GHID PENTRU CERTIFICAREA ŞI RECUNOAŞTEREA UNOR PROFESII DIN SECTORUL TURISM, AGREMENT ŞI SPORT - SALVATOR MONTAN - MONITOR DE SCHI, SNOWBOARD ŞI SPORTURI DE ALUNECARE PE ZĂPADĂ Autor: Paula Posea 2013

1. 1
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară3 „CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR SI A ÎNTREPRINDERILOR”
Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi
societăţii civile"
Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ
NET România)”
Beneficiar: Ministerul Educaţiei Naţionale
Contract nr. POSDRU/93/3.3/S/53132
GHID PENTRU CERTIFICAREA ŞI
RECUNOAŞTEREA UNOR PROFESII DIN SECTORUL
TURISM, AGREMENT ŞI SPORT
 SALVATOR MONTAN
 MONITOR DE SCHI, SNOWBOARD ŞI
SPORTURI DE ALUNECARE PE ZĂPADĂ
Autor: Paula Posea
DOMENIUL GENERAL II
1

2. 2
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
CUPRINS
Introducere
1. Situaţia reglementării în România şi în
alte state membre ale Uniunii Europene
1.1 Situaţia reglementării în România a
profesiei de Salvator montan
1.2 Situaţia reglementării profesiei de
Monitor de schi în România şi alte SM
ale UE
2. Procedurile de validare/certificare a
competenţelor aplicate de autorităţile
competente din ţările în care profesia
este reglementată
2.1 Procedura de validare/certificare a
competenţelor în vederea exercitării profesiei de
Salvator montan în România
2.2. Procedura de validare/certificare a
competenţelor în vederea exercitării
profesiei de Salvator montan în Italia
2.3 . Procedura de validare/certificare a
competenţelor în vederea exercitării profesiei de
Monitor de schi în Europa
4
7
2.3.1. Procedura de validare/certificare în
vederea exercitării profesiei de Monitor de schi
în România
29
2.3.2. Procedura de validare/certificare în
vederea exercitării profesiei de Monitor de schi
în Austria
32
2.3.3.Procedura de validare/certificare în
33
2
7
10
17
17
17
26

3. 3
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
vederea exercitării profesiei de Monitor de schi
în Germania
2.3.4. Procedura de validare/certificare în
vederea exercitării profesiei de Monitor de schi
în Italia
3. Procesele de recunoaştere a calificărilor
dobândite în alte state membre ale UE
3.1 Procesul de recunoaştere în România a
calificărilor de Salvator montan şi Monitor de
schi dobândite în alte state membre ale UE
36
41
42
3.2. Procesul de recunoaştere în Italia a
calificării de Monitor de schi dobândită în alte
state membre ale UE
42
3.3 Procesul de recunoaştere în Germania a
calificării de Monitor de schi dobândită în alte
state membre ale UE
45
4.SOLVIT
50
5.Concluzii
6. Lista abrevierilor utilizate în lucrare
7. Bibliografie
55
57
58
INTRODUCERE
3

4. 4
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Ghidul pentru certificarea şi recunoaşterea unor profesii din
sectorul Turism, agrement şi sport, respectinv Salvator montan şi
Monitor de ski, snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă, este unul
din rezultatele proiectului IMIPQNET care se doreşte a veni în sprijinul
autorităţilor competente care gestionează aceste profesii.
În cadrul proiectului IMI PQ NET România au fost analizate şi
dezvoltate împreună cu autorităţile competente procedurile de validare
şi certificare a competenţelor şi procesele de recunoaştere a calificărilor
pentru fiecare profesie reglementată în parte şi s-au stabilit elemente
comune de procedură pe fiecare autoritate competentă. Prin cumularea
şi sintetizarea acestora au fost stabilite apoi elemente comune de
procedură pe fiecare domeniu si, pe această bază, au fost dezvoltate
proceduri standard de validare şi certificare a competenţelor
corespunzătoare tuturor profesiilor reglementate şi de recunoaştere a
calificărilor.
Analiza a fost realizată pentru România şi încă 8 state membre ale
Uniunii Europene ( Austria, Cehia, Danemarca,Germania, Italia, Marea
Britanie, Olanda şi Spania). Au fost efectuate cercetări în legislaţia
europeană şi a statelor respective referitor la modul de dobândire a
calificărilor, sistemul de educaţie şi formare profesională, tipuri de
documente ( diplome, certificate, atestate de competenţă,etc) care pot fi
obţinute la certificarea pregătirii, reglementări privitoare la validare,
4

5. 5
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
certificare şi recunoaştere a calificărilor, profesii reglementate conform
directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.
Pentru câteva dintre aceste state ( Danemarca, Germania, Italia, Marea
Britanie,Olanda şi Spania) au fost organizate în cadrul proiectului vizite
de studiu la care au participat specialiştii din grupurile de lucru
constituite în cadrul proiectului, precum şi experţii din cadrul
Ministerului Educaţiei Naţionale şi Autorităţii Naţionale pentru
Calificări.În cadrul acestor vizite a fost extinsă baza de colectare a
informaţiilor în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii autorităţilor
competente din ţările gazdă.
Scopul acestei analize este de a facilita instituţiilor responsabile, dar şi
persoanelor interesate,cunoaşterea şi înţelegerea profesiei ( profesiilor)
analizate în mai multe state europene, comparativ cu România în scopul
adaptării legislaţiei şi facilitării mobilităţii pe piaţa europeană a forţei de
muncă.Acest ghid este realizat pe baza termenilor de referinţă standard
orientativi pentru procedurile de validare şi certificare a competenţelor
şi procesele de recunoaştere a calificărilor, elaboraţi în cadrul
proiectului şi validaţi în atelierele grupurilor de lucru desfăşurate la
Sinaia în perioada 24-27 aprilie 2013..
Realizarea ghidului pentru certificarea şi recunoaşterea profesiilor
de Salvator montan şi Monitor de schi, snowboard şi sporturi de
alunecare pe zăpadă are ca scop:
5

6. 6
UNIUNEA
EUROPEANĂ
•
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Sprijinirea autorităţilor competente din Romania în eforturile de
standardizare a proceselor de certificare şi recunoaştere a
profesiilor reglementate pe care le gestionează prin informarea
lor cu privire la practicile din alte state membre ale UE
•
Informarea tuturor persoanelor care au dobândit calificări în
domeniul respectiv de activitate în România şi doresc să
practice profesia respectivă într-unul din statele membre ale
UE prezentate în ghid.
În realizarea acestui ghid am beneficiat de sprijinul reprezentanţilor
celor două autorităţi competente în grupul de lucru pentru domeniul
General II al proiectului IMIPQNET,cărora le mulţumesc pe această
cale.
6

7. 7
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
1. Situaţia reglementării în România şi în alte state
membre ale Uniunii Europene
1.1 Situaţia reglementării în România şi în alte state
membre ale Uniunii Europene a profesiei de
Salvator montan
Profesia de Salvator montan este considerată în mod diferit în statele
membre ale Uniunii Europene, fiind profesie reglementată numai în
România [2]. Activitatea desfăşurată de salvatorii montani este în
majoritatea ţărilor o activitate organizată mixt cu angajaţi permanenţi,
angajaţi sezonieri şi colaboratori - voluntari, aceştia din urmă fiind însă
bine remuneraţi pentru serviciile prestate sau beneficiind de reduceri de
taxe şi impozite. În Europa salvatorii montani sunt organizaţi în peste
60 de instituţii sau servicii publice naţionale, regionale sau asociaţii care
asigură activitatea de prevenire a accidentelor montane, serviciul de
urgenţă pentru turişti şi activităţi de educaţie privind
securitatea/siguranţa deplasărilor pe munte. Lista acestor instituţii se
află pe pagina web a Comitetului Internaţional de Salvare Alpină ,
CISA-IKAR , http://www.ikar-cisa.org.[1]
În România există Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din
România –ANSMR, membră de gradul I a Comitetului Internaţional de
Salvare Alpină , CISA-IKAR şi care potrivit Legii nr.200/ 2004 [2]
este Autoritate Competentă pentru această profesie în România.
7

