Our Cultural Newsletter No. 2

ROMÂNIA - ARGEŞ
TRIMESTRIAL DE INFORMAŢII CULTURALE

BULETIN
CULTURAL
de Mioveni

Nr. 2 / Martie 2010
Publicaţie trimestrială editată de Consiliul Local, Primăria şi Centrul Cultural al oraşului Mioveni

Editor
CONSILIUL LOCAL MIOVENI
PRIMĂRIA ORAŞULUI
CENTRUL CULTURAL
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Argentina CULCUŞ
Bogdan UDROIU
Petre LIVEZEANU
Mioara PANĂ

COLECTIVUL DE REDACŢIE:
Iuliana NEDELCU
Florina OPREA

Răspunderea pentru conţinutul materialelor
publicate revine întrutotul semnatarilor!

ISSN: 2067 - 1717

Culegere computerizată: Iuliana NEDELCU, Florina OPREA
Copertă, tehnoredactare: Iuliana NEDELCU
Redacţia: Mioveni, str. Tudor Muşatescu, Bl. V2B, parter, tel/fax: 0348.445.856
E-mail: centrulculturalmioveni@yahoo.com, ziarmiovenii@yahoo.com

BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010

i N T E R V I U L ED i t I E I
!LA?HNCH; #5,#OM r $CL?=NIL #?HNLOF #OFNOL;F -CIP?HC

entrul Cultural Mioveni îşi desfăşoară activitatea

C din anul 2007 şi este condus cu multă abilitate de către
o directoare tânără în persoana doamnei Argentina
Culcuş. Colectivul Centrul Cultural Mioveni este unul tânăr,
dinamic, dornic de a promova adevaratele valori
tradiţionale româneşti.
R: Centrul Cultural colaborare cu şcolile şi gră- Florica Arsenescu, câştigător R: Pe raza oraşului există
Mioveni este cea mai nouă diniţele, cu care desfăşurăm, al multor concursuri din ţară câteva cămine culturale. În
instituţie de cultură din oraş. în parteneriat, mai multe cât şi în străinătate, un taraf ce constă activitatea lor?
În ce constă activitatea pe festivaluri şi concursuri. Cea şi o fanfară condusă de prof.
A.C.: Căminul Cultural
care o desfăşuraţi? mai importantă activitate a Marin Iliuţă. Trebuie
Colibaşi şi Casa de Cultură
noastră este Zilele oraşului menţionat că ne ocupăm şi
Argentina CULCUŞ: Or- Racoviţa (fostul Cămin Cul-
Mioveni, ocazie cu care or- de editarea ziarului
ganizăm o gamă variată de tural Racoviţa) sunt filiale
ganizăm o serie de mani- MIOVENII şi, începând cu
activităţi: spectacole, teatru, ale Centrului Cultural
festări ce durează trei zile. luna decembrie a anului tre-
expoziţii. Centrul Cultural Mioveni. La Colibaşi orga-
Anul acesta oraşul Mioveni cut, trimestrial tipărim
Mioveni desfăşoară în nizăm periodic spectacole de
împlineşte 525 de ani de la Buletinul Cultural de
fiecare an aproape 100 de ac- muzică populară, în special
prima atestare documentară Mioveni.
tivităţi aprobate de Consiliul de sărbători. La Racoviţa,
a localităţii.
Local Mioveni în baza „Ca- R: Vorbeaţi despre spri- fiind o clădire modernizată
lendarului de activităţi cul- R: Cu ce “iese în faţă” Cen- jinirea tinerilor. de curând, condiţiile sunt
turale”. Aceste activităţi sunt trul Cultural pe care îl con- mult mai bune, ceea ce ne
A.C.: Da. Încercăm pe cât permite să realizăm specta-
legate de sărbătorirea zilelor duceţi?
posibil să îi sensibilizăm pe cole de anvergură pentru
de importanţă istorică, zilei
A.C.: În cadrul Centrului copiii, să îi atragem la acti- cetăţeni. Tot aici, pentru că
naţionale, poeţilor valoroşi.
nostru funcţionează un vităţile noastre, să le trezim spaţiul şi dotarea o permite,
Încercăm să promovăm
ansamblu de dansuri popu- curiozitatea pentru ceea ce e se pot organiza nunţi,
tinerii talentaţi din oraş şi să
lare “Plai de dor” pregătit de tradiţional. Săptămânal, or- botezuri sau alte evenimente
sensibilizăm publicul în ceea
coregraful Cătălin Oancea, ganizăm gratuit cursuri de speciale.
ce priveşte arta şi tradiţia
un ansamblu vocal - instru- madolină, instrumente de
prin organizarea de expoziţii
mental de mandoline suflat, orgă, chitară, dans A consemnat
de pictură şi de târguri
“NOVA” pregătit de prof. popular şi dans de societate.
tradiţionale. Avem o strânsă Iuliana NEDELCU

BIBLIOTECA FRANCEZĂ VĂ AŞTEAPTĂ DE LUNI PÂNĂ
VINERI ÎNTRE ORELE 08.00 – 16.00
Biblioteca franceză din oraş funcţionează de aproximativ 2 ani
în incinta Centrului Cultural Mioveni şi vă aşteaptă cu peste
10.000 de volume în limba franceză şi carte tehnică. Fondul de
carte franceză provine dintr o donaţie a Asociaţiei de Prietenie
Mioveni – Landerneau, iar cartea tehnică de la SC Automobile
Dacia SA. Înscrierile se fac pe baza actului de identitate, sau, în
cazul minorilor cu buletinul unuia dintre părinţi.

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ,
O INSTITUŢIE CU TRADIŢIE
Biblioteca îşi are începuturile din 1953 când a fost înfiinţată în
Racoviţa Biblioteca comunală. Aceasta îşi avea sediul într un
imobil existent şi astăzi, iar apoi mutată în Căminul Cultural
constuit de locuitorii din Racoviţa. În 1989 localitatea a fost de

1
clarată oraş, astfel biblioteca a devenit orăşenească. Astăzi îşi
aşteaptă cititorii cu peste 20.500 de volume.

Vă invităm să vizitaţi situl
CENTRULUI CULTURAL MIOVENI
www.centrulculturalmioveni.ro

Lansat în luna decembrie site-ul Centrului Cultural
Mioveni cuprinde informaţii generale despre activităţile cul-
turale, evenimente, cursurile oferite, ansamblurile şi formaţi-
ile aflate în subordine dar şi serviciile oferite: închirierea
Casei de Cultură Racoviţa sau a unui autocar.
Site-ul oferă articole, noutati, informaţii culturale şi de
utilitate generală, galerie foto şi video de la toate activităţile
culturale întreprinse de instituţie.
Cei interesati pot accesa urmatoarea adresă: www.cen-
trulculturalmioveni.ro.

C
entrul Cultural
Mioveni oferă
copiilor şi tiner-
ilor din oraş cursuri
gratuite de mandolină,
instrumente de suflat,
chitară, acordeon,

2
dans popular şi dans
sportiv (de societate).

Simpozion

P
rima ac-
tivitate a
Centrului
C u l t u r a l
Mioveni în
2010 a fost
comemorarea
a 160 de ani de
la naşterea po-
etului naţional
Mihai Emi-
nescu, marcată
la Mioveni
printr-un sim-
pozion desfăşurat la Centrul Cultural
Mioveni pe 15 Ianuarie. Activitatea a
angrenat toate şcolile din oraş şi s-a des-
făşurat pe doua secţiuni: creaţii literare
şi creaţii artistico – plastice. Cele mai
bune lucrări au fost premiate de organi-
zatori.
În încheierea activităţii corul de copii
al Centrului Cultural şi Grupul vocal
Premiul special pentru pictură
pe sticlă: “Doruleţul” pregătite de înv. Comănoiu
MĂGUREANU CRISTIANA Maria, au susţinut un program artistic
cls. a VIII-a C
Şcoala “Liviu Rebreanu”
dedicat poetului nepereche.

