1. Universitatea Tehnica “Gh.Asachi” Iasi
Facultatea: TPMI
Specializarea: Inginerie si management
Anul: IV
PROIECT INOVARE
“Mănuşi de piele ”
Indrumator, Student:
Asist.univ. Cristian IVANOV Maria HODAN
Irina NEAGU
Iaşi, 2010

2. Cuprins
1. Noţiuni teoretice..................................................................................................3
2. Elemente cheie ale analizei şi inginerie valorii...................................................4
3. Principiile analizei şi ingineriei valorii...............................................................5
4. Metodologia elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii.........................6
4.1. Etapele elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii.............................6
4.2. Analiza funcţională………………………………………………………..9
4.2.1. Dimensionarea tehnică a funcţiilor……………………………………..10
4.2.2. Dimensionarea economică a funcţiilor…………………………………14
4.3. Analiza sistemică a funcţiilor…………………………………………….15
5. Reproiectarea produsului…………………………………………………….18
6. Analiza finală a datelor………………………………………………………21
21

3. 1. Noţiuni teoretice
Analiza şi ingineria valorii
În perioada foarte frământată a celui de- al II lea război mondial, accelerarea
producţiei de echipamente militare a determinat o creştere puternică a cererii şi a
preţului de achiziţie a unor material considerate strategice, datorită repartizării lor către
industriile de armament. Multe firme au început să se ocupe de găsirea unor soluţii
înlocuitoare,mai ieftine, dar cu aceleaşi performanţe. Astfel, la General Electric, din
Philadelphia, responsabilitatea asigurarii cu materiale înlocuitoare îi revenea
directorului departamentului de aprovizionare, Harry Erliecher, care a dat semnalul
reproiectării unor produse în noul context.
După terminarea războiului s- a încercat revenirea la proiectele originale, dar s-a
constatat că produsele fabricate pe baza noilor soluţii funcţionau cel puţin la fel de bine
şi în plus, erau mai ieftine. Analizând în profunzime acest fapt, H. Erliecher a propus
elaborarea unui sistem de realizare a unor alternative constructive şi la un cost mai mic
pentru acelaşi produs, însă în mod sistemic , deliberat şi nu întâmplător.
Lauwrence D. Miles, directorul unui departament de aprovizionare de la o
sucursală a firmei General Electric din Baltimore şi-a focalizat atenţia asupra funcţiilor
unui produs, atitudinea reflectată de următoarea maximă:” dacă nu pot obţine produsul,
trebuie să obţin funcţiile acestuia! ”. Prin formularea acestei probleme de fond si apoi
dezvoltarea ei, L.D.Miles este considerat veritabilul fondator al unei noi metode
manageriale intitulată analiza şi ingineria valorii .
În STAS 11272 / 1- 1979 se arată că “Analiza valorii este o metodă de cercetare
şi proiectare sistemică şi creativă care, prin abordarea funcţională, urmăreşte ca
funcţiile obiectului studiat să fie concepute şi realizate cu cheltuieli minime în condiţii
de calitate, fiabilitate şi performanţă, care să satisfacă cererile utilizatorului”.
 Analiza valorii(AV) se aplică la obiecte existente, este un procedeu
sistemic de ameliorare a acestora prin eliminarea costurilor nejustificate şi
acţionează pe baza mecanismului feed –back;
 Ingineria valorii (IV) se aplică în cazul unor obiecte noi, este un procedeu
sistematic de prevenire şi eliminare a unor cauze generatoare de costuri
inutile prin realizarea funcţiilor cu un cost minim fără a neglija
perforrmanţa, se aplică din fazele de concepţie şi proiectare şi acţionează pe
baza mecanismului feeed –before.
21

