrala –
16,2%. Sectorul se caracterizeaza prin: forta de munca
excedentara, chiar daca o mare parte din forta de munca a migrat
catre tari membre ale UE, grad ridicat de fragmentare a
suprafetelor, productivitate scazuta si capacitate redusa de
comercializare a produselor. In toate regiunile de dezvoltare
agricultura se confrunta cu o serie de restrictii, dispersarea
proprietatii, facilitati, nivel scazut al investitiilor si de utilizare a
tehnologiilor inovative, deficiente in integrarea in lantul industriei
alimentare.
Serviciile au cea mai mare pondere in structura economiei
bulgare, inregistrand un ritm ascendent. Comunicatiile si
intermedierile financiare au inregistrat cea mai mare dezvoltare in
ultimii 7 ani. In cadrul serviciilor ponderea cea mai mare o are
turismul, inregistrand o crestere continua a ponderii acestuia la
TVA si reducand deficitul balantei de plati a Bulgariei. Turismul
international a inregistrat cresteri anuale semnificative in ultimii
ani, cuprinse intre 9 si 21%. Cresterea anuala a numarului de
turisti straini este de 9 -18%. Datorita diversitatii naturale si
istorice Bulgaria are un mare potential de dezvoltare a turismului,
astfel incat la nivelul anului 2007 s-a inregistrat un ritm de
crestere de 7%.
Dezvoltarea antreprenoriatului reprezinta unul din
obiectivele Strategiei de la Lisabona. Se inregistreaza un decalaj

21. intre Bulgaria si celelalte tari membre ale UE similar cu cel dintre
Europa si SUA in ceea ce priveste dezvoltarea antreprenoriatul,
ceea ce determina necesitatea adoptarii unor masuri de sprijinire
a dezvoltarii infrastructurii antreprenoriale si a antreprenoriatului.
Cel mai scazut nivel de dezvoltare a antreprenoriatului se
inregistreaza in regiunea NV iar cel mai ridicat in regiunea SE.
Distributia IMM arata o concentrare in jurul marilor orase si in
regiuni cu industrie dezvoltata si diversificata. Dezvoltarea
seviciilor orientate catre dezvoltarea afacerilor e de importanta
decisiva pentru competitivitatea si revitalizarea regiunilor
economice. Restructurarea economica a contribuit in mare
masura la dezvoltarea intensiva a institutiilor suport care sa ofere
asistenta si consultanta in afaceri, financiara, asigurari, imobiliare,
etc, numarul angajatilor in aceste sectoare fiind in continua
crestere.
In toate regiunile se inregistreaza o mare ramanere in
urma in ceea ce priveste potentialul tehnologic si de inovare,
utilizarea TIC.
In Regiunea Vidin statisticile referitoare la PIB, arata
cresteri semnificative in ultimii ani, iar in ceea ce priveste
densitatea IMM/1000 persoane ocupate desi nivelul este inca
scazut, 41 IMM/1000 persoane ocupate, se inregistreaza o
crestere a numarului de IMM active. In ceea ce priveste tipurile de
proprietate, cifrele arata preponderenta proprietatii private, 97,5%,
proprietatea publica fiind de 0,79% iar cea la nivel de
municipalitate1,61%.
Obiectivele strategiei de dezvoltare regionala socio-
economice 2007-2013
A) Regiunea SV Oltenia
Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica
pentru 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre
regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii
nivelului de trai al cetatenilor.
Obiective specifice:

22. - Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea
numarului de lucratori din agricultura si alte cateva sectoare
industriale
- Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a
regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor
urbane si a potentialului turistic
- Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea
intreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii si calificarea resurselor
umane
PRIORITATI
1. Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul
privat
Masuri:
1.1. Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat
1.2. Sprijin pentru investitii necorporale si dezvoltarea asistentei
pentru retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale.
1.3.Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/
dezvoltare/inovare (inclusiv si in cadrul administratiei publice
locale) si reducerea decalajului informational in regiune
2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale
Masuri:
2.1. Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea
transfrontaliera
2.2. Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri
tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura si
mestesugaresti
2.3. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie
2.4. Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri
culturale si istorice, sport si activitati recreative, site-uri industriale
deteriorate si abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic,
parcuri)
2.5. Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare
tehnologica pentru sectorul privat si pentru institutii

23. 2.6. Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea
resurselor regenerabile de energie
3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si
a mostenirii cultural-istorice
Masuri:
3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism
3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea
marketingului regional
4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile
si imbunatatirea serviciilor sociale
4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si
universitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei
de la scoala la piata muncii
4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua
(FPC), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg
parcursul vietii
4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la
nevoile pietei muncii
4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special
pentru someri si grupuri dezavantajate
4.5 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in
sprijinul cetatenilor
4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice
locale si a structurilor implicate in gestionarea asistentei
comunitare
5. Dezvoltarea zonelor rurale si Montane
Masuri:
5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale
5.2 Cresterea competitivitatii fermelor agricole si a intreprinderilor
in mediul rural
5.3. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural
5.4. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor forestiere si a
zonelor montane
5.5. Promovarea initiativelor locale de tip „LEADER”
5.6. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii
6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului

24. Masuri:
6.1 Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de utilitati
(alimentare cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si
termoficare)
6.2. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate
6.3. Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a
deseurilor
6.4. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul
habitatelor florei si faunei) si a ariilor protejate
6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si
interventie rapida
6.6. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de
centralele de energie electrica si termica invechite
6.7. Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate
6.8 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor
naturale de mediu
B) Regiunea (district) Vidin
Obiective strategice
Obiectivul principal de dezvoltare a regiunii Vidin pana in 2015
este imbunatatirea dinamicii de dezvoltare economica si sociala in
paralel cu reducerea diferentelor inter-regionale si asigurarea
oportunitatilor egale pentru dezvoltare economica si accesului la
resurse economice, a unui nivel de viata ridicat si al conditiilor de
viata adecvate in toate localitatile, luand in considerare protectia
mediului. Obiectivul principal corespunde obiectivului principal al
politicii de dezvoltare economica si sociala al UE menite sa
reduca diferentele de dezvoltare la nivel regional si transfrontalier,
intre sat si oras. Obiectivul principal poate fi atins prin realizarea
urmatoarelor obiective strategice:
1. Accelerarea dezvoltarii economice in regiunea Vidin si
atingerea dezvoltarii economice la cote maxime prin
imbunatatirea infrastructurii, investitii in resurse umane,
introducerea de noi tehnologii si atragerea de investitii.
2. Ridicarea standardului de viata a populatiei in regiunea Vidin
prin stimularea dezvoltarii sociale si economice in regiune.

25. 3. Dezvoltarea cooperarii teritoriale si transfrontaliere pentru
realizarea unei dezvoltari echilibrate
In baza analizei necesitatilor si constrangerilor, a punctelor slabe
si punctelor tari, a oportunitatilor si constrangerilor din regiunea
Vidin, au fost definite urmatoarele obiective strategice, prioritati si
masuri pentru dezvoltarea viitoare a regiunii:
Obiectiv 1: Transformarea regiunii Vidin intr-un centru de
transport si comunicare la nivel national si international;
Prioritate 1.1 Dezvoltarea infrastructurii de drumuri, energie si
comunicatii;
Prioritate 1.2 Imbunatatirea alimentarii cu apa si a sistemelor de
irigatii;
Prioritate 1.3 Crearea conditiilor de dezvoltare a cooperarii
transfrontaliere Bulgaria – Romania, Bulgaria – Serbia si
Muntenegru;
Obiectiv 2: Investitii in resurse umane si crearea unui mediului
institutional adaptat conditiilor actuale
Prioritatea 2.1 Realizarea unui sistem de calificare si pre-calificare
a resurselor umane;
Prioritatea 2.2 Optimizarea si imbunatatirea sistemului
educational in regiunea Vidin
Prioritatea 2.3 Dezvoltarea democratiei locale prin stimularea
parteneriatului dintre institutii, mediul de afaceri, autoritati locale,
organizatii neguvernamentale si societatea civila;
Obiectiv 3: Asigurarea cresterii economice pe baza cresterii
competitivitatii IMM, agriculturii, industriei producatoare, turismului
determinand cresterea consumurilor, a productiei pentru export si
a investitiilor atrase;
Prioritatea 3.1 Atragerea investitiilor in regiunea Vidin;
Prioritatea 3.2 Imbunatatirea conditiilor si stimularea dezvoltarii
mediului de afaceri;
Prioritatea 3.3 Stimularea dezvoltarii agriculturii;
Prioritatea 3.4 Imbunatatirea conditiilor in vederea dezvoltarii
turismului in regiunea Vidin

