AFATIN Igor, PRIAN, Tatiana. Echipament tehnic: dotare şi eficienţa exploatării
Mihaela STAVER. Surse electronice de informare utilizate în formarea Culturii Informaţiei a utilizatorului.
1. Surse de informare electronice
utilizate în formarea
Culturii Informaţiei a utilizatorului
Mihaela STAVER,
Bibliotecar principal, serviciul Cercetare. Asistenţă de Specialitate,
Biblioteca Ştiinţifică USARB
COLLOQUIA PROFESSORUM
TRADIŢIE ŞI INOVARE ÎN CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ,
EDIŢIA A VI – A,
DEDICATĂ ANULUI PROFESORUL NICOLAE FILIP
Secţiunea
BIBLIOTECONOMIE ŞI ŞTIINŢELE INFORMĂRII
2. Pe parcursul tuturor etapelor de dezvoltare a societăţii
omul a manifestat necesitatea de a informa şi de a fi informat.
Informaţia face parte din ambianţa cotidiană a omului secolului
XXI în cele mai diverse forme de prezentare şi difuzare (cărţi,
documente electronice mass-media etc.).
Mediul electronic poate produce mutaţii majore la nivelul
societăţii, aşa cum invenţia tiparului a produs mutaţii care au dus
la dezvoltarea societăţii în forma cunoscută astăzi (Galaxia
Gutemberg). Nu întîmplător se vorbeşte de Societatea
Informaţiei.
3. Societatea informaţională este caracterizată de creşterea
explozivă a informaţiei disponibilă prin intermediul tehnologiei
informaţiei.
Societatea informaţională este societatea care se bazează pe
Internet.
Un loc special în sfera serviciilor de informare pentru utilizatori
îl joacă Bibliotecile, cu noul lor rol de furnizor şi mediator de
informaţii între comunitatea celor care le produc şi a celor care
le consumă (adică utilizatorii). Biblioteca Ştiinţifică USARB este
cea care dezvoltă şi aprofundează abilităţile studenţilor în
domeniul de căutare şi prelucrare a informaţiei.
4. Biblioteca Ştiinţifică USARB participantă în poiectele:
• Proiectul Modernizarea serviciilor bibliotecilor universitare din
Moldova (Parteneriatul dintre Norvegia şi Moldova) (2016 -2019);
• Proiectul ERASMUS + (Servicii de suport pentru re eaua deț
biblioteci: modernizarea bibliotecilor în Armenia, Moldova şi
Belarus prin dezvoltarea personalului bibliotecar şi reformarea
bibliotecilor, ( 2015 -2018);
• Proiectul MISISQ - TEMPUS – Modern Information Service for
Improvement Study Quality – (2013-2016).
contribuie la dezvoltarea Bibliotecii inovatoare
oca suport pentru educa ie,ț
ocercetare i învă are continuă,ș ț
oacordarea serviciilor infobibliotecare modernizate,
ocrearea spaţiului informaţional unic pentru mediul academic.
Un rol important în aceste proiecte este predestinat Culturii
Informaţiei.
5. În cadrul acestor proiecte la Biblioteca USARB au fost organizate
trainere de formare a formatorilor privind Cultura Informaţiei. Cursul
Bazele Culturii Informaţiei conform cerinţelor proiectelor a fost redactat,
schimbată tematica modulului şi adaptat într-o nouă versiune.
Cursul este predestinat studenţilor anului I de la toate facultăţile
(la secţia zi şi cu frecvenţă redusă); elevilor Liceului Republican „Ion
Creangă”.
Modulul I: Instrumente de regăsire a informaţiei pentru studii şi
cercetări: motoare de căutare (portaluri, directoare, reţele sociale, etc.
Managementul datelor de cercetare: OpenAIRE, Open Acces
(DOAJ, OAJI, DOAB, blogul OA, IBN, Zenodo repository). Site-ul, blogul BŞ
USARB, Repozitoriul institu ionalț ORA (Open Research Archive) USARB)
Cataloage internaţionale interactive din lume Open Library, Calameo, Issuu,
Scribd este predat de trei profesori, 4 ore în limba română şi rusă.
6. Cultura informaţiei a devenit o cerinţă pentru studenţi în era
informaţională, astfel, bibliotecarii trebuie să devină parte a
procesului educaţional pentru a introduce în procesul de
învăţămînt noile tehnologii care permit utilizatorilor să acceseze
informaţia în diverse forme şi formate – reale sau virtuale.