4. Unii specialişti, referindu-se la metodele amintite şi la altele asemănătoare,
introduc noţiunea de “managementul valorii” (MV), termen care în accepţiunea noastră
are o sferă de cuprindere mai mare, desemnând totalitatea activităţilor de natură
managerial care urmăresc perfecţionarea produselor şi porceselor prin prisma
relaţiei dintre valoare şi utilitate pe de o parte şi consumul de mijloace pe de altă
parte .
În esenţă, analiza şi ingineria valorii urmăreşte realizarea funcţiilor unui obiect –
funcţiile constituind un rezultat al cerinţelor utilizatorului astfel încât să existe o
proporţionalitate între utilitatea fiecărei funcţii şi consumul de mijloace pentru
realizarea acesteia, iar ca o rezultantă logică să se maximizeze raportul dintre utilittea
produsului şi costul acestuia .
2. Elemente cheie ale analizei şi ingineriei valorii
1.Analiza funcţională
- este punctul de plecare în analiza şi ingineriei valorii;
- răspunde la întrebările : ce este şi ce face produsul ?
- dematerializează produsul, detaliind necesitatea utilizatorului în nomenclatorul, listă
sau diagrama de funcţii.
2. Costul funcţiilor
- răspunde la întrebările: cât costă fiecare funcţie ?; cât reprezintă ea în costul
produsului?;
- descompune costul produsului în cele mai mici detalii;
- stabileşte relaţia dintre repere şi funcţii ;
3. Valoarea funcţiilor
- răspunde la întrebările: cît este de importantă funcţia pentru utilizator ?; cât de bine
satisface ea exigenţele utilizatorului?;
- defineşte noţiunile: importanţă relativă,utilitate intrisecă, dimensiune tehnică a
funcţiei.
4.Conceperea / reconceperea prin funcţii
- urmăreşte realizarea în condiţii optime ale funcţiilor ;
-concepe produsul ca pe un ansamblu optim de funcţii ;
- se face apel la metode logice şi psihologice de creativitate ;
21

5. - se porneşte de la idea că nimic nu este perfect şi veşnic .
5. Implementarea soluţiei
- vizează descoperirea de la început a zonelor în care ar putea apare eşecul aplicării
soliţiei ;
- descoperă obstacole care pot bloca aplicarea studiului ;
- stabileşte acţiunile care pot înlătura piedicile în aplicarea studiului .
6. Echipa de analiză şi ingineria valorii
7. Planul de lucru al analizei şi ingineria valorii
- 3variante: americană, franceză şi română. Iar varianta română cuprinde :
- pregătirea, analiza necesităţii sociale, analiza situaţiei existente, conceperea,
aprobarea, realizarea şi controlul.
3. Principiile analizei şi ingineriei valorii
 Principiul concepţiei funcţionale
Analiza şi ingineria valorii concepe produsul ca pe un ansamblu de funcţii
optimizate. Aceasta înseamnă că înainte de a crea produsul este necesară realizarea în
condiţii optime a fiecărei funcţii, ca rezultat al cerinţelor utilizatorului .
 Principiul concepţiei integrate
Analiza şi ingineria valorii are ca obiect produsul marfă , produsul finit şi nu părţi
component sau funcţii ale sale luate în sens individual, cu alte cuvinte, nu este
suficientă analiza la nivel de funcţie, aceasta trebuie continuată în sensul ansamblării
aâoptime a soluţiilor.
 Principiul dublei (multiplei )dimensionări a funcţiilor
O funcţia are cel puţin 2 dimensiuni : una tehnică, de utilitate şi una economică,
de cost .
21

6. Dimensiunea tehnică, de utilitate, implică la rândul ei: dimensiunea caracteristicii
de calitate, ponderea funcţiei în utilitatea produsului etalon, relaţia dintre utilitatea
intrisecă şi dimensiunea caracteristicilor de calitate.
Dimensiunea economică reprezintă costul , respectiv ponderea fiecărei funcţii în
costul produsului .
 Principiul echilibrului (proporţionalităţii) dintre cele două dimensiuni ale
funcţiei
Între dimensiunea tehnică şi dimensiunea economică a funcţiei trebuie să existe o
proporţionalitate .Aceasta înseamnă că un produs bine proporţionat trebuie să necesite
mai multe mijloace pentru o funcţie mai utilă decît pentru una mai puţin utilă.
 Principiul maximizării raportului dintre utilitate şi cost
Scopul declarat al analizei şi ingineriei valorii este maximitarea raportului dintre
utilitatea produsului şi costul acestuia , sau dintre performanţele şi costul produsului .
4.Metodologia elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii
4.1.Etapele elaborării studiilor de analiza şi ingineria valorii
Metodologia elaborări studiilor de analiză şi ingineria valorii cuprinde 6 etape, iar
în cadrul fiecărei etape se disting mai multe faze astfel:
Etapa 1 - Măsuri pregătitoare
1 .Stabilirea temei
Alegerea obiectului pentru studiu trebuie să ţină seama de următoarele aspecte :
 Ciclul de viaţă al produsului. Nu este eficient să abordăm în studiu un produs
aflat în perioada de declin.
 Ponderea produsului în activitatea unităţii . Se preferă produse cu pondere mare
sau cu perspective încurajatoare .
 Nivelul costurilor de producţie, a consumurilor de resurse , în special deficitare.