26. Obiectiv 4: Conservarea mediului si imbunatatirea conditiilor de
mediu in concordanta cu standardele europene. Sustinerea
masurilor de la nivel international pentru solutionarea problemelor
ecologice la nivel regional si global;
Prioritatea 4.1 Gestionarea corecta a deseurilor menajere si
industriale;
Prioritatea 4.2 Reducerea poluarii solului si reintroducerea in
circuitul agricol a solurilor poluate;
Prioritatea 4.3 Protejarea varietatii biologice si a peisajului;
Prioritatea 4.4 Reducerea riscurilor de imbolnavire ca urmare a
poluarii aerului;
Obiectiv 5: Realizarea si dezvoltarea infrastructurii sociale
Prioritatea 5.1 Stabilizarea si cresterea gradului de ocupare a
fortei de munca, reducerea saraciei si a riscurilor sociale;
Prioritatea 5.2 Imbunatatirea serviciilor de sanatate publica si a
accesului la acestea;
Prioritatea 5.3 Pastrarea mostenirii cultural-istorice;
Prioritatea 5.4 Crearea conditiilor pentru dezvoltarea activitatilor
sportive si de relaxare la nivelul regiunii Vidin
2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, a
transferului tehnologic
Prin strategiile CDI pentru perioada 2007-2013 atat Romania cat
si Bulgaria isi propun sa atinga media europeana pentru
indicatorii de baza ce descriu structura si performanta sistemului
de cercetare, dezvoltare si inovare, creand premisele focalizarii in
viitor pe domenii de nisa, acolo unde Romania si/sau Bulgaria
vor avea masa critica si performantele unui lider. In acelasi timp
strategiile isi propun sa sustina dezvoltarea socio-economica a
Romaniei si Bulgariei cu sansa reala de a crea o economie
bazata pe cunoastere, competitiva la nivel global.
2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI din
Romania

27. Sistemul CDI din Romania are rolul de a dezvolta stiinta si
tehnologia cu scopul de a creste competitivitatea economiei
romanesti, de a imbunatati calitatea sociala si de a spori
cunoasterea cu potential de valorificare si largire a orizontului de
actiune. Pentru indeplinirea acestui rol, sistemul CDI are trei
obiective strategice:
1. Crearea de cunoastere, respectiv obtinerea unor
rezultate stiintifice si tehnologice de varf, competitive pe plan
mondial, avand ca scop cresterea contributiei sistemului
romanesc de CDI la dezvoltarea stocului mondial de cunoastere,
cresterea vizibilitatii internationale si transferul rezultatelor in
economie si societate. Atingerea acestui obiectiv presupune
integrarea in retele internationale si promovarea excelentei in
cercetare. Se vor sustine scoli de excelenta cu recunoastere
internationala, avand masa critica si facilitatile necesare cercetarii
de performanta, experienta in formarea tinerilor cercetatori prin
doctorat cat si conditii pentru tinerii cercetatori postdoctoranzi. Se
vor crea poli de excelenta prin finantarea unor proiecte propuse
de personalitati cu potential deosebit, apreciat international, cu
precadere tineri. Un accent deosebit se va pune pe formarea
tinerilor cercetatori in scoli doctorale sau postgraduale de
excelenta, care sa le asigure o pregatire corespunzatoare si
dezvoltarea capacitatii de a realiza cercetari avansate. Pentru
aceasta va trebui ca scolile sa fie atractive pentru cercetatori
performanti, cu experienta in supervizarea tinerilor doctoranzi,
indiferent de nationalitate.
2. Cresterea competitivitatii economiei romanesti prin
inovare cu impact la nivelul agentilor economici si transferul
cunostintelor in practica economica. Acest obiectiv vizeaza
obtinerea unor rezultate tehnologice de varf, cercetari de tipul
rezolvare de probleme complexe (problem solving), de interes
local, regional, national sau formulate de agenti economici,
precum si dezvoltarea de tehnologii, produse si servicii inovative
cu aplicabilitate directa. Vor fi stimulate parteneriate intre
universitati, institute de cercetare si agenti economici. Se va
sustine crearea prin competitie de Centre de Competenta si

28. Platforme Tehnologice, cu finantari si/sau cofinantari pe durate
medii de timp, de 5-7 ani. Schemele de finantare vor avea in
vedere aspectele legate de ajutorul de stat pentru CDI.
3. Cresterea calitatii sociale prin dezvoltarea de solutii,
inclusiv tehnologice, care sa genereze beneficii directe la nivelul
societatii. Din aceasta categorie fac parte solutiile la probleme
locale, regionale si nationale legate de coeziunea si dinamica
sociala, cresterea eficientei politicilor, precum si probleme legate
de sanatate, mediu, infrastructura, amenajarea teritoriului si
valorificarea resurselor nationale.
In realizarea celor trei obiective strategice se vor avea in
vedere urmatoarele obiective specifice:
a) Cresterea performantei
• Obtinerea unor rezultate stiintifice de excelenta, reflectate in
cresterea numarului de articole in publicatii din fluxul principal
de cunoastere; plasarea intre primele 35 de tari in ceea ce
priveste publicatiile indexate ISI (in perioada 1995-2005
situandu-ne pe locul 48);
• Cresterea de 10 ori a numarului de brevete EPO la un milion
de locuitori pana in 2013 (avand ca referinta 1,72 in 2003, fata
de 137 media UE25);
• Triplarea numarului de brevete inegistrate de OSIM in 2013
fata de 2006 si cresterea ponderii brevetelor high-tech;
• Dublarea ponderii firmelor inovative (care a reprezentat 19%
in perioada 2002-2004, potrivit Community Innovation Survey).
b) Dezvoltarea resurselor sistemului
• Triplarea numarului de cercetatori pana in anul 2013,
concomitent cu descresterea mediei de varsta a cercetatorilor
sub 40 de ani;
• Asigurarea unui numar mediu anual de 2000 de burse
doctorale;
• Cresterea ponderii doctorilor si doctoranzilor pana la peste
50% din totalitatea cercetatorilor;
• Cresterea atractivitatii carierei in cercetare prin asigurarea
accesului si posibilitatea dezvoltarii carierei pentru cei
performanti;

29. • Atragerea de cercetatori cu experienta, tineri cercetatori
postdoctoranzi si doctoranzi indiferent de nationalitate,
Romania devenind o destinatie de interes pentru excelenta
stiintifica;
• Cresterea accesului la infrastructuri de cercetare performante
prin participarea la mari infrastructuri internationale de
cercetare, precum si prin dezvoltarea facilitatilor de cercetare
de interes national si stimularea crearii de laboratoare
performante cu utilizatori multipli.
c) Antrenarea sectorului privat
• Cresterea cheltuielilor private cu cercetarea-dezvoltarea la
1,5% din PIB, pana in 2013;
• Stimularea participarii mediului privat la CDI, inclusiv pentru
cresterea capacitatii de inovare, dezvoltare tehnologica si
asimilare in productie a rezultatelor cercetarii;
• Dezvoltarea parteneriatelor public-privat in stiinta si tehnologie
prin crearea unor centre de competenta, platforme
tehnologice, parcuri stiintifice, cat si a unor interfete
specializate intre cererea si oferta de CDI;
• Simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de
finantare CDI orientate catre cofinantare si sustinerea
colaborarii acestora cu cercetarea din universitati si institutele
publice de cercetare-dezvoltare.
d) Cresterea capacitatii institutionale
• Reducerea fragmentarii sistemului de CDI prin stimularea
colaborarii si a participarii la retele nationale si internationale,
care sa asigure masa critica si obtinerea de rezultate
valoroase international;
• Transformarea universitatilor si a institutelor publice de
cercetare-dezvoltare romanesti in actori pe piata internationala
a cunoasterii si cresterea capacitatii acestora de colaborare cu
firmele;
• Profesionalizarea managementului cercetarii;
• Evaluarea internationala a performantei cercetarii pentru toti
actorii publici, universitati si institute de cercetare publice;