3


Eminescu - o mare de cuvinte,
Un ocean de Întelesuri.
Am întors pagina
Şi luna mi-a devenit prietenă;
Am început să citesc,
Doar urmărind cu ochii printre rânduri
Şi în pâlpâirea unei flăcari care nu se stingea,
mi-am creat o lume.
O lume a mea,
Unde stihurile nu mor niciodată
Şi cuvintele reînvie când sunt rostite.
Mi se părea o iluzie
Să înţeleg cuvintele,
Vorbind în catrene şi rime.
Dar în lumina unei raze
Am înteles: fiecare cuvânt avea un nume:
Acesta era:
EMINESCU

Florentina POPA
Clasa a VII-a F
Şcoala „Liviu Rebreanu
Câştigătoarea locului I la secţiunea creaţii literare

Statuia lui Mihai Eminescu
4
din Cernăuţi


Este o zi minunată de Deşi era pentru prima - Eu sunt Timpul! Eu sunt dispăruse ca prin farmec, ca
vară, o zi din vacanţa mea la dată când ajunsesem într-un Moş Timp! şi când nimic nu s-ar fi în-
bunici, una dintre cele mai asemenea loc şi ar fi trebuit - Ce bine îmi pare! Asta tâmplat. Am fugit acasă la
frumoase zile. Aici am tot- ca totul să fie necunoscut, însemnă că mai pot să stau. bunici şi le-am spus că am
deuna un loc preferat - grăd- aveam senzaţia că mai fus- Tu poţi face ceva să opreşti fost până în mijlocul pă-
ina, grădina din spatele esem pe acolo. Florile curgerea timpului, iar eu durii, dar ceva m-a reţinut şi
casei. dansau îmbrăcate în rochii mai pot sta aici în lumea n-am putut spune nimic de-
Este locul în care mă în- de bal, copacii nu mai voastră mult timp. Poate spre ce se întâmplase acolo.
tâlnesc mereu în taină cu stăteau locului, nimic nu era chiar să ramân aici. Ce zici? L-am întrebat apoi pe
prietena mea cea mai bună: trist, iar pădurea era regina - Ce? Asta nu se bunicul care a fost cel mai
pădurea. balului. Am intrat şi eu în poate!Timpul trebuie să bun prieten al lui din copi-
Încă de dimineaţă am lumea lor. Am dansat cu flo- curgă, nu am voie să-l larie, iar el, puţin uimit de
simţit că acestă zi este altfel, rile, copacii m-au luat de opresc! întrebarea mea, mi-a
că ceva straniu plutea în aer; mână şi mi-au arătat într-o - Şi chiar nu poţi face răspuns sec: pădurea. A
simţeam că se va întâmpla fugă toate locurile. Peste tot nimic ca să mai pot rămâne, avut şi el în vremea
ceva deosebit. M-am am văzut eroii mei preferaţi Moş Timp? copilăriei lui o pădure min-
apropiat de ea mai cu teamă din povesti. Zâne şi pitici - Ba da! Ai putea să ne iei unată în care copacii puteau
decât de obicei şi era pentru îmi făceau din toate părţile cu tine în sufletul tău pentru umbla, puteau dansa, iar
prima dată când pătrun- cu măna de parcă as fi fost totdeauna şi aşa am putea seara când pleca acasă totul
deam în inima ei. Aici am prietena lor dintotdeauna. cunoaşte şi noi lumea ta, încremenea ca într-o stranie
fost întâmpinată de prietenii După un timp, când tre- spuse unul dintre pitici. amorţeală.
noştri: păsările care cântau buia să plec am auzit o voce - Ar fi minunat! Dar cum Atunci mi-am dat seama
parcă vrăjite, ariciul care mă tunătoare, dar ciudat de să fac? că, de fapt, fiecare dintre noi
privea uimit de după un calma: - Încearcă şi păstrează în avem pădurea noastră, la un
tufiş, iepurele care sta timid - De ce te temi? mă între- suflet acestă minunată vârstă moment dat şi că numai de
uitându-se la mine.Mi se abă vocea. a copilariei toată viaţa. noi depinde să o luam şi să
pare că toate animăluţele se - Este târziu. Timpul a tre- Dacă vei şti să rămâi o păstram cu noi în suflet in-
uitau cumva straniu la cut aşa de repede, iar acum copil la orice vârstă, ne vei diferent pe unde ne-ar purta
mine.Mi se pare că am ajuns eu trebuie să plec. Bunicii avea alături pe toţi şi vom cărările vieţii.
pe tărâmul fermecat, în Ţara mei nu ştiu unde sunt, s-ar putea să te ajutăm de câte
Minunilor din poveste. putea să fie îngrijorati şi nu ori vei avea nevoie de noi. Dumitrache Cristina
Acolo, în inima codrului s-a vreau să-i supăr. I-am îmbrăţişat pe rând, Clasa a VIII a D
deschis o uşă şi am pătruns - Timpul! Ce este timpul? dar până să mă întorc şi să- Şc. “ George
cu teamă în adâncul ei. Ştii tu cine sunt eu ? mi iau la revedere, nu mai Topârceanu “
Totul era minunat, fantastic! - Nu… era nimic în jurul meu. Totul

5


Noapte, noapte iar mă laşi
Singur pe cărări pustii,
Părasind cu – aceiaşi paşi
Tristele melancolii…

Stelele se strâng acum,
Roua picură pe flori.
Spune-mi, încotro să-ndrum
Paşii mei rătăcitori?

Popescu Alexandra
Clasa a II a C
Şcoala „George Topârceanu”

O, codru sfânt, şi azi vreau să mă chemi
Să mă inspir din glasul tau cel dulce,
S-alerg la tine, cân’ primele geni
De soare, pe frunzele tale străluce…

Să fiu copil din nou, să cred în zâne
În prinţi, pitici şi în strigoi
În moş Crăciun, cu trăsături bătrâne,
Ce nu ne lasă ciorăpeii goi…

S-ascult din nou, cu inima curată
Un cântec lin, venit de nicăieri.
Să vad pe geam flori de gheţă, de ză-
padă
Închipuindu-mi veşnici primăveri….

Să pot să fiu, ce nu-s, şi-am fost odată
Şi azi aş alerga la umbra ta ,
Dar nu mai cred, cu inima mea toată
În cântecul şi magia ta…

Aninoiu Cristiana
Clasa a VII a C
Şcoala „Liviu Rebreanu”
6


D
BALUL DRAGOBETELUI
ragobetele, sărbătoarea dragostei la români a fost săr-
bătorită la Mioveni printr-o serie de manifestări orga-
nizate de Centrul Cultural Mioveni. La Casa de
Cultură Racoviţa a avut loc „Balul Dragobetelui”, acţiune
desfăşurată în parteneriat cu Asociaţia Pensionarilor „Viaţă
Lungă”. Sala a fost ocupată la capacitate maximă de cetăţeni,
în special persoane vârstnice, veniţi să asculte programul
artistic al Tarafului Centrului Cultural şi al Grupului Vocal
„Doruleţul”.

S
SEARĂ DEDICATĂ CELOR TINERI
eara a fost dedicată tineretului. DISCO DOMINO a
fost locul de întâlnire al îndrăgostiţilor, care au par-
ticipat la concursuri cu premii oferite de organiza-
tori. Au fost premiate cele mai frumoase declaraţii de
dragoste şi cel mai frumos dans. Supriza serii a fost mo-
mentul artistic al trupei Vacanţa Mică şi Frankfurt.

