SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 82
Downloaden Sie, um offline zu lesen
TESTE DE ADMITERE

                              (Pentru obeservatii si sugestii: AdmitereGeo@yahoo.com)

                      A. REZOLVA I ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE DE RĂSPUNS


1.   România se desfăşoară în spa iul:
a.   Carpato-danubiano-panonic;
b.   Carpato-danubiano-pontic;
c.   Carpato-danubiano-balcanic.

2.   Lungimea ărmurilor continentului european depăşeşte:
a.   80.000 km;
b.   70.000 km;
c.   90.000 km.

3. Din punct de vedere demografic, cu cei peste 700 mil. locuitori, Europa, la nivelul continentelor, se situează
   pe pozi ia:
a. A treia;
b. A patra;
c. A doua.

4. Ce paralelă, care trece prin România, are un rol distinct în pozi ionarea acesteia în cadrul emisferei
   nordice?
a. 350;
b. 250;
c. 450.

5.   Altitudinea medie a continentului european este de cca.:
a.   300 m;
b.   200 m;
c.   250 m.

6.   Începând cu anul 2004, România a devenit ară membră a:
a.   U.E.;
b.   O.S.C.E.;
c.   N.A.T.O.

7.   Începând cu anul 2007, România a devenit ară membră a:
a.   U.E.;
b.   O.S.C.E.;
c.   N.A.T.O.

8.   Europa avea în componen a sa la finele anului 2007
a.   27 state;
b.   46 state;
c.   35 state.

9.   Densitatea medie a popula iei la nivelul continentului european este de:
a.   96 loc./km2;
b.   71 loc./km2;
c.   67 loc./km2.

10. Altitudinea de 4807 m este atinsă la nivelul continentului european în:
a. Vf. Elbrus;
b. Vf. Moldoveanu;
c. Vf. Mont Blanc.

11.   Altitudinea de 2544 m este atinsă la nivelul României în:
a.    Vf. Moldoveanu;
b.    Vf. Omu;
c.    Vf. Negoiu.

12.   Din punct de vedere tectonic (structural) continentul în care se încadrează şi România apar ine:
a.    Plăcii Euroasiatice;
b.    Plăcii Europene;
c.    Plăcii Euroatlantice.

13. De la finele mezozoicului (acum circa 70 mil. ani) şi până în prezent s-au format mun ii Pirinei, Carpa i şi
    Caucaz care apar in sistemelor:
a. Hercinice;
b. Alpine;
c. Caledonice.

14.   Aproape 85% din relieful european este reprezentat de:
a.    Dealuri înalte şi mun i;
b.    Câmpii şi podişuri joase;
c.    Podişuri joase şi dealuri înalte.

15.   Circa 15% din relieful european este de:
a.    Dealuri înalte şi mun i;
b.    Câmpii şi podişuri joase;
c.    Podişuri joase şi dealuri înalte.

16.   Din punct de vedere altimetric, pe teritoriul României, relieful se desfăşoară între:
a.    0 metri şi 2535 metri;
b.    0 metri şi 2445 metri;
c.    0 metri şi 2544 metri.

17.   Următoarele unită i de relief sunt unită i de orogen:
a.    Carpa ii şi Podişul Moldovei;
b.    Câmpia Română şi Carpa ii;
c.    Subcarpa ii şi Podişul Mehedin i.
18.   Pe teritoriul Europei, în prezent, există ghe ari în masivele care depăşesc altitudinea de:
a.    3000 m;
b.    1000 m;
c.    2000 m.

19.   Sistemul montan european care are o lungime de circa 1200 km apar ine mun ilor:
a.    Carpa i;
b.    Alpi;
c.    Pirinei.

20.    La est de Bazinul Vienei, cu altitudini ce depăşesc 2500 m, se desfăşoară:
a.    Mun ii Alpi;
b.    Mun ii Carpa i;
c.    Mun ii Balcani.

21. În următoarele masive din Carpa ii Româneşti se află un relief glaciar:
a. Făgăraş, Godeanu, Rodnei;
b. Făgăraş, Ceahlău, Bucegi;
c. Făgăraş, Cozia, Parâng.


22.   Următoarele fluvii europene formează la vărsare delte:
a.    Elba, Tamisa, Volga;
b.    Tamisa, Dunărea, Volga;
c.    Volga, Dunărea, Pad.

23.   Următoarele fluvii europene formează la vărsare estuare:
a.    Elba, Volga, Dunărea;
b.    Elba, Tamisa, Sena;
c.    Tamisa, Dunărea, Volga.

24. Câmpurile de dune din sud-vestul Fran ei şi Câmpia Mării Caspice sunt forme de relief:
a. Eolian;
b. Litoral;
c. Vulcanic.

25.   Masele de nisip din sudul Olteniei şi din Câmpia Carei sunt forme de relief:
a.    Eolian;
b.    Carstic;
c.    Ruiniform.

26.   Mai pu in de 3 terase fluviatile se găsesc pe râurile principale în:
a.    Câmpii;
b.    Dealuri joase;
c.    Podişuri.

27.   Circurile, morenele şi custurile din Făgăraş, Parâng şi Retezat sunt forme de relief:
a.    Eolian;
b.    Carstic;
c.    Glaciar.

28.   Între formele de relief carstic reprezentate în Europa pot fi enumerate:
a.    Peşterile, dolinele, cheile;
b.    Peşterile, alunecările, deltele;
c.    Dolinele, ravenele, peşterile.

29. Care sunt vulcanii activi din Europa:
a. Vezuviu, Camerun;
b. Etna, Stromboli;
c. Vulcano, Pinatubo.
30. Preciza i numele lan ului muntos cu o lungime de peste 2000 km, desfăşurat de la nord-sud şi care este
   situat în extremitatea estică a Europei:
a. Mun ii Caucaz;
b. Mun ii Ural;
c. Mun ii Taurus.

31. Care este unitatea montană desfăşurată în România de la grani a cu Ucraina şi până la Valea Prahovei şi
    care are o lă ime de peste 100 km:
a. Carpa ii Orientali;
b. Carpa ii Occidentali;
c. Carpa ii Meridionali.

32. Preciza i numele lan ului carpatic care se desfăşoară între Valea Prahovei şi culoarul depresionar Timiş-
    Cerna:
a. Carpa ii Occidentali;
b. Carpa ii Orientali;
c. Carpa ii Meridionali.

33. Sistemul muntos cu o lungime de peste 600 km şi care se desfăşoară pe teritoriul Fran ei, Elve iei şi
    Germaniei este:
a. Renan;
b. Alpi;
c. Jura.

34.   Cea mai extinsă câmpie de pe glob, cu o suprafa ă de cca. 4 mil. km2, situată în Europa este:
a.    Câmpia Germano-Poloneză;
b.    Câmpia Est-Europeană;
c.    Câmpia Panonică.

35.   Lan ul muntos care se desfăşoară de la Valea Someşului (nord) la Valea Dunării (sud) poartă numele de:
a.    Carpa ii Occidentali;
b.    Carpa ii Meridionali;
c.    Carpa ii Orientali.

36.   Ce peninsulă din Europa este formată din podişuri, platouri sud-vestice vălurite şi cordiliere?
a.    Peninsula Italică;
b.    Peninsula Bretagne;
c.    Peninsula Iberică.

37. Ce depresiune are peste 10% din suprafa a României şi este încadrată în cea mai mare parte de Carpa i (est,
    sud, nord şi par ial vest):
a. Depresiunea Braşov;
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
c. Depresiunea Târnavelor.

38.   În cadrul Carpa ilor Occidentali, la nord de râul Mureş, se desfăşoară:
a.    Mun ii Banatului;
b.    Mun ii Apuseni;
c.    Mun ii Poiana Ruscă.

39. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Dâmbovi ei (est) şi Valea Oltului
    (vest):
a. Retezat;
b. Parâng;
c. Făgăraş.

40.   Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Prahovei (est) şi Valea Dâmbovi ei (vest):
a.    Bucegi;
b.    Făgăraş;
c.    Parâng.