8. 8
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Ocupaţia Salvator montan este înscrisă în Clasificarea Ocupaţiilor din
România [3] în Grupa minoră 541-Lucrători în servicii de protecţie,
având codul 541904. Pentru ocupaţiile incluse în această grupă nivelul
de instruire /formare solicitat este de studii medii.
În România profesia de Salvator montan este reglementată prin legea
nr. 200/2004 completată cu OUG nr. 109/2007, însă nu este
reglementată în toate statele membre ale Uniunii Europene.
În România această profesie este încadrată la Profesiile reglementate
pentru care durata de studii este inferioară duratei de 3 ani de studii
superioare [2].
Hotărârea Guvernului Nr. 77/ 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor
măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea
activităţii de salvare în munţi precizează câteva din atribuţiile Asociaţiei
Naţionale a Salvatorilor Montani din România –ANSMR privitoare la
formarea, evaluarea şi autorizarea Salvatorului montan, precum şi
condiţiile de acces în profesie, astfel:
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România are, în
domeniul prevenirii accidentelor montane şi organizării activităţii de
salvare în munţi, următoarele atribuţii:
a) coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de salvare
montană din întreaga ţară, având dreptul de a emite norme tehnice
obligatorii în activitatea de salvare montană;
b) organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;
8

9. 9
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
c) organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor
montani;
d) organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor
montani;
e) conferă şi ridică dreptul de liberă practică în profesia de salvator
montan;
f) aplică sancţiuni disciplinare membrilor săi;
g) organizează echipe speciale de salvatori montani;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de statutul său.
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este
recunoscută ca asociaţie de utilitate publică.
Poate deveni salvator montan orice persoană care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii:
a) are vârsta de cel puţin 18 ani;
b) nu are antecedente penale;
c) are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată prin fişa
medicală;
d) a parcurs formele de pregătire profesională şi a efectuat un stagiu
de aspirantură, stabilite de Asociaţia Naţională a Salvatorilor
Montani din România;
e) are o conduită demnă şi morală;
f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat de Asociaţia
Naţională a Salvatorilor Montani din România.
9

10. 10
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Salvatorii montani au obligaţia de a participa la intervale stabilite de
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România la examene de
reconfirmare a dreptului de liberă practică în profesia de salvator
montan.
Neparticiparea sau nepromovarea examenelor prevăzute duce la
pierderea dreptului de liberă practică în profesia de salvator
montan[13].
Dintre ţările studiate Italia are o profesie similară bine definităOperatore di soccorso alpino- (Operator de salvare montană).
1.2 Situaţia reglementării profesiei de Monitor de schi
în România şi alte state membre ale UE
În România ocupaţia Monitor de schi, snowboard şi sporturi de
alunecare pe zăpadă este înscrisă în Clasificarea Ocupaţiilor din
România [3] în Grupa minoră 342-Lucrători în domeniul sportului şi al
pregătirii fizice, având codul 342214.Pentru ocupaţiile incluse în această
grupă nivelul de instruire /formare solicitat este de studii medii sau
postliceale.
Profesia de Monitor de schi ( Ski Instructor) nu este reglementată încă
în România, însă este reglementată în Elveţia şi 3 state membre ale
Uniunii Europene ( Austria, Germania, Italia) după cum rezultă din
imaginea de mai jos[4].
10

11. 11
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Sursa: http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm
Deşi în ţara noastră profesia nu este încă reglementată, România este
semnatară alături de alte 8 SM a Memorandumului de întelegere
privind instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care
va eliberat instructorilor de schi [5].
Memorandumul de înțelegere (MoU) își propune să instituie un
proiect–pilot pentru emiterea de carduri profesionale instructorilor de
11

12. 12
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
schi profesioniști în contextul Directivei 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale.
Memorandumul de înțelegere se aplică între nouă state membre ale
UE, și anume Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia,
România, Spania și Regatul Unit. În ceea ce privește Italia,
12

13. 13
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
memorandumul nu se aplică provinciilor autonome Bolzano și Trento.
În acest moment memorandumul de înțelegere nu implică alte state
membre ale Uniunii Europene .Memorandumul de înțelegere își
propune să înlocuiască și să ușureze cerințele naționale complexe și
cuprinzătoare privind recunoașterea profesională a instructorilor de
13

14. 14
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
schi profesioniști care sunt aplicate în prezent de statele membre ale
UE menționate mai sus. Fiind un proiect–pilot, memorandumul de
înțelegere are o aplicare limitată în timp.
MoU se aplică de la 15 septembrie 2012 până la 30 iunie 2013. Prin
urmare, este vorba de un proiect–pilot al cărui efect ar trebui să fie
testat în cursul unui sezon de iarnă.
14

15. 15
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
o Memorandumul de înțelegere prevede că instructorii de schi care au
promovat „Eurotest” și au dobândit în statul lor membru de origine
competențele legate de siguranță în conformitate cu cerințele testului
„Euro-Security”, precum și competențele pedagogice necesare pentru
15

16. 16
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
diploma de cea mai înaltă calificare ca instructor de schi profesionist
vor primi un card profesional pilot în țara lor de origine.
Cardul profesional va fi recunoscut de toate cele nouă state membre ale
UE care aplică MoU. Acest lucru le va permite instructorilor de schi să
beneficieze de recunoașterea automată a calificărilor lor în țările în
cauză [5]
Punctul naţional de contact este în România CNRED, www.cnred.edu.ro
În tabelul nr.1 este redată situaţia acestei profesii conform Directivei
2005/36/EC privind recunoaşterea calificărilor profesionale.
Tabelul nr.1
SM
ROMÂNIA
AUSTRIA
Denumirea
profesiei SM/EN
Denumirea AC
Nivel de calificare
Schneesportlehre BUNDESLÄNDER (detailsSEC - Certificat
16
Recunoaşterea
conform
Directivei
2005/36/CE
Sistemul general

17. 17
UNIUNEA
EUROPEANĂ
SM
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Denumirea
profesiei SM/EN
r/
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Denumirea AC
(Skiavailable
instructor)/instru Point
ctor de schi
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
from
Nivel de calificare
Recunoaşterea
conform
Directivei
2005/36/CE
Contact
Bundesministerium
für Wirtschaft, Familie und
care atestă
Jugend/Regiuni/ detalii laabsolvirea cursului de recunoaştere –
prima aplicaţie
secundar , Art. 11 b
Punctul de contact al
Ministerului Economiei,
Familiei şi Tineretului
Zentralstelle
für
(Skilehrer/in) /
ausländisches
Ski
SEC - Certificat
Sistemul general
instruct Billdungswesen/Biroul
GERMANI
care atestă
de recunoaştere –
or/instr
A
de
educaţieabsolvirea cursului prima aplicaţie
uctor de central
secundar , Art. 11 b
schi
Lennénstr.
6
ITALIA
53113 Bonn
Maestro di sci;Presidenza del Consiglio dei
Ministri
snowboard/Ski
Ufficio
per
lo
instructor/monito Sport/Preşedinţia
Consiliului de ministry, DSE - Diploma
r de schi şi
Biroul pentru Sport
(educaţie postsnowboard
Via del Corso n. 184secondară),
(Galleria RAS) - Scala B -inclusiv Anexa II
00186 Roma
(ex 92/51, Anexa
Tel: +39 06 6779 7995
C,D) , Art. 11 c
Fax: +39 06 6779 6198
www.sportgoverno.it/comefare-per/maestri-di-sci--snowboard.aspx
Sistemul general
de recunoaştere –
prima aplicaţie
Din punct de vedere al mobilităţii profesioniştilor între ţările membre
ale Uniunii Europene, cele două grafice din figurile 1 şi 2 arată care sunt
primele cinci ţări din care provin persoanele calificate ca monitorde ski
( Marea Britanie, Franţa, Germania, Slovenia,România) şi care au
17

18. 18
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
solicitat stabilire în ţările gazdă care sunt Italia şi Austria şi unde li s-a
recunoscut calificarea.
Figura nr. 1 prezintă sub formă de grafic primele cinci ţări din care
provin persoanele calificate ca monitor de schi. Figura nr. 2 ilustrează
ţările în care aceste persoane calificate s-au stabilit pentru a profesa şi
unde li s-a recunoscut calificarea obţinută în ţara de origine.
În tabelul nr.2 este ilustrat numărul de recunoaşteri/ persoane migrate şi
stabilite în altă ţară pentru perioada 2001/2002-2011, pentru primele
cinci ţări de provenienţă.
Graficele se bazează pe statistici furnizate de SM şi sunt
actualizate în acord cu criteriile de căutare introduse ( perioada
2001/2002-2011, toate SM) [4].
18

19. 19
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Figura nr.1 Primele cinci ţări în care profesioniştii care au migrat şi-au dobândit calificarea 1
Tabelul nr. 2
Calificarea obţinută în:
Recunoaşterea în ţara gazdă
Austria
Italia
1
Figurile nr.1, nr.2 şi tabelul nr.2 au fost realizate de autor prin prelucrarea
datelor de pe site-ul CE
19