7


Probabil că nimic altceva ca natura se trezeşte, iar oa- unele locuri, exista obiceiul
nu poate defini mai bine menii, intra şi ei în rezo- ca fetele mari să strângă apa
spiritul unui popor decât nanţă cu ea. Divinitate din omătul netopit sau de
străvechile sale tradiţii şi mitologică similară lui Eros pe florile de fragi. Această
obiceiuri. Din punctul meu sau Cupidon, Dragobete apa era păstrată cu multă
de vedere tradiţia unui este considerat a fi fiul grijă pentru că avea propri-
popor reprezintă identi- Dochiei, un bărbat chipeş şi etăţi magice spunându-se că
tatea sa, ceea ce il diferenţi- iubareţ nevoie mare. Năval- e "născută din surâsul
ază esenţial de alte nic, el era la daci zeul care, zânelor" şi putea face fetele
popoare. ca un "naş cosmic", oficia în mai frumoase şi mai drăgăs-
Aceste două sărbători cer la începutul primăverii toase.
sunt dedicate celui mai pur nunta tuturor animalelor. În Femeile obişnuiau să at- Valentin îi ajuta pe creştini
sentiment din lume: decursul anilor această ingă un bărbat din alt sat în în vremurile persecuţiei. El
dragostea. Una provine din tradiţie s-a extins şi la oa- ziua de Dragobete ca să fie a fost prins şi băgat în în-
America, cealaltă face parte meni. Astfel, de Dragobete, drăgăstoase tot anul şi mai chisoare, unde a devenit un
din tradiţiile noastre. Care fetele şi baieţii se întâlnesc aveau grijă să dea mâncare propovăduitor. Tocmai de
este deosebirea între cele pentru ca iubirea lor sa ţină buna orătăniilor din curte, aceea a fost condamnat la
două? Ce semnificaţie au tot anul, precum a pasărilor păsărilor cerului, nici o vi- moarte la data de 14 febru-
ele? Cât de importante sunt ce se "logodesc" în această etate fiind sacrificată la arie 269.
aceste zile pentru noi zi. Înainte de vreme, pre- Dragobete. De multe ori, În timpul cât a stat în în-
românii? Voi încerca să arăt tutindeni prin sate se auzea flăcaii petreceau din plin de chisoare el trimitea mesaje
în pasajele următoare. zicala: "Dragobetele sărută Dragobete şi prin satele de îmbărbătare prietenilor
fetele!". vecine, ca sa le meargă bine spunându-le “Amintiţi-vă de
Tot credinţa populară peste vară. Se considera că Valentin” şi “Vă iubesc”.
spune ca cei care participă Dragobetele ocrotea şi purta Ziua de 14 februarie a
Dragobetele este o sărbă- la Dragobete vor fi feriţi de noroc îndrăgostiţilor, tiner- rămas ca o zi specială în
toare a iubirii din tradiţia boli tot anul. Aşadar: ilor în general, putând fi so- care se sărbătorea Sf.
românească, care însă nu dimineaţa, îmbrăcaţi în cele cotit un veritabil Cupidon Valentin, fiecare băiat
este la fel de cunoscută, din mai bune haine, tinerii se românesc. Se spune că alegând o fată care-i deve-
păcate, deoarece nu a fost întâlneau în centrul satului Dragobetele a fost transfor- nea iubită pentru o zi.
la fel de mediatizată. Deşi sau în faţa bisericii. Dacă mat într-o buruiană, numită Aceasta se făcea pentru a
Dragobetele se sărbătoreşte timpul era favorabil, Năvalnic, de Maica corespunde cu credinţa că
la noi pe 24 februarie şi porneau cântând, în grupuri Precista, după ce nesăbuitul împerecherea păsărilor (sim-
reprezintă echivalentul către pădure sau prin lunci a îndraznit să îi încurce, şi bolul primăverii) are loc de
„Zilei Îndrăgostiţilor” de în căutarea ghioceilor şi a ei, cărările. ziua Sf. Valentin.
peste hotare, am ales să im- altor plante miraculoase, Unii dintre noi con-
portăm zilele iubirii. folosite pentru descântece damnă această zi, deoarece
Credinţa populară de dragoste. Dacă vremea este şi una comercială, o zi
românească spune că luna era urâtă, se adunau la unii în care se vând milioane de
februarie era considerată dintre ei acasă şi se ţineau De câţiva ani, la în- produse dedicate dragostei
luna de primăvară, iar ziua de jocuri şi de poveşti. De ceputul lunii februarie toţi (inimioare, ursuleţi de pluş,
de 24 era începutul anului Dragobete se făceau lo- îndrăgostiţii, pornesc la cadouaşe nostime, felicitări,
agricol. Este momentul în godne simbolice pentru shopping, hotărâţi să bomboane de ciocolată). In-
care se consideră anul următor sau se făceau cumpere cadoul ideal pen- diferent de polemica iscată
frăţii de sânge. În pă- tru jumătatea sufletească. de cele două sărbători, con-
dure, în jurul Deşi este o sărbătoare cluzia este că dragostea tre-
focurilor aprinse, catolică, ziua Sfântului buie sărbătorită tot timpul.
tinerii, băieţi şi Valentin este pentru majori- Dacă în fiecare zi am da
fete, stăteau de tatea românilor una impor- dovadă de suficient de
vorba. Fetele tantă, un bun prilej de a multã bunătate şi dragoste
strângeau sărbători împreună cu cel de oameni, am fi siguri că
viorele şi iubit (deşi au Dragobetele, vom reuşi să facem să răsară
tămâioasă, în viziunea lor acesta nu într-o oarecare măsură sen-
pe care le este suficient de “cool“ pen- timente de dragoste şi
păstrau la tru a-l celebra). bunavoinţă în sufletele ma-
icoane, Una din legendele legate jorităţii oamenilor cu care
f i i n d de Sf. Valentin spune că intram în contact, oricare ar
folosite apoi acesta a fost un preot român fi ei.
în diverse martirizat în timpul perse-
Florina OPREA
8
farmece de cuţiei lui Claudius în anii
dragoste. Prin 269 - 270d.c. Tânăr fiind,


C
a în fiecare an, Ansamblul Vocal –
edilii locali nu Instrumental „NOVA”
au lăsat să şi Ansamblul de
treacă neobservată dansuri populare
ziua de 1 Martie, „Plai de Dor” şi
aducând un mărţişor încheiat de îndrăgiţii
muzical celor interpreţi: Liliana Ior-

P
prezenţi în sala mare dache, Daniel
a Casei de Cultură a Chiţulescu şi Nicu

O
Sindicatelor din oraş. Albu acompaniaţi de
rogramul artistic Taraful Centrului Cul-
prezentat de tural.
amfitrioana notă aparte
evenimentului, Ar- evenimentu-
gentina Culcuş, a fost lui a fost dată
susţinut de Grupul de prezentarea de
Vocal „Doruleţul” al rochii de mireasă şi
Asociaţiei Pensionar- ocazie ce a şi încheiat
ilor „Viaţă Lungă”, manifestarea.

Ansamblul de m andolin e NOVA, condus

9
de prof. Florica ARSENESCU


A N
rtiştii Ansamblului ditionalul.
profesionist ume mari au
„Doina Gorjului” urcat pe scenă în
şi-au arătat încă o dată faţa unui public
măiestria, pe scena Casei foarte numeros: Maria
de Cultură a Sindicatelor, Loga, Victoriţa Lăcătuşu,
într-un spectacol dedicat fe- Ileana Lăceanu, Olguţa
meilor întitulat „De la Gorj
Berbec, Valentin Samfira,
în toată ţara”. Spectacolul a
Roberta Crintea, Claudia
fost unul de excepţie, ar-
tiştii au interpretat şi dansat Torop, Ileana Bacâtea, Na-
melodii din toate zonele talia Gorjanu, Georgiana
folclorice ale ţării, afişând Bârsac, Alexandra Bleajă,
totodată costume populare Maria Băndoiu. Doamnele
ce reprezintă o zestre rară, şi domnişoarele au primit
inegalabilă, ce respectă flori din partea organizato-
întru totul autenticul şi tra- rilor.

Doamn ele şi domnişoarele au primit
ﬂori din par tea organizatorilor 10

BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 poezii

Iubirea e un lucru foarte mare
Priviţi oraşul. Cimitir viu Iubita mea o are şi mai şi
al oamenilor printre care trăiesc Pe mine nu mă-ntrece orişicare
zi de zi fără să ştiu Totuşi mă-ntreb :”o fi sau nu o fi?”
câte sentimente cheltuiesc
şi câte din ele îmi mor sub picioare
ori sub roţile maşinilor Am trăit un secol, n-aş dori mai mult
care plecă din parcare Nu ştiu-n veşnicie viata cum va fi
fiecare cu drumul lor. Mor cu grijă voastră, plânsul vi-l ascult
E oraşul meu, orb în simţiri, Preamăriţi iubirea şi veţi nemuri.
cu gropi în asfalt şi parcuri pustii
cu străzi înguste şi semafoare - priviri,
şi serate la care toţi sunt “copii”.
Cu cabluri pe sus, în pământ şi în noi Eu am cioplit în marmură statui
sublimări de iubire, chiar de gândire Sfinţind Golgota marelui urcuş!
murim în fiecare zi, înecaţi în nevoi Când trecatorii-n treabă:”Ale cui”?
şi nu-i nimeni sus să ne-acorde scutire. Eu plâng că-s doar un “nimeni”… nu-s Brâncuşi.
Curgeri molcome, fluide, de trafic
şi norii pe cer sunt din ce în ce mai gri Prof. Marian MECU
şi treci la ore când totu-i anarhic
cu paşi prea mărunţi sub blocuri cenuşii.
Plouă de sus şi plouă divin
plouă şi-n tine cu lacrimi de toamnă
şi-n suflet îţi e înfipt doar un spin
căci steaua de sus ţi-e singura doamnă.
Aş vrea doar să pleci, cât mai departe
de moartea ce vine din jur şi din tine Te-am cãutat prin sunetele ploii,
şi să fiţi singuri - tu şi iluzii deşarte- În serile pline de dor
apoi să uiţi oraşul din tine. Când umbra ta din colţul odăii
Umplea un tomnatic decor.

Te-am căutat prin zăpezile iernii,
Bogdan COMĂNOIU
Prin neaua albastrului ger
Când lacrimile gheţei topite
Umpleau al meu gând efemer.

Te-am căutat în primăvara dulce
Cu amintiri de frezii şi lumini
Prin poze şi refrene estompate
De-atâtea frământări şi amăgiri.

Te-am căutat într-un dulce de vară senin
Când marea cu ale ei valuri tulburate
Îmi arunca şi ultimul ei suspin
În scoicile sale uşor fermecate.