41.   Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Oltului (est) şi Valea Jiului (vest):
a.    Făgăraş;
b.    Retezat;
c.    Parâng.

42. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Jiului (est) şi Culoarul Timiş-Cerna (vest):
a.   Retezat;
b.   Parâng;
c.   Poiana Ruscă.

43. Următoarele sectoare de chei – Argeşului, Olte ului, Jaleşului sunt localizate în:
a. Carpa ii Orientali;
b. Carpa ii Meridionali;
c. Carpa ii Occidentali.

44.    Depresiunea Braşov este o depresiune:
a.    Intracolinară;
b.    Submontană;
c.    Intramontană.

45.   Depresiunea Braşov este o depresiune situată în:
a.    Carpa ii Orientali;
b.    Carpa ii Occidentali;
c.    Carpa ii Meridionali.

46.   Podişul Valdai este localizat în:
a.    Europa de Vest;
b.    Europa de Est;
c.    Europa Centrală.

47.   Cel mai lung lan muntos de pe teritoriul Europei este:
a.    Pirinei;
b.    Alpi;
c.    Ural.

48.   Peninsula Iberică se află în:
a.    Europa Vestică;
b.    Europa Sudică;
c.    Europa Centrală.

49. ările baltice fac parte din:
a. Europa Nordică;
b. Europa Centrală;
c. Europa Vestică.

50.   Arhipelagul Britanic face parte din:
a.    Europa Insulară;
b.    Europa Nordică;
c.    Europa Vestică.

51. Câmpia colinară a Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei) este localizată, în cadrul Depresiunii colinare a
    Transilvaniei:
a. În centru;
b. În sud;
c. În nord-vest.

52.   Subcarpa ii ce au o suprafa ă de 16.400 km2 se desfăşoară la:
a.    Exteriorul Carpa iilor Occidentali;
b.    Exteriorul Carpa iilor Meridionali;
c.    Exteriorul Carpa iilor.

53.   Subcarpa ii se desfăşoară la exteriorul Carpa ilor, între văile:
a.    Moldova şi Jiu;
b.    Moldova şi Motru;
c.    Bistri a şi Jiu.

54. Câmpia Boianu este o câmpie:
a. De subsiden ă;
b. De terase;
c. Tabulară.

55.   În categoria câmpiilor piemontane şi de glacis din România este inclusă:
a.    Câmpia Bărăganului;
b.    Câmpia Râmnicului;
c.    Câmpia Olteniei.

56.   Câmpia Vlăsiei este o câmpie:
a.    Tabulară;
b.    De subsiden ă;
c.    De terase.
57.   Câmpia Moldovei este o unitate de:
a.    Munte;
b.    Câmpie;
c.    Podiş.

58.   Subcarpa ii Moldovei prezintă:
a.    Un şir de dealuri şi două de depresiuni;
b.    Un şir de depresiuni şi unul de dealuri;
c.    Două şiruri de dealuri şi unul de depresiuni.

59.   În Podişul Mehedin i predomină:
a.    Relieful carstic;
b.    Relieful structural;
c.    Relieful de tip „bad lands”.

60.   Europa se desfăşoară în:
a.    Zona de climă caldă şi zona de climă temperat-oceanică;
b.    Zona de climă caldă şi zona de climă temperată;
c.    Zona de climă temperată şi zona de climă rece.

61.   În Mun ii Apuseni este specific climatul temperat-continental:
a.    Cu influen e vestice;
b.    Cu influen e continentale;
c.    Cu influen e submediteraneene.

62. Câmpia Română de la est de Argeş se află sub influen a climatului temperat:
a.   Oceanic;
b.   Continental;
c.   Baltic.

63.   Fluviile care se varsă în Oceanul Arctic se caracterizează în sezonul rece printr-o scurgere:
a.    Redusă;
b.    Complexă;
c.    Bogată.

64.   Unul din fluviile europene cu scurgere bogată tot timpul anului este:
a.    Peciora;
b.    Sena;
c.    Nipru.

65.   Rhonul se varsă în:
a.    Marea Mânecii;
b.    Marea Mediterană;
c.    Marea Nordului.
66.   Vistula formează la vărsare:
a.    Liman;
b.    Estuar;
c.    Deltă.

67.   Ce fluviu izvorăşte din Mun ii Pădurea Neagră şi este legat de fluviul Rhin printr-un canal?
a.    Dunărea;
b.    Rhon;
c.    Elba.

68. Al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2860 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 805.300 km2
    este:
a. Volga;
b. Dunărea:
c. Nipru.

69. Cel mai important fluviu european, cu o lungime de 3696 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 1,36
    mil. km2 este:
a. Dunărea;
b. Volga;
c. Peciora.

70.   Câte lacuri sunt în România:
a.    Peste 4000 de lacuri;
b.    Peste 6000 de lacuri;
c.    Circa 7000 de lacuri.

71.   Cel mai extins lac glaciar din România este:
a.    Zănoaga;
b.    Bâlea;
c.    Bucura.

72.   Cel mai adânc lac glaciar din România:
a.    Gâlcescu;
b.    Bucura;
c.    Zănoaga.

73.   Cel mai mare lac al Europei este:
a.    Marea Caspică;
b.    Lacul Ladoga;
c.    Lacul Onega.

74.   Din punct de vedere biopedogeografic insulele arctice şi nordul continentului european sunt incluse în:
a.    Zona de taiga;
b.    Zona de tundră;
c.    Zona nemorală.

75.   Sudul Europei se înscrie din punct de vedere biopedogeografic în:
a.    Zona mediteraneană;
b.    Zona nemorală:
c.    Zona de silvostepă.

76. Din punct de vedere biopedogeografic, din zona stepei face parte:
a. Cea mai mare parte a Dobrogei;
b. Câmpia Someşului;
c. Câmpia de la vest de Argeş.

77.   Din punct de vedere biopedogeografic, în zona silvostepei se înscrie:
a.    O bună parte din Dobrogea;
b.    Câmpia Crişurilor;
c.    Dealurile de Vest.

78.   România, ca formă de stat, este o:
a.    Republică;
b.    Monarhie;
c.    Dictatură.

79.   Cele mai multe ări europene, ca formă de stat, sunt:
a.    Monarhii;
b.    Republici;
c.    Dictaturi.

80.   Între ările europene, cu regim monarhic, sunt:
a.    Olanda, Norvegia, Monaco;
b.    Olanda, Italia, Marea Britanie;
c.    Marea Britanie, Norvegia, Portugalia.

81.   Popula ia Europei depăşea în anul 2005:
a.    750 mil. locuitori;
b.    800 mil. locuitori;
c.    700 mil. locuitori.
82.   Sporul natural al popula iei la nivel european este preponderent:
a.    Negativ;
b.    Pozitiv;
c.    Stagnant.

83.    Principala religie pe continentul Europei este:
a.    Creştinismul;
b.    Iudaismul;
c.    Islamismul.

84.   În România, principalul cult creştin practicat este:
a.    Catolicismul;
b.    Ortodoxismul;
c.    Protestantismul.

85.   Tendin a dinamicii numărului de locuitori în România, în ultimii ani, este:
a.    Stagnantă;
b.    Pozitivă;
c.    Negativă.

86.   Densitatea medie a popula iei României este de:
a.    Cca. 90 loc./km2;
b.    Cca. 70 loc./km2;
c.    Cca. 110 loc./km2.

87.   Oficial minoritatea na ională cea mai numeroasă din România este reprezentată de:
a.    Germani;
b.    Rromi;
c.    Maghiari.
88.   Care sunt cele trei ări europene unde popula ia rurală o depăşeşte pe cea urbană?
a.    Albania, Bosnia-Her egovina şi Republica Moldova;
b.    Albania, Bosnia-Her egovina şi Macedonia;
c.    Albania, Bosnia-Her egovina şi Muntenegru.