Diversitatea suporturilor, creşterea cantitativă a informaţiilor,
sistemele de regăsire a informaţiei, impun necesitatea de
formare a Culturii Informaţiei a utilizatorului.
7. Cultura Informaţiei presupune formarea unui ansamblu de
cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice care permit
identificarea unei nevoi informaţionale, urmată de
localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei găsite, într-un
demers de rezolvare a unei probleme, de găsire a unui
răspuns şi de comunicare a informaţiei regăsite şi
prelucrate într-un produs nou, cu valoare adăugată.
(Hermina Anghelescu)
8. CULTURA INFORMAŢIEI – definiţia ALA (Asociaţia
Bibliotecilor Americane) (1989):
Pentru a avea o cultură informaţională o persoană trebuie:
să conştientizeze necesitatea informaţiei,
să poată localiza,
să poată evalua şi
să poată utiliza eficient informaţia.
9. NECESITĂŢILE DE INFORMARE
De ce citim? De ce ne informăm?
Pentru a ţine pasul cu noutăţile din domeniu
Pentru a găsi nişte răspunsuri la întrebări
precise
Pentru a umple nişte lacune în cunoaştere
10. DE CE ESTE NECESAR SĂ NE INFORMĂM?
PENTRU A NE FORMA DEPRINDERI ŞI
CUNOŞTINŢE NECESARE PE ÎNTREAGA
DURATĂ A VIEŢII
• Un om informat valoreaza cît doi
• Mai important decît a avea o informaţie este să ştii
unde s-o găsești (Samuel Johnson)
• Mai bine să ştii să cauţi tot, decît să cauţi să ştii tot
(Patrick Mendelson)
11. EXPLOZIA INFORMAŢIONALĂ
O lume „saturată” de informaţie
•la nivel global dispozitivele mobile au depăsit numărul populaţiei
•50% din utilizatori îşi verifică mailul înainte de culcare
•70% dorm cu telefonul alături
•numarul contactelor on-line (mai ales prin reţelele sociale) se
dubleaza o data la 9 luni
•Ne aflăm în medie 5.30 ore on-line
•2,7 miliarde locuitori au acces la Internet
„Ceea ce informaţia consumă este evident: consumă atenţia
celor care o utilizează”
Herbert Simon, Nobel pentru Economie 1978
12. World Wide Web
Instrumente de căutare
Motoare de căutare
Căutare Avansată
Instrumente de căutare vizuală
Evaluarea calită ii informa iilor webț ț
MOOCs
Open education resources
Open Access
Directoare
Reţele sociale
OpenAIRE
DOAJ OAJIDOAB
13. Pentru a naviga cu succes ei trebuie să fie con tien i deș ț
instrumentele de căutare disponibile.
„Prima sarcină atunci cînd căutaţi informa ii de înaltă calitate esteț
încercarea de a accesa un serviciu care oferă un material de
calitate în domeniul care vă intereseaza." (Cooke 55)
Pentru căutarea informaţiilor pe web studen iț i navighează prin
imensul ocean de informa iiț .
15. CARE ESTE CEL MAI BUN MOTOR DE CĂUTARE ?
Dacă dorim să facem o
căutare detaliată, trebuie să ne
familiarizăm cu mai multe motoare
de căutare
MOTOR DE CĂUTARE - un
„serviciu” de regăsire a informa iilorț
stocate în bazele lor de date.
O definiţie mai simplă ar fi
că un motor de căutare este un site,
unde fiecare vizitator poate să pună
o întrebare despre un subiect şi
acesta afişează o listă de site-uri
care le cunoaşte la acest subiect.
Pentru a avea acces la o serie
de motoare de căutare
accesăm
http://www.20search.com/
16. Duck Duck Go este un motor de cautare
care utilizeaza datele de pe alte site-uri pentru a
forma rezultate relevante
MOTOARE DE CĂUTARE
În această
pagină sînt
prezentate o
listă cu
motoare de
căutare.
17. BASE http://www.base-search.net/
Motor de căutare a
documentelor ştiinţifice
pentru calculator şi
informaţii de ştiinţă
Scop
îmbunătă ireț
a diseminării
literaturii
tiin ificeș ț ce
oferă
disponibilitat
e în
accesarea
cuno tin elorș ț
tiin ifice iș ț ș
academice.