2. Organizarea colectivului de muncă
 Colectivul cuprinde : specialişti în domeniul proiectării şi realizării produsului,
economişti, utilizatori, specialişti în marketing, în AIV .
21

7. 3.Pregătirea metodologică
 Se instruiesc şi autoinstruiesc membrii echipei în ceea ce priveşte elaborarea
studiilor de IV şi în sensul familiarizării cu produsul studiat .
 Un studiu de AIV cuprinde faze de lucru individual, urmate de şedinţe cu
întreaga echipă pentru definitivarea şi omologarea fazelor, precum şi interviuri
cu utilizatorii şi proiectanţii de produs sau investigaţii statistice în rândul
specialiştilor.
4.Stabilirea planului de lucru
 Se preconizează termenele şi responsabilităţile pentru realizarea fiecărei etape
din prezenta metodologie .
5.Aprobarea planului de lucru
 Se întocmeşte între benefiarul şi executantul studiului .
Etapa 2. Analiza necesităţii sociale
1.Culegerea informaţiilor
 Informarea pe plan social
- stabilirea ciclului de viaţă al produsului, nivelul caracteristicilor de calitate solicitat
de utilizator .
 Informarea pe plan ethnic
- studiază posibilităţile de realizare a produsului: materiale, soluţii constructive şi
tehnologice, realizări pe plan mondial .
 Informarea pe plan economic
- se estimează costurile de producţie până în cele mai mici detalii (până la nivel de
reper sau operaţie).
2.Stabilirea nomenclatorului de funcţii
 De la necesitatea socială, prin intermediul cerinţelor derivate din această se
ajunge la lista, diagramă sau nomenclatorul de funcţii ale produsului.
3.Stabilirea nivelului de importanţă a funcţiilor
 Pentru produsul ideal se stabileşte ponderea sau importanţa relativă pe care o are
pentru utilizatori fiecare funcţie a produsului .
21

8. Etapa 3. Analiza şi evaluarea situaţiei existente
1.Dimensionarea tehnică a funcţiiilor
 Se stabilesc caracteristicile de calitate cu care pot aprecia utilităţile intriseci ale
funcţiilor şi a relaţiilor dintre acestea.
 Se determină ponderile funcţiilor în utilitatea produsului ideal.
2. Dimensionarea economică a funcţiilor
 Se stabileşte costul şi ponderea în cost a fiecărei funcţii pornind de la diagrama
de relaţii dintre repere / operaţii şi funcţii.
3.Analiza sistemică a funcţiilor
 Se construieşte dreapta de regresie care exprimă proporţionalitatea dintre
utilitatea intrisecă şi ponderea în cost a fiecărei funcţii.
Etapa 4. Conceperea sau reconceperea produsului
1.Elaborarea propunerilor pentru noul produs
 Se înregistrează toate posibilităţile de îmbunătăţire a produsului prin metode de
creativitate , prin tehnici de corelare a ideilor.
2.Selecţionarea propunerilor
 Se elimină soluţiile existente, cele depăşite din punct de vedere tehnic, cele
incompatibile sau imposibil de realizat în viitorul apropiat.
3.Dezvoltarea şi concretizarea propunerilor la nivel de soluţie
 Se detaliază şi concretizează propunerile reţinute, sub formă de soluţii
alternative la soluţia existentă sau etalon.
4.Evaluarea soluţiilor
 Se determină utilităţile şi costurile funcţiilor pentru solutiile noi;
 Se construieşte dreapta de regresie pentru fiecare soluţie;
 Se calculează suma “S” a dispoziţiilor şi raportul utilitate / cost;
 Se compară fiecare soluţie cu soluţia etalon şi se determină soluţia optimă.
21