89.   Cea mai mare aglomera ie urbană din Europa este:
a.    Londra;
b.    Paris;
c.    Moscova.

90.    Al doilea mare centru universitar şi cultural-ştiin ific al României, după Bucureşti, este:
a.    Cluj-Napoca;
b.    Iaşi;
c.    Timişoara.

91.   Cărui oraş – capitală din Europa i s-a atribuit epitetul de „Cetatea Eternă”:
a.    Paris;
b.    Roma;
c.    Atena.

92.   Cărui oraş european i s-a atribuit epitetul de „Oraşul de pe şapte coline”?
a.    Roma;
b.    Atena;
c.    Madrid.

93.   Ce mare capitală europeană găzduieşte Universitatea Sorbona:
a.    Roma;
b.    Paris;
c.    Amsterdam.

94.    Cel mai mare centru urban din vestul României este:
a.    Arad;
b.    Timişoara;
c.    Oradea.

95.   Care este municipiul din România în care se află Universitatea „Babeş Bolyai”?
a.    Oradea;
b.    Timişoara;
c.    Cluj-Napoca.

96.   Care este cel mai mare centru urban al României situat în regiunea montană?
a.    Braşov;
b.    Cluj-Napoca;
c.    Baia Mare.

97.   Care este oraşul aflat în centrul României, declarat „Capitală europeană a culturii” în 2007:
a.    Alba Iulia;
b.    Braşov;
c.    Sibiu.

98.   Între activită ile economice în Europa, pe primul loc, se află:
a.    Serviciile;
b.    Industrie;
c.    Transporturile.
99.   Preciza i care sunt ările europene unde se exploatează cărbuni:
a.    Rusia, Olanda, Islanda;
b.    Germania, Portugalia, Ucraina;
c.    Germania, Rusia, Polonia.

100. Preciza i în care din ările europene indicate se exploatează petrol:
a. Rusia, Marea Britanie, Norvegia;
b. Rusia, Islanda, Portugalia;
c. Norvegia, Elve ia, Olanda.

101. Preciza i în care state europene se exploatează minereuri de fier:
a. Rusia, Albania, Olanda;
b. Ucraina, Islanda, Rusia;
c. Ucraina, Portugalia, Malta.

102. Care sunt marile porturi europene?
a. Marsilia, Rotterdam, Londra;
b. Rotterdam, Tirana, Riga;
c. Le Havre, Poznan, Gdinya.

103. Care ări sunt principalele cultivatoare de cereale în Europa:
a. Rusia, Fran a, România;
b. Rusia, Turcia, Malta;
c. Fran a, Marea Britanie, Islanda.

104. Preciza i care sunt principalele ări europene cultivatoare de cartofi:
a. Polonia, Olanda, Germania;
b. Polonia, Suedia, Islanda;
c. Rusia, Spania, Italia.

105. Cele mai mari efective de bovine la nivel european le de ine:
a. Marea Britanie;
b. Germania;
c. Rusia.

106. Cele mai mari efective de ovine la nivel european le de ine:
a. Marea Britanie;
b. Fran a;
c. Rusia.

107. Cele mai mari efective de porcine la nivel european le de ine:
a. Fran a;
b. Rusia;
c. Germania.

108. În România, pomicultura este practicată predominant în:
a. Regiunile de podiş şi de deal;
b. Regiunile de câmpie;
c. Regiunile de munte.

109. În România, grâul se cultivă predominant în:
a. Podişul Getic;
b. Câmpia Transilvaniei;
c. Câmpia Română.
110. În România, porumbul se cultivă predominant în:
a. Podişul Dobrogei;
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
c. Câmpia Română.

111. Ovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în:
a. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
b. Dobrogea;
c. Delta Dunării.

112. Bovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în:
a. Podişul Sucevei;
b. Delta Dunării;
c. Câmpia Olteniei.

113. Cel mai mare producător de petrol din Europa este:
a. Rusia;
b. Norvegia;
c. Marea Britanie.

114. Dintre ările europene, cel mai mare producător de gaze naturale      este:
a. Norvegia;
b. Olanda;
c. Rusia.

115. Dintre ările europene, cel mai mare producător de cărbuni este:
a. Polonia;
b. Rusia;
c. România.

116. Dintre ările europene cel mai mare producător de autoturisme este:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Marea Britanie.

117. În România, principalul producător de aluminiu se afla la:
a. Oradea;
b. Tulcea;
c. Slatina.

118. În România, autoturisme se construiesc la:
a. Timişoara;
b. Braşov;
c. Piteşti.

    119. În România, combinate petrochimice sunt la:
    a. Piteşti şi Midia-Năvodari;
    b. Midia-Năvodari şi Buzău;
    c. Ploieşti şi Gala i.


    120. Hidrocentrala Dniepr se află în Ucraina, pe fluviul:
    a. Nistru;
    b. Nipru;
c. Don.


121. La Odeillo, în Fran a, func ionează o centrală:
a. Nucleară;
b. Hidroelectrică;
c. Solară.

122. La Rance, în Fran a, func ionează o centrală:
a. Hidroenergetică;
b. Solară;
c. Mareomotrică.

123. Importante surse de energie geotermală sunt localizate în:
a. Spania;
b. Grecia;
c. Islanda.

124. Surse importante de energie mareomotrică sunt localizate în:
a. Marea Nordului;
b. Marea Mediterană;
c. Marea Baltică.

125. La nivel european, în structura produc iei de energie electrică predomină:
a. Atomoenergia;
b. Termoenergia;
c. Hidroenergia.

126. ara europeană care-şi produce în propor ie de aproape 100% energia necesară prin hidrocentrale este:
a. Elve ia;
b. Norvegia;
c. Austria.

127. Printre ările care-şi ob in cea mai mare parte a necesarului de energie prin atomocentrale, men ionăm:
a. Germania;
b. Italia;
c. Fran a.

128. Principalele centre de exploatare a petrolului în România sunt localizate în:
a. Estul Câmpiei Române;
b. Depresiunea colinară a Transilvaniei;
c. Subcarpa ii Getici.

129. Principalele centre de exploatare a gazului metan în România sunt localizate în:
a. Podişul Transilvaniei;
b. Subcarpa ii Moldovei;
c. Podişul Getic.

130. Cel mai important bazin huilifer din România este:
a. Rovinari;
b. Petroşani;
c. Berbeşti-Alunu.

131. Cea mai mare termocentrală din România, cu o putere instalată de peste 2500 MW este:
a. Rogojelu;
b. Işalni a;
c. Turceni.
132. Cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare din România, cu o putere instalată de 550 MW este:
a. Lotru-Ciunget;
b. Vidraru;
c. Stejaru-Bicaz.

133. Râul din România cu cele mai multe hidrocentrale este:
a. Oltul;
b. Argeşul;
c. Someşul.

134. Cel mai mare exportator din Europa şi din lume (1/10 din totalul comer ului mondial) este:
a. Marea Britanie;
b. Rusia;
c. Germania.

135. Dintre ările europene cu o balan ă comercială deficitară(valoarea importurilor depăşeşte pe cea a
exporturilor) amintim:
a. Grecia şi Spania;
b. Germania şi Portugalia;
c. Irlanda şi Marea Britanie.

136. Dintre ările europene cu o balan ă excedentară (valoarea exporturilor depăşeşte pe cea a importurilor)
amintim:
a. Germania şi Spania;
b. Germania şi Danemarca;
c. Germania şi Marea Britanie.

137. România între ine rela ii comerciale cu:
a. Circa 50 de ări;
b. Peste 100 de ări;
c. Peste 150 de ări.

138. Sta iunile Nisa, Marbella şi San Remo se află pe litoralul:
a. Mării Negre;
b. Oceanului Atlantic;
c. Mării Mediterane.

139. Sta iunile Whitby, Biarritz şi Estoril se află pe litoralul:
a. Oceanului Atlantic;
b. Mării Mediterane;
c. Mării Negre.

140. Sta iunile Ialta, Soci şi Varna sunt pe litoralul:
a. Mării Negre;
b. Mării Tireniene;
c. Mării Egee.
141. Sta iunile Chammonix şi Davos sunt situate în:
a. Mun ii Alpi;
b. Mun ii Apenini;
c. Mun i Carpa i.