30. • Consolidarea rolului stiintei in societate prin comunicarea
stiintei, promovarea eticii si egalitatii de sanse in cercetare,
dezvoltarea de interfete dedicate dialogului stiinta-societate.
e) Extinderea cooperarii internationale
• Extinderea cooperarii internationale in programe si proiecte;
• O mai buna reprezentare a Romaniei la nivel institutional si
prin expertii sai in institutii si organisme reprezentative CDI la
nivel european si international;
• Participarea diasporei stiintifice Romanesti in proiecte de
cercetare pentru a promova sectorul de CD din Romania,
precum si la evaluarea proiectelor, programelor si politicilor.
2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria
Experienta europeana a aratat ca firmele inovative au
nevoie de o infrastructura speciala, atat in fiecare etapa a
dezvoltarii lor, cat si in fiecare stagiu al ciclului de productie.
Aceste structuri sunt reprezentate de centre de transfer
tehnologic, centre de inovare, incubatoare tehnologice si de
afaceri, centre tehnologice si parcuri tehnologice.
Dintre structurile de acest tip existente in Bulgaria amintim
cateva:
Centrul IRC Bulgaria, creat cu suport din partea UE si al fundatiei
“GIS Transfer Centre”, in colaborare cu fundatia “Steinbeis”,
asigura informarea, indrumarea si diverse alte resurse
educationale destinate IMM referitoare la inovare.
Fundatia “GIS Transfer Centre” lucreaza pe proiecte cu Academia
de Stiinte Bulgare (ASB) si IMM. Astfel au fost create 18 centre
tehnologice (6 cu ASB, 12 fara ASB). IRC asigura accelerarea
transferului tehnologic si de know-how catre intreprinderile
bulgare precum si informarea privind programele europene de
cercetare-dezvoltare.
Exista de asemenea 2 incubatoare high-tech in Gabrovo si
Varna, create in cooperare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si
Lucrarilor Publice, operationale din 2005. Pe durata a 2 ani de
functionare, incubatorul din Gabrovo a gazduit 12 societati high-

31. tech si a asigurat servicii la peste 10 societati din afara
incubatorului, in timp ce incubatorul din Varna a gazduit 7
societati si a asigurat servicii unui numar de 25 societati din afara
incubatorului, inregistrandu-se un interes sporit al comunitatilor
locale de afaceri pentru utilizarea oportunitatilor si facilitatilor
oferite de incubatoare cu efect asupra cresterii numarului de IMM
incubate si care apeleaza la paleta de servicii oferite de
incubatoare.
Aceste structuri de sprijinire insa sunt insuficiente. Raportul
anual 2006 referitor la politica nationala a Bulgariei privind
inovarea releva urmatoarele: organizatiile publice de inovare si
transfer tehnologic sunt insuficiente, iar cele existente in prezent
nu satisfac cerintele industriei, lipsesc oficiile de transfer
tehnologic care ar trebui sa joace un rol important in sistemul
national de inovare, capacitatea manageriala a noii infrastructuri
de inovare e insuficienta. In ceea ce priveste serviciile referitoare
la inovare raportul releva faptul ca sunt insuficient dezvoltate si
sunt oferite de un numar redus de organizatii.
Prin programul Phare, in 2007 birourile de transfer
tehnologic au fost infiintate in principalele centre universitare.
Modelul incubatoarelor de afaceri high tech si al centrelor
tehnologice ale fundatiei “GIS Transfer Centre” trebuie sa fie
diseminate si multiplicate astfel incat sa se recreeze legatura
dintre stiinta si afaceri. Centrele tehnologice (Centre de
competenta) trebuie sa fie create si sa se dezvolte ca sa
serveasca necesitatilor aferente dezvoltarii afacerilor, sa se
integreze in arena europeana a stiintei si sa fructifice rezultatele
cercetarii mondiale.
Ideea crearii de parcuri high tech a pornit de la comunitatile
stiintifice si de afaceri. Sofia, Varna si Plovdiv sunt posibilele
locatii pentru viitoarele parcuri high tech. La Sofia sunt la rivalitate
nano-tehnologiile, bio-tehnologiile si noile “materii” (fizica, chimie,
si chimie fizica). In cazul parcurilor high tech interventia statului
este esentiala. O atentie deosebita trebuie acordata si cooperarii
pentru inovare. Trebuie create mecanismele de atragere a
mediului de afaceri in infrastructurile inovative. Rolul statului

32. trebuie sa se exercite si pentru crearea retelelor de schimburi
informative in beneficiul intreprinderilor.
2.3 Inovarea – element cheie al dezvoltarii economice
accelerate
Prin inovare se intelege schimbare si capacitatea de a face
fata schimbarii in timp. Se poate manifesta in diverse forme:
exploatarea optima a unor produse sau servicii noi,
comercializarea creativa a produselor existente sau imbunatatirea
modelelor economice. Toate acestea maresc capacitatea unei
intreprinderi, a unui sector, a unei regiuni sau tari de a-si pastra
competitivitatea in lumea globalizata de astazi. Inovarea
deschide, de asemenea, calea catre o crestere economica
durabila si crearea mai multor locuri de munca si ajuta Europa sa
faca fata numeroaselor provocari cu care se confrunta societatea
noastra, nu in ultimul rand provocarilor demografice.
Multi considera inovarea sinonima cu cercetarea. Fara indoiala,
cercetarea si dezvoltarea sunt importante pentru bunastarea
noastra in general. Uniunea si-a stabilit obiectivul de a creste
investitiile in cercetare de la 1,9% la 3% din PIB. Totusi,
investitiile europene in acest sector se ridica la mai putin de o
treime fata de cele din SUA, iar diferenta intre gradurile lor de
inovare nu se estompeaza. Cu toate acestea, cercetarea
fundamentala este numai unul dintre cele patru componente ale
unei politici reusite. Cunoasterea presupune competente,
oportunitati financiare si comerciale care sa permita
transformarea ideilor in realitate. In incercarea sa de a garanta ca
politicile europene converg spre satisfacerea acestor necesitati,
Comisia doreste sa creeze conditiile optime pentru incurajarea
inovarii in Europa.
2.4 Societatea informationala in Romania si Bulgaria

33. Societatea informationala este un obiectiv al dezvoltarii si
nu un deziderat in sine. O conditie esentiala in procesul de creare
a Societatii Informationale il constituie existenta si dezvoltarea
continua a infrastructurii informationale si de comunicatii, care
inglobeaza, in sens larg:
- infrastructura de comunicatii;
- calculatoarele si software-ul de baza;
- resursele informationale de interes general (nomenclatoare,
registre generale, banci de date de interes public);
si sunt sustinute de:
- cadrul normativ si institutional necesar pentru construirea si
asigurarea accesului larg la infrastructura informationala in
conditii de maxima performanta, securitate, confidentialitate si la
preturi accesibile;
- schimbarea culturala orientata spre utilizarea serviciilor societatii
informationale, facilitatea de dezvoltare a capabilitatilor, prin
educatie si comunicare.
Proiectele si aplicatiile informatice realizate pe baza
acestei infrastructuri trebuie sa sustina urmatoarele procese de
reforma politica economica si sociala:
- perfectionarea sistemului politic si a institutiilor democratice prin
asigurarea accesului cetatenilor la informatia publica;
- informatizarea sistemului bancar, crearea unei case de
compensatie pentru accelerarea decontarilor in economie,
asigurarea infrastructurii electronice a procesarii cardurilor de
plata;
- relansarea economica, cresterea competitivitatii si stimularea
concurentei in toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritara
a IMM-urilor, dezvoltarea regionala si locala;
- reformele in sistemul protectiei si asigurarilor sociale, asistentei
medicale si a educatiei;
- reforma administratiei publice centrale si locale.
- asigurarea cooperarii si stabilirea unor medii care sa stimuleze
si sa promoveze competitivitatea si inovatiile
- furnizarea tuturor serviciilor pe baza competitiei