18. DIRECTORII
Un director web este un catalog de site-uri. Înscrierea într-un
director web se referă la faptul că în acel director va exista,
dupa înscriere, un link către site-ul nostru.
pagini web organizate pe diverse subiecte;
pagini web care permit: citire/descărcare de cărţi; audiere muzică;
sînt axate pe site-uri de calitate.
Cu ce ne ajută înscrierea în directorii web?
oDevenim cunoscuţi.
oDaca apărem în multe directorii devenim cunoscuţi şi de Google şi
de oricine doreste să caute în aceste directorii.
oGoogle vede faptul că sînt foarte multe linkuri îndreptate spre
paginile web indicate, dinspre directoarele web, şi asta îl determină
să considere că este un site de importanţă.
19. Cînd trebuie să folosim un Directoriu?
Cînd avem un subiect larg
Cînd dorim să evităm site-uri nefiltrate
Cînd trebuie să folosim un Motor de căutare?
Cînd avem un subiect îngust
Cînd sîntem în căutarea unui site anumit
20. MOOCs Directory
http://www.moocs.co/
este un director on-line masiv de Cursuri deschise on-line (MOOCs)
DOAB: Director de căr i în acces deschis.ț Directoriul este
deschis pentru to i editorii care publică căr i academice, recenzateț ț
în Acces Deschis. DOAB prezintă utilizatorilor 3275 de peer-review
carti academice de la 110 editori.
http://www.doabooks.org
21. Directoriul de reviste în Acces Deschis (DOAJ)
A fost lansat în 2003 la Universitatea
din Lund, Suedia, cu 300 de reviste cu
acces deschis i astăzi con ine ccaș ț
9186 de reviste academice din 130 de
ţări cu acces liber care acoperă toate
domeniile tiin ei, tehnologiei,ș ț
medicină, tiin e sociale i umaniste.ș ț ș
https://doaj.org
Directoriul „OAJI” – Open Academic Journals Index
http://oaji.netEste o bază de date a revistelor
tiin ifice full-text cu acces deschis.ș ț
Fondator – Centrul re eleiț
interna ionale pentru cercetareț
fundamentală i aplicată, Federa iaș ț
Rusă. Republica Moldova are 13 reviste
înregistrate în OAJI:
22. Un site este destinat informării vizitatorului despre ceva
anumit.
Exemplu: http://libruniv.usarb.md, www.bmw.com
Pe cînd un PORTAL este un site cu mai multe domene
informationale, precum: noutăţi, forum, meteo, resurse pe
categorii, etc.
Exemplu:
www.e-scoala.ro Este o platformă deschisă. Sec iunile principaleț
sînt: lec ii virtuale, referate online, fun & games, consiliere, internetț
util, download, tiri & noută i, interactiv, lectura & texte.ș ț
18
PORTALURI
23. Este o platformă deschisă
Sec iunile principale sînt: lec iiț ț
virtuale, referate online,
dicţionare lectură & texte.
DART Europa
http://www.dart-europe.eu
Portalul DART Europa
E-Teze oferă accesul
la 603,917 teze de
cercetare cu acces
deschis la 580
universită i din 28 deț
ări europeneț
24. Portalul
Portalul PRIMO -
asigură căutarea
informaţiei concomitent
în 7 cataloage ale
bibliotecilor universitare
partenere în proiect,
precum şi un ir deș
resurse externe precum:
EBSCO, SpringerLink,
HINARI, AGORA etc.
Crearea acestui sistem a fost
posibilă gra ie participăriiț
Bibliotecii USARB în cadrul
proiectului TEMPUS
„Modernizarea serviciilor
informaţionale pentru
îmbunătăţirea calităţii
studiilor”.
Accesînd platforma Primo
ob ine i rapid informa iiț ț ț
relevante i de calitate.ș
25. Nici un motor de
căutare nu
acoperă întregul
web
În cazul în care facem căutarea unui subiect, folosind un anumit
motor de căutare şi nu obţinem rezultatele dorite, aceasta nu
înseamnă că pe web nu este această informa ie, pur i simpluț ș
acest motor de căutare nu dispune de informaţia dată.
Este important de a utiliza diverse motoare de căutare, deoarece
nu toate motoarele conţin acelaşi tipuri de documente.