9. Se aplică şi alte metode de evaluare.
Etapa 5.Aprobarea soluţiei optime
 Se apreciază efectele globale pe care le va avea aplicarea soluţiei optime asupra
organizaţiei;
 Se stabilesc responsabilităţile în aplicarea studiului.
Etapa 6.Realizarea şi controlul aplicării studiului
1.Stabilirea programului de realizare
2.Realizarea soluţiei aprobate
3.Evaluarea rezultatelor după aprobare
4.2.Analiza funcţională
“Funcţia este un rezultat al proprietăţilor produsului capabile a satisface o
necesitate sau a se vinde “.
“Funcţia reprezintă primul răspuns la cererea utilizatorului.Ea dematerializeză
produsul , exprimînd rolul să , acţiunea sa, ceea ce poate face şi cum se comportă faţă
de restricţiile mediului înconjurător”.
O funcţie este determinată de o parte material a obiectului studiat şi are însuşiri ce
determină un efect util, satisface o necesitate, conferindu–i obiectului respectiv o
utilitate .
Clasificarea noţiunii de funcţie, ca intermediar între utilizator şi producător,
reprezintă una din cheile reuşitei unui studiu de analiza şi ingineria valorii, fiind
punctul de plecare în realizarea lui. Funcţia reprezintă primul răspuns la cererea
utilizatorului.
În mod normal, funcţiile produsului reprezintă însuşirea elementară, care conferă
în mod direct sau indirect utilitate şi valoare produsului. Pentru conceperea produsului
este necesară găsirea principalelor funcţii ale produsului, pe care utilizatorul trebuie să
le regăsească în produs.
21

10. 4.2.1.Dimensionarea tehnică a funcţiilor
Această etapă este necesară pentru a stabili în care variantă corectă a produsului
nostru satisface pretenţiile maximale ale utilizatorului adică a stabili utilitatea fiecărei
funcţii.
Pentru aceasta sunt necesare 2 acţiuni distincte:
- stabilirea ponderii funcţiilor în utilitatea produsului real ;
- determinarea utilităţii intriseci a fiecărei funcţii, adică dimensionarea tehnică a
funcţiilor ;
; U = pi ⋅ u i
În cazul produsului mănuşă din piele sintetică am dedus următoarele
caracteristici tehnice pentru fiecare funcţie :
F1 –Să fie durabilă
u1 = = = 0,4 unde ,
t = 70, nota obţinută / procentaj de variantă ;
tmax = 100, nota maximă posibilă;
tmin = 30,nota minimă posibilă ;
F2 - Sa aibă aspect estetic
Exprimă modul de armonizare estetică a sistemului corp – produs în procesul de
purtate şi disponibilităţile produsului de declanşare a actului de cumpărare .
u2 = = =1 unde ,
N = 100, nota obţinuta de variantă;
N max = 100, nota maximă posibilă;
21

11. F3 – Să fie rezistentă la agenţi chimici
Rezistentă la spălare şi curăţire, la purtare .
u3 = = = 0,8 unde ,
X =85, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Xmax = 100, nota maximă posibilă;
Xmin = 2 5, nota minimă posibilă;
F4 – Să fie rezistentă la agenţi mecanici
Rezistentă la alungirea la rupere, la glisare, destrămarea materialelor .
u4 = = = 0,7 unde ,
X = 80, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Xmax = 100, nota maximă posibilă;
Xmin = 30, nota minimă posibilă;
F5 – Să poarte informaţii
Această funcţie este determinată de numărul de etichete şi de embleme oferte de
produsul nostru şi numărul maxim de embleme ce pot interesa utilizatorul .
u5 = = = 0,8 unde ,
X = 80, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Xmax = 100, nota maximă posibilă;
F6 – Să asigure izolare termică
Capacitatea de izolare termică este proprietatea căptuşelii să nu lasă să treacă fluxul de
căldură să treacă în ambele sensuri .
21