142. Sta iunea Zakopane se află în:
a. Mun ii Alpi;
b. Mun ii Carpa i;
c. Mun ii Jura.


143. În România, turism balneomaritim se practică la:
a. Eforie, Mamaia, Mangalia;
b. Ocna Sibiului, Mamaia, Năvodari;
c. Amara, Mangalia, Năvodari.

144. În România se practică turism balneoclimateric în sta iunile:
a. Băile Felix, Băile Olăneşti, Păltiniş;
b. Băile Govora, Băile Felix, Buşteni;
c. Sovata, Călimăneşti, Băile Felix.

145. În care dintre sta iunile din România enumerate se practică turism montan şi de sporturi de iarnă:
a. Călimăneşti, Sovata, Borşa;
b. Borşa, Poiana Braşov, Govora;
c. Sinaia, Păltiniş, Semenic.

146. Poiana Braşov este o sta iune unde se practică:
a. Turism balnear;
b. Turism montan şi de sporturi de iarnă;
c. Turism cultural-istoric.

147. Sovata este o sta iune unde se practică:
a. Turism balneoclimateric;
b. Turism heliomarin;
c. Turism cultural-istoric.

148. Eforie Sud este o sta iune unde se practică:
a. Turism balneoclimateric;
b. Turism heliomarin;
c. Turism cultural-istoric.

149. Cel mai lung tunel rutier din lume, Laerdal (peste 24 km) este localizat în:
a. Norvegia;
b. Elve ia;
c. Italia.
150. Cel mai lung tunel feroviar din lume (aproape 20 km) face legătura între:
a. Elve ia şi Italia;
b. Fran a şi Elve ia;
c. Fran a şi Italia.

151. Podul Ǿresund, cel mai lung din lume(aproape 8 km), face legătura între:
a. Danemarca şi Norvegia;
b. Danemarca şi Germania;
c. Danemarca şi Suedia.

152. Cel mai înalt pod din lume Millau (343 m) este localizat în:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Elve ia.

153. Unul din cele mai mari noduri de transport de pe Glob este:
a. Varşovia;
b. Londra;
c. Lyon.
154. Cu un trafic de peste 300 mil. tone/an (ocupă , de regulă, locul 1 pe Glob) este portul:
a. Marsilia;
b. Rotterdam;
c. Hamburg.

155. Fluviul european pe care se realizează cel mai mare trafic anual (peste 300 mil. tone) este:
a. Dunărea;
b. Rhonul;
c. Rhinul.

156. Cel mai mare port fluvial al Europei, dar şi de pe Glob (trafic anual de 100 mil. tone) este:
a. Duisburg;
b. Anvers;
c. Lyon.

157. Capitala europeană cu cele mai multe aeroporturi, (24 dintre care 4 interna ionale) este:
a. Moscova;
b. Londra;
c. Paris.

158. Din Bucureşti, principalul nod de comunica ii al României, pornesc:
a. 9 trasee majore aeriene;
b. 9 magistrale feroviare;
c. 9 magistrale rutiere.

159. Cel mai mare aeroport românesc, situat în Bucureşti, este:
a. Mihail Kogălniceanu;
b. Aurel Vlaicu;
c. Henri Coandă.

160. Dintre coridoarele principale de transport continental, cel care tranzitează şi România, este:
a. IV;
b. VIII;
c. VI.

161. Peisajul insular din Oceanul Arctic se caracterizează prin:
a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, taiga;
b. Ghe ari şi vegeta ie de taiga pe platouri înalte, fiorduri;
c. Ghe ari, vegeta ie de tundră şi stâncărie.

162. Peisajul islandez se caracterizează prin:
a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, tundră;
b. Mun i cu ghe ari, vegeta ie de taiga şi stâncărie;
c. Lacuri glaciare, mlaştini, păduri de conifere.

163. Peisajul polderelor olandeze se caracterizează prin:
a. Mlaştini, terenuri de cultură, câmpii înalte;
b. Complex deltaic, lacuri şi mlaştini;
c. Complex de diguri, lacuri şi terenuri de cultură.

164. Mediul temperat-rece în Europa corespunde:
a. Pădurilor de foioase;
b. Pădurilor de conifere;
c. Vegeta iei de tundră.
165. Mediul cu extindere la nivelul Europei sub forma unei fâşii înguste, ce cuprinde Islanda, nordul
Peninsulei Scandinavă, Peninsula Kola şi nordul Câmpiei Est-Europene este cel :
a. Al tundrei;
b. Temperat-rece;
c. Temperat-oceanic.

166. Mediul ce cuprinde Europa de Vest şi Centrală, având o climă blândă, cu veri răcoroase şi ierni
plăcute, este cel:
a. Temperat-oceanic;
b. Temperat-continental;
c. Mediteranean.

167. Mediul ce ocupă un spa iu întins, ce se extinde din estul României până în Câmpia Precaspică, este cel:
a. Temperat-continental;
b. Mediteranean;
c. Temperat-rece.

168. În România, mediul ce corespunde reliefului cu altitudini cuprinse între 800 şi 2544 m, caracterizat
prin etajarea vegeta iei, este cel:
a. De dealuri şi păduri;
b. Montan şi alpin;
c. De păduri şi mun i.

169. În România, mediul ce corespunde prin regimul inunda iilor, prin adâncimea mică la care se găsesc
apele freatice şi prin umiditatea relativ mare a solului este cel:
a. Al câmpiilor;
b. Al regiunilor deluroase şi de podiş;
c. Al luncilor şi al Deltei Dunării.

170. În România, mediul specific subcarpa ilor şi podişurilor cu înăl imi cuprinse între 300 şi 1000 m este
cel:
a. Montan şi alpin;
b. Al câmpiilor;
c. Al regiunilor deluroase şi de podiş.

171. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Biala şi culoarul Rika-Sviea este cea:
a. Nord-vestică;
b. Centrală;
c. Sud-estică.

172. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Dunăre (Bratislava) şi Biala este cea:
a. Nord-vestică;
b. Centrală;
c. Sud-estică.

173. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între culoarele Rika-Sviea, la nord şi Timok la sud este cea:
a. Centrală;
b. Sud-estică;
c. Nord-vestică.

174. Ce grupă carpatică include, pe teritoriul României, cele trei sectoare: Carpa ii Orientali, Carpa ii
Meridionali şi Carpa ii Occidentali:
a. Centrală;
b. Nord-vestică;
c. Sud-estică.


175. Principala activitate agricolă practicată în Carpa i este legată de:
a. Creşterea animalelor;
b. Pomicultură;
c. Cultura plantelor tehnice.

176. Poten ialul hidroenergetic al României, Slovaciei şi Poloniei este:
a. Ridicat;
b. Scăzut;
c. Mediu.

177. Peisajul crestelor şi vârfurilor din etajul alpin din Carpa i se remarcă prin:
a. Platouri şi văi cu terase acoperite de arbuşti şi ierburi;
b. Creste, circuri glaciare, grohotişuri, vegeta ie de licheni, muşchi şi diverse ierburi;
c. Platouri acoperite cu tufărişuri şi păduri de conifere, grohotiş şi culoare de avalanşe.

178. Peisajul subalpin din Carpa i se remarcă prin:
a. Relief de creste, circuri glaciare, vegeta ie de licheni, muşchi;
b. Culmi, văi şi platouri cu arbuşti şi ierburi, forme de relief glaciar;
c. Culmi rotunjite şi văi cu vegeta ie forestieră în alternan ă cu păşuni şi fâne e.

179. Peisajul depresiunilor şi culoarelor de vale din Carpa i se remarcă prin:
a. Relief domol, culmi alungite, vegeta ie predominant forestieră;
b. Culmi, văi şi platouri acoperite de vegeta ie subalpină, grohotişuri, culoare de avalanşe;
c. Şesuri, râuri cu lunci şi terase, contact cu versan ii marcat de glacisuri şi piemonturi, o vegeta ie naturală
limitată în defavoarea culturilor agricole şi aşezărilor umane.