20. 20
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Austria
Germania
România
Marea Britanie
Franţa
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
-
6
3
13
35
15
11
3
-
Figura nr.2 Primele ţări în care profesioniştii şi-au recunoscut calificarea
20

21. 21
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Pentru mobilitatea temporară în cursul anului 2010 pentru ţara gazdă
Austria au fost înregistrate 10 cereri, 4 din Slovenia şi 6 din Marea
Britanie.
2. Procedurile de validare/certificare a competenţelor
aplicate de autorităţile competente din ţările în care
profesia este reglementată
2.1. Procedura de validare/certificare a competenţelor
în
vederea exercitării profesiei de Salvator montan în România
În România conform HG nr.77/23 ianuarie 2003 formarea iniţială şi
continuă, certificarea şi validarea competenţelor salvatorului montan
sunt în sarcina Asocaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România
( ANSMR). Statutul ANSMR [14]stabileşte că această organizaţie :
-organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;
-organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor montani;
-organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor montani;
-conferă şi ridică dreptul de practică în profesia de salvator montan;
21

22. 22
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Asociaţia dispune de o bază de pregătire în zona Padina din Munţii
Bucegi, unde se asigură condiţiile pentru formarea şi atestarea
salvatorilor montani.Programul de formare, precum şi procedurile de
certificare/atestare nu sunt prezentate sub forma unor documente
oficiale, publice, pe site-ul asociaţiei.
2.2.Procedura de validare/certificare a competenţelor
în
vederea exercitării profesiei de Salvator montan în Italia
În Italia salvatorul montan nu reprezintă o profesie reglementată,
activitatea salvatorilor montani fiind organizată de CNSAS- Corpo
nazionale soccorso alpino e speleologico ( “Corpul naţional pentru
salvare alpină şi speologică”). Activitatea acestei organizaţii este
organizată în baza Legii nr.74 din 21 martie 2001, publicată în Gazeta
Oficială nr.74 din 29 martie 2001, care modifică Legea nr. 91 din 26
ianuarie 1963. Republica
Italiană recunoaşte valoarea solidarităţii
sociale şi rolul de serviciu de utilitate publică a CNSAS şi a Clubului
Alpin Italian (CAI).
CNSAS este o structură operativă a Clubului Alpin Italian ( CAI) care
posedă autonomie organizativă funcţională şi patrimonială în sensul
art.6 al decretului lege nr. 419/99 [6].
CNSAS în calitate de structură
naţională operativă a Sistemului
Naţional de Protecţie Civilă în baza Legii nr.225 din 24 februarie 1992,
modificată succesiv, contribuie la salvarea în caz de dezastre împreună
22

23. 23
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
cu structurile de protecţie civilă, ca parte a expertizei lor tehnice şi
instituţionale.Totodată CNSAS lucrează în strânsă colaborare cu
Serviciul Sanitar Naţional.
Formarea profesională, certificarea profesioniştilor precum și
verificarea periodică a funcționării tehnice a unităţilor de câini ale
CNSAS sunt guvernate de școlile naționale menționate în continuare.
Activitatea de formare, certificare, actualizare şi verificare
periodică sunt atestate prin înscrierea în livretul personal.
Organizaţiile care operează în sectorul salvării alpine şi speologice pot,
prin acorduri speciale cu CNSAS să ofere formare tehnică personalului
propriu.CNSAS propune Autorităţii Naţionale de Siguranţă a Aviaţiei
Civile ( ENAC) certificarea persoanelor calificate ca Tehnician salvare
cu elicopterul.
În cadrul CNSAS sunt identificate şi recunoscute următoarele şcoli
naţionale:
a) Şcoala naţională tehnică de salvare alpină
b) Şcoala naţională tehnică de salvare speologică;
c) Şcoala naţională pentru medici de urgenţă în mediul montan;
d) Şcoala naţională pentru medici de urgenţă în mediul subteran;
e) Şcoala naţională pentru câini de cercetare în avalanşă;
f) Şcoala naţională pentru câini de cercetare la suprafaţă;
g) Şcoala naţională de salvare din canioane;
h) Şcoala naţională conducători de operaţiuni de salvare.
23

24. 24
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Activitatea şcolilor naţionale este reglementată prin regulamente
operative specifice. Sunt identificate şi recunoscute următoarele
calificări furnizate de școlile naționale menționate mai sus:
a) tehnician salvare montană- TESA;
b) tehnician salvare cu elicopterul;
c) conductor de câini pentru avalanşe
d) conductor de câini pentru căutare la suprafață;
e) medic de urgență în mediul montan ;
f) medic de urgență în mediu subteran;
g) tehnician salvare în peşteri;
h) tehnician salvare în canioane ;
i) director de operaţiuni de salvare[6].
Pentru a accede la una din aceste calificări este obligatorie o pregătire
iniţială ca Operator de salvare montană ( OSA- Operatore di
soccorso alpino) [7].
Procedura de certificare ca Operator de salvare montană (OSA) al
CNSAS
(1) Candidatul depune o cerere la autoritatea provinciei proprii
completată
cu: curriculum alpinism, certificat medical şi
declarație pe proprie răspundere asupra abilităţilor de alpinism şi
schi alpin.
(2) Candidatul participă la o evaluare tehnică/practică (V1) care va
demonstra abilităţile alpine declarate în cerere. Evaluarea se va
24

25. 25
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
concentra pe: alpinism pe stâncă cu grad de dificultate de cel puțin 4 °
în sistem UIAA, deplasare cu colţari integrali pe pantă până la 60 °,
prepararea unui ancoraj, schi pe toate tipurile de zăpadă, manevrele
elementare cu corzile de alpinism, etc.
(3) în cazul în care evaluarea este de succes, solicitantul este înrolat în
lista de aspiranţi voluntari CNSAS ai provinciei. În această calitate va
participa în următoarele 12 luni la toate activitățile organismului ca
observator, prezentând propria atitudine faţă de obiectivele şi scopurile
instituționale. În această perioadă, va participa la cursul de formare
pentru OSA în interiorul CNSAS.
4) la sfârşitul cursului OSA va lua parte la un examen final pentru
dobândirea calificării propriu-zise. După ce a dobândit calificarea OSA
și este considerat corespunzător din punct de vedere al aptitudinilor, va
fi inserat în lista CNSAS a provinciei.
Conţinutul programului de Formare - Evaluare pentru obţinerea
calificării de OPERATOR SALVARE MONTANĂ ( OSA)
1.Selecţia ( 2 zile)
Selecţia pe partea de stâncă ( 1 zi)
Căţărare pe stâncă în cap de coardă pe un traseu de 4° UIAA
Pregătirea atelierului şi i executarea coborârii în coardă dublă
Pregătire punctului de ancorare utilizând puncte naturale şi
artificiale
25

26. 26
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Noduri , metode de auto-asigurare şi asigurare a coechipierului pe
stâncă
Selecţia pe partea de zăpadă-gheaţă ( 1 zi)
Deplasare cu colţari pe teren clasic şi mixt
Pregătire punctului de ancorare pe zăpadă şi /sau gheaţă
Deplasare în urcare şi coborâre cu schiuri de tură pe diverse tipuri
de zăpadă
2.Modulul de formare ( 6 zile)
2.1 Formare partea de stâncă (2 zile)
• Proba de căţărare pe stâncă în traseu de dificultate 4°UIAA
• Asigurări naturale şi artificiale
• Tehnici de auto-asigurare şi asigurare
• Coborârea în coarda dublă
• Coborăre individuală cu joncţiunea frânghie şi cu încărcătură
• Sisteme de recuperare cu dispozitive de ridicare (configurarea
unor dispozitive de ridicare cu scripeţi)
• Montajul şi folosirea tărgilor de salvare.
2.2 Formare partea de zăpadă (2 zile)
• Tehnici de urcare şi coborâre cu echipament de schi-alpinism
pe diverse tipuri de zăpadă
•Utilizarea de echipamente ARVA (analogic şi digital)
26

27. 27
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
• Probă de test de sensibilitatea în utilizarea sondei de avalanşe
• Sisteme de sondaj individuale şi de echipă
• Puncte de ancorare/asigurare pe zăpadă
• Prezentarea și utilizarea brancardei pentru transportarea
rănitului pe un teren acoperit cu zăpadă
2.3 Formarea partea de gheaţă (1 zi)
• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și/sau
amestecate (eventual trasee de mai multe lungimi)
• Noduri de bază
• Lucru în coardă pe gheaţă şi pe teren cu mixt gheaţă/zăpadă
• Puncte de ancorare/asigurare pe gheaţă
• Sistemele de recuperare la crevasă şi/sau pante şi creste
2.4 Partea de formare pentru căutare dispăruţi (1 zi)
• orientare pe teren cu folosirea suportului cartografic şi a
instrumentelor specifice (altimetru şi busolă GPS)
• metodologie şi tehnica de căutare
•simularea intervenţiei de căutare personae dispărute, pe diverse
tipologii de teren
• comunicarea radio
3.Modulul de evaluare (2 zile)
3.1 Evaluarea părţii de stâncă –căutare dispăruţi (1zi)
27