Şi sper să te găsesc într-un final
Cu tot ce mi-am imaginat eu despre tine
Să fii exact aşa cum te-am visat

11
În zilele şi nopţile senine.
Florina OPREA


dispus să este vorba despre modele, pentru
citească şi teorii complexe, că ei sunt capabili
poezie, nu este vorba de- să o facă. Nivelul
pentru că spre mecanisme intelectual a cres-
cititorul de manipulare, cut, posibilităţile
modern este vorba pur şi de informare sunt
nu alege simplu despre practic nelimitate.
pe baza natural. Nu îţi Tendinţa gener-
criteriilor place şi vrei să ală ţine astăzi de
literare. Să respingi ceea ce o formă de vul-
nu mai con- nu se ridică la garizare a infor-
fundăm citi- standardele tale. maţiei. Pentru a fi
torii cu În zilele noas- accesibilă,
criticii, tre, oferta s-a di- aceasta trebuie
pentru că versificat, poezia îmbrăcată într-un
în aceste transformându-se înveliş cât mai
zilele noastre. într-o simplă opţi- atrăgător. Poezia
două categorii nu
Specialiştii în une. În cadrul nu face excepţie.
au nicio, din feri-
Astăzi, domeniu afirmă peisajului literar, Valoarea unei in-
cire, nicio legă-
societatea noastră poezia a pierdut formaţii este dată
că astăzi poezia tură. Oamenii
se mişcă într-un prestigiul de care astăzi în primul
nu mai este cău- citesc pentru că
ritm extrem de se bucura în tre- rând de accesibil-
tată, că cititorul vor să găsească
alert. Parcă nu cut, pentru că itatea ei. Mesajul
modern nu mai pretexte genera-
mai avem timp să poezia astăzi nu care nu ajunge la
vrea poezie. Situ- toare de senti-
ne oprim asupra mai reuşeşte să se cât mai mulţi citi-
aţia nu este însă mente. Vrem să
a ceea ce suntem, impună, să impre- tori are un impact
aşa. În loc să vor- ne simţim bine şi redus, iar
nu mai avem sioneze cititorul.
bim despre o căutăm orice mi- mesajele care au
timp să ţinem Cititorul mod-
problemă în jloc pentru a un impact redus
cont de con- ern nu mai ac-
cadrul publicului, atinge acest sunt inutile.
secinţele gân- ceptă astăzi să fie
ar trebui să vor- deziderat. Pentru a reuşi
durilor noastre. tratat de sus. Oa-
bim despre o Cititorul de să-şi impre-
Iată deci, tot ceea menii au nevoie
ce scriem, dacă problemă în poezie are anu- de indivizi dis- sioneze cititorii,
vrem să se cazul celor ce mite aşteptări de puşi să îi asculte poetul modern
adapteze şi să scriu poezia. la text, pe care şi să ţină cont de trebuie să îi
supravieţuiască în Până la urmă, acesta poate sau părerile lor. Dacă convingă că prob-
inevitabila nouă suntem cu toţii nu să i le în- vrei să ai un cu- lemele pe care el
oameni şi facem deplinească. În le atacă sunt şi ale
realitate, trebuie vânt de spus,
parte din aceeaşi momentul în care lor. Ca să înceapă
să se adapteze dacă vrei să poţi
lume, de aceea textul în- să fie citit, el tre-
acestor cerinţe. influenţa reali-
cei care nu re- deplineşte aştep- buie să scrie de-
Globalizarea este tatea imediată,
spectă regulile el- tările, el este spre ceea ce se
viitorul, evoluţia trebuie să înţelegi
apreciat, în mo- întâmplă în jurul
nu poate fi ementare ale lumea care te în- lui.
negată. Este şi naturii umane se mentul în care nu conjoară. Astăzi, Florina OPREA
12
cazul a ceea ce autoelimină. Citi- le îndeplineşte, el oamenii îşi
reprezintă poezia torul modern este este respins. Nu creează singuri

Ş
coala Generală „George
Proiect educaţional Topârceanu” a desfăşurat proiec-
tul educaţional „Un mărţişor, din
UN MĂRŢIŞOR DIN INIMĂ inimă” acţiune ce s-a materializat printr-
o expoziţie cu vânzare, banii fiind
folosiţi în scop umanitar. Proiectul, real-
izat cu sprijinul autorităţii publice lo-
cale şi al Centrului Cultural, a presupus
confecţionarea unor lucrări artistice,
mărţişoare şi felicitări, de către elevi ai
claselor I – IV, folosind numai materiale
din natură sau refolosibile. Lucrările au
fost expuse în holul Primăriei Mioveni
şi la Centrul Cultural, în zilele de 27
Februarie şi 1 şi 2 Martie, iar suma în-
casată în urma vânzării a fost folosită
pentru cumpărarea de îmbrăcăminte şi
încălţăminte pentru elevi ai şcolii
proveniţi din centrele de plasament
“CASA NOASTRĂ” şi “DUMBRAVA
MINUNATĂ”.

Etapa judeţeană a Au lipsit de la com- Ţintoacă Cornelia); Claudiu); locul II - gimnaziu fete şi băieţi
Olimpiadei Sportului petiţie 3 elevi (2 fete locul II - Stoica Voinea Lavinia - Şc. (Ciopâcă Mălina -
Şcolar la tenis de şi 1 băiat), motivele Adelin- Şc. nr. 19 “G.Topârceanu” Cămpulung şi Vâl-
masă s-a desfăşurat în fiind necunoscute. Piteşti (prof. Pribeagu Mioveni (prof. Mus- ceanu Daniel-
luna februarie în sala Sistemul de joc a Claudiu); locul III - taţă Paul); locul II- Topoloveni) vor
de sport de la Şcoala fost turneu, iar rezul- Staicu Robert- Şc. IStroie Florentina - Şc. reprezenta judeţul
“G.Topârceanu”. tatele finale au fost ur- “L.Rebreanu” Suseni (prof. Sârbu Argeş la etapa naţion-
La competiţie au mătoarele: Mioveni (prof. Banu Marian); locul IV - ală a Olimpiadei
participat primii trei Învăţământ pri- Aurel); locul IV - Ilie Andreea - Şc. Sportului Şcolar, care,
clasaţi ai etapelor pe mar: fete: locul I – Staicu Adelin - Şc. Suseni (prof. Sârbu probabil, se va des-
cercuri pedagogice. Babătă Ana - Şc. nr. “L.Rebreanu” Marian); băieţi: făşura la Mediaş, jud.
Arbitrajul a fost 11 Piteşti (prof. Mioveni (prof. Banu locul I – Vâlceanu Sibiu. De reţinut că
asigurat de 7 arbitrii - Paraschiv Cristian); Aurel); locul V – Daniel - Şc. nr. 1 judeţul Argeş a fost
antrenori şi jucători locul II- Oprea Ionela Gheorghe Alexandru- Topoloveni (prof. reprezentat la etapa
de la C.S.Dacia - Şc. nr. 19 Piteşti Şc. nr. 19 Piteşti (prof. Matei Liviu); locul naţională a acestei
Mioveni şi antrenori (prof. Pribeagu Pribeagu Claudiu). II - Manole Alexan- Olimpiade în 2008 şi
de la C.S.Topoloveni. Claudiu); locul III - Toţi aceşti copii au dru- Colegiul “CarolI” în 2009, la băieţi, de
Au participat la com- Iordache Ioana - Şc. primit diplome din C-lung (prof.Covâl- elevii Păduraru
petiţie 27 de elevi de nr. 19 Piteşti partea Şc. cescu Marian); George, respectiv
gimnaziu (13 fete şi (prof. Pribeagu „G.Topârceanu” locul III - Pârvan Radu Butoi Constantin, foşti
14 băieţi) şi 9 elevi de Claudiu); locul IV- Mioveni, şcoală orga- - Şc. nr. 1Topoloveni elevi ai Şc.
ciclu primar ( 4 fete şi Ene Diana - Şc. nr. 19 nizatoare. (prof. Matei Liviu); “G.Topârceanu”,
5 băieţi), însoţiţi de Piteşti (prof. Pribeagu Gimnaziu: locul IV - Lăpădatu ambii clasându-se pe
22 de profesori Claudiu). fete: locul I – Marius - Şc. nr. 1 locul 8.
reprezentând 18 şcoli băieţi: locul I – Ciopâcă Mălina- Şc. Topoloveni (prof. Prof. Paul MUSTAŢĂ,
din judeţ- respective 5 Corbescu Marian- Şc. “Sf. Iacob” Câmpu- Matei Liviu).
13
Şc. “G.Topârceanu”
Cercuri pedagogice. nr. 13 Piteşti (prof. lung (prof. Căţoiu Locurile I de la

Investiţie în educaţie
LA GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 12
S A DESCHIS UN CENTRU DE RESURSE PENTRU
EDUCAŢIE ŞI DEZVOLTARE

O
raşul Mioveni are un centru de resurse pentru educaţie şi dezvoltare (CRED) care va
servi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale oferite de grădiniţe. Centrul,
stabilit la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 12, va reprezenta un pol de per
fecţionare a cadrelor didactice, care vor beneficia aici de tot ceea ce au nevoie pentru dez
voltarea profesională.