180. Care este al doilea stat european ca suprafa ă şi al şaselea ca popula ie:
a. Ucraina;
b. Germania;
c. Fran a.

181. Care este principalul curs de apă al Ucrainei, supranumit „râul na ional”?
a. Don;
b. Nistru;
c. Nipru.

182. Ce stat european are capitală la Kiev?
a. Belarus;
b. Ucraina;
c. Polonia.

183. Oraşele Harkov, Odessa şi Donetsk sunt localizate în:
a. Belarus;
b. Ucraina;
c. Polonia.

184. Oraşele Tiraspol, Tighina şi Băl i sunt localizate în:
a. Ucraina;
b. Republica Moldova;
c. România.

185. Ce stat european are capitala la Chişinău?
a. Bulgaria;
b. Ucraina;
c. Republica Moldova.


186. Care este cel mai mic vecin al României?
a. Republica Moldova;
b. Ucraina;
c. Ungaria.

187. Ce stat european, situat la sud de Dunăre, are un relief predominant înalt (Mun ii Rila-Rodopi, Stara
Planina, Pirin şi Podişul Prebalcanic)?
a. Bulgaria;
b. Serbia;
c. Turcia.

188. Ce stat european are capitala la Sofia?
a. Serbia;
b. Ungaria;
c. Bulgaria.

189. Oraşele Plovdiv, Ruse şi Burgas sunt localizate în:
a. Ucraina;
b. Bulgaria;
c. Serbia.

190. Care stat european de ine locul 1 pe Glob la produc ia de ulei de trandafir?
a. Albania;
b. Turcia;
c. Bulgaria.

191. În ce capitală europeană se găseşte catedrala „Aleksandr Nevski”?
a. Sofia;
b. Belgrad;
c. Kiev.

192. Râurile Mari a, Struma şi Com curg pe teritoriul:
a. Ucrainei;
b. Bulgariei;
c. Serbiei.

193. În Bulgaria, energia nucleară este ob inută în centrale de la:
a. Belene;
b. Cernobâl;
c. Koslodui.

194. Sta iunile Varna, Albena şi Zlatni se găsesc pe litoralul:
a. Bulgăresc;
b. Ucrainean;
c. Turc.

195. Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei este situat între râurile:
a. Prut şi Nistru;
b. Prut şi Nipru;
c. Siret şi Nistru.

196. Prutul şi Nistrul sunt principalele râuri ale:
a. României;
b. Ucrainei;
c. Republicii Moldova.


197. România se învecinează în sud-vest cu:
a. Bulgaria;
b. Serbia;
c. Muntenegru.

198. Ce stat european are capitala la Belgrad?
a. Bulgaria;
b. Serbia;
c. Muntenegru.

199. Câmpia Voivodinei şi Câmpia Moraviei se găsesc pe teritoriul:
a. Serbiei;
b. Ungariei;
c. Bulgariei.
200. Oraşele Novisad, Pancevo şi Niš sunt pe teritoriul:
a. Serbiei;
b. Croa iei;
c. Bulgariei.

201. Ce stat european are capitala la Budapesta?
a. Ungaria;
b. Ucraina;
c. Bulgaria.

202. Oraşele Debrecen, Pecs şi Sopron sunt pe teritoriul:
a. Slovaciei;
b. Ucrainei;
c. Ungariei.

203. România se învecinează în nord-vest cu:
a. Serbia;
b. Ungaria;
c. Ucraina.

204. Grani a României cu Ungaria este:
a. O grani ă terestră;
b. O grani ă terestră şi fluvială;
c. O grani ă fluvială.

205. Câmpia Balatonului se află pe teritoriul:
a. Ucrainei;
b. Ungariei;
c. Serbiei.

206. În anul 1951, 6 ări europene (Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) înfiin ează:
a. Comunitatea Economică Europeană;
b. Consiliul Economic European;
c. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi O elului.

207. În anul 1957, prin tratatele de la Roma, se hotăreşte înfiin area:
a. Comunită ii Economice Europene;
b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului;
c. Consiliul Europei.
208. La 2 februarie 1992, tratatul de transformare a Comunită ii Economice Europene în Uniunea
Europeană a fost semnat la:
a. Roma;
b. Maastrich;
c. Bruxelles.

209. Primul preşedinte al Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului (C.E.C.O.) a fost:
a. Konrad Adenauer;
b. Robert Schuman;
c. Jean Monnet.

210. În urma semnării tratatelor de la Roma, alături de Comunitatea Economică Europeană a mai fost
înfiin ată şi:
a. U.E.;
b. EURATOM;
c. Consiliul Europei Unite.

211. Potrivit Tratatului de la Maastrich a avut loc transformarea:
a. Comunită ii Economice Europene în Uniunea Europeană;
b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului în Uniunea Europeană;
c. Consiliului Economic European în Uniunea Europeană.

212. Cele 6 state fondatoare ale Uniunii Europene sunt:
a. Belgia, Olanda, Marea Britanie, Fran a, Germania şi Italia;
b. Belgia, Olanda, Fran a, Germania, Italia şi Danemarca;
c. Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda.

213. Ultimul val de integrare în Uniunea Europeană, în urma căruia au fost primite Bulgaria şi România a
avut loc în anul:
a. 2004;
b. 2006;
c. 2007.

214. Dintre Austria, Elve ia, Italia, Cipru, Grecia şi Spania, o singură ară nu este membră a U.E.:
a. Austria;
b. Elve ia;
c. Cipru.


215. Dintre Fran a, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia şi Marea Britanie, o singură ară nu este
membră a U.E.:
a. Finlanda;
b. Norvegia;
c. Suedia.

216. Care sunt cele 4 state membre ale U.E. incluse în grupul G 8?
a. Fran a, Germania, Marea Britanie, Olanda;
b. Fran a, Germania, Marea Britanie, Spania;
c. Fran a, Germania, Marea Britanie, Italia.

217. Uniunea Europeană ocupă o zonă aproape compactă în:
a. Europa de Vest şi Europa Centrală;
b. Europa de Vest şi Europa Nordică;
c. Europa Centrală şi Europa Mediteraneană.
218. Care stat european are capitala la Berlin?
a. Germania;
b. Fran a;
c. Austria.

219. Cel mai mare stat situat în Europa Centrală este:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Polonia.

220. Podişul Bavariei este o unitate de relief ce apar ine:
a. Elve iei;
b. Austriei;
c. Germaniei.

221. Masivul Harz este o unitate de relief ce apar ine:
a. Germaniei;
b. Austriei;
c. Fran ei.

222. Cel mai mare stat al Uniunii Europene din punct de vedere al numărului de locuitori este:
a. Fran a;
b. Marea Britanie;
c. Germania.

223. ara cu cea mai puternică economie la nivelul Uniunii Europene este:
a. Germania;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

224. În P.I.B.-ul Germaniei circa 70% este dat de:
a. Industrie;
b. Servicii;
c. Agricultură.

225. Pe teritoriul Germaniei curg următoarele fluvii:
a. Dunărea, Rhin şi Elba;
b. Dunărea, Rhin şi Rhon;
c. Dunărea, Rhin şi Vistula.

226. Re eaua feroviară are extinderea cea mai mare în U.E. în:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Italia.

227. Re eaua de autostrăzi cea mai dezvoltată se află în statele din U.E.:
a. Germania;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

228. Porturile Hamburg, Bremen şi Duisburg se află pe teritoriul:
a. Olandei;
b. Fran ei;
c. Germaniei.
229. Unul dintre cele mai mari aeroporturi ale Germaniei este cel de la:
a. Frankfurt am Main;
b. Rotterdam;
c. Strasbourg.

230. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Germaniei:
a. Hamburg, Bremen, Lienz;
b. Bremen, Bonn, Salzburg;
c. Dusseldorf, Lubeck, Duisburg.