28. 28
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
• Proba de căţărare pe stâncă traseu de dificultate 4°UIAA
• Ancore naturale şi artificiale
• Tehnici de auto-asigurare şi asigurare
• Coborâre în coardă dublă
• Coborărea individuală cu joncţiune de frânghie şi cu încărcătură
• Sisteme de recuperare cu dispozitive de ridicare (configurarea
unor dispozitive de ridicare cu scripeţi)
• Montarea şi folosirea tărgilor de transport
• probă practică de căutare dispăruţi (verificare concept de bază)
3.2 Evaluarea părţii zăpadă-gheaţă (1zi)
• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și/sau
amestecate (eventual trasee de mai multe lungimi)
• Noduri de bază
• Tehnici de urcare şi coborâre cu echipament de schi-alpinism
pe diverse tipuri de zăpadă
• Sisteme de ancorare pe gheaţă
• Sistemele de recuperare la crevasă şi/sau pante şi creste
• Proba de căutare în avalanşe cu ARVA
• Tehnici de intervenţie în avalanşă
4. Modulul de verificare a calificării de O.S.A
28

29. 29
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
4.1 Verificarea părţii de lucru pe stâncă (1 zi)
• Proba de căţărare pe stâncă traseu de dificultate 4°UIAA
• Puncte de ancorare naturale şi artificiale
• Tehnici de auto-asigurare şi asigurare
• Coborâre în frânghie dublă
• Coborăre individuală cu joncţiunea frânghiei şi încărcătură
• Sisteme de recuperare cu dispozitive de ridicare (configurarea
unor dispozitive de ridicare cu scripeţi)
• Montarea tărgii de salvare montană
• proba practică de căutare dispăruţi (verificare concept de bază)
4.2 Verificarea părţii de lucru pe zăpadă-gheaţă (1zi)
• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și/sau mixt
• Noduri de bază
• Tehnici de urcare şi coborâre cu echipament de schi-alpinism
pe diverse tipuri de zăpadă
• Sisteme de ancorare pe gheaţă
• Sistemele de recuperare la crevasă şi/sau pante şi creste
• Proba de căutare în avalanşe cu ARVA
• Tehnici de intervenţie în avalanşă
S-a prezentat toată această procedură aplicată în Italia[7] deoarece
aceasta este asemănătoare cu aceea practicată şi în România pentru
29

30. 30
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
formarea, evaluarea, certificarea şi validarea competenţelor salvatorului
montan.
Din analizele efectuate şi discuţiile purtate cu reprezentanţii ANSMR în
cadrul atelierelor de lucru desfăşurate prin proiect a reieşit că procedura
practicată în România este apropiată de cea din Italia. Este însă necesar
ca ANSMR să facă publică această procedură prin intermediul site-ului
propriu pentru a fi accesibilă celor interesaţi.
2.3. Procedura de validare/certificare a competenţelor în
vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Europa
În majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene competenţele
monitorilor de schi şi sporturi pe zăpadă fac obiectul unei
reglementări.Aceasta se dovedeşte necesar deoarece aceste competenţe
sunt asociate unui anumit număr de riscuri. Există totuşi diferenţe
notorii în formarea monitorilor de schi şi sporturi pe zăpadă între
diferitele ţări ale UE. Un acord semnat în 28.03.2000 de zece asociaţii
profesionale impune ca formarea să conţină obligatoriu trei module :
Competenţe tehnice, Zăpadă şi securitate şi Competenţe în
comunicare.Având în vedere mediul şi pericolele care însoţesc
practicarea acestor sporturi, nivelul formării profesionale trebuie
menţinut la cel mai înalt standard de exigenţă posibil.
În exercitarea acestei profesii protecţia clienţilor presupune achiziţia
30

31. 31
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
unui anumit număr de competenţe considerate ca şi competenţe tehnice
indispensabile.Dacă e cazul, măsurile de adaptare necesare trebuie
urmărite şi validate de un test de aptitudini profesionale care să justifice
un nivel suficient faţă de cel definit de dispoziţiile legale şi
reglemetări.Acesta permite evaluarea în deplină siguranţă şi neutralitate
a cunoştinţelor şi deprinderilor practice.Examenul de aptitudini
profesionale EUROTEST este cel mai bun mijloc de a asigura că,
candidatul dispune în acelaşi timp de tehnici şi aptitudini pentru a pune
în practică dispozitive de salvare şi prim ajutor.
În cadrul deciziilor din 25.07.2000 şi 01.06.2001 şi pe o cerere de
derogare făcută de Germania, Franţa, Italia şi Austria la articolul 14 al
Directivei 92/51/CEE pentru recunoaşterea anumitor formări
profesionale în domeniul sportului, Comisia Europeană recunoaşte că
profesia de monitor de schi şi sporturi de zăpadă prezintă un caracter
particular de periculozitate şi că astfel asigurarea securităţii poate fi
invocată ca motiv imperios de interes general.Conform acestor decizii,
statele membre menţionate sunt autorizate să deroge dreptul migrantului
de a alege liber între proba de aptitudini şi stagiul de adaptare, dacă
formarea acestuia prezintă diferenţe substanţiale în raport cu ceea ce
este cerut în statul membru gazdă şi această lacună nu poate fi
îndeplinită prin experienţa sa profesională.După Comisia Europeană
proba de aptitudini EUROTEST reprezintă un mijloc sigur şi obiectiv
de verificare a modului în care candidatul actionează într-o situaţie
31

32. 32
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
reală.Instaurat după anul 2000, EUROTEST este de atunci pus în
practică pentru toţi participanţii cu o totală transparenţă şi într-un mod
total profesionist.Acesta garantează în special înalta competenţă a
organizaţiilor profesionale care îl gestionează în Germania, Franţa, Italia
şi Austria.Modulul de tehnică a schiului introdus de Franţa, Marea
Britanie, Italia şi Austria şi care face parte din testul de aptitudini,
corespunde la cel mai înalt nivel exigenţelor minimale de cunoştinţe
tehnice de schi cerute pentru monitorul de schi şi sporturi pe zăpadă
profesionist.Federaţiile monitorilor de schi profesionişti,Uniunea
Europeană şi autorităţile competente pot să ceară rezultatele
Eurotestelor.
Modulul EUROSECURITATE
Cunoştinţele tehnice şi practice pentru o mobilitate în deplină siguranţă
în spaţiul schiabil şi cunoştinţele asupra pericolelor alpine reprezintă un
modul indispensabil pentru recunoaşterea profesiei de monitor de schi şi
sporuri pe zăpadă [8].
Federaţia Europeană a Monitorilor Profesionişti de Schi-FEMPS
Pe baza acordului din 28.03.2000 FEMPS continuă activităţile şi
parteneriatul solid cu Comisia Europeană în problema calificărilor
profesionale.
Principalele activităţi în care se angajează FEMPS reprezintă garanţia
înaltei calităţi cerute la nivelul exigenţelor minimale pentru monitorii de
schi şi sporturi pe zăpadă ( monitori/instructori profesionişti de schi) la
32

33. 33
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
nivelul securităţii clienţilor şcolilor de schi, precum şi punerea în
aplicare a adaptărilor indispensabile a celor trei module prevăzute în
acordul din 28.03.2000.
Cardul verde pentru monitorul de schi
La nivel European mai multe ţări şi-au exprimat interesul în lărgirea
accesului la "EUROTEST" a mai multor ţări, pentru a face mai simplă
promovarea examenului pentru aspiranţii la profesia de monitor de schi.
Comisarul UE pentru piaţa internă, Michel Barnier a găzduit câteva
întâlniri cu reprezentanţii monitorilor de schi europeni pentru a fi de
acord cu reformarea Eurotestului. Austria, Belgia, Germania,Franţa,
România, Spania şi Marea Britanie au semnat un memorandum de
înţelegere în februarie 2011 pentru a stabili un proiect pilot pentru
cardul profesional care va fi eliberat monitorilor de schi din UE.
Memorandumul stabileşte că monitorii de schi care au trecut
"Eurotestul" şi şi-au dobândit în statele lor de origine competenţele
legate de siguranţă în acord cu cerinţele testului "Euro-security", precum
şi competenţele pedagogice cerute pentru o diplomă de cea mai înaltă
calificare, vor primi un card profesional pilot de la ţara de origine.Acest
card professional va fi recunoscut de toţi semnatarii memorandumului şi
va permite monitorilor de schi să beneficieze de recunoaşterea automată
a calificării lor în ţările semnatare.
2.2.1. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării
profesiei de Monitor de schi în România
33

