1. AUTOR,
Prof. Lăcrămioara MLADIN

2. ARGUMENT
PROTOCOLUL DE LA KYOTO
CREARE ŞI EVOLUŢIE
DE CE AVEM NEVOIE DE PROTOCOLUL
DE LA KYOTO?
MODELE DE EMISIE CARE AR PUTEA
CUPRINS
LIMITA ÎNCĂLZIREA PÂNĂ LA NIVELURI
„SIGURE”
FEED-BACK

3. “Adevărata ameninţare nu este
reprezentată de terorism, ci de schimbările
climatice determinate de încălzirea
globală”, Tony Blair
ARGUMENT

4. Încălzirea climei este un fenomen unanim acceptat de
comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind deja
evidenţiat de analiza datelor observaţionale pe perioade
lungi de timp. Simulările realizate cu modele climatice
ARGUMENT
globale complexe au arătat că principalii factori care au
determinat acest fenomen sunt atât naturali (variaţii în
radiaţia solară şi în activitatea vulcanică) cât şi
antropogeni (schimbări în compoziţia atmosferei datorită
activităţilor umane). Numai efectul cumulat al celor 2
factori poate explica schimbările observate în
temperatura medie globală a aerului şi
oceanului, topirea zăpezii şi a gheţii precum şi creşterea

5. CREARE ŞI EVOLUŢIE
„Încălzirea globală ar putea deveni o ameninţare
majoră la adresa siguranţei hranei deoarece are un
impact puternic asupra producţiei de
alimente, precum şi a accesului şi distribuţiei

6. CREARE ŞI EVOLUŢIE
Sub impactul “efectului de seră”, clima mondială cunoaşte
schimbări majore, într-un ritm rapid, care devin astfel
critice pentru existenţa vieţii pe planetă. Acest fenomen
prevăzut în urmă cu 110 ani, studiat din 1955 şi care face
obiectul unor proiecte de gestionare a efectelor sale din
1975, a dobândit, prin încălzirea globală, o dimensiune
mondială. Comunicatul comun din iunie 2005 al
academiilor de ştiinţe din 11 mari state a confirmat
definitiv consensul elitei ştiinţifice mondiale asupra
realităţii fenomenului încălzirii globale, a responsabilităţii
activităţilor umane pentru aceasta şi a urgenţei de a se
acţiona adecvat.
Clasa politică a acceptat, în principiu, concluziile
oamenilor de ştiinţă, dar, sub presiunea intereselor
economice deosebit de puternice, acţiunea să rămâne

7. CREARE ŞI EVOLUŢIE
STATE
SEMNATARE

8. MARI POLUATORI
Ţările cele mai poluante din lume în emisiile de CO2 (în milioane de tone)

9. DE CE AVEM NEVOIE DE
PROTOCOLUL DE LA KYOTO?

10. PROTOCOLUL DE LA KYOTO?
“să acţioneze pentru a îndeplini de urgenţă
DE CE AVEM NEVOIE DE
obiectivele noastre comune şi multiple de reducere
a emisiilor de gaze cu efect de seră”
“să păstreze sistemul climatic pentru generaţiile
prezente şi viitoare”
“stabilizarea... concentraţiilor de gaz cu efect de
seră în atmosfera la un nivel care împiedică orice
perturbare antropică periculoasă a sistemului
climatic”

12. Emisiile de CO2 provenite din combustibili fosili
până în 2100, scenariul IPCC SRES şi scenariul
sub 10C

13. Concentraţia gazelor atmosferice cu efect de seră
până în 2100, scenariul IPCC SRES, respectiv
scenariul sub 1C. Părţile mai întunecate ale
benzilor reprezintă domeniul mai sigur al predicţiei

14. Temperatura medie globală la suprafaţă până în 2100,
scenariul IPCC SRES, respectiv scenariul sub 1C.
Părţile mai întunecate ale benzilor reprezintă domeniul
mai sigur al predicţiei modelului de emisii

15. BURSELE DE POLUARE
MECANISMELE COMERŢULUI CU CARBON

16. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE

17. SCHEMA DE COMERCIALIZARE
A CERTIFICATELOR DE EMISII DE
GAZE CU EFECT DE SERĂ ÎN CADRUL U.E.
LICITAŢII
AUTORIZAŢII
LIMITELE DE EMISIE
DEROGĂRI ELECTRICITATE
BENCHMARKING
AVIAŢIE
REGISTRU
PENALIZĂRI
CORELAREA ETS CU MECANISMELE BAZATE PE
PROIECT ALE PROTOCOLULUI DE LA KYOTO

18. PROPUNEREA DE DIRECTIVĂ DE
CONECTARE A MECANISMELOR JI
ŞI CDM CU SCHEMA DE COMERŢ CU EMISII
A COMUNITĂŢII EUROPENE
MECANISMUL DE MONITORIZARE
ANGAJAMENTE
ESTIMĂRI PENTRU UE-15 ȘI UE-27
MAI MULTE REDUCERI
POLITICI ȘI MĂSURI DE REDUCERE A EMISIILOR DE
GAZE CU EFECT DE SERĂ ÎN SECTORUL ENERGETIC
ÎN UE
ROMÂNIA DUPĂ MONTREAL
RECESIUNEA A DUS LA REDUCEREA EMISIILOR DE
CO2

19. Uniunea Europeană reprezintă astăzi liderul mondial
al luptei împotriva schimbărilor climatice şi al
cooperării aferente; strategia comunitară în domeniu,
devenită operaţională în 2004, înainte de intrarea în
vigoare a Protocolului, impune mecanisme şi exigenţe
CONCLUZII
statelor membre, acceptate şi promovate şi de ţările
candidate.
Asociată acţiunii UE în materie, România consideră
Protocolul de la Kyoto ca o oportunitate de
soluţionare a acestei probleme ecologice globale şi se