12. u6 = = =1 unde ,
Rt = 100, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Rt max = 100, nota maximă posibilă;
Rtmin = 60, nota minimă posibilă;
F7 – Să asigure uşurinţă în îmbrăcare – dezbrăcare
Exprimă realizării îmbrăcării – dezbrăcării cu efort minim.
u7 = = = 0,07 unde ,
t = 90, nota obţinută / procentaj de variantă ;
tmax = 95, nota maximă posibilă;
tmin = 30, nota minimă posibilă;
F8 – Să îşi menţină aspectul şi dimensiunile
Exprimă menţinerea formelor şi a dimensiunilor mănuşii care au fost asigurate prin
proiectare, la purtare şi întreţinere .
u8 = = = 0,22 unde ,
X = 80, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Xmax = 90, nota maximă posibilă;
Xmin = 45, nota minimă posibilă ;
F9 – Să asigure confort fiziologic (pliantă)
u9 = = =1 unde ,
21

13. P = 100 ,nota obţinută / procentaj de variantă ;
Pmax = 100, nota maximă posibilă;
Pmin = 50, nota minimă posibilă ;
F10– Să acopere mâna(consum specific de materie primă)
Acoperirea mâinii exprimă capacitatea produsului de a acoperii mâna şi de a proteja
mâna de factorii externi .
u10 = = =1 unde ,
Cs = 100, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Csmax = 100, nota maximă posibilă;
Csmin = 50, nota minimă posibilă;
F11 -Să aibă masă redusă
u11 = = = 0,4 unde ,
X = 75, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Xmax = 95, nota maximă posibilă;
Xmin = 45, nota minimă posibilă ;
F12 – Să asigure mobilitate şi flexibilitate
u12 = = =1 unde ,
N = 100, nota obţinută / procentaj de variantă ;
Nmax = 100, nota maximă posibilă;
21

14. Subiect F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12
1 60 35 45 40 20 90 70 80 50 100 75 55
2 100 50 100 30 30 100 90 90 100 100 90 90
3 100 30 100 100 60 70 30 40 60 90 45 80
4 50 45 50 60 10 80 95 90 95 90 95 100
5 40 20 25 40 15 100 50 70 80 90 95 70
6 70 50 90 80 55 100 80 70 50 50 50 60
7 30 50 70 70 100 90 80 50 100 50 70 60
8 100 40 100 100 80 60 90 70 100 80 80 100
9 100 70 30 30 90 100 60 100 80 90 50 30
10 100 100 50 50 10 90 40 45 75 55 45 90
Suma 750 490 660 600 470 880 695 735 760 795 695 705
Media 75 49 66 60 47 88 69.5 73.5 76 79.5 69.5 70.5
Suma
8235
totală
Pj 10.98 16.8 12.4 13.7 17.5 9.3 11.8 11.2 10.8 10.3 11.8 11.6
ui 0.4 1 0.8 0.7 0.8 1 0.07 0.22 1 1 0.4 1
Ui 4.32 16.8 9.92 9.59 14 9.3 0.82 2.46 10.8 10.3 4.72 11.6
ordinea 11 2 4 3 1 12 5 9 6 10 7 8
4.2.2. Dimensionarea economică a funcţiilor
Constă în determinarea costului fiecărei funcţii. Ea poate fi globală sau
detaliată.Dimensionarea economic poate fi global dacă se ia în considerare costul
global al reperelor şi detaliată dacă se iua în considerare alte tipuri de costuri, ca de
exemplu costul materialelor, al manoperei .
Scopul dimensionării economice este de a determina costul fiecărei funcţii şi
ponderea ei în costul de produsului. În plus , acestă etapă ne oferă şi primele soluţii de
micşorare a costului produsului, prin identificarea costurilor funcţiilor inutile şi a
cheltuielilor nejustificate .
Pentru dimensionarea economică am întocmit un tabel în care am precizat reperele
produsului, costurile reperelor şi ponderea fiecărui reper în realizarea funcţiilor
specificate pentru produs.
Reper Cost F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12
21