34. - dezvoltarea si extinderea utilizarii infrastructurii broadband la
nivel de tara
Dezvoltarea progresiva a societatii informationale in Romania si
Bulgaria se realizeaza o data cu:
1) Extinderea si modernizarea infrastructurii informationale in
vederea reducerii decalajelor existente fata de tarile vest-
europene si din regiune, cat si a interoperabilitatii cu acestea;
2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare si sustinere a
domeniului TIC prin masuri legislative, fiscale si administrative;
transformarea treptata a industriei de produse si servicii TIC, cu
prioritate a productiei de software, intr-un sector economic
important;
3) Realizarea de sisteme si aplicatii informatice menite sa sustina
procesele de reforma politica, sociala si economica din Romania
si Bulgaria;
4) Mentinerea si cresterea expertizei profesionale in domeniul TIC
si in special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea
Informationala - societate bazata pe cunoastere;
5) Constientizarea si formarea increderii cetatenilor in TIC;
6)Faclitarea accesului cetatenilor la informatii publice si la
tehnologia informatiilor si a comunicatiilor.
3.Infrastructura de sprijinire a dezvoltarii IMM – forma si fond
3.1 Structurile de sprijinire a afacerilor
Organizatiile de sprijinire a afacerilor au obiectivul de a
oferi asistenta companiilor pentru infiintare si dezvoltare, printr-o
gama larga de servicii, care se pot oferi partial subventionat sau
la pretul pietei. Pentru o prezentare mai structurata, serviciile de
spijinire a afacerilor pot fi grupate in 3 categorii mari, dupa tipul de
serviciu oferit IMM. Altfel spus, aceste categorii sunt:
receptie, facilitati si informatii de baza;
servicii de consultanta si pregatire profesionala;
locatii si mediu

35. Receptie, facilitate si informatii de
baza
a) Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si
Profesii Liberale (MIMMCTPL) este principalul furnizor
guvernamental de informatie privind sectorul IMM, in ceea ce
priveste statistica sectoriala, publicatiile si bazele de date. In afara
acestui serviciu public de informare, MIMMCTPL de asemenea
disemineaza informatii importante privind sursele de finantare sau
asistenta oferita de donatorii de fonduri IMM-urilor, legislatia UE,
modul in care se infiinteaza un IMM, legislatia cu impact asupra
IMM, standarde de calitate si certificate ISO, initiative legate de
dezvoltarea IMM la nivel national si international.
b) Reteaua Euro Info Centre din Romania
De mai bine de 15 ani, Centrele Euro Info actioneaza ca o retea
europeana creata si administrata de Comisia Europeana -
Directia Generala "Intreprinderi si Industrie", ca o interfata intre
institutiile europene si companiile la nivel local. Lucrand cu si
pentru IMM, Centrele Euro Info sunt localizate in intreaga Europa,
langa intreprinderi, pentru a le ajuta sa aiba acces la oportunitatile
oferite de Europa si sa le pregateasca pentru marile sale
provocari: moneda unica EURO, comertul electronic, extinderea
Uniunii Europene etc. Ca specialisti in probleme ale IMM,
Centrele Euro Info au o expertiza europeana care acopera mai
multe domenii. Rolul lor consta in a informa, a consilia si a asista
IMM in toate chestiunile europene, luand in considerare marea
varietate a preocuparilor intreprinderilor. Scopul tuturor activitatilor
lor consta in a face mai simpla si mai eficienta viata IMM.
Obiectivul comun al Centrelor Euro Info este de a ajuta si de a
insoti IMM pe piata europeana.
3.1.2. Servicii de consultanta si pregatire
profesionala
Exista putini furnizori de servicii de consultanta la nivel
national care pot sa isi asigure prezenta in toata tara.
a) MIMMCTPL a infiintat oficii locale – OTIMMC, in orasele
Brasov, Constanta, Craiova, Cluj, Galati, Iasi, Targu Mures,

36. Timisoara, Targoviste si Satu Mare, care sa faciliteze accesul la
help desks/puncte de contact pentru IMM. Aceste oficii au rolul de
a furniza servicii de consultanta de baza si sa ofere asistenta
oamenilor de afaceri. Ordinul Nr. 20 din 1 iunie 2007 privind
aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a oficiilor
teritoriale pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatie
stipuleaza atributiile OTIMMC.
b) Alta entitate foarte activa in acest domeniu este Agentia
nationala de ocupare a fortei de munca (ANOFM)
Piata muncii a suferit schimbari puternice in ultimul deceniu.
Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii. Una
moderna, flexibila cu capacitatea de a raspunde acestor
provocari.
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM),
impreuna cu cele 42 de agentii judetene si peste 180 de agentii
locale, raspunde acestor provocari. Serviciile sale se adreseaza
somerilor si agentilor economici. Principalul sau obiectiv este
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit
scaderea ratei somajului. Prin Legea nr. 145/1998, a fost
reglementata infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei
Nationale pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutie
publica de interes national, cu personalitate juridica, ce si-a
inceput in mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999.
Prin Ordonanta de Urgenta nr. 294/2000 a fost modificata si
completata Legea nr. 145/1998, noua denumire a institutiei fiind
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pentru
organizarea si coordonarea activitatilor specifice la nivel judetean
si la nivelul municipiului Bucuresti, Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca are in subordine agentii constituite la
nivel judetean si la cel al municipiului Bucuresti, unitati cu
personalitate juridica. Agentiile judetene pot infiinta subunitati de
furnizare a serviciilor de ocupare a fortei de munca.
Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea
Fortei de Munca sunt:

37. • Institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii si
formarii profesionale;
• Aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formarii
profesionale;
• Aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor
neincadrate in munca.
Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca are urmatoarele atributii principale:
• organizeaza, presteaza si finanteaza, in conditiile legii, servicii
de formare profesionala pentru persoanele neincadrate in munca;
• orienteaza persoanele neincadrate in munca si mediaza intre
acestea si angajatorii din tara, in vederea realizarii echilibrului
dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca;
• face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al
asigurarilor pentru somaj;
• administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta
Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si
anuale privind executia bugetara;
• propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de
acte normative in domeniul ocuparii si formarii profesionale si al
protectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca;
• organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor,
alocatiilor si indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor
pentru somaj;
• implementeaza programe finantate din Fondul Social European;
• elaboreaza, in baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti
de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, programe anuale de
activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii si
Solidaritatii Sociale.
c) Deoarece sunt prezente pe tot cuprinsul tarii, Camerele de
Comert joaca efectiv un rol de organizatii de sprijinire a afacerilor
pentru IMM. In Romania, exista 42 Camere de Comert, cu statut
de organizatii nonguvernamentale si non–profit, in care calitatea
de membru este gratuita.