231. Care este canalul ce uneşte Marea Baltică cu Marea Nordului (lungime de circa 100 km) şi care
străbate sudul Peninsulei Yutlanda:
a. Canalul Main;
b. Canalul Rhin;
c. Canalul Kiel.

232. Cel mai mare port fluvial al lumii, situat pe teritoriul Germaniei este:
a. Düsseldorf;
b. Lubeck;
c. Duisburg.

233. Care este ara cu ieşire la Marea Mânecii, Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană?
a. Germania;
b. Fran a;
c. Spania.

234. Fran a este situată în:
a. Europa Vestica;
b. Europa Centrală;
c. Europa Mediteraneană.

235. Care stat european are capitala la Paris?
a. Fran a;
b. Spania;
c. Italia.

236. Masivul Central este o unitate de relief ce apar ine:
a. Spaniei;
b. Germaniei;
c. Fran ei.

237. Pe teritoriul Fran ei curg următoarele fluvii:
a. Rhon, Rhin, Oder;
b. Rhon, Sena şi Loara;
c. Rhon, Loara şi Elba.

238. ara cu cea mai dezvoltată re ea T.G.V. de pe Glob este:
a. Germania;
b. Marea Britanie;
c. Fran a.

239. Următoarele porturi se regăsesc pe teritoriul Fran ei:
a. Marsilia, Le Havre, Dunkerque;
b. Marsilia, Bremen, Bordeaux;
c. Le Havre, Nantes, Bremen.


240. Colinele Normandiei se regăsesc pe teritoriul:
a. Fran ei;
b. Germaniei;
c. Olandei.

241. Podişul Lorenei este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Germaniei;
b. Spaniei;
c. Fran ei.

242. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Fran ei:
a. Rennes, Marsilia, Lucerna;
b. Strasbourg, Lille, Dijon;
c. Nantes, Toulouse, Charleroi.

243. Care este cel mai mare stat ca suprafa ă al U.E.?
a. Germania;
b. Fran a;
c. Polonia.

244. Care este cel mai mare stat insular al Europei?
a. Marea Britanie;
b. Grecia;
c. Islanda.

245. Mun ii Grampiani reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Germaniei;
b. Spaniei;
c. Marii Britanii.

246. Ce strâmtoare separă insula Marea Britanie de continentul european?
a. Dover;
b. Kiel;
c. Gibraltar.

247. Mun ii Penini reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Marii Britanii;
b. Fran ei;
c. Italiei.

248. Cel mai important râu al Marii Britanii este:
a. Sena;
b. Odra;
c. Tamisa.

249. Cea mai mare altitudine (1343 m) de pe teritoriul Marii Britanii se află în vârful:
a. Loch Lomond;
b. Ben Nevis;
c. Glen Coe.

250. Ce stat are capitala la Londra?
a. Sco ia;
b. Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii);
c. Irlanda.
251. Cea mai mare pondere în P.I.B.-ul Marii Britanii (circa 75%) este dată de:
   a. Industrie;
   b. Servicii;
   c. Agricultură.

   252. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Marii Britanii:
   a. Liverpool, Cardiff, Dublin;
   b. Liverpool, Manchester, Kiel;
   c. Edinburgh, Leeds şi Portsmouth.

   253. Principalul loc de atrac ie turistică al Marii Britanii este:
   a. Loch Ness;
   b. Londra;
   c. Ben Nevis.

   254. Ce stat membru al U.E. a avut în trecut cel mai mare imperiu colonial cunoscut vreodată?
   a. Marea Britanie;
   b. Fran a;
   c. Italia.

   255. În ce capitală europeană func ionează cel mai vechi metrou din Europa?
   a. Berlin;
   b. Paris;
   c. Londra.

   256. În ce ară europeană a fost construită prima cale ferată din lume?
   a. Marea Britanie;
   b. Fran a;
   c. Germania.

   257. Aeroportul Heathrow, unul din cele mai mari ale U.E., este localizat în:
   a. Fran a;
   b. Marea Britanie;
   c. Olanda.

   258. Câmpia Padului este o unitate de relief de pe teritoriul:
   a. Spaniei;
   b. Italiei;
   c. Greciei.

   259. Mun ii Apenini se desfăşoară de la nord-vest la sud-est pe teritoriul:
   a. Spaniei;
   b. Fran ei;
   c. Italiei.

260. Mun ii Apenini se desfăşoară în lungul:
a. Peninsulei Italice;
b. Peninsulei Iberice;
c. Insulei Marii Britanii.

261. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de petrol anuală (peste 80 mil.tone)?
a. Norvegia;
b. Marea Britanie;
c. Fran a.
262. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie anuală de gaze naturale (cca. 100
mld.m3)?
a. Norvegia;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

263. Ce stat european are capitala la Roma?
a. Spania;
b. Italia;
c. Grecia.

264. Râurile Tibru şi Arne curg pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Fran ei;
c. Italiei.

265. Shanon, Severn şi Tamisa curg pe teritoriul:
a. Irlandei;
b. Marii Britanii;
c. Belgiei.

266. Ce râu străbate Londra şi se varsă în Marea Nordului?
a. Tamisa;
b. Sena;
c. Elba.

267. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de struguri de pe Glob?
a. Spania;
b. Fran a;
c. Italia.

268. Aeroportul Fiumicino deserveşte oraşul:
a. Roma;
b. Milano;
c. Torino.

269. Fluviul Pad curge pe teritoriul:
a. Fran ei;
b. Spaniei;
c. Italiei.

270. Lacurile glaciare Como şi Garda se găsesc în:
a. Elve ia;
b. Italia;
c. Austria.

271. Oraşele Torino, Milano şi Vene ia se află în:
a. nordul Italiei;
b. sudul Italiei;
c. centrul Italiei.

272. Statul cu cea mai mare extindere în Peninsula Iberică este:
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Italia.
273. Spania ocupă cea mai mare parte a:
a. Peninsulei Italice;
b. Peninsulei Iberice;
c. Peninsulei Bretagne.

274. Mun ii Iberici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

275. Cordiliera Betică reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.

276. Statul situat în Peninsula Iberică cu deschidere la Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic este:
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Fran a.

277. Cel mai mare oraş-muzeu în aer liber din lume este:
a. Roma;
b. Madrid;
c. Paris.

278. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine cca. 50% din bogă ia artistică a lumii aflată în patrimoniul
U.N.E.S.C.O.?
a. Spania;
b. Fran a;
c. Italia.

279. Mun ii Pirinei se desfăşoară de la vest la est, fiind la grani a dintre:
a. Spania, Fran a şi Andorra;
b. Spania şi Portugalia;
c. Fran a şi Italia.

280. Mun ii Cantabrici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul :
a. Marii Britanii;
b. Spaniei;
c. Fran ei.

281. Râurile Ebro, Tejo şi Duero curg pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Italiei;
c. Portugaliei.

282. Costa de Sol, Costa Blanca şi Costa Brava sunt zone turistice pe litoralul:
a. Italiei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

283. Care este ara europeană cu capitala la Madrid?
a. Italia;
b. Spania;
c. Portugalia.


284. Ce stat membru al Uniunii Europene este cel mai mare producător mondial de măsline?
a. Grecia;
b. Italia;
c. Spania.

285. Cel mai mare port al Spaniei, cu un trafic anual de mărfuri de cca. 60 mil. tone este:
a. Algeciras;
b. Barcelona;
c. Bilbao.

286. Cel mai mare producător de ulei de măsline din lume este:
a. Grecia;
b. Spania;
c. Italia.

287. Zaragosa, Bilbao şi Valencio sunt oraşe pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.

288. În partea vestică a Peninsulei Iberice se găseşte:
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Andorra
289. Podişul Estramadura este o unitate de relief pe teritoriul :
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.

290. Fluviile Tejo (Taho) şi Guadiano curg pe teritoriul:
a. Italiei şi Fran ei;
b. Fran ei şi Spaniei;
c. Portugaliei şi Spaniei.