34. 34
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
În inventarul european al formărilor profesionale pentru monitorul de
schi, realizat cu prilejul Memorandumului de întelegere privind
instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care va
eliberat instructorilor de schi [5], în descrierea cadrului instituţional din
România, se precizează că pentru formarea profesională a monitorilor de
schi sunt autorizate, conform legii mai multe organizaţii şi anume:
-
Federaţia Română de schi şi biatlon
-
Şcoala Română de schi- ANSMR/ANSSR ( aflate în proces de
autorizare)
-
AMPSR
Şcoala Română de schi a fost liderul în monitorizarea şcolilor de schi şi
în formarea monitorilor de schi sub tutela Federaţiei Române de schi şi
biatlon. Şcoala Română de schi a dezvoltat sistemul metodic oficial
pentru învăţarea schiului alpin în România[5].
Școala Română de Schi este un concept național, unitar, elaborat de
Asociația Națională a Școlilor de Schi din România (ANSSR) și
34

35. 35
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Asociația Națională a Monitorilor de Schi din România (ANMSR), ce
are ca scop oficializarea sistemului metodic comun pentru predarea
tehnicii schiului alpin, promovarea școlilor de schi autorizate și a
monitorilor de schi / snowboard, atestați. Conceptul se aplică atât în
organizarea și desfășurarea activităților de învățare specifică pe zăpadă,
35

36. 36
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
cât și în formarea și specializarea monitorilor de schi, snowboard și
sporturi de alunecare pe zăpadă.
Sistemul metodic de predare a tehnicii schiului alpin, elaborat de Școala
Română de schi, are o structură pe trei nivele graduale în cadrul cărora
există subdiviziuni (clase) ce evidenţiază modulul de bază (A) şi cel
avansat (B) [15].
Cele trei nivele tehnice corespund stagiilor de învățare: începător
(nivelul I), intermediar (nivelul II) şi avansat (nivelul III) și implică
obiective specifice, de nivel. În cadrul fiecărui nivel tehnic există
diviziuni ale acestuia (A, B), unde clasa A reprezintă modulul de
bază, respectiv acţiunile fundamentale de intrare, iar B modulul avansat
al nivelului tehnic. Nivelul tehnic III, respectiv nivelul avansat, prezintă
36

37. 37
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
trei clase (A, B, C), unde A reprezintă modulul de bază, B modulul
avansat, iar C modulul competiţie ce presupune iniţiere în tehnica
competiţională. Această structură este utilizabilă eficient atât în procesul
de învăţare cât şi în cel de control (evaluare), identificându-se mai uşor
nivelul tehnic la care se află la un moment dat un cursant.
Organizarea examenelor în domeniul tehnicii schiului
Există patru categorii pentru Monitorul de schi: Monitor de schi
categoria I,II,III,IV, în care nivelul cel mai înalt de calificare este pentru
categoria I, monitorul de schi categoria IV fiind monitorul de schi
stagiar.Accesul la formare pentru Monitor de schi categoria IV este
condiţionat de reuşita la testul de aptitudini ( eliminatoriu). Probele sunt:
-
Slalom uriaş cronometrat
-
Probe de demonstraţie (tehnici de bază în schi)
Rezultatul testului este evaluat cu admis/respins.
Examenul pentru obţinerea categoriei I ( Monitor de schi categoria
I) conţine:
-
O probă teoretică şi metodică
-
Testul EUROSECURITATE
-
EUROTESTUL
Eurotestul este introdus în programul de formare pentru Monitorul de
schi categoria I şi este organizat în scopul aplicării dispoziţiilor anexei
nr. 1 a Memorandumului de întelegere privind instituirea unui proiect-
37

38. 38
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
pilot pentru un card profesional, care va eliberat instructorilor de schi
[15].
2.2.2. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării
profesiei de Monitor de schi în Austria
În Austria calificarea de Monitor de schi certificat (monitori de schi
autorizaţi de stat) este limitată prin lege. Punerea în aplicare a cursurilor
de formare pentru examenul de certificare ca monitori este transferată
către asociațiile Landesskilehrer. Asociațiile Landesskilehrer și
guvernele de stat au fost de acord cu guvernul federal ca formarea
monitorilor să fie realizată la Institutul Federal de Educație Fizică
(National Sports Academy- BMUKK).
Furnizarea formării pentru calificarea de monitor de schi certificat a
fost delegată la National Sport Academy în Innsbruck. Formarea este
38

39. 39
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
divizată în două semestre (conţinuturi teoretice și practice).Parte
integrantă a instruirii este "Euro- test" și o formare completă alpină
"Euro-Securitate". Formarea profesională polivalentă este un factor
major în formarea pentru schi organizată de stat în Austria. Participanții
primesc instruire care constă nu numai întro educație excelentă şi
39

40. 40
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
completă de schi alpin dar, de asemenea, o educație de calitate în
snowboarding, schi nordic si sporturi de zăpadă alternative (Sporturi
extreme). În plus, absolvenții monitori de schi de stat au oportunitatea
de a finaliza Skiführerausbildung ( formarea pentru ghidul montan de
schi).
Condiţii de înscriere pentru certificare:
• formare ca monitor de schi local
• formare complementară pentru snowboard
• Vârsta 18 ani
• certificat oficial medical
• test de aptitudini absolvit pozitiv [9]
2.2.3. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării
profesiei de Monitor de schi în Germania
În Germania există mai multe calificări de monitor de schi, funcţie de
nivelul la care activează persoana calificată ( local, regional, naţional).
40

41. 41
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Structura de formare pentru "monitori de ski"este redată în continuare
pentru cele patru tipuri de monitori.
Calificarea
Monitor de schi
local (cu pregătire
elementară)
Monitor de schi
regional
Monitor de schi
certificat de
asociaţie
Monitor de schi
certificat naţional
Organizarea
cursului
Cursul de formare
şi examenul
regional în locaţia
asociaţiei DSV
Cursul de formare
şi examenul
regional în locaţia
asociaţiei DSV
Cursul de formare
și testarea la nivel
central prin
Asociaţia DSV şi
Facultatea de
Stiintă a Sportului
de la Universitatea
Tehnică
Munchen
Cursul de formare
și testarea la nivel
central prin
Asociaţia DSV şi
Facultatea de
Stiintă a Sportului
de la Universitatea
Tehnică
Munchen
Zile de formare
UD
(unităţi
14
didactice)*
90
20
130
37,5
296
Monitor de schi
certificat naţional
Cursul de formare
și testarea la nivel
central prin
Asociaţia DSV şi
Facultatea de
Stiintă a Sportului
de la Universitatea
Tehnică
Munchen
*1 UD ( unitate didactică) este egal cu 90 minute
Pentru accesul la cursul de formare în vederea certificării ca Monitor
de schi autorizat la nivel naţional trebuie îndeplinite următoarele
condiţii preliminare:
41

42. 42
UNIUNEA
EUROPEANĂ
•
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Absolvirea unui curs de 5 zile întro şcoală de schi pentru
calificarea de ajutor de monitor de schi
•
Cursul de prim ajutor la locul accidentului cu durata de 2 zile
•
Teste de aptitudini în : Tehnica schiului; Slalom uriaş; Schi
fond; Pedagogie
Formarea monitorilor în cadrul DSV , care poate fi împărţită în
licenţiere şi formare este orientată către activităţi sportive competitive în
cluburi sportive, asociaţii sau baze sportive şi e divizată în trei sau cinci
etape. În conformitate cu stagiile autorizate DOSB formarea are loc
pentru :
•
Nivelul întâi de licenţă pentru Antrenor C.
•
Nivelul al doilea de licenţă pentru Antrenor B
•
Al treilea nivel de licenţă pentru Antrenor A
în cooperare cu Academia de Training din Cologne şi cu Universitatea
din Leipzig şi pentru:
•
Nivelul al patrulea diplomă de antrenor certificat
•
Nivelul al cincilea pentru licenţă/master în sport în cooperare cu
Academia de instruire în Köln și Universitatea din Leipzig
Sinteza treptată a calificărilor de coaching C / B / A / Diplomă / ajută la
identificarea adecvată pentru promovarea în topul acestor calificări în
sport [10].
42