38. d) Asociatiile oamenilor de afaceri, patronatele sunt de asemenea
implicate in livrarea de servicii de consultanta membrilor acestora,
atat la nivel national cat si la nivel local, prin intermediul
structurilor teritoriale sau de ramura. Una din organizatiile
reprezentative la nivel national, cu reprezentare teritoriala a
membrilor sai este Alianta Confederatiilor Patronale din Romania
- ACPR, care are ca membri: Asociatia Romana a Antreprenorilor
de Constructii – ARACO, Consiliul National al Intreprinderilor
Private Mici si Mijlocii din Romania – CNIPMMR, Confederatia
Nationala a Patronatului Roman – CNPR, Confederatia Patronala
a Industrie, Serviciilor si Comertului – CPISC, Consiliul National al
Patronilor din Romania – CONPR, Patronatul National Roman –
PNR, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania – UGIR, iar
membri asociati Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania -
A.O.A.R, Asociatia Romana a Bancilor - A.R.B., Initiativa
Europeana a Mediului de Afaceri - I.E.M.A, Asociatia Oamenilor
de Afaceri Turci (T.I.A.D.);
e) Asociatiile profesionale joaca un rol important in actiunea de
sprijinire a mediului de afaceri pentru fiecare sector in parte.
Activitatea de consultanta a acestora este tot mai pregnanta in
contextul cresterii cererii de servicii la standarde europene. La
nivelul regiunii Oltenia, una din cele mai active organizatii
profesionale este ARIES Oltenia. ARIES Oltenia este implicata in
derularea de proiecte atat direct, ca organizatie, in calitate de
partener in cadrul unor proiecte cu finantare europeana: (1)SEE –
INNOVATION - Sprijin pentru o participare cat mai eficienta a
IMM-urilor din zona balcanica in programele cadru (IST) finantate
de UE (iunie 2005 – iunie 2007) -partener cu atributiuni de
organizare a evenimentelor, diseminarea informatiilor,
organizarea brokerajelor si identificarea propunerilor de proiecte
FP 6 in domeniul IST; (2) IST BONUS - Imbunatatirea participarii
organizatiilor din NMS & ACC in prioritatea IST din cadrul
programelor cadru (6 si 7) atat cantitativ cat si in domeniul e-
business & e-working (iunie 2005 – iunie 2007) - partener. ARIES
Oltenia deruleaza din 2006 pana in prezent programul IMPACT- in

39. calitate de furnizor de servicii de consultanta pentru POS
Cresterea Competitivitatii.
ARIES Oltenia este membru afiliat in mai multe retele nationale si
internationale de coordonare IT si transfer tehnologic in care are
rol de partener regional:Romanian IRC 4D, Reteaua Nationala de
Multiplicatori de Informatie Europeana, Reteaua RoDI-IST-NET,
Danubium 21 care cuprinde jud. Dolj, Mehedinti din Romania,
Vidin si Montana din Bulgaria si Valea Timocului de Jos din
Serbia
f) ROCA – este asociatia celor mai performante companii de
consultanta care ofera servicii de cea mai inalta calitate pe intreg
teritoriul tarii, pentru institutiile locale si IMM-urile care vor sa
acceseze si sa utilizeze fonduri structurale acordate de UE.
Asociatia ROCA actioneaza pentru a imbunatati climatul in
domeniul consultantei in afaceri din Romania, prin promovarea
serviciilor oferite de membrii sai in sustinerea institutiilor locale si
IMM-urilor in procesele de accesare si utilizare a fondurilor
structurale, in stabilirea unor standarde de excelenta
organizationala. ROCA protejeaza in acelasi timp drepturile
companiilor de consultanta, oferindu-le oportunitati de dezvoltare
intr-un context european. Brandul si conceptul ROCA au fost
create ca parte a activitatii desfasurate in cadrul proiectului
PHARE “Servicii de Sprijin pentru Dezvoltarea Afacerilor”.
g) Innovation Relay Centres
Reteaua IRC a fost infiintata in 1995 si este conceputa ca
platforma pan-europeana menita sa sprijine - in baza exploatarii
rezultatelor cercetarii-dezvoltarii din Europa - cresterea
competivitatii IMM-urilor europene prin extinderea de parteneriate
la scara europeana pentru sporirea capacitatii lor de a absorbi
inovarea;
Principalul cofinantator este Comisia Europeana prin Programul
Cadru pentru Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Activitati de
Demonstrare;
Ce este transferul tehnologic transnational

40. Procesul prin care informatia, cunostiintele, ideea sau o
tehnologie, dezvoltate intr-o organizatie, intr-o zona sau pentru
un anumit scop sunt folosite sau aplicate in alta organizatie,
intr-o alta zona sau pentru un alt scop.
Relatia intre inovatori si aplicanti care duce la realizarea sau
dezvoltarea de noi produse, tehnologii, sisteme;
Vanzarea sau schimbul proprietatii intelectuale legate de o
tehnologie cu acordul producatorului;
Aplicarea sau adaptarea cu succes a unei tehnologii
dezvoltate intr-o unitate astfel incat sa corespunda cerintelor
mai multor unitati;
Preluarea de tehnologie, know-how sau experienta de la o
unitate catre alta, de la un sector industrial catre altul, de la
cercetare catre piata ca element de inovatie (nu pura
comercializare);
Transferul tehnologic transnational are loc dintr-o tara catre
alta;
Reteaua IRC de export-import de noi tehnologii se caracterizeaza
prin cea mai mare acoperire geografica din lume, tarile in care
functioneaza centre ale retelei IRC fiind: statele Membre ale UE,
tarile asociate, Elvetia, Islanda, Israel si Norvegia) si consta in 71
de centre (rezultate prin parteneriatul a peste 250 de organizatii
ce implica peste 1000 de specialisti);
Strategia de dezvoltare a serviciilor oferite se bazeaza pe legaturi
constante cu dimensiunea/regionala locala a dezvoltarii socio-
economice durabile (inclusiv in ceea ce priveste activitatea lor de
cercetare-dezvoltare), pe legaturi cu alte retele europene (de
informare, de incubare in inovare si afaceri, etc.) si pe stimularea
legaturilor dintre comunitatea de afaceri (inclusiv cea din
domeniul finantarii) si comunitatea stiintifica;
Serviciile oferite de centre sunt complexe (audit tehnologic,
organizare de evenimente, baze de date, cautare de parteneri,
proprietate intelectuala, indrumare spre finantare, asistare in
negocieri, etc.); serviciile centrelor IRC - care, de la infiintare, au
sprijinit peste 65.000 clienti (pentru a le satisface nevoile
tehnologice sau a le asigura exploatarea rezultatelor cercetarii),

41. au asistat peste 5.000 de negocieri de transfer tehnologic si au
facilitat semnarea a peste 800 de acorduri de TTT (vanzare,
licentiere, distributie, dezvoltare in comun, etc. de noi tehnologii) -
sunt bazate pe practici si metode comune (ceea ce reduce
semnificativ costurile clientilor si sporeste probabilitatea de reusita
a actiunilor initiate in oricare din tari);
Centrele IRC ofera servicii - in principal IMM-urilor cu
comportament orientat spre inovare - dar, intre clientii acestora,
se includ si mari companii, universitati, organizatii de cercetare-
dezvoltare, etc;
Asigura diseminarea rapida si cu acuratete, in toate tarile in care
sunt centre IRC, a Ofertelor/Cererilor de tehnologie; centrele IRC
sunt legate intre ele printr-un sistem de informare on-line:
Business Bulletin System (BBS)si utilizeaza terminologie si
formate standardizate, proceduri comune, sistem de
confidentialitate; oricare dintre oferte/cereri se redacteaza numai
in limba engleza; transmiterea se face numai de catre centrele
IRC;
Romanian IRC 4D este unul dintre punctele europene Innovation
Relay Centres si face parte dintr-o retea internationala de centre
IRC. Scopul principal al retelei IRC il reprezinta cresterea
competitivitatii prin intarirea bazei tehnologice si inovare. Obiectiv:
Cresterea numarului de produse si tehnologii ofertate sau utilizate
prin transfer tehnologic transnational cu implicarea unitatilor din
Romania
Atingerea obiectivelor se poate realiza prin identificarea si
promovarea produselor inovative, promovarea cooperarii
tehnologice, accesul la rezultatele cercetarii, pe scurt, Transfer
Tehnologic Transnational - TTT.
In calitate de Romanian IRC 4D - Innovation Relay Centres
pentru Romania exista posibilitatea promovarii unor noi tehnologii,
inventii, inovatii prin Transfer Tehnologic Transnational.
Rezultatele din cercetare pot fi promovate astfel la nivel
international.