În luna februarie a avut loc Mioveni, I.S.J Argeş, psihologi, ropei. CRED -urile sunt înfi-
la Gra diniţa cu Program Pre medici, părinţi, cadre didac- inţate exclusiv în unităţile ur-
lungit şi Creşă “TIC PITIC” bane şi vor oferi servicii
tice, asistenţi sociali. Beneficia-
Mioveni, deschiderea Cen rii acestui proiect sunt copiii complementare grădiniţelor,
trului de Resurse pentru Ed mai mici de 7 ani, părinţii, funcţionînd ca centre de infor-
ucaţie şi Dezvoltare” CRED. cadrele didactice şi comuni- mare, comunicare, formare şi
La manifestare au participat tatea din Mioveni. diseminare a informaţiei, atât
oficialităţile locale. pentru părinţii copiilor preşco-
REŢEA lari cît şi pentru personalul di-
Acest Centru va servi la îm- NAŢIONALĂ
dactic şi nedidactic din
bunătăţirea calităţii serviciilor DE CENTRE
grădiniţe şi creşe. Mai mult
educaţionale prin îngrijirea şi Centrul de Resurse pentru decît atît, la CRED se poate
protecţia copiilor, colaborarea Educaţie şi Dezvoltare de la
adresa pentru informare orice
cu părinţii şi cadrele didactice Mioveni face parte dintr-o reţea
membru al comunităţii care are
dar şi prin servicii de formare, naţională de peste 300 de cen-
un proiect sau o iniţiativă ce
informare şi consiliere. tre similare. Acestea sunt înfi- vizează domeniul educaţiei
SPRIJIN PENTRU inţate în cadrul Proiectului copiilor sub şapte ani. CRED va
ÎNTREAGA pentru reforma educaţiei avea în atribuţii şi stabilirea
COMUNITATE (PRET), desfăşurat de Ministerul legăturii între toate serviciile
Centrul de Resurse pentru Educaţiei Cercetării şi Inovării destinate copiilor de vârste
Educaţie şi Dezvoltare”- CRED cu finanţare de la Banca de preşcolare din comunitate.
are ca parteneri Consiliul Local Dezvoltare a Consiliului Eu- 14


lor cu atmosfera de CLASA A V A Şcoala „Liviu Rebre
Maria PANĂ concurs şi cu o modali Premiul I: Pană Bog anu”;
tate nouă de a redacta dan – Şcoala „Liviu Re Premiul al II lea: Pet
Consiliul Local al o lucrare scrisă, difer breanu”;
rică Roxana – Şcoala
oraşului Mioveni, Cen ită de cea a olimpiade Premiul al II lea: Crîn
trul Cultural şi Centrul gaşu Alexandra – „Liviu Rebreanu”;
lor şcolare; Premiul al III lea:
de Informare Europa al Şcoala „George
Primăriei Mioveni au Concursul s a des Dobre Andrei – Liceul
Topârceanu”;
organizat a IV a ediţie făşurat astfel: Premiul al III lea: Teoretic „Iulia Zam
a Festivalului – concurs Fiecare şcoală a Mandu Silvana –
prezentat câte trei lu firescu”.
de limba şi literatura Şcoala „George
crări pentru fiecare CLASA A VIII A
română „ N i c ol a e Topârceanu”;
Rizea”. nivel de clasă, respec Premiu pentru partic Premiul al III lea:
Organizatorii şi au tiv 12 lucrări (V VIII). ipare: Mănescu Oana – Lupu Claudia – Şcoala
propus următoarele Concurenţii au tre Şcoala „Liviu Rebre „Liviu Rebreanu”.
obiective: buit să realizeze un anu”. Premiile au fost
dezvoltarea simţului eseu de 50 rânduri CLASA A VI A oferite, ca de fiecare
lingvistic al elevilor; Premiul al III lea:
pornind de la ideea dată, de către familia
stimularea gustului Popescu Alexia –
pentru lectură şi pen „Totul e posibil pentru Rizea, Centrul Cultural
Şcoala „Liviu Rebre
tru o exprimare scrisă noi. De nu?” având ca anu”; şi Centrul de Informare
corectă; temă şcoala. CLASA A VII A Europa al Primăriei
familiarizarea elevi Premiile au fost: Premiul I: Uţă Iulia – oraşului Mioveni.

Premierea lucrărilor a avut loc la
15
Centrul Cultural Mioveni

BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 eseu

Iată eseurile căştigătoare:
Elev: Alexia POPESCU
Clasa: a VI a C

D
Şcoala Liviu Rebreanu ,
Mioveni

upă cinci care o poţi
ani petre- deschide
cuţi alături doar pătrun-
de colegii mei, nu pot zând în acea
uita prin câte peripeţii lume.
frumoase sau mai Şcoala
puţin frumoase am tre- este locul
cut cu toţii. unde poţi să
Chiar din primii ani pătrunzi într-
ne-am apropiat unii de o lume de
alţii, şcoala fiind cea basm, cu pro-
care ne-a unit, ne-a ed- fesori care te
ucat si ne-a orânduit apreciază
ca pe un întreg. dacă înveţi,
În şcoală fiecare cu locuri
copil a găsit tot spi- unde nu ai poartă spre auto- Această luptă con-
jinul în doamnele în- putut încă să dezlegi cunoaştere şi de- tinuă până când
văţătoare pe parcursul acea enigmă şi pe care scoperirea talentului fiecare pirat îşi de-
a patru ani de în- o s-o înţelegi doar cu înnăscut. schide sufletelul către
văţământ primar, iar ajutorul logicii. Şcoala este locul dascălii lor şi îşi pot în-
mai târziu în domnii Fiecare elev şi-a unde înveţi să trăieşti frânge frica de a fi as-
profesori de care s-au găsit pe parcursul sănătos şi să-ţi placă cultat.
apropiat ca de nişte acestor ani de şcoală o să-ţi traieşti copilăria Ajunşi la mal există
părinţi iubitori şi gri- ocupaţie nedesluşită din plin. învinşi şi învingători:
julii. încă în interiorul su- Aceasta instituţie te aceştia suntem noi ele-
Şcoala este locul fletului, dar descoper- pregăteşte pentru un vii, constiincioşi şi cu-
unde înveţi primele ită de un profesor sau nou capitol din viaţa rajoşi.
litere din alfabet, unde de un învaţător dornic fiecăruia, acela de a fi Prin tot ceea ce am
poţi să te destăinui, de a cunoaşte talentul adult. învăţat şi voi învăţa
unde legi prietenii pe sclipitor din lăuntrul În această corabie mi-am dat seama că
care nu le poţi uita inimii de copil nevino- cu piraţi ce au suflete totul în viaţă este posi-
niciodată. vat. închise, care se luptă bil dacă vrei şi dacă
În acest lăcaş înveţi În fiecare şcoală ex- pentru a ajunge la poţi. Nu este nicio
lucruri care te pot istă activităţi extraşco- mal, puţini reuşesc să poartă pe care să nu o
ajuta în viaţă şi te pot lare la diferite materii depăşească duelul din- deschizi cu voinţă.
îndruma spre o uşă pe
unde poţi deschide o tre reuşită şi esec. 16

Elev: Iulia Alexandra UŢĂ
Clasa: a VII a E
Şcoala Liviu Rebreanu , Mioveni

În viaţă totul egal cu pierderea pas, ne desprin- sufletul tău ceva, uitat un lucru
este posibil, însă libertăţii. dem de pământ şi iar acea dorinţă nu foarte important,
nu toţi oamenii Din cele mai putem zbura. este un simplu probabil cel mai
sunt demni de a re- vechi timpuri, “Cerul e limita.” capriciu, vei găsi important: SPER-
aliza imposibilul fi- omul a ţintit spre a Oare să fie ade- puterea de a ANŢA, căci fără
indcă ei nu-şi demonstra că nu vărat? Vom afla merge înainte şi de ea nimic nu e
doresc asta. există limite, că doar dacă încer- a-ţi atinge scop- posibil, iar flacăra
Pentru a putea barierele pot fi căm. urile, trebuie doar ei îţi va menţine
trebuie să vrei, iar rupte indiferent de Problema e că să vrei. viu visul , oricât de
pentru a vrea tre- lungimea, lăţimea ne dăm bătuţi prea Nu construi greu ar fi şi oricât
buie să-ţi doreşti sau grosimea lor. uşor şi la primul ziduri în inima ta de departe s-ar în-
din tot sufletul. Nu este munte firicel de vânt ne căci pentru a reuşi trezări împlinirea
Trebuie să-ţi ex- prea înalt ca să nu- clătinăm. Acest ai nevoie doar de lui.
ploatezi toate ca- l urci, nu e prob- lucru ar trebui să o inimă curată, de Speranţa moare
pacităţile fizice, lemă prea grea să dispară, fiindcă suficientă voinţă şi o dată cu noi, ea
psihice şi spirituale n-o rezolvi, nu e putem face totul şi în primul rând de fiind garanţia exis-
pentru a izbuti ocean prea întins avem persoane un scop nobil. Tot tenţei unui vis.
ceea ce alţii nici să nu-i poţi atinge care ne susţin, care ceea ce faci în Cu acestă armă,
nu-şi pot închipui malul, atunci când ne întăresc necon- viaţă să fie făcut având speranţa de
că pot face. Nimic crezi. De aceea tenit în drumul din suflet, cu pasi- partea ta, poţi de-
nu este imposibil, tindem să exclu- nostru. une, să te stră- veni stăpân pe
ci este extraordinar dem ideea că sun- Fiindcă noi cre- duieşti mai întâi să destinul tău, poţi
de greu de obţinut. tem limitaţi. dem că totul este veghezi asupra dobândi putere,
Viaţa este dată să Într-adevăr, nu posibil, putem nevoilor tale, să curaj şi siguranţă
fie a luptătorilor şi ştim totul, nu sun- mişca mâinile care lupţi să le în- de oriunde căci
muncitorilor, adică tem desăvârşiţi, mişcă lumea şi deplineşti, să re- aceste trei calităţi
cei care vor să-i dar golurile din noi cererile mari duc nunţi la întrebări, esenţiale se află în
facă faţă; de asta nu ar trebui să ne la răspunsuri mari, să nu mai astepţi tine.
sunt mai fericiţi cei descurajeze, ci iar scopurile înalte răspunsuri, să fii Oamenii nu tre-
buie să fie în-
care sunt optimişti doar să servească duc la realizări doar tu şi dorinţa
lănţuiţi de
pentru că luptă asemenea unui măreţe. ta. Pentru că dacă
neputinţă, ci să fie
pentru scopul lor şi stimul pentru a Totul e posibil năzuieşti la ceva şi
determinaţi în
au parte de ceea creşte zi de zi mai pentru noi. De ce te înarmezi cu put-
acţiunile lor, rezis-
ce-şi doresc. Iar cei mult şi pentru a ne nu ?... ere de sacrificiu,
tenţi la efort şi să
care se luptă cu perfecţiona. Între posibili- cu ambitia de a-ţi
nu abandoneze
greutăţile vieţii de Nu ne vom tate şi imposibili- depăşi propriile
niciodată ceea ce-
asemenea au parte cunoaşte niciodată tate nu există limite şi toate ob-
şi propun. Dacă
de ceea ce îşi capacităţile dacă graniţe de depăşit . stacolele inerente
îşi armonizează
doresc. Un pes- nu le punem la Atunci când ai o ce-ţi blochează
idealurile cu posi-
imist nu va câştiga încercare şi dacă motivaţie puter- calea, atunci cu
bilitaţile lor reale
bătălia cu viaţa nu ne stabilim un nică de a-ţi în- certitudine toate de a le înfăptui,
deoarece el tinde scop. Întotdeauna deplini scopurile. acestea îţi vor fiind realişti, ei ar
să renunţe la ea şi va rezulta între- Totul se poate garanta succesul. dobândi ceea ce-şi
atunci viaţa îl va barea: “Dacă am obţine chiar dacă Puterea se află în propun , deoarece
dirija aşa cum va ajuns până aici, drumul spre tine, trebuie doar "totul e posibil..."
vrea ea, nu cum oare cât de departe reuşită este dur şi să ştii să o cauţi.