15. Piele 20 10% 15% 10% 10 10 10 5% 5% 5%
500 % % % %
100 50 75 50 50 50 50 25 25 25
Căptuşeală 350 30 15% 20 15% 10 10%
% % %
105 52.5 70 52.5 35 35
Aţă 100 30 20% 20% 30%
%
30 20 20 30
Elastic 50 10% 30 20% 40
% %
5 15 10 20
Etichete 200 20 25% 5% 20% 30%
%
40 50 10 40 60
Total 1 120 274 125 105 172. 135 122.5 70 50 25 60 60
0 5
Croire 120 20% 50% 30%
25 60 36
Coasere 170 50 25% 25%
%
85 42.5 42.5
Control 80 100%
80
Amba-lare 30 100
%
30
Total 2 400 85 147.5 42.5 30 60 36
Regie 50% 800 180 136.2 52.5 107. 15 91.25 35 25 12. 30 48
5 5 5
Total Cost 240 540 408.7 157. 322. 45 135 273.7 105 75 37. 90 144
0 5 5 5 5 5
Kj 22.5 17.02 6.5 13.4 1.87 5.62 11.4 4.37 3.12 1.5 3.75 6
2 6
4.3.Analiza sistemică
Obiectivul analizei sistemice a funcţiilor este identificarea funcţiilor critice /
supradimensionate din punct de vedere economic, adică a funcţiilor ale căror costuri
sunt mult mai mari decât valoarea lor de întrebuinţare. Pentru atingerea acestui
21

16. obiectiv, se compară pentru fiecare funcţie utilitatea cu ponderea în cost cu ajutorul
dreptei de regresie.
Analiza sistemică permite clasificarea funcţiilor produsului în 3 categorii:
 Funcţii supradimensionale din punct de vedere economic – situate
deasupra dreptei de regresie , pentru care ki – a*Ui > 0
 Funcţii bine dimensionate din punct de vedere economic – situate în
apropiere dreptei de regresie , pentru care ki - a *Ui = 0
 Funcţii subdimensionate din punct de vedere economic – situate sub
dreapta de regresie , pentru care ki -a* Ui < 0
Analiza sistemică cu ajutorul dreptei de regresie pentru ponderi cu note de la 1 la 100
Funcţia ui Ki Ui Ui2 Ki * Ui a* Ui Ki- a*Ui (Ki- a*Ui)2
F1 0.4 22.5 4.32 18.6 97.2 3.11 19.39 375.97
F2 1 17.02 16.8 282 285.9 12.09 4.93 24.3
F3 0.8 6.5 9.92 98.4 64.48 7.14 -0.64 0.4
F4 0.7 13.42 9.59 91.39 128.6 6.9 6.52 42.51
F5 0.8 1.87 14 196 26.18 10.08 -8.21 67.4
F6 1 5.62 9.3 86.49 52.26 6.69 -1.07 1.14
F7 0.07 11.4 0.83 0.68 9.46 0.59 10.81 116.865
F8 0.22 4.37 2.46 6.05 10.7 1.77 2,6 6.76
F9 1 3.12 10.8 115 33.6 7.77 -4,65 21.62
F10 1 1.56 10.3 106 16.06 7.4 -5.84 34.1
F11 0.4 3.75 4.72 22.2 17.7 3.3 0.45 0.2
F12 1 6 11.6 134 69.6 8.4 -2.4 5.76
Total 1157.8
8.39 100 104.64 838.74 75.24 21.89 697.01
1
Panta dreptei de regresie : a = = = 0.72
După care vom calcula suma abaterii pătratice: s = = = 0.06
Deoarece s > 0, produsul trebuie reproiectat !
21

17. În următorul grafic este redată analiza sistemică cu ajutorul dreptei de regresie
pentru note de la 1 la 100 .
25
20
15
Ki(Ui)
regr
10
5
0
0 5 10 15 20 25
1.Funcţiile supradimensionale din punct de vedere economic sunt funcţiile
care se situează destul de mult deasupra dreptei de regresie, şi anume : F1-Să fie
durabilă, F4- Să fie rezistentă la agenţi mecanici şi F7- Uşurinţă la îmbrăcat-
dezbrăcat.
2.Funcţiile bine dimensionate din punct de vedere economic sunt funcţiile care
se află în apropierea dreptei de regresie, şi anume: F8- Să îşi menţină aspectul şi
dimensiunile, F2- Să fie estetică, F11- Să aibă masă redusă.
3.Funcţiile subdimensionate din punct de vedere economic sunt funcţiile care
se află sub dreapta de regresie, şi anume: F3- Să aibă rezistenţă la agenţi
chimici, F5-Să poarte informaţii, F6- Să asigure izolare termică, F9- Să asigure
confort fiziologic.,F10-Să acopere mâna, F12- Să aibă mobilitate, flexibilitate.
21