42. 3.1.3 Locatii si mediu
Organizatiile de sprijinire a afacerilor care ofera sedii si
mediu sunt de 2 tipuri: incubatoare de afaceri (incubatoare
tehnologice si de afaceri) si parcuri industriale si tehnologice.
Unele din consideratiile ce urmeaza reprezinta rezultatul
analizelor efectuate de MIMMCTPL in perioada 2004-2005
referitoare la incubatoare de afaceri si parcuri industriale si
tehnologice.
a) Incubatoare de afaceri: O prima concluzie o reprezinta aceea
ca sprijinul acordat IMM si afacerilor nou infiintate prin
incubatoarele de afaceri este un instrument economic util, de
dezvoltare si promovare a noilor afaceri, de incurajare a inovatiei
la nivel de IMM si afaceri nou infiintate si de creare de noi locuri
de munca. In acelasi timp, prin promovarea si sprijinirea
incubatoarelor de afaceri, autoritatile guvernamentale si cele
locale pot sa isi demonstreze cu usurinta angajarea in directia
sprijinirii oamenilor de afaceri.
Distributia geografica a incubatoarelor de afaceri,
la nivelul anului 2004

43. In Romania cea mai mare parte a incubatoarele de
afaceri s-au infiintat dupa 1992, indeosebi cu sprijin international,
si mai ales programul PHARE FIMAN/PAEM si cel al Bancii
Mondiale, sau prin fonduri private. Ele au fost initial amplasate in
regiuni subdezvoltate sau in cele aflate in declin industrial si
restructurare. Au urmat alte initiative, independente, care au
generat indoieli asupra profitabilitatii si sustenabilitatii proprii a
structurilor create. Incubatorul de afaceri de la Timisoara este
unicul care beneficiaza de fonduri publice, furnizate prin
municipalitate si prin universitatea de stat. MIMMCTPL a realizat
interviuri la incubatoarele de afaceri din Romania, pentru a
construi o imagine exacta a situatiei existente in sector si pentru a
cunoaste tipurile de servicii furnizate pentru IMM si intreprinderi
nou infiintate (start-ups). Au fost culese date de la 17 incubatoare
din totalul de 21.
Stastistica IMM din cadrul incubatoarelor de afaceri
Numar de incubatoare pe numar de Numarul IMM sprijinite,
defalcare pe companii sprijinite in 2004 sectoare, in 2004
1 la 5 6 la 15 16 la 25 Industrie Comert Servicii
3 6 8 60 48 111

44. Sursa: MIMMCTPL, ancheta asupra incubatoarelor de afaceri si parcurilor
industriale si tehnologice
Incubatoarele adapostesc in medie 11 IMM, mai putin
decat media UE de 34 intreprinderi sustinute per incubator.
Majoritatea IMM din incubatoare apartin sectorului de servicii si a
celui industrial si nu exista un sector tinta catre care potentialii
chiriasi sa se indrepte cu claritate, cu exceptia celor IT de la
Timisoara si Galati. Toate incubatoarele ofera servicii de
consultanta in afaceri, cum ar fi cele de infiintare a unei companii
sau conceperea unui plan de afaceri, contribuind astfel la largirea
ofertei de servicii de consultanta. Trei dintre incubatoare nu ofera
spatii de birouri, cu toate ca detin facilitati pentru conferinte si
pregatire profesionala si ofera servicii de birotica si secretariat.
Zece incubatoare ofera servicii ICT si numai doua incubatoare au
laboratoare. Aceste date s-au modificat partial odata cu infiintarea
de noi incubatoare, cu obiective specifice, tehnologice, pentru a
promova intreprinderile cu spirit inovator din sectoarele
economice cu valoare adaugata mare (incubatoare IT). In
Romania acestea sunt definite ca "incubatoare cu pereti deschisi"
sau "incubatoare deschise".
Tipuri de servicii oferite de incubatoarele de afaceri, 2004
Numai 16% din managerii de incubatoare au urmat un
curs de pregatire profesionala specifica. Managerii firmelor
incubate considera ca succesul rezida in inchirierea spatiilor de

45. birouri adecvate si bine echipate si nu considera furnizarea de
servicii de consultanta ca un nucleu al afacerilor lor.
Managerii de incubatoare au declarat ca prioritatile lor
pentru viitorul apropiat sunt promovarea mai buna a imaginii lor
potentialilor clienti si diversificarea tipurilor de servicii oferite. Ei
asteapta sa primeasca mai mult sprijin de la autoritati, deoarece
considera ca exista posibilitati pentru imbunatatiri.
b) Parcurile industriale si tehnologice reprezinta un concept destul
de nou in Romania, legislatia care defineste organizarea si
functionarea lor fiind Legea 490/2002 pentru aprobarea
Ordonantei de Guvern 65/2002 privind constituirea si functionarea
parcurilor industriale si Legea 50/2003 privind aprobarea
Ordonantei Guvernului 14/2002 privind constituirea si
functionarea parcurilor stiintifice si tehnologice. Prin sprijinirea
crearii acestor tipuri de infrastructura guvernul doreste sa:
- creeze noi oportunitati pentru locuri de munca,
- atraga in mod mai liber investitii directe,
- creeze o societate bazata pe cunoastere.
Ministerul Administratiei si Afacerilor Interne a inregistrat oficial
peste 30 de parcuri industriale. Putine dintre ele sunt insa
operationale, si multe lucreaza sub capacitatea nominala.
Parcurile functionale adapostesc in cadrul lor in medie 18
companii, 98% din acestea fiind IMM. Cele mai multe companii
amplasate in parcurile industriale sunt cele din sectorul de
productie, firmele de servicii sau cele din sectorul comercial
avand o pondere mai mica. Toate parcurile industriale furnizeaza
spatiu modular si functional si multe dintre ele ofera servicii de
securitate, curatenie, sali de sedinte, etc. Unele dintre ele ofera
de asemenea servicii de consultanta in afaceri. Este de remarcat
ca numai doua dintre parcuri detin laboratoare echipate; in
parcurile tehnologice acestea sunt in general disponibile.
Distributia geografica a parcurilor industriale urmeaza o tendinta
inversa aceleia observata la incubatoarele de afaceri. Intr-adevar,
parcurile industriale, realizate mai ales prin investitii din sectorul
privat, tind sa se amplaseze in zone cu nivel economic mai ridicat,

46. in apropierea centrelor industriale unde prospera de asemenea si
investitiiile straine directe.
Distributia geografica a parcurilor industriale
3.2 Infrastructura de afaceri - Infrastructura de
cercetare in regiunea SV Oltenia si regiunea NV a Bulgariei -
district Vidin
a) Infrastructura de afaceri a regiunii Sud-Vest este formata din
doua parcuri industriale operationale, situate in judetul Dolj
(Craiova) si in judetul Gorj (Sadu) si un parc industrial greenfield,
la Corabia, precum si 5 incubatoare de afaceri.
Parcul Industrial Corabia este situat in orasul Corabia din judetul
Olt si are o suprafata de 10,46 ha. Titlul de parc industrial i-a fost
acordat prin Ordinul MAI nr. 540/2003. Situatia actuala a parcului
este de green field. Proiectul prevede 50 parcele de teren cu
suprafete cuprinse intre 1.000 mp si 5.000 mp, centru
administrativ, alte spatii destinate locatarilor parcului.
Parcuri industriale in curs de organizare
In portofoliul regional sunt in curs de amenajare noi parcuri
industriale:
Refacerea zonei industriale a orasului Vanju Mare (Mehedinti)