43. 43
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
În figura următoare este ilustrat parcursul de formare pentru
calificările de antrenor A/B/C în cadrul Asociaţiei Germane de schi
( Deutscher Skiverband-DSV).
Sursa:http://www.deutscherskiverband.de/ausbildung_dsv-card_lizenz_uebersicht_de,337.html
43

44. 44
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
2.2.4. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării
profesiei de Monitor de schi în Italia
Legea care reglementează profesia de monitor de schi ( maestro de sci)
este legea cadru naţională nr.81 din 8 martie 1991 [16], care
stabileşte principiile fundamentale pentru legislaţia regiunilor cu privire
la profesia de monitor de schi. Această lege precizează următoarele
referitor la profesia de monitor de schi:
1.Monitorul de schi este persoana care predă profesional, chiar şi în
mod non-exclusiv şi ne-continuu, persoanelor fizice şi grupurilor de
oameni, toate tehnicile şi stilurile de schi, cu orice tip de echipament,
pe pârtii de schi, trasee pentru schi şi chiar excursii de schi fără
dificultate folosind materiale specifice tehnicilor de alpinism,cum ar fi
frânghie, topor de gheaţă, ţevi integrale.
2.Regiunile sunt responsabile pentru identificarea şi delimitarea zonele
de schi în care îşi desfăşoară activitatea monitorii de schi.
Registrul Profesional al monitorilor de schi
1.Exercitarea profesiei de monitor de schi este condiţionată de
înscrierea în registre profesionale speciale deţinute la nivel regional,
sub supravegherea regiunii, de către respectivele colegii regionale
definite la art.13.
2.Înregistrarea se efectuează în registrul regiunii în care intenţionează
să exercite profesia.
44

45. 45
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
. Condiţiile de înscriere în registru
1.Pot fi înscrise în registrul de monitori de schi persoanele care sunt în
posesia de certificate relevante, obţinute în conformitate cu modalităţile
prevăzute la articolul 6, precum şi care îndeplinesc următoarele
cerinţe:
a.Cetăţenia italiană sau a altui stat care aparţine Comunităţii
Economice Europene ( Uniunii Europene);
b.vârsta majoratului;
c.aptitudinile fizice şi psihice atestate prin certificate emise de unităţi
sanitare locale de reşedinţă;
d.posesia diplomei de şcolarizare;
e.nu au raportat condamnări penale care implică interdicţia, chiar
temporară, de exercitare a profesiei, cu excepţia cazului în au
participat la reabilitare.
Transferul
1.Condiţiile pentru transferul de la un registru profesional regional la
altul, precum şi pentru permisiunea de a funcţiona temporar în alte
regiuni decât cele de înregistrare sunt stabilite prin legi regionale,
care pot să facă transferul mai dificil decât cerinţele pentru cei care
solicită înregistrarea în conformitate cu articolul 3 şi articolul 4.
Abilitarea tehnică, didactică şi culturală
. Cursurile sunt organizate pe regiuni, cu colaborarea colegiilor
menţionate la articolul 13, precum şi de organele tehnice ale Federaţiei
45

46. 46
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Italiene pentru Sporturi de Iarnă, în conformitate cu normele stabilite
prin legi regionale.
Conţinutul formării
1.Cursurile au cel puţin 90 de zile efective de predare şi oferă
tematicile următoarele:
a.Tehnici de schi;
b.Didactică;
c.Pericolele muntelui;
d.Orientarea topografică, mediul montan şi cunoştinţe despre
teritoriul regional de competenţă;
e.Concepte de medicină şi prim ajutor;
f.Drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile monitorului;
g.Legile şi reglementările profesionale.
Competenţele Federaţiei Italiene pentru Sporturi de Iarnă.
1.Federaţia Italiană pentru Sporturi de Iarnă, ca emanaţie a
Comitetului National Olimpic Italian, defineşte şi actualizează politica
şi nivelurile tehnice care fac obiectul de predare a schiului. De
asemenea, oferă instruire instructorilor naţionali, care reprezintă
corpul personalului
tehnic specializat, pentru scopurile prevăzute la articolul 6, articolul 7,
articolul 9, articolul 10 şi articolul 11 din prezenta lege.
2.Regiunile prevăd respectarea, în cursurile menţionate la articolul 6,a
criteriilor şi nivelurilor menţionate la alineatul (1) din prezentul
46

47. 47
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
articol, pentru a asigura o efectivă egalitate a pregătirii tehnice şi de
predare.
Comisiile de examinare
1.Comisiile de examen sunt numite de către regiuni, de comun acord cu
colegiile regionale; evaluarea tehnică şi didactică a candidaţilor revine
unei subcomisii compuse din instructori naţionali şi monitori de schi.
2.Testele de examen includ trei secţiuni: tehnică, de predare şi
culturală. Examenul este trecut numai în cazul în care candidatul
obţine calificativul suficient la fiecare dintre cele trei secţiuni.
3.Sectiunea culturală include, printre altele, aspectele legate de
cunoaşterea pericolelor muntelui, ajutorul de urgenţă şi drepturile,
obligaţiile şi responsabilităţile unui monitor de schi.
Specializari
1.Regiunile pot stabili cursurile şi examenele de specializare pentru
monitori.
47

48. 48
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
3. Procesele de recunoaştere a calificărilor dobândite în
alte state membre ale UE.
Pentru recunoaşterea calificărilor profesionale directiva oferă trei
regimuri de recunoaştere, şi anume:
 Un sistem bazat pe armonizarea preventivă a parcursului
formării şi care prevede recunoaşterea automată.
Acest sistem este aplicabil pentru profesiile de asistent medical, medic
dentist, medic veterinar, moaşă, arhitect, farmacist şi medic.
 Un sistem bazat pe încrederea reciprocă între statele membre
(cunoscut sub numele de Sistem General). Acest sistem este
aplicabil pentru un număr de profesii, care poate varia între
statele membre deoarece directiva nu impune statelor membre
nicio obligaţie de reglementare.Se aplică în cazul în care
profesia este reglementată în Italia şi, dacă profesionistul a
exercitat-o sau e abilitat să o exercite în statul său de origine.
.Recunoaşterea nu este automată, ci necesită o comparaţie între cursurile
de formare profesională - prevăzute în cele două state, precum şi
posibilitatea în caz de "diferenţe substanţiale", la măsuri compensatorii
(test de aptitudini sau perioada de adaptare - articolul 23 din Decret).
 .Un regim bazat pe experienţa profesională dobândită în statul
de origine. Sistemul se aplică activităţilor de tip
48

49. 49
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
artizanal,comercial sau industrial în mod specific enumerate în
anexa IV din Directivă şi prevede recunoaşterea automată în
cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute în mod expres
pentru fiecare categorie profesională.
3.1 Procesul de recunoaştere în România a calificărilor de
Salvator montan şi Monitor de schi dobândite în alte SM ale
UE
Nu există o procedură legiferată pentru recunoaşterea în România a
calificărilor de Salvator montan şi Monitor de schi deţinute de
cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului
Economic European şi dobândite de aceştia în ţările de origine.
3.2. Procesul de recunoaştere în Italia a calificării de Monitor
de schi dobândită în alte SM ale UE
Italia este statul care a transpus primul directiva europeană
2005/36/CEE in legislatia internă. Decretul legislativ nr. 206/2007
abrogă parţial sau total legislaţia naţională care reglementează problema
recunoaşterii calificărilor profesionale. Textul transpunerii se referă la
asa numitele profesii “reglementate” si definirea profesiilor
reglementate italiene este încredinţată art. 4,alineatul 1, litera a) din d.
LGS. n.206/07. Transpunerea normelor Directivei 2005/36/CE
(Directiva 89/48/CE și Directiva 92/51/CEE, ale Consiliului
Europei), în legislația națională a Italiei s-a efectuat astfel prin:
49

50. 50
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Decreto Legislativo n. 206, 6 novembre 2007, Gazzetta Ufficiale n.
261 del 9 novembre 2007, Supplemento ordinario n. 228.
Pentru recunoaşterea în sistemul general, cererea de recunoaştere este
adresată Autorităţii Competente din Statul Membru gazdă ( Italia).
Această cerere trebuie să fie însoțită de o serie de documente și
certificate prevăzute în anexa VII la Directiva 2005/36/CE.
De obicei, documentele solicitate în Italia pentru cetățenii UE care
doresc să se stabilească în această țară sunt:
• O copie a unui document de identitate valabil, în care nu există
semnătura persoanei în cauză.
• O copie autentificată a calificării specifice profesiei vizate (cu
indicarea examenelor susţinute necesare pentru a determina posibila
existență a unor diferențe semnificative față de formarea națională,
prevăzute la articolul 14 din directivă)
• O copie autentificată a calificării specifice activităţii, în cazul când
este prevăzută de țara în care s-a obținut calificarea;
• O copie legalizată a înscrierii în Registrul Profesional al ţării în care
titlul a fost obţinut, numai dacă sunt furnizate în această țară;
• Declarația de valoare în original emisă de către Autoritatea
diplomatică sau Consulatul Italian din țara unde a fost distins cu titlul
pentru care se solicită recunoașterea, precizând:
1. că titlul a fost emis de către o autoritate competentă din țara de
origine;
50