17
vrea omul respec- mai pot să merg?” greu, atâta vreme În situaţiile
tiv, iar asta este Şi tot aşa, pas cu cât doreşti din tot acestea, nu trebuie

Elev: Oana Antonia MĂNESCU
Clasa: a V a B

1
Mioveni

5 Septembrie- Totul este posibil. Tre-
ziua începerii buie doar să vrei şi să
unui nou an ai încredere în tine.
şcolar, zi de mare Şi piesa de teatru a
emoţie. început. Fiecare oră de
O fetiţă cu codiţe curs îşi avea regizorul
păşeste timid în curtea ei, scena şi actorii erau
şcolii şi intră în şcoală. aceiaşi dar rolurile
Sunt eu, elevă de diferite.
clasa a V- a. Încăperea Ascultam explicaţi-
este frumoasă dar ile cu acea lumină a
neprimitoare, parcă. dorinţei de a cunoaşte,
Privesc în jur. Obrajii încercam să înţeleg
îmi ard. “Ce mă fac? noţiunile noi şi când
Nu cunosc pe nimeni, tavalugul era mai greu pentru sfatul dat, pen- angă, am colindat pă-
nu o mai am alături pe îmi veneau în ajutor tru că a pus acea piatră durea şi am ascultat
de rezistenţă la temelia murmurul izvorului
doamna învăţătoare! acele două cuvinte
pregătirii mele. alături de Mihai Emi-
Voi reuşi să fiu o elevă misterioase “Este posi-
Cum? Demon- nescu şi am înţeles că
bună?” bil!”.
strându-i că îmi place ,,A vorbi frumos
Sunt întrebări care Şi într-adevăr a fost
obiectul limba româneşte înseamnă a
îmi răscolesc mintea şi posibil.
română, specialitatea fi colindat de dor, a
sufletul. Am legat prietenii
dânsei. scrie frumos româneşte
Doi ochi blânzi, cu colegii şi cu domnii
înseamnă a fi găsit
care ne închid pe profesori, am pus suflet Am citit mult, am
cărarea dorului spre
fiecare într-o cutiuţă şi la înfrumuseţarea cla- pătruns în palatul de
dor’’, după cum
un glas duios, glasul sei şi m-am tot gândit cleştar al prinţilor şi
spunea scriitorul Fanuş
domnişoarei dirigintă cum o pot răsplăti pe prinţeselor, am ascul-
Neagu.
răspunde întrebărilor domnişoara dirigintă tat la gura sobei
Rodul muncii mele
mele ,,Nu te speria!’’ poveştile lui Ion Cre-
este bucuria mea,
rodul muncii dom-
nişoarei dirigintă sunt
eu, compunerile mele,
rezultatele noastre.
Dar, cel mai mare
dar câştigat este acela
de a nu ceda niciodată
în faţa urcuşului, de a
şti să păşesc numai pe
petale de trandafir ci şi
pe spini pentru că
“este posibil !”.

18

Elev: Alexandra CRÂNGAŞU

C
Clasa: a V a C
Şcoala George Topârceanu , Mioveni

u tru totdeauna. Şi este un loc al ”tor- ce suntem. Iar ne descopere.
emoţie nu doar şcoala a turii”, ci mai de- eu, am început să Ne-a încurajat să
în suflet fost cea care a grabă locul de capăt această în- ne descurcăm sin-
trăiesc şi acum contribuit la ceea unde plecam în credere prin par- guri, să încercăm
fiorul acelei zile ce sunt acum. fiecare zi într-o ticipările mele la să rămânem copii
de toamnă, când Ajunsă aici am călătorie. Ade- tot felul de con- cu sufletul indifer-
eu păşeam timid, întâlnit-o pe vărat, destinaţia cursuri sau com- ent de ce vârstă
cu paşi înceţi spre doamna învăţă- era în fiecare zi petiţii. Acolo au avem şi să ne bu-
şcoală. Eram un toare, persoana alta. încolţit semniţele curăm de tot ce
copil de doar care asemenea Într-o zi eram încrederii în mine ne înconjoară.
şapte anişori, unei zâne din în împărăţia pe care doamna Iată cum, de la
sfios, ruşinos, poveşti, avea să cifrelor, altă dată învăţătoare le copilul timid şi
emotiv şi foarte folosească am călătorit în sădise în sufletul neîncrezător de
neîncrezător în bagheta magică timp pentru a meu. acum câţiva ani,
propriile mele nu pentru a crea cunoaşte mai Am învăţat că am reuşit să devin
forţe. Totdeuna palate sau haine bine istoria zbuci- visele noastre ne stăpână pe mine,
mă temeam de frumoase, ci pen- umată a neamului hrănesc sufletul, încrezătoare că
ceva, neavând tru a modela su- nostru, dar de că nimic nu este totul în viaţă este
niciodată sufi- flete. Ea a fost cea cele mai multe ori imposibil dacă îţi posibil, dacă îţi
cientă încredere care a picurat în fost în minunata doreşti cu ade- doreşti cu ade-
în mine. sufletul fiecăruia lume a poveştilor. vărat şi încerc în vărat. Sunt con-
Dar timpul a dintre noi bucuria Glasul duios al iu- fiecare zi să nu- vinsă că nu aş fi
trecut şi odată cu cunoaşterii, a de- bitei mele învăţă- mi încui visele şi reuşit fără aju-
el am crescut şi scoperirii de lu- toare, mi-a speranţele într-un torul doamnei
am devenit un cruri noi şi mai istorisit atât de cufăr vechi pe mele învăţătoare.
copil stăpân şi ales ne-a pus în frumos despre care să-l deschid Mi-am dat seama
sigur pe mine, pe suflet dragostea eroii din poveşti, mai târziu, când că a fost pentru
forţele mele, pe pentru frumos. încât mă visam eu voi fi mare. Sunt mine ca un sculp-
puterile mele. Vă Doamna învăţă- a fi o prinţesă sau convinsă că, dacă tor care nu a cio-
întrebaţi cum de toare a fost cea chiar Ileana vreau, pot atinge plit sau şlefuit
s-a putut întâmpla care ne-a învăţat Cosânzeana din cerul, pot dansa vreo piatră sau
o aşa de mare să ne cunoaştem, b a s m e l e cu luna, şi de ce vreo marmură, ci
schimbare într-un să ne descoperim româneşti. nu, pot culege în a reuşit un lucru
timp atât de şi să ne Dar, dintre fiecare seară câte mult mai greu, să
scurt? Ce sau cine înţelegem, pentru toate învăţăturile o stea pe care s-o şlefuiască suflete.
m-a putut modela că numai aşa pe care le-am dăruiesc cuiva Pentru toate
atât de bine? puteau şi ceilalţi primit cea mai drag. acestea şi pentru
Răspunsul este pe să ne descopere importantă dintre De aceea, multe altele care
cât de simplu, pe exact cum sun- ele a fost aceea doamna învăţă- nu au fost spuse –
atât de adevărat. tem. de a avea în- toare este pentru doamnă învăţă-
Am ajuns la În cei patru ani credere în ceea ce mine, una dintre toare – vă
şcoală, iar acesta petrecuţi împre- facem, de a crede persoanele cele mulţumesc!
a fost primul pas ună ne-a purtat cu tărie în visele mai importante
către un nou în- pe covorul ferme- noastre oricât de din viaţa mea. A
ceput, către o cat al cărţilor, greu realizabile ar ştiut să ne asculte,