47. Parc Industrial Tehnopol – Horezu (Valcea)
Parc Industrial Motru (Gorj).
Incubatoare de afaceri
In regiunea Oltenia functioneaza 5 incubatoare de afaceri:
IPA CIFATT Craiova
Centrul de Afaceri pentru dezvoltarea IMM-urilor - Tg. Jiu
Fundatia pentru Dialog Social - Centrul pentru Dezvoltare
Locala Tg. Jiu
Incubatorul de afaceri EUROPA
Centrul de Afaceri Flandra - Rm.Valcea
Potential pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceri
Parcul Tehnologic Craiova, o investitie promovata de
Universitatea de Stat Craiova in parteneriat cu autoritatile locale
are o suprafata totala a locatiei de 22.000 metri patrati, iar
valoarea totala a proiectului de investitii este de peste10 Meuro.
Acesta este singurul proiect de Parc Stiintific si Tehnologic, al
carui studiu de fezabilitate a ilustrat o rata pozitiva de rentabilitate.
Este considerat ca avand o mare importanta, atat pentru regiune,
cat si pentru Craiova, beneficiind de o locatie atragatoare,
aproape centrala, localizat pe directia spre aeroport si pe soseaua
de legatura Bucuresti -Timisoara. Ca un efect al privatizarii unor
intreprinderi aflate in proprietatea statului, ar putea sa existe un
interes in crestere al investitorilor pentru amplasarea unitatilor
productive pe aceste terenuri private, pentru dezvoltarea de noi
locatii industriale si de afaceri – un numar de 10 locatii estimate,
la nivel regional.
Infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI)
Exista un consens larg asupra faptului ca, atat cresterea
economica cat si competitivitatea viitoare a economiei vor fi
bazate pe activitatile de cercetare si inovare. Activitatea de
cercetare in regiunea Oltenia este dezvoltata intr-un total de 26
institute si centre de cercetare, prezentate dupa tipul de activitati:
Stiinte sociale: -1 Dolj;
Fizica-chimie - 1 Valcea
Informatica, comunicatii - 1 Dolj;
Mediu - 1 Valcea;

48. Electronica, automatica, inalta tehnologie - 1 Dolj;
Aeronautica - 1 Dolj;
Chimie, petrochimie - 4 - 2 Valcea, 2 Dolj;
Electrotehnica:- 2 Dolj;
Metalurgie: - 1 Olt;
Industria miniera:- 1 Dolj;
Agricultura: 12 – 5 Dolj, 3 Olt, Gorj 2, Mehedinti 1, Valcea 1;
Silvicultura: - 1 Dolj.
O mare parte din activitatile/specialitatile ce sunt bine dezvoltate
in regiune nu sunt sprijinite prin activitati de cercetare:
Craiova este singurul centru universitar de medicina din
Romania care nu are institutii/centre de cercetare (celelalte
universitati de medicina au centre de cercetare;
nu exista centre de cercetare pentru industria textila, bine
dezvoltata la nivel regional (la nivel national exista 16 centre de
acest tip)
industria de masini nu este sprijinita prin activitati de
cercetare; in Romania exista 41 unitati specializate de cercetare;
industriile de constructii si de exploatare si prelucrare a
lemnului nu sunt reprezentate in Oltenia in ceea ce priveste
cercetarea.
b) In Regiunea de NV a Bulgariei nu se inregistreaza un numar
mare de structuri suport pentru dezvoltarea afacerilor. Cu toate
acestea trebuie relevata activitatea din ce in ce mai sustinuta a
structurilor existente.
Parcul industrial Montana – specific agricultura – are o suprafata
de 90000 mp. Investitia promovata de municipalitatea din
Montana s-a situat la cca 1,6 mil USD din care 190000 USD
participarea municipalitatii iar restul capital privat. Investitia s-a
realizat in 2 ani (perioada martie 2006 – martie 2008).
Prin proiectul Phare BG 0004.02 au fost infiintate si dezvoltate in
regiunea de NV a Bulgariei incubatoare de afaceri in
Belogradchik, Vratsa, Montana si Mezda. In Vidin functioneaza
Agentia de Dezvoltare Regionala si Centru de afaceri Vidin,
infiintata in anul 2000. In cadrul acesteia functioneaza un

49. incubator de afaceri care gazduieste 12 firme incubate dotat cu
sala de conferinte si cu facilitati informatice, calculatoare,
copiatoare, internet, etc care sunt puse la dispozitia firmelor
locate. Organizatia a derulat numeroase proiecte care sa vina in
sprijinul dezvoltarii mediului de afaceri, crearii de locuri de munca
si integrarii IMM in circuitul cooperarii internationale, a cooperarii
transfrontaliere romano-bulgare.
Una din prioritati, la nivel national si regional o reprezinta
impulsionarea cercetarii si dezvoltarii, inovarii. Elaborarea
politicilor si strategiilor de dezvoltare la nivel national este
concentrata la nivelul Ministerului Educatiei si Stiintei si Consiliului
National pentru Stiinta si Cercetare. Exista 52 de institute de
stiinta apartinand Academiei de Stiinte, 1 laborator national si 12
laboratoare centrale, 4 centre de stiinta. Centrul national de
Stiinte Agrare are 21 de institute de cercetare, 13 centre regionale
si un parc national agro-biologic. De asemenea in Bulgaria
functioneaza 42 de universitati, in 7 din ele existand centre de
stiinta si cercetare, laboratoare de cercetare aplicata. Principala
zona de polarizare a acestor activitati se afla insa in zona
capitalei Sofia, respectiv in regiunea SV.
4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestora
in impulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM
In ultimii ani au aparut notiuni si institutii noi caracteristice
economiei de piata: Incubatoare de Afaceri, Centre de Transfer
Tehnologic, Parcuri Stiintifice si Tehnologice, Parcuri Industriale.
Toate sunt concepte noi, aparute in ultimele decenii, care au
depasit stadiul teoretic si au devenit in ultima perioada
instrumente, mijloace pentru sprijinirea si dezvoltarea inovarii,
intreprinzatorilor, in ideea producerii firmelor de success. Un
Centru Incubator de Afaceri, concept preluat din englezescul
Business Incubator Centre, este o institutie care urmareste
crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru firmele nou
infiintate si cele inovative, cu potential de dezvoltare.
Orice afacere, din punct de vedere al dezvoltarii in timp, are o

50. perioada de initiere (incubare - in house), o perioada de
maturizare (incubare - external house), o perioada de dezvoltare,
o perioada de stagnare si o perioada de scadere. Pe tot parcursul
acestor perioade afacerea este tot timpul sensibila si supusa
oricand unei posibile distorsionari si disparitii. Apelarea la
serviciile unui Incubator Tehnologic si de Afaceri este o forma
stiintifica si logica de protejare a cresterii afacerii si de maturizare
a acesteia. De altfel statisticile arata ca la nivel mondial afacerile
care isi incep activitatea in Incubatoarele Tehnologice si de
Afaceri au sanse mai mari de supravietuire in primii 5 ani decat
cele care pornesc in afara acestora. Administratia Intreprinderilor
Mici din SUA arata inca de la inceputul anilor 2000 ca 50% pana
la 80%dintre firmele nou infiintate dau faliment in primii 5 ani. In
schimb 87% dintre firmele incubate au supravietuit anului 5.
Revenind la Incubatoarele de Afaceri, acestea au ca obiective
specifice cresterea probabilitatii de succes in primii ani critici,
reducerea semnificativa a timpului de lansare, posibilitatea
patronilor de a se axa pe dezvoltarea produselor lor cheie,
comercializarea rezultatelor cercetarii, identificarea oportunitatilor
de a investi, crearea de noi locuri de munca si incurajarea si
formarea antreprenoriala. In ultima instanta incubatorul isi
propune sa aiba un efect pozitiv asupra sanatatii economice a
unei zone, a unei comunitati.
Istoric
Primul incubator a aparut in 1952 in Batavia, New York, iar
procesul de incubare a devenit o industrie in anii ’80. In Europa
primele incubatoare de afaceri au aparut in Marea Britanie. In
1972, prin renovarea unor cladiri si utilizarea acestora pentru
ateliere de artizanat si meserii sau prin subdivizarea unor cladiri
vechi si abandonate s-au creat spatii noi de lucru pentru firme noi.
In Romania, primul Centru Incubator Tehnologic si de Afaceri,
CITAf, a fost creat in martie 1992 cu sprijinul Ministerului
Cercetarii de atunci si al Institutului de Cercetare si Proiectare
pentru Tehnologia Constructiilor de Masini, ICTCM SA. Ulterior s -
au creat la Sibiu, Timisoara, Braila si Miercurea Ciuc 4