51. 51
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
2. cerințele de acces pentru curs (educația de bază);
3. că titlul este abilitat pentru a practica în țara în care acesta a fost
eliberat;
4. durata programului de formare pentru titlul în cauză;
5. autenticitatea semnăturii pe titlu (în lipsa autenticităţii este necesară
legalizarea titlului de către autoritățile competente);
6. activități profesionale pe care titlul le permite exercitarea în țara de
origine.
Ar trebui remarcat, în acest sens, faptul că, în general, nu mai este
necesar acest document cetățenilor UE, ci doar non-UE.
.• Certificat care atestă că nu există obstacole penale sau profesionale în
exercitarea profesiei, eliberat de autoritatea competent din ţara de
origine și / sau de proveniență.
• Certificat care prezintă in detaliu orice activitate de muncă în țara de
origine, ca urmare a absolvirii calificării pentru care se solicită
recunoașterea (inclusiv perioadele de instruire practică efectuată).
Toate documentele într-o limbă străină trebuie să fie însoțite de o
traducere în limba italiană. Această traducere trebuie să aibe certificată
conformitatea cu textul original prin ambasada sau consulatul italian în
ţara în care a fost emis documentul, sau să fie atestată sub jurământ în
faţa unui tribunal italian.
51

52. 52
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
În cazul în care o copie certificată este necesară, cetățenii Uniunii
Europene pot produce, în conformitate cu articolele. 47 și 76 din D.P.R.
445/2000, documentele ca fotocopii [11].
3.3. Procesul de recunoaştere în Germania a calificării de
Monitor de schi dobândită în alte SM ale UE
În Germania Federaţia germană de schi împreună cu DSV-Deutcher
Skiverband au introdus cardul DSV şi licenţa de exercitare a profesiei
DOSB.Pentru obţinerea acestora este descrisă procedura prezentată în
continuare [10].
I. Procedură
Solicitanţii trimit o copie a probelor de test (note de evaluare 2.5 sau
mai mult), împreună cu certificatul de prim-ajutor, cardul DSV și cerere
de licență de DSV. O prezentare a cardului DSV, licen ța de asigurare de
bază DSV și o licenţă activă DOSB valabile pentru fiecare preţ al
pachetului de servicii. O atribuire a licen ței DOSB este posibilă numai
cu calitatea de membru de club.
II Aplicarea
Se ia legatura cu:
Card DSV și licența de serviciu
Tel: 089-85790-450
Fax: 089-85790-451
e-mail: dsv-card-service@deutscherskiverband.de
52

53. 53
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
www.deutscherskiverband.de
Cost:
Pachet de servicii constând în:
- Card DSV
- asigurare DSV de bază (durata de 1 an)
- licență DOSB
Costul pachetului de beneficii: € 45
Licența DOSB poate fi eliberată numai pentru membrii clubului.
Documentele necesare:
- formular de cerere DSV (disponibil prin download ca un fișier PDF)
- Copie după certificatul de prim ajutor
- Copie a evaluării în arta sporturilor de iarnă
- Confirmarea clubului (în cazul în care este un membru al unui club de
schi)
- O fotografie pașaport
III. Recunoaștere / formare
Cursanţii obțin DSV-Grundstufe/Trainer - Sporturi de agrement C, după
o perioadă de 3 ani (licență DOSB: 4 ani). Reînnoirea licen ței vine după
o pregătire finalizată (2-sau 3-zile), în domeniul de schi. Pentru a
înregistra această pregătire o condiție prealabilă este de membru al
asociației.
Termenul de valabilitate
53

54. 54
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Perioada de valabilitate a cardului DSV şi licenţei DOSB începe cu
finalizarea formării profesionale în sporturile de iarnă, inclusiv
promovarea tuturor examenelor (pistă de audit), în conformitate cu
disciplinele din planul de învăţământ DSV si este valabil timp de 3 ani /
de licenţă DOSB: 4 ani (întotdeauna calculată de la finalizarea formării
de specialitate în sporturi de iarnă).
IV Universităţi partenere
- Universitatea Tuebingen
- Universitatea Berlin
- Universittatea Erding
- UniversitateaSaarland
- Universitatea Potsdam
Din analiza informaţiilor prezentate este evidentă importanţa acordată în
Germania formării instructorilor de schi şi antrenorilor, federaţia de
specialitate, împreună cu organizaţia DSV-Deutcher Skiverband şi o
serie de universităţi colaborând pentru asigurarea formarii,
certificării, validării şi recunoaşterii acestor profesii dedicate
sporurilor de iarnă.Apartenenţa candidaţilor la un club de schi şi
deţinerea cardului DSV şi a licenţei de serviciu sunt condiţii
obligatorii pentru practicarea acestor profesii.
Procedura standard de recunoaştere a unei calificări
54

55. 55
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Pe baza analizei procedurilor de recunoaştere a calificărilor pentru
fiecare profesie în parte au fost identificate elemente comune de
procedură pentru fiecare Autoritate Competentă Prin analiza
elementelor de procedură specifice fiecărei profesii au fost
stabilite o serie de elemente comune de procedură specifice
fiecărui domeniu. Pe baza generalizării rezultatelor obţinute pe
fiecare autoritate competentă, dar şi a unor date direct cunoscute
din cadrul general al procesului de recunoaştere a calificărilor
/profesiilor reglementate s-a dezvoltat o procedură standard de
recunoaştere a profesiilor reglementate care poate fi reprezentată
schematic ca în figura nr.3.
Această procedură este conţinută în Termenii de referinţă standard
orientativi pentru procedurile de validare şi certificare a
competenţelor şi procesele
de recunoaştere a calificărilor,
obţinuţi ca rezultat al proiectului.
55

56. 56
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
56
Instrumente
Structurale
2007 - 2013

57. 57
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Figura nr. 3 Procedura standard de recunoaştere a unei calificări
4.SOLVIT
SOLVIT [12] este o reţea de soluţionare a problemelor, în
cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru a rezolva, fără
utilizarea procedurilor legale, problemele survenite datorită aplicării
necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile
publice. SOLVIT se ocupă de problemele transfrontaliere apărute între
o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică pe
de altă parte, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să
fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile politice cel mai
frecvent tratate de SOLVIT sunt:

Recunoaşterea profesională a calificărilor şi a diplomelor;

Accesul la educaţie;

Permise de şedere;

Drepturile la vot;

Securitatea socială;

Drepturile de ocupare a unui loc de muncă;
57

58. 58
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013

Permisele de conducere;

Înregistrarea vehiculelor cu motor;

Controlul de frontieră;

Accesul pe piaţă al produselor;

Accesul pe piaţă al serviciilor;

Stabilirea ca independent;

Achiziţiile publice;

Impozitarea;

Libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor.
Când se înaintează
un caz către SOLVIT, centrul local
SOLVIT (cunoscut ca şi Centrul SOLVIT “de origine”) va verifica mai
întâi detaliile plângerii solicitantului pentru a se asigura că este întradevăr vorba de o aplicare necorespunzătoare a regulilor pieţei interne şi
că toată informaţia necesară a fost pusă la dispoziţie. După aceasta,
acesta va introduce cazul respectiv într-o bază de date electronică şi
informaţia va fi automat transmisă centrului SOLVIT din celelalte state
membre în care a survenit problema (cunoscut drept centrul SOLVIT
“responsabil”).
Centrul SOLVIT responsabil ar trebui să confirme în termen de
o săptămână dacă va prelua cazul prezentat. Acest lucru depinde în mare
parte de măsura în care cazul este considerat ca fiind bine fondat şi de
existenţa posibilităţii de a fi soluţionat în mod pragmatic. Dacă
soluţionarea unei probleme implică abrogarea unei legi naţionale – şi nu
58