26. INSTRUMENTE DE CĂUTARE VIZUALĂ
INSTAGROK face procesul de
învă are mult mai distractiv iț ș
eficient.
http://www.instagrok.com
oSkope: un motor de căutare care permite utilizatorului să caute imagini
i elemente multimedia găsite pe diverse servicii, cum ar fi Amazon,ș
Flickr, Yahoo, sau YouTube;
http://www.oskope.com/
InstaGrok este un motor de căutare
educa ionalț care produce harta
interactivă ("grok") a unui concept iș
permite utilizatorului să rafineze
ulterior căutarea prin accesarea
no íunilor asociateț
28. Cele mai principale reţele în lume
Popular Social Media Sites în 2016
http://smallbiztrends.com/2016/05/popular-social-media-sites.html
LinkedIn Google+
YouTube
Pinterest
Instagram
Tumblr
Flickr
Reddit
SnapchatWhatsApp
Vine
Periscope
Facebook
Twitter
BizSugar
StumbleUpon
Delicious
Digg
Viber
29. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
http://libruniv.usarb.md/) are profil deschis în 8 re ele de socializare:ț
Facebook, Twitter, Flickr, YouTube, Delicious, Pinterest, Google+; OK
Pe parcursul a şase luni a anului 2016 pe re ele au fostț
plasate 1001 de informa ii utile pentru studen i i cadre didactice despreț ț ș
evenimentele care au avut loc în Biblioteca tiin ifică USARB, accesăriȘ ț
151 248.
Biblioteca Ştiinţifică USARB în
reţele
113 342 de aprecieri şi 64 042 de utilizatori unici care
accesează, 143 postări în perioada d4e 6 luni 2016.
Plasate 125 de informaţii (tweet-uri) în perioada de 6 luni 2016,
în total fiind de 972 Tweets, 21 494 impresii, 201 Following, 95
Followers.
Pe Flickr au fost postate 117 albume foto , 1151 foto. La
moment pe pagina Flickr sînt plasate 5 185 foto de la activităţile
şi evenimentele care au loc în BŞ USARB.
30. Total 275 link-uri, plasate 35 informaţii
25 albume
311 pinuri
27 abonaţi
Plasate 147 informaţii
508 persoane interesate
568 166 afişări
147 postări
3155 foto
35 albume
201 abonaţi
În anul 2016, timp de jumătate de an pe YouTube au fost
încărcate 4 filme video. La moment avem 21 de abona iț ,
15.385 de vizionări.
32. Dezvoltarea unei Infrastructuri pentru
Accesul Deschis în Europa - OpenAIRE,
un proiect european care este continuat
prin OpenAIREplus
Misiune
Platforma de coordonare pentru
infrastructura electronică a cunoştinţelor
umane & tehnice din Europa.
Un Information Hub ce facilitează fluxul
şi schimbul de date.
33. Accesul deschis este…
Accesul Deschis promovează fluxul de cuno tin eș ț
la nivel mondial în beneficiul inovării i dezvoltării.ș
Calea Verde (Green Road) –
Depozite digitale instituţionale şi
tematice
Calea de Aur(Golden Road)
-reviste electronice
cu acces deschis
Accesul Deschis este în beneficiul
cercetătorilor , inovatorilor, profesorilor,
studen ilor i publicului larg .ț ș
Accesul Deschis (Open Access) este accesul digital, on-line,
gratuit la literatură, fără restricţii privind drepturile de autor şi de
acordare a licenţelor
34. Calea Verde (Green Road) –
Depozite digitale instituţionale şi
tematice
Arhiva electronică instituţională -Arhiva electronică instituţională -
ORA (Open Research Archive) USARBORA (Open Research Archive) USARB
Arhivă electonică instituţională a documentelor ştiinţifice, educaţionale, de
reglementare elaborate de către cadrele didactice şi bibliotecarii USARB,
iniţiată în anul 2013 de către bibliotecarii universitari bălţeni.
Adresa on-line a Arhivei
ORA – USARB: http://libruniv.usarb.md:8080/jspui/
Repozitoriul ZENODO
https://zenodo.org
Permite cercetătorilor, oamenilor
de tiin ă,ș ț de a partaja, păstra i aș
prezenta rezultatele cercetării.