19
lume care avea să făcându-ne să cre- părea şi mai ales a avut răbdare să
mă schimbe pen- dem că şcoala nu să credem în ceea ne cunoască, să

Elev: Pană Bogdan

A
Clasa: a V a C
Şcoala Liviu Rebreanu, Mioveni

u trecut scoperit. Şi curat. Acum nu cuţiile noastre părea imposibil.
câţiva eram atât de ştiu dacă mai erau atât de Teama, timidi-
a n i încântaţi de per- pot plânge cum puerile, atât de tatea, toate s-au
buni de la prima spective. Era am plans atunci. sincere... destramat sub
mea zi de primul pas spre Am fost zilele Cred că asta cupola mirifica
şcoală şi mi-o lumea oame- acestea să îmi face parte din a clasei. Am
amintesc de nilor mari. revăd banca. miracolul de a fi legat primele
parcă ar fi fost Fiecare copil Am constatat că copil. Veşnica prietenii, care
ieri. Încă mai era ca scos din a supravieţuit cu întrebare: Ce mai durează şi
am la păstrare cutie. Colegele bine. Patru ani vrei să te faci acum. Am
prima uniformă aveau părul de zile am scris când vei fi desluşit primele
pe care am pur- prins în cozi, pe ea lucruri ce mare? Probabil taine ale alfa-
tat-o. dar ce m-a im- acum mi se par ca mulţi dintre betului, acel
E m o ţ i a presionat cel atât de banale. foştii mei colegi monstru care nu
primei mele zile mai mult a fost Atunci înce- nu îşi mai am- ne lasă pe noi să
ca elev. Nu zgomotul acela peam să le de- intesc ce au citim ziarele,
bănuiam atunci de fond: zeci de scopăr. Unde raspuns, dar toţi care îi punea pe
că va fi un drum glasuri de copii, dragoste nu e, voiau să fie părinţii noştri să
lung, frumos, care încă îşi mai nimic nu e. pompieri, as- ne citească ce
din care am în- ţineau mamele Prima mea in- tronauţi, medici scria la televi-
văţat în primul de mână, care scripţie. Ce e sau ingineri. Eu zor.
rând că viaţa e încă mai se as- ciudat e ca a de- voiam să cresc A urmat mai
mai mult decât cundeau în venit crezul mare. Şi atât. târziu chinul
ceea ce se vede spatele lor, meu. Doamna Din prima zi de numit tabla în-
la suprafaţă. Era vocea ca un învaţătoare a şcoală îmi am- mulţirii. Ce greu
prima mare re- tunet a direc- devenit o a intesc şi câte părea atunci să
alizare. torului când ne- doua mamă şi garoafe erau în socotim cât face
E ciudat cum a spus Bine ati ne-a luat sub buchetul de flori doi ori doi.
la 7-8 ani totul venit! Toate aripa ei protec- pe care l-am Acum am în-
pare atât de sim- acestea îmi par toare. Patru ani oferit învăţă- văţat să stăpâ-
plu. Doamna atât de apropi- de zile ne-a toarei: cinci. nesc cuvintele,
învăţătoare ne-a ate. Lacrimile pe oblojit rănile, Atunci am roşit am învăţat şi să
invitat în sălile care unii din noi ne-a îndrumat pentru prima înmulţesc, dar
de clasă şi a stri- le-au vărsat în paşii spre o dată. nu mai ştiu să
gat pentru prima zi de lume mai buna, Aveam să de- mă bucur în
prima dată cata- şcoală au fost o lume în care venim în timp o f i e c a r e
logul. Ce pure. Au izvorât fiecare avea familie. Eram dimineaţă că
emoţionat mă din teama noas- dreptul să fericiţi că nu merg la şcoală.
simţeam! Îmi va tră de necunos- viseze. A de- mai suntem Acel univers în
striga numele în cut, teama pe venit o per- nişte ne- care eram eroi
faţa clasei ! M- care am învins-o soană dragă cunoscuţi pe ne aparţinea în
am aşezat lin- treptat, au nouă. Fiecare s- stradă, salutam totalitate. Acum
iştit în prima izvorât din bu- a ataşat în felul noii colegi zgo- ne rătăcim
bancă. A de- curia noastra de lui de ea. Şi motos, să mă printre pică-
venit locul în a face primii acum mai asigur că m-am turi…
care totul era paşi în viaţă, au mergem să o auzit. Eram elev
posibil. Aveam izvorât din su- vizităm când în clasa I-a şi
atâtea de de- fletul nostru avem timp. Dis- nimic nu mi se 20

Elev: Petrică Roxana
Clasa: a VII a D

M

i-aduc tori sa intre în acel mă ajuta să scriu toarea a comparat care parcă ascul-
a m - castel farmecat. frumos. Trăiam fiecare cifră cu un tau şi ele, încercau
inte, Când am păşit pentru prima dată anume lucru sau să schiţeze un
cu multă nostalgie, pragul clasei am sentimente pe care fiinţă. A venit şi dans de bun venit.
de una dintre cele avut pentru mo- nu le mai trăisem. ora de desen unde Atunci am obser-
mai frumoase zile ment impresia că Priveam cu fiecare dintre noi a vat că şi afară,
de toamnă din am intrat în sala de mult nesaţ la tot trebuit să dea frâu frunzele înce-
viaţa mea de până bal a celui mai ceea ce mă încon- liber imaginaţiei. puseră dansul,
acum, cea care mi- mare şi mai im- jura. În scurt timp, Eram extrem de probabil că muz-
a oferit bucuria de punător castel. îndrumat de în- încântată că voi ica se auzea din-
a păşi pentru Geamurile văţătoare, fiecare putea să scriu şi să colo de ferestre şi
prima dată în uni- străluceau ca nişte copil a fost aşezat citesc şi parcă crăiasa toamnă a
versul plin de mari cristale, băn- la locul lui în voiam ca zâna decis să ne ofere
farmec şi mister al cile frumos rân- bancă. În clasă s-a bună să vină şi să- un binemeritat
şcolii. Au trecut duite parcă ne aşternut liniştea. mi dea puteri să spectacol pentru
mulţi ani de chemau la ele, flo- Cu voce caldă, ea pot învăţa totul prima noastră zi
atunci, dar totuşi rile făceau şi ele a început prima într-o clipă. de şcoală.
amintirea acelei plecăciuni de bun lecţie. Ne-au fost Poveştile din D e o d a t ă
prime zile de venit. prezentate cărţile, abecedar înce- clopoţelul auriu a
şcoală va rămâne Cu voce blândă programul care puseră să nu mai răsunat şi atunci
în mintea, inima şi şi căldură în trebuia urmat pen- mi se pară ceva de am aflat cu o oare-
sufletul meu ca o privire, ne-a în- tru fiecare zi în nedesluşit, totul care tristeţe că
flacără veşnic vie! tâmpinat, în parte. A urmat şi începea să prindă prima zi de şcoală
Eram aşa de bu- pragul clasei zâna prima oră de scris! contur şi am înţe- se apropie de
curoasă că merg la bună a visurilor Literele aşternute les că fiecare cu- sfârşit. Am strâns
şcoală, parcă mele: învătătorea! pe fila imaculată a vânt are un rol cu grijă totul şi le-
păşeam pe un Din prima bancă, caietului, păreau bine stabilit. A am aşezat în
tărâm de basm. acolo unde am mici pitici jucăuşi urmat şi o pauză, ghiozdan, ne-am
Şcoala era fost îndrumată de care alergau, se bine-venită totuşi, luat rămas bun de
castelul din doamna învăţă- alăturau formând deşi parcă am fi la colegi şi păşind
poveste, iar eu toare, puteam cuvinte menite să vrut să desluşim agale am părăsit
bobocul cu paşi privi la imensa ne ajute în a de- mai mult din ceea curtea şcolii. După
mici şi cu ghioz- tablă neagră ca scoperi lucruri noi. ce lumea min- câţiva paşi m-am
danul în spate, ce abanosul, pe care Toţi aceşti mici unată a cărţilor ne întors şi am privit-
strângea mîna erau scrise cele omuleti păreau a ascunsese până o din nou. Eram
mamei, atunci mai frumoase asculta o fiinţă in- atunci. fericită că
când se îndrepta litere ce le-am vizibilă nouă, ur- După pauză, a reuşisem să o aduc
spre şcoală. văzut vreodată: mând cu stricteţe urmat o altă sur- la dimensiunile
Eram mândră BUN VENIT! indicaţiile aces- priză de proporţii: mele, că îmi
de mine şi în ace- Eram fascinată teia. A urmat apoi am aflat ca zâna aparţinea şi că
laşi timp stăpânită de tot ceea ce se ora de aritmetică noastă cea bună puteam să
de mari emoţii... întâmpla în jurul cu cifre dansând şi ne va încânta cotrobăi prin
M-am uitat în jur şi meu şi aşteptam spunându-şi auzul cu melodii fiecare colţişor şi
am văzut o cu multă nerăb- fiecare povestea cântate la vioară. mai ales că acolo
mulţime de copii dare să văd ce va ei. Pentru a ne de- Sunetul viorii şi TOTUL ERA POSI-
însoţiţi de părinţii, urma. Cărţile erau termina să în- vocea caldă a în- BIL!