59. 59
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
doar aplicarea ei în mod corespunzător – acest lucru necesită uneori o
acţiune juridică formală. În unele cazuri însă, SOLVIT poate lua măsuri
pentru a convinge statul membru să renunţe la aplicarea regulilor
incorecte, chiar înainte de abrogarea legii în cauză.
Cele două centre SOLVIT vor conlucra în încercarea de a
soluţiona problema, iar centrul SOLVIT “de origine” va ţine la curent
solicitantul cu evoluţia cazului.
În continuare se prezintă
Centrele naţionale SOLVIT ale
statelor membre ale Uniunii Europene analizate:
Tabelul 4.
Statul
membru
al
Centrul SOLVIT
Uniunii Europene
Persoane de contact
Odbor vnitřního trhu a služeb EU,
Ministerstvo
průmyslu
a
obchodu/
Departamentul de piața internă și politică
Republica Cehă
Barbora
Hanáková
în
Zuzana
Bakotová
domeniul
serviciilor,
Ministerul
Tomáš Stehlík
Industriei și Comerțului/ Na Františku 32
CZ - 11015 Praha 1,
4221701,Fax.
Danemarca
Tel. +420 22
+420
solvit@mpo.cz
Danish
Business
59
22
485
3079,
Authority
Jens
Kasper

60. 60
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
(Internal Market Centre)/ Autoritatea Daneză
de
Afaceri
(
Centrul
Piaţa
Rasmussen
Internă),
Langelinie Allé 17 DK - 2100 Copenhagen,
Tel. +45 35 46 62 00 (the hotline)
Tel.
+45
35
46
66
Sofie
Karin
Freilev
Kragshave
Kristian Yde Agerbo
16
Tel. +45 35 46 66 73, SOLVIT@erst.dk
Bundesministerium
für
Wirtschaft
und Technologie/ Ministerul Federal al
Germania
Lisa Teichmann
economiei şi tehnologiei , Scharnhorststr.
34-37, DE - 10115 Berlin,
Fax. +49 3018
6155379,solvit@bmwi.bund.de
SOLVIT
-
España
Ministerio de Asuntos Exteriores y de
Ana María Hernández
Afacerilor Externe şi cooperării, Serrano
Javier
Galvache
Spania
Ana
Cooperación /SOLVIT Spania, Ministerul
Pontones
26
Iglesias
Pascual
ES - 28033 Madrid, Tel. +34 91 379 9999
Fax. +34 91 394 8684, solvit@ue.maec.es
Statul
membru
Uniunii Europene
al
Centrul SOLVIT
Presidenza
Persoane de contact
Consiglio
Ministri
Dipartimento Politiche Comunitarie/
Preşedinţia Consiliului de Miniştri,
Departamentul
Italia
comunitară,
IT
de
Piazza
-
politică
Nicosia
00186
20
Roma,
Tel.
+39
06
677
95
+39
06
677
95
VALENTE
Francesco
044,
solvit@palazzochigi.it
Olanda
SOLVIT
Nederland
Ministerie van Economische Zaken,
60
CIPRI
Massimo SANTORELLI
844
Fax.
Giuseppina
Koen van Ginneken

61. 61
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
Landbouw en Innovatie/ SOLVIT
Olanda,
Ministerul
Afacerilor
Economice, Agriculturii și Inovării
Bezuidenhoutseweg
30
Postbus
NL
20101
-
2500
EC
Den
Haag,
Tel.
+31
70
379
7708
Fax.
+31
70
379
7014
solvit@mineleni.nl
Bundesministerium für Wirtschaft,
Familie
und
Center,/
Ministerul
Jugend,
SOLVIT
Federal
al
Economiei,Familiei şi Tineretului,
Centrul Solvit,
Austria
Abteilung
Stubenring
AT
1
-
Tel.
+43
Tel.
+43
C1/2,
1010
1
1
71100
Wien,
71100-5119
-
Sylvia
Alexandra
Vana
Gaudmann-
Heber
Christian Müller
5293
Tel.
+43
1
71100-5187
Fax.
+43
1
71100-2207
solvit@bmwfj.gv.at
Stat membru al Uniunii
Europene
Centrul SOLVIT
Persoane de contact
Ministerul Afacerilor Europene,
România
Romulus
BENA
Guvernul
Karina
STAN
României
Bvd. Aviatorilor nr. 50A, Sector 1,
Bucureşti
011854,
61
Ramona-Maria CIUCĂ

62. 62
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Tel.
Tel.
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
+40
21
+4021
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
308
308
53
53
40
71
Tel.
+40
37
410
45
23
Fax.
+40
21
308
53
96
solvit@dae.gov.ro
Department for Business, Innovation
and Skills/ Departamentul pentru
afaceri, inovare şi abilităţi
Marea Britanie
1
Victoria
UK - London SW1H 0ET
Tel.
+44
20
7215
Fax.
+44
20
7215
Street
Chris Korcz
2833
2234
solvit@bis.gsi.gov.uk
5. Concluzii
1.În prezenta lucrare au fost cercetate documentar şi analizate două
profesii din sectorul Turism, agreement şi sport, respectiv Salvatorul
montan şi Monitorul de schi, snowboard şi sporturi de alunecare pe
zăpadă, din perspectiva directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea
calificărilor profesionale.
2. Situaţia celor două profesii analizate este diferită din punct de vedere
al Legii Nr. 200 din 25 mai 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România,
Salvatorul montan fiind profesie reglementată în România, dar
62

63. 63
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
nereglementată în statele membre ale UE, iar Monitorul de schi,
snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă fiind profesie încă
nereglementată în România, dar reglementată în Elveţia şi 3 state
membre ale UE.
3. Din studiul efectuat rezultă că în România, deşi pentru ambele
profesii există asociaţii profesionale cu preocupare în domeniul formării
profesionale, certificării/licenţierii profesioniştilor, nu există o legislaţie
care să reglementeze deplin toate aspectele care privesc formarea
profesională, certificarea şi validarea competenţelor, precum şi
recunoaşterea acestor două calificări pentru persoane din statele membre
UE care doresc să presteze în România.
4. Aşa cum se constată din studiul efectuat, în statele europene care
reglementează profesii din acest sector există organizaţii profesionale
foarte puternice, afiliate la organizaţii europene şi exemplul acestor
organizaţii trebuie urmat.Colaborarea cu instituţii similare la nivelul
Uniunii Europene este recomandată, iar demersul României de
acceptare a participării la Memorandumul de întelegere privind
instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care va
eliberat instructorilor de schi poate fi un exemplu de bună practică, care
trebuie continuat şi finalizat prin adoptarea unui pachet legislativ care să
permită recunoaşterea calificării de Monitor de schi,snowboard şi
sporturi de alunecare pe zăpadă.
63

64. 64
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
6. Lista abrevierilor utilizate în lucrare
MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale
ANC – Autoritatea Naţională pentru Calificări
IPS – Institutul de Politici Sociale
CE-Comisia Europeană
SM- Stat membru
AC- Autoritate Competentă
EQF- European Qualifications Framework ( Cadrul European al
Calificărilor)
SEE- Spaţiul Economic European
CNRED-Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor
64

65. 65
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
CNSAS- Corpul Naţional de Salvare Alpină şi Speologică
UIAA-Uniunea Internaţională a Asociaţiilor de Alpinism
7. Bibliografie
1. http://www.ikar-cisa.org
2. Legea nr 200/25 mai 2004 privind recunoasterea diplomelor si
calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania
3. Clasificarea Ocupaţiilor din România
4.. http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm
5.www.frschibiatlon.ro
6. . http://www.cnsasmolise.it
7. http://www.soccorsoalpinospeleobasilicata.com
8.www.femps.org
9. www.bspa.at/Innsbruck
10. http://www.deutscherskiverband.de/ausbildung_dsvcard_lizenz_uebersicht_de,337.html
65

66. 66
UNIUNEA
EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI
PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social
European
POS DRU
2007-2013
Instrumente
Structurale
2007 - 2013
11. Presidenza del Consiglio dei Ministri, Dipartimento per
l’informazione e l’editoria - GUIDA ALL’UTENTE, Direttiva
2005/36/CEE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali
Presidenza del Consiglio dei Ministri, DIPARTIMENTO PER LE
POLITICHE EUROPEE, Ufficio per il mercato interno e la
competitività
12. http://ec.europa.eu/solvit/site
13. Hotărârea Guvernului Nr. 77/ 23 ianuarie 2003 privind instituirea
unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea
activităţii de salvare în munţi
14. http://www.0salvamont.org/
15. www.scoala-romana-schi.ro
16.http://www.turismo.provincia.tn.it/binary/pat_turismo_new/No
rme/legge%208%20marzo%201991,%20n._81.1179407170.pdf
66