51. incubatoare de afaceri cu sprijin venit din partea programului
PHARE administrat de Centrul Roman pentru IMM-uri. In 1993
Ministerul Cercetarii, printr-un program propriu a creat prima retea
nationala de Centre de Incubare si Afaceri, care nu a reusit sa
devina o retea functionala, profesionista. Din cele 16 incubatoare
infiintate in anii ’90 mai exista acum unul sau doua, explicatia fiind
ca o data cu disparitia fondurilor au disparut si incubatoarele.
In 2004 s-au pus bazele programului national „Dezvoltarea
infrastructurii de inovare si transfer tehnologic INFRATECH“ care
a avut ca scop crearea si dezvoltarea retelei nationale de inovare
si transfer tehnologic, precum si dezvoltarea economico-sociala
durabila prin asigurarea accesului la performanta tehnologica,
prin dezvoltarea mediului inovativ, introducerea sistemelor de
calitate totala si dezvoltarea resurselor umane. Acesta a fost
considerat cel mai generos program din Romania in domeniul
inovarii.
Definirea incubatorului de afaceri (IA) cea mai frecventa
este de organizatie care asista initiatorii unor proiecte in procesul
de demarare si dezvoltare a afacerii.
Incubatoarele de afaceri pot fi clasificate astfel:
a) dupa sursa de finantare:
- de stat (ministere, APL, universitati de stat, centre de
cercetare);
- private (Camere de comert, universitati private, asociatii,
societati comerciale mari;
- mixte;
b) dupa modelul operational:
- Incubatoare “Bricks and Mortar” (BAM) – este cel mai des
intalnit tip de incubatoare, axat pe oferirea de facilitati
legate de infrastructura fizica. Procesul de incubare si
serviciile aferente au loc intr-o cladire special amenajata.
Datorita concentrarii afacerilor start-up intr-un singur loc,
acest model are avantajul de a impulsiona interactiunea,
realizarea de parteneriate si rezolvarea problemelor
comune.

52. - Incubatoare virtuale (denumit Portal sau incubator “fara
pereti” (“without walls”) – acest tip de incubatoare nu
asigura un spatiu special amenajat (cladiri) pentru
incubarea afacerilor, serviciile fiind oferite prin Internet, un
avantaj constituindu-l posibilitatea de a incuba afaceri
asemanatoare, dar localizate in regiuni diferite. Incubatorul
virtual a contribuit la aparitia si dezvoltarea companiilor “dot
com” (companii on-line).
- Incubatoare mixte – acest tip de incubatoare pune la
dispozitie spatii pentru inchiriere anumitor firme, iar pe
altele le incubeaza prin intermediul Internetului, fiind
denumit in literatura de specialitate “HUB/Venture
Incubator”.
c) dupa structura de servicii:
- Incubatoare traditionale – sprijina dezvoltarea companiilor
din acele sectoare industriale care inregistreaza o
schimbare rapida a tehnologiilor de productie, cum sunt
industriile textila si de incaltaminte.
- Incubatoare tehnologice – incubeaza firme ale caror
produse, procese si/sau servicii care sunt rezultatul
cercetarii stiintifice (biotehnologii, informatica, electronica
etc.). Sunt localizate, in general, in preajma universitatilor si
parcurilor stiintifice si tehnologice, fiind in colaborare cu
acestea.
- Incubatoare mixte – ofera servicii atat firmelor traditionale,
cat si celor a caror activitate este legata de cercetarea
stiintifica.
- Incubatoare culturale – sprijina activitati culturale precum
muzica, sculptura, fotografia si cinematografia.
- Incubatoare sociale – sprijina activitati provenind din
proiecte sociale si care sunt legate de sectoare traditionale
ale economiei.
- Incubatoare pentru afaceri in domeniul agriculturii – sprijina
dezvoltarea antreprenoriatului si incurajeaza inovarea
tehnologica in agricultura.

53. - Incubatoare sectoriale – incubeaza afaceri dintr-un
domeniu specific. De exemplu, un incubator poate fi
sectorial si tehnologic, sprijinind doar companiile care
produc software.
d) dupa locul de amplasare a incubatoarelor:
- Incubatoare in zone urbane – amplasate in orase. Sunt, in
general, incubatoare tehnologice, traditionale, mixte si
sectoriale, pentru activitatea carora nu este necesar un
spatiu extins si care nu dispun de linii de productie cu grad
de poluare fonica ridicat
- Incubatoare in zone suburbane – sunt localizate in jurul
oraselor, avand, de obicei, rolul de a contribui la
revitalizarea si dezvoltarea regiunii respective.
- Incubatoare in zone rurale – dezvoltarea lor in zonele
rurale este in stransa legatura cu centrele de productie
agricola.
Incubatoarele tehnologice si de afaceri sunt infiintate cu
scopul de a ajuta noile afaceri sa se consolideze si, prin urmare,
sa duca la crearea de noi locuri de munca, facand parte dintr-un
cadru strategic-orientat fie teritorial, fie pe o prioritate particulara
de politici sau pe o combinatie a acestor factori. Incubatorul vine
in sprijinul clientilor sai pentru a depasi barierele legislative,
administrative, pentru o formare mai rapida a afacerilor, prin
facilitarea procesului de infiintare a intreprinderilor si prin accesul
acestora la reteaua de suport comunitar.
5. Infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice
si de afaceri
5.1 Modalitati de infiintare si functionare a
incubatoarelor. Avantajele incubarii
Ideal este ca incubatoarele sa fie infiintate prin parteneriate
intre sectorul privat si cel public, deoarece posibilitatile de
atragere a fondurilor private si de realizare de venituri proprii care

54. sa acopere costurile operationale sunt mai reduse in primii ani de
existenta ai incubatoarelor, iar structura parteneriatului trebuie sa
reflecte strategiile regionale si sprijinul pentru tehnologie si
afaceri. Astfel, autoritatile publice, universitatile, companiile si
institutiile financiare din sectorul public si privat joaca un rol
important, de catalizatori pentru lansarea incubatoarelor.
A existat si o exceptie in cadrul acestui proces, si anume in
perioada 1999 - 2000, cand explozia legata de internet a creat
mai mult de 300 de incubatoare in SUA si Europa, bazate pe
infuzie de capital privat si capital de risc sau fonduri corporative.
O data cu reglarea pietei, incubatoarele create in aceasta
perioada au cunoscut o cadere brusca a activitatii si a veniturilor,
multe dintre incubatoare s-au inchis, altele au revenit la activitatile
clasice, cum am fi serviciile de consultanta.
In Europa sprijinul public in etapa de infiintare este inca
redus in raport cu SUA. O analiza efectuata de catre Centrul
pentru Servicii de Evaluare si Strategii (CSES), din Marea
Britanie, pentru Comisia Europena – DG Enterprise in anul 2002,
arata ca un incubator de afaceri in Europa necesita o investitie de
aproximativ 4.000.000 Euro, din care 37% sunt costuri de
operare, iar fondurile publice sunt necesare cel putin pentru
primele faze de dezvoltare ale incubatoarelor. Conform aceluiasi
studiu, costurile operationale ulterioare pentru un incubator sunt
de aproximativ 500.000 Euro/an, cea mai mare parte a acestora,
41% fiind legata de cheltuielile de personal, 24% de cheltuielile cu
firmele incubate, 22% de cheltuielile de intretinere a cladirii si a
echipamentelor, iar aproximativ 13% din totalul costurilor sunt
reprezentate de utilitati.
Sunt, insa si pozitii puternice care sustin reducerea
ulterioara a dependentei de sursele de finantare publice. In
prezent 77% din incubatoarele de afaceri europene opereaza pe
o baza de organizatie non-profit.
Etapele de infiintare a incubatoarelor tehnologice si de afaceri