18. Pentru a avea o imagine mai clarǎ a funcţiilor supradimensionate vom întocmi şi
diagram Paretro:
5.Reproiectarea produsului
Urmare a analizei sistemice au rezultat funcţii supradimensionate din punct de
vedere economic. Reproiectarea produsului presupune eliminarea acestei situaţii şi ea
se face prin reconceperea produsului. Reproiectarea produsului în vedrea opmtimizării
acestuia presupune reproiectarea reperelor supradimensionate din punct de vedere
economic. Prin reproiectarea acestora costul materialelor şi al manoperei reperelor
reproiectate trebuie să scadă.
Pentru reproiectare, am stabilit următoarele:
 Scoaterea elasticului şi introducerea scaiului;
 Schimbarea pielii ;
Mănuşile nu vor mai fi în intregime cu degete, ci stil “decapotabile”.
21

19. Dimensionarea economică
Repere Cost F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12
Piele 300 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0. 0.0 0.0 0.05
5 1 5 5
60 30 45 30 30 30 30 15 15 15
Căptuşeală 250 0.3 0.15 0.2 0.15 0.1 0.1
75 37.5 50 37.5 25 25
Aţă 50 0.3 0.2 0.2 0.3
15 10 10 15
Scai 50 0.3 0.2 0.3 0.1 0.1
15 10 15 5 5
Etichete 200 0.2 0.25 0.0 0.2 0.3
5
40 50 10 40 60
Total 1 850 20 100 65 137. 80 97.5 35 30 20 40 40
3 5
Croire 120 0.2 0.5 0.3
25 60 36
Coasere 170 0.5 0.25 0.25
85 42.5 42.5
CTC 80 1
80
Ambalare 30 1
30
Total 2 400 85 147.5 42.5 30 60 36
Total 1 +2 125 28 157.5 65 180 30 80 157.5 35 30 20 40 76
0 8
21

20. Regie 50% 625 14 78.75 32. 90 15 40 78.75 17. 15 10 20 38
4 5 5
Total Cost 187 43 236.2 65 270 45 12 236.2 52. 45 30 60 114
5 2 5 0 5 5
Kj 23 12.6 3.4 14.4 2. 6.4 12.6 2.8 2. 1.6 3.2 6
6 4 4
În urma reproiectării produsului, s-a redus :
- Costul pielii de la 500 lei la 300 lei;
- Costul aţei de la 100 lei la 50 lei;
- Costul căptuşelii de la 350 la 250 lei.
Rezultatul reproiectării este dat de costul total de 1875 lei faţă de 2400 lei în
faza de proiectare. Se constată a diferenţă de 525 lei.
Analiza sistemică
Funcţia ui Ki Ui Ui2 Ki * Ui a* Ui Ki- a*Ui (Ki- a*Ui)2
F1 0,4 23 4,32 18.6 99,36 2,59 20,46 418,61
F2 1 12,6 16,8 282 211,68 10,08 2,52 6,35
F3 0,8 3,46 9,92 98.4 34,32 5,95 -2,49 6,20
F4 0,7 14,4 9,59 91.39 138 5,73 8,67 75,16
F5 0,8 2,4 14 196 33,6 8,4 -6 36
F6 1 6,4 9,3 86.49 59,52 5,58 0,82 0,67
F7 0,07 12,6 0,83 0.68 10,45 0,49 12,11 146,65
F8 0,22 2,8 2,46 6.05 6,88 1,47 1,33 1,76
F9 1 2,4 10,8 115 25,92 6,48 -4,08 16,64
F10 1 1,6 10,3 106 16,48 6,18 -4,58 20,97
F11 0,4 3,2 4,72 22.2 15,10 2,83 0,37 0,13
F12 1 6 11,6 134 69,6 6,96 -0,96 0,92
1157.8
Total 100 104,64 720,91 62,74 64,39 730,06
1
Panta dreptei de regresie :
= = 0,6
După care vom calcula suma abaterii pătratice: s = = = 0,07
21

21. 6. Analiza finală a datelor
Proiecare iniţială Reproiectare
Panta de regresiei 0,7 0,6
Suma disproporţiilor 0,06 0,07
Costul 2400 lei 1875 lei
21