21
care, ca şi mine, spiriduşi, iar stiloul drăgim şi mai mult văţătoarei ne-au
aşteptau nerăbdă- era prietenul ce şcoala, învăţă- fascinat. Florile,

Elev: Lupu Claudia
Clasa: a VIII a E

Şcoala este o cele mai min- supun la mai sunet al susţine mereu, în
instituţie bazată unate amintiri. multe sacrificii, clopoţelului dus fiecare clipă. De
pe disciplină, ed- Şcoala este casa care se vor în propria mână asemenea, în anii
ucaţie şi formarea şi profesorii dovedi benefice de copil pentru a de şcoală apar şi
micului şcolar părinţii care nu se pentru viitoarea vesti 1 septem- primele vise,
pentru viată. Ea uită niciodată şi noastră carieră. brie, toate aces- primele dorinţe
este o a doua ne aşteaptă cu Apoi, şcoala con- tea te fac să te despre viitorul
casă pentru noi dor pe fiecare să tinuă să facă pomeneşti într-o tău. Alături de
elevii şi în cadrul revenim. parte din viaţa lume nouă, în- glume şi prieteni
acesteia învăţăm La şcoală noastră prin cepătoare, plină te simţi mai cura-
norme de con- trecem prin mai alegerea proprie de tainele învăţă- jos, stăpân pe
duită în societate, multe etape. de admitere la o turii, ale cărţilor, forţele proprii şi
ne dezvoltăm int- Prima etapă este facultate, care şi să te reculegi mai încrezător. În
electul şi par- formată din este şi etapa fi- mai apoi în pa- acest minunat
curgem o clasele I-IV, care nală a formării ginile timpului ca timp reuşeşti să
perioadă de plină reprezintă, de alt- noastre ca un erou al unei devii matur, să
înflorire către un fel, perioada cetăţean al unei povestiri. înţelegi ceea ce
viitor strălucit. noastră de for- ţări, precum şi Fiecare prim doreşti să devii.
Încă de la mare, când a opţiunea care ne sunet este un în- Şcoala este fun-
primii paşi către doua noastră va da posibili- ceput, fiecare damentul, podul
această nouă casă mamă este tatea alegerii unei ultim sunet este pe care trebuie
simţim o pro- doamna învaţă- slujbe pe care o un sfârşit şi un în- să-l trecem ca să
fundă emoţie şi toare, persoana preferăm şi sun- ceput al sfârşitu- ne atingem
un puternic senti- care ne formează tem capabili să o lui, de fapt în anii scopul, este sper-
ment de fericire, comportamentul realizăm. de şcoală se iau anţa către îm-
căci la şcoală propriu şi ne de- Şcoala este cele mai impor- plinirea unui
vom gasi multe schide calea către treapta pe care tante decizii şi te ideal, dar cea mai
dintre răspun- viitor. Cea de-a trebuie să urcăm formezi ca per- importantă este
surile la unele în- doua etapăy este pentru a ajunge sonalitate pentru şansa care ni se
trebări ce păreau una mai com- în vârf, acolo a-ţi crea o cale a oferă pentru a ne
confuze, tot aici plexă, temelia de unde ne dorim cu vieţii. În anii de forma ca om
vom găsi şi cei la care pornim toţii să ajungem şcoală te simţi cel demn al societaţii
mai buni prieteni construirea pro- pentru a ne în- mai fericit şi vesel în care trăim. Ca
care pot rămâne priului scop în deplini idealul în copil din lume, o a doua locuinţă
aşa pe tot parcur- viaţă. Cea de-a viaţă. alături de colegi a noastră, ea este
sul vieţii. Cei mai treia etapă este Prima încercare şi prieteni, cel mai mare
frumoşi ani sunt liceul care de- a fost primul căpătând o ade- câstig pe care îl
anii de şcoală. schide calea unor sunet caracteristic varată experienţă putem dobândi
Fiecare, mai de- noi perspective, oricarui începa- a vieţii. numai dacă ne
vreme sau mai alături de alţii tor-elev. Primul În băncile şcolii exprimăm dorinţa
târziu va gusta copii şi alţi profe- zâmbet, primul găşeşti un simplu de a-i urma calea
din cei mai fru- sori într-o altă in- buchet de flori refugiu al sferei care ne va duce
moşi ani, anii de stituţie. Se spune dăruit din suflet tale, deoarece nu la un succes
şcoală, anii care că anii de liceu profesoarei, eşti în singură- garantat.
nu se uită ci sunt cei mai fru- primul pas alături tate, sunt şi
rămân gravaţi în moşi, dar toto- de învăţătoare în colegii şi profe-
fiecare inimă cu dată şi cei care ne clasă, primul sorii care te vor 22

BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.2/2010 ESEU

În România, edu- voltarea economică,
caţia s-a instalat într-o tehnologică, adminis-
Prof. Mihaela JOIŢA
schimbare, ce pare de trativă, culturală a ţării.
Şcoala “Petre Tudose” Mălureni Argeş
Cuvântul educaţie idealul, mecanismele, acum înainte o condiţie Interesul manifestat
este de origine latină şi conţinuturile, final- necesară a dezvoltării. pentru problemele dez-
derivă din substantivul ităţile educaţiei s-au De unde noutatea tonu- voltării tinerei generaţii
„educatio” care schimbat, au evoluat şi lui ce se remarcă în
au favorizat crearea
înseamnă creştere, s-au perfecţionat. Edu- rapoartele oficiale. În
unei instituţii speciale
hrănire, cultivare. Edu- caţia este supusă ele, semnele de satis-
caţia are sarcina de a schimbărilor istorice. facţie fiind mult mai de educare, precum şi
pregăti omul ca ele- Sistemul educaţional rare decât mărturisirea elaborarea unei teorii
ment activ al vieţii so- al românilor a cunoscut lipsurilor. Departe de a pedagogice privind
ciale. o organizare diferită, încerca un sentiment copii de vârstă preşco-
Educaţia este un tip corespunzătoare princi- de jenă, în semnalarea lară.
particular de acţiune palelor etape ale dez- lipsurilor sau a difi- De-a lungul istoriei,
umană, o intervenţie voltării statului. Astfel cultăţilor lor, au- educaţia şi-a demon-
sau direcţionare, o cat- în perioada regalităţii torităţile care răspund strat rolul vital pentru
egorie fundamentală a educaţia se făcea în de învăţământ nu mai dezvoltarea civilizaţiei,
pedagogiei. familie; în timpul re- manifestă repulsie faţă culturii umanităţii, pen-
Platon definea edu- publicii începe să se de autocritică. Şi
tru creşterea gradului
caţia ca fiind „arta de a manifeste tot mai mult oricine este mult mai
forma bunele de- preocuparea pentru or- înclinat să le acorde în- de ordine şi raţionali-
prinderi sau de a dez- ganizarea învăţământu- credere. Schimbarea nu tate în viaţa socială,
volta aptitudinile native lui; pe când în timpul este resimţită ca o con- pentru cultivarea valo-
pentru virtute ale imperiului sistemul de strângere, ci este dorită, rilor spirituale şi con-
acelora care dispun de instrucţie şi educaţie chemată, provocată. ferirea în acest fel a
ele.” Aristotel, în lu- capătă un caracter de Este limpede că de edu- unui statut elevat
crarea sa „Politica”, stat. caţie depinde dez- condiţiei umane.
considera că „educaţia
trebuie să fie un obiect
al supravegherii pub-
lice şi nu particulare”.
Educaţia diferă de la
o etapă istorică la alta,
în funcţie de condiţiile
materiale şi spirituale
ale societăţii. Educaţia
este un fenomen social,
specific uman, care
apare odată cu soci-
etatea, dintr-o anumită
necesitate proprie aces-
teia – aceea a dez-
voltării omului ca om,
ca forţă de muncă şi fi-
inţă socială.
Odată cu succe-
siunea epocilor istorice 23

Our Cultural Newsletter No. 2

Our Cultural Newsletter No. 2

Empfohlen

Empfohlen

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

Andere mochten auch (20)

Ähnlich wie Our Cultural Newsletter No. 2

Ähnlich wie Our Cultural Newsletter No. 2 (20)

Mehr von guest7c5a7d

Mehr von guest7c5a7d (20)

Our Cultural Newsletter No. 2