291. Ce stat european are capitala la Lisabona?
a. Andorra;
b. Spania;
c. Portugalia.

292. Ce stat de mici dimensiuni se extinde pe teritoriul Mun ilor Pirinei între Fran a şi Spania?
a. San Marino;
b. Liechtenstein;
c. Andorra.

293. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine suprema ia mondială la produc ia de plută?
a. Portugalia;
b. Spania;
c. Italia.

294. Oraşul Porto se află pe teritoriul:
a. Spaniei;
b. Portugaliei;
c. Italiei.
295. Care a fost prima ară ortodoxă primită în N.A.T.O. (1952) şi U.E. (1981)?
a. Italia;
b. Grecia;
c. Cipru.

296. Muntele Olimp este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Greciei;
b. Italiei;
c. Spaniei

297. Arhipelagul Canare apar ine?
a. Italiei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

298. Insulele Baleare apar in:
a. Fran ei;
b. Portugaliei;
c. Spaniei.

299. Cea mai mare insulă ce apar ine Greciei este:
a. Creta;
b. Cipru;
c. Rodhos.

300. Mun ii Pindului reprezintă o unitate de relief pe teritoriul:
a. Bulgariei;
b. Greciei;
c. Italiei.

301. Ce stat european are capitala la Atena?
a. Cipru;
b. Grecia;
c. Italia.

302. Râurile Aliakmon, Nestos şi Erros curg pe teritoriul:
a. Greciei;
b. Bulgariei;
c. Italiei.

303. Câmpia Macedoniei este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Albaniei;
b. Bulgariei;
c. Greciei.
304. Câmpia Thesaliei este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Ciprului;
c. Greciei.

305. Ce mare eveniment sportiv are loc odată la 4 ani, ale cărei origini se regăsesc în Grecia antică?
a. Jocurile Olimpice;
b. Campionatul european de fotbal;
c. Universiada.
306. Parthenonul reprezintă un important obiectiv turistic al:
a. Romei;
b. Atenei;
c. Olympiei.

307. Muntele Athos este o republică monastică pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Greciei;
c. Spaniei.

308. În afara Atenei, alte oraşe importante ale Greciei sunt:
a. Salonic, Pireu, Skodra;
b. Pireu, Patros, Nicosia;
c. Pireu, Salonic, Larisa.

309. Vestigii ale civiliza iei antice greceşti se regăsesc la:
a. Cnossos şi Delfi;
b. Cnossos şi Pompei;
c. Delfi şi Pompei.

310. Ce mare oraş grecesc se află în insula Creta?
a. Iraklion;
b. Piure;
c. Larisa.

311. Ce mare oraş grecesc se află în Peninsula Pelopones?
a. Iraklion;
b. Patros;
c. Salonic.

312. Fontana di Trevi este obiectiv turistic în:
a. Vene ia;
b. Pisa;
c. Roma.

313. Grecia este situată în:
a. Vestul Europei;
b. Centrul Europei;
c. Sudul Europei.

314. Grecia a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1951;
b. 1981;
c. 1992.

315. Italia a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1951;
b. 1981;
c. 1992.

316. Germania a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1951;
b. 1981;
c. 1973.
317. Marea Britanie a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1981;
b. 1973;
c. 1951

318. Austria a devenit membră a Uniunii Europene în anul:
a. 1973;
b. 1981;
c. 1994.

319. Suedia şi Finlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 1994;
b. 1981;
c. 1973.

320. Ungaria şi Slovacia au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 2004;
b. 2007;
c. 1994.

321. Portugalia şi Spania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 1973;
b. 1981;
c. 1986.

322. Danemarca şi Irlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 1981;
b. 1973;
c. 1986.

323. Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 2004;
b. 1994;
c. 2007.

324. Estonia, Letonia şi Lituania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul:
a. 2007;
b. 2004;
c. 1994.

325. Austria este situată:
a. Europa Centrală;
b. Europa Vestică;
c. Europa Sudică.

326. Ce stat european are capitala la Viena?
a. Austria;
b. Germania;
c. Elve ia.

327. Râurile Inn şi Enns curg pe teritoriul:
a. Italiei;
b. Elve iei;
c. Austriei.
328. Vârful Grossglockner, cu altitudinea de 3801 m se află în:
a. Alpii Dolomitici;
b. Alpii Elve ieni;
c. Alpii Austrieci.

329. Cea mai importantă zonă turistică a Austriei este:
a. Tirolul;
b. Viena;
c. Linz.

330. Ce mare fluviu european curge pe teritoriul Austriei?
a. Dunărea;
b. Rhin;
c. Elba.

331. Ce mare fluviu european străbate Viena?
a. Rhin;
b. Dunărea;
c. Rhon.

332. Suedia este un stat european localizat în:
a. Peninsula Iutlanda;
b. Peninsula Bretagne;
c. Peninsula Scandinavia.

333. Podişul Karelo-Finic se suprapune peste:
a. Peninsula Scandinavia;
b. Peninsula Iutlandă;
c. Peninsula Kola.

334. Finlanda este situată în:
a. Europa Nordică;
b. Europa Vestică;
c. Europa Centrală.

335. Norvegia este situată în:
a. Europa Estică;
b. Europa Vestică;
c. Europa Nordică.

336. Oraşele Göteborg, Uppsala şi Lulea se găsesc în:
a. Suedia;
b. Norvegia;
c. Finlanda.

337. Ce stat european are capitala la Stockholm:
a. Finlanda;
b. Norvegia;
c. Suedia.

338. Ce stat european se întinde şi pe cea mai mare parte a Peninsulei Iutlanda?
a. Danemarca;
b. Suedia;
c. Finlanda.
339. Ce stat european are capitala la Copenhaga?
a. Suedia;
b. Danemarca;
c. Norvegia.

340. Ce stat european are capitala al Helsinki?
a. Danemarca;
b. Suedia;
c. Finlanda.

341. Ce stat scandinav nu este membru al Uniunii Europene?
a. Finlanda;
b. Suedia;
c. Norvegia.

342. Care este statul european cu cea mai mare pondere a teritoriului împădurită (de cca.70% din suprafa a
 ării):
a. Norvegia;
b. Germania;
c. Finlanda.

343. Podişul Sm land este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Finlandei;
b. Suediei;
c. Danemarcei.

344. Rovaniemi, Oulu şi Tusku sunt oraşe pe teritoriul:
a. Finlandei;
b. Suediei;
c. Danemarcei.

345. Cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, Nokia, are sediul în:
a. Finlanda;
b. Suedia;
c. Danemarca.

346. Ce stat european are capitala la Tallinn?
a. Estonia;
b. Letonia;
c. Lituania.

347. Ce stat european are capitala la Riga?
a. Estonia;
b. Letonia;
c. Lituania.

348. Ce stat european are capitala la Vilnius?
a. Estonia;
b. Letonia;
c. Lituania.

349. Ce stat european are capitala la Dublin?
a. Irlanda;
b. Danemarca;
c. Islanda.


350. Statuia ce reprezintă Mica Sirenă este un obiectiv turistic important al oraşului:
a. Amsterdam;
b. Haga;
c. Copenhaga.

351. Irlanda este un stat:
a. insular;
b. peninsular;
c. continental.

352. Ce stat european are capitala la Reykjavik?
a. Islanda;
b. Irlanda;
c. Finlanda.

353. Portul Antwerpen, al doilea mare port al Europei, se află pe teritoriul:
a. Olandei;
b. Germaniei;
c. Belgiei.

354. Ce stat european are capitala la Bruxelles?
a. Olanda;
b. Belgia;
c. Elve ia.

355. Ce stat european are capitala la Amsterdam?
a. Belgia;
b. Olanda;
c. Elve ia.

356. Ce stat european are sediul guvernului la Haga?
a. Belgia;
b. Olanda;
c. Elve ia.

357. Ce stat european are capitala la Luxemburg?
a. Olanda;
b. Belgia;
c. Luxemburg.

358. Portul Rotterdam, este cel mai mare din Europa şi se află pe teritoriul:
a. Olandei;
b. Germaniei;
c. Belgiei .
359. Oraşele Groningen, Breda şi Arnhem se găsesc pe teritoriul:
a. Belgiei;
b. Olandei;
c. Germaniei.