35. Calea de Aur(Golden Road) - reviste
electronice
cu acces deschis
Directory of Open Access Journals (DOAJ) – Directoriul Revistelor
cu Acces Deschis este un portal care oferă acces la reviste ştiinţifice
de calitate cu acces deschis. DOAJ îşi propune să fie cuprinzător şi
să acopere toate revistele ştiinţifice şi academice cu acces deschis,
care folosesc un sistem adecvat de control al calităţii, din toate
domeniile tematice şi în orice limbă.
Scopul DOAJ este de a creşte vizibilitatea şi de a facilita accesul la revistele
ştiinţifice şi academice cu acces deschis, contribuind astfel la sporirea utilizării şi a
impactului lor.
DOAJ – Directoriu Revistelor cu Acces Deschis (11283 reviste academice din
136 de ţări şi publicate în 50 de limbi). Text integral, articole ştiinţifice recenzate.
Republica Moldova are 17 reviste OA înregistrate în DOAJ:
Limbaj şi Context (17.02.2012)
Glotodidactica (20.11.2012)
36. Blogul OA
Promovarea Accesului Deschis în Republica Moldova
http://www.openaccessmap.org/list
Dezvoltarea Accesul Deschis la nivel global
Repository Maps
http://maps.repository66.org
Republica Moldova
Resurse despre OA
Reviste online din RM
Politici i strategiiş
Blogul ofer informa ii despre:ă ţ
37. Instrumentul Bibliometric Na ionalț
https://ibn.idsi.md
Instrumentul Bibliometric Na ionalț reprezintă o BIBLIOTECĂ
ELECTRONICĂ ŞTIINŢIFICĂ în care sînt stocate, clasificate şi măsurate
date cu caracter public privind contribuţiile ştiinţifice ale tuturor
cercetătorilor din sfera ştiinţei şi inovării din Republica Moldova. Pentru
moment aceste date se referă în special la ARTICOLELE ştiinţifice
publicate în reviste evaluate şi acreditate de categoriile A, B, B+ şi C.
Posibilităţi:
Posibilitate de căutare a informa iilor (căutare simplă)ț
Afi area listei publica iilor unui autorș ț
Număr de vizualizări a informa iei despre articol (titlu, autori, rezumat,ț
cuvinte-cheie)
Top 3 articole vizualizate (articolele cu cel mai mare număr de
vizualizări)
39. Referinţe bibliografice
•BANCIU, Doina Servicii de informare pentru cetăţeni în societatea informaţională [on-line]. Disponibil:
www.academiaromana.ro/pro_pri/doc/st_f00.doc
•Bazele Culturii Informaţionale : Curs universitar. Bălţ i: Presa universitară bălţeană, 2007. 156 p. ISBN
978-9975-50-002-9. http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/bsu/baz_cult_inf.pdf
•CAVANAGH, Jerald. Web Searching! Search Strategies & Tactics : [Tutorial]. Limerik, 2016. 108 p.
•CONSTANTINESCU, Nicolaie. Introducere în Resurse Educa ionale Deschiseț : [Prezentare
PowerPoint]. Bucureşti, 2014.
•CONSTANTINESCU, Nicolaie. OpenAIRE plus a doua genera ie a Infrastructurii de Cercetareț
Europene cu Acces Deschis : [Prezentare PowerPoint]. Bucureşti, 2013.
•Curriculum la disciplina "Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale. Bălţi, 2008. 30 p.
http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/bsu/curriculum.pdf
•Introducere în documentare: [Prezentare PowerPoint]. Cluj-Napoca, 2016.
•LAU, Jesus. Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de-a lungul întregii vieţi. Ch. :
Gunivas, 2010. 64 p. ISBN 978-9975-4070-2-1
•REPANOVICI, Angela. Ghid de Cultura informaţiei [Resursă electronică]. Bucureşti : Ed. ABR, 2012.
•TÎRZIMAN, Elena Bibliotecile în societatea contemporană – provocări, mutaţii, perspective în context
digital [on-line]. Disponibil: http://www.lisr.ro/13-tirziman.pdf
•ŢURCAN, Nelly, CHERADI, Natalia. Înregistrarea revistelor ştiinţifice în Acces Deschis (OA): probleme
şi perspective : [Prezentare PowerPoint]. Chişinău, 2013.
•URSACHI, Lenuţa. Surse de informare utilizate în activitatea de cercetare [on-line]. Disponibil:
http://www.slideshare.net/lursachi/surse-de-informare-utilizate-n-activitatea-de-cercetare