360. Oraşele Gent, Antwerpen şi Maastricht se găsesc pe teritoriul:
a. Germaniei;
b. Olandei;
c. Belgiei.
361. Oraşele Bruge şi Charleroi se găsesc pe teritoriul?
a. Belgiei;
b. Fran ei;
c. Olandei.

362. Podişul Ardeni este o unitate de relief pe teritoriul:
a. Belgiei;
b. Olandei;
c. Elve iei.

363. Estonia, Letonia şi Lituania au deschidere la:
a. Marea Nordului;
b. Marea Baltică;
c. Marea Albă.

364. Olanda şi Belgia au deschidere la:
a. Marea Nordului;
b. Marea Mânecii;
c. Marea Baltică.

365. În anul 1947, Belgia, Olanda şi Luxemburg au format o uniune economică numită:
a. Uniunea Europeană;
b. ările de Sus;
c. Benelux.

366. Ce stat european are capitala la Varşovia?
a. Estonia;
b. Polonia;
c. Slovacia.

367. Ce stat european are capitala la Praga?
a. Slovacia;
b. Polonia;
c. Cehia.

368. Ce stat european are capitala la Bratislava?
a. Slovacia;
b. Cehia;
c. Polonia.

369. Ce stat european are capitala la Ljubliana?
a. Slovenia;
b. Slovacia;
c. Croa ia.

370. Ce stat european are capitala la La Valletta?
a. Malta;
b. Cipru;
c. Andorra.

371. Ce stat european are capitala la Nicosia?
a. Grecia;
b. Malta;
c. Cipru.
372. Ce ară situată în peninsula Iberică are ieşire numai la Oceanul Atlantic?
a. Spania;
b. Portugalia;
c. Malta.

373. Ce stat baltic ob ine 80% din necesarul de energie prin atomocentrale?
a. Letonia;
b. Lituania;
c. Estonia.

374. Ce stat baltic ob ine aproape în totalitate necesarul de energie prin termocentrale?
a. Letonia;
b. Lituania;
c. Estonia.

375. Slovenia, prin cele trei porturi importante ale sale, are ieşire la:
a. Marea Adriatică;
b. Marea Egee;
c. Marea Ionică.

376. Cipru este o ară:
a. insulară;
b. peninsulară;
c. continentală.

377. Malta este o ară:
a. peninsulară;
b. continentală;
c. insulară.

378. Spania este o ară:
a. insulară;
b. peninsulară;
c. continentală.

379. Portugalia este o ară:
a. insulară;
b. continentală;
c. peninsulară.

380. Italia este o ară:
a. insulară
b. peninsulară
c. continentală.

381. Austria este o ară:
a. insulară;
b. continentală;
c. peninsulară.

382. Ungaria este o ară:
a. insulară;
b. continentală;
c. peninsulară.
383. Bulgaria este o ară:
a. peninsulară;
b. continentală;
c. insulară.

384. Slovacia este o ară:
a. peninsulară;
b. insulară;
c. continentală.

385. Slovenia este o ară:
a. insulară;
b. peninsulară;
c. continentală.

386. Germania, prin porturile maritime, are deschidere la:
a. Marea Nordului şi Marea Norvegiei;
b. Marea Baltică şi Marea Nordului;
c. Marea Nordului şi Marea Mânecii.

387. Polonia, prin porturile maritime, are deschidere la:
a. Marea Baltică;
b. Marea Nordului;
c. Marea Caspică.

388. Malta este un stat insular situat în:
a. Marea Egee;
b. Marea Mediterană;
c. Marea Baltică.

389. Prin aderarea în anul 2007 a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, numărul ărilor membre ajunge
la:
a. 21;
b. 27;
c. 25.

390. Parlamentul European are sediul la:
a. Strasbourg;
b. Bruxelles;
c. Haga.

391. Drapelul U.E. este format dintr-un un cerc pe fond albastru cu:
a. 26 stele;
b. 16 stele;
c. 12 stele.

392. Imnul U.E. este extras din simfonia a IX-a de L.Van Beethoven care se numeşte:
a. Corul Vânătorilor;
b. Marşul triumfal;
c. Oda Bucuriei.

393. Carpa ii reprezintă o ramură a lan ului muntos:
a. alpino-himalayan;
b. andino – caucazo- himalayan;
c. alpino-uralian.


394. Ce fluviu european străbate 10 ări şi patru capitale de la izvor până la vărsare:
a. Rhin;
b. Volga;
c. Dunărea.

395. Care sunt ările riverane Mării Negre:
a. Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, România;
b. România, Rusia, Armenia, Turcia, Bulgaria, Ucraina;
c. România, Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Turcia, Bulgaria.

396. Care sunt cele patru capitale europene străbătute de fluviul Dunărea:
a. Praga, Viena, Budapesta şi Belgrad;
b. Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad;
c. Viena, Budapesta, Belgrad şi Bucureşti.

397. Care sunt statele membre ale Uniunii Europene cu ieşire la Marea Neagră:
a. România şi Bulgaria;
b. România, Bulgaria şi Turcia;
c. România, Bulgaria şi Ucraina.

398. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei
europene, prin:
a. deficit natural de popula ie;
b. creştere naturală a popula iei;
c. stagnare a numărului de locuitori.

399. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei
europene, prin:
a. creştere demografică;
b. întinerire demografică;
c. îmbătrânire demografică.

400. Între ările membre ale Uniunii Europene, cu cei 238.391 km2, România ocupă locul:
a. 8;
b. 7;
c. 11.

401. Din punct de vedere confesional, România se află în partea continentului european cu popula ie majoritară:
a. catolică;
b. ortodoxă;
c. musulmană.

402. ările care au semnat, în anul 2007, proiectul privind construc ia conductei (1.400 km lungime) de
transport a petrolului între Constan a şi Trieste, sunt:
a. România, Serbia, Muntenegru, Croa ia şi Italia;
b. România, Serbia, Croa ia, Slovacia şi Italia;
c. România, Serbia, Croa ia, Slovenia şi Italia.

403. Proiectul NABUCCO de transport a petrolului caspic spre Europa, are printre semnatare ări ca:
a. România, Rusia, Ucraina, Turcia şi Bulgaria;
b. România, Ucraina, Rep. Moldova, Bulgaria şi Serbia;
c. România, Georgia, Turcia şi Bulgaria.
404. Tendin a de migra iune a for ei de muncă în interiorul Uniunii Europene este:
a. dinspre noii membrii din Europa de Est către ările membre din Europa Centrală şi Occidentală;
b. dinspre membrii vechi din Europa Occidentală către membrii noi din estul continentului;
c. dinspre ările Uniunii Europene din sudul continentului către cele din nordul continentului.

405. În Spania şi Fran a, cea mai mare parte a imigran ilor sunt:
a. maghrebieni;
b. turci;
c. asiatici.

406. Cei mai mul i imigran ilor în Olanda sunt:
a. maghrebieni;
b. turci;
c. indonezieni.

407. În Marea Britanie, cea mai mul i imigran ilor sunt:
a. maghrebieni şi indieni;
b. indieni şi pakistanezi;
c. indieni şi afgani.

408. În Germania, cei mai mul i imigran i sunt:
a. turci;
b. polonezi;
c. maghrebieni .

409. În România, energia geotermică este utilizată preponderent în:
a. Subcarpa ii Getici;
b. Câmpia Română;
c. Câmpia de Vest.

410. Rezervele de huilă ale României, estimate la cca. 2 mld. tone, sunt localizate preponderent în:
a. Depresiunea Petroşani;
b. Subcarpa ii Getici;
c. Mun ii Aninei.

411. Cea mai mare parte a rezervelor de cărbuni din România este reprezentată de:
a. huilă;
b. lignit;
c. antracit.

412. În Europa, la latitudini mai mari de 60o, ponderea cea mai mare în modelul de utilizare a terenurilor
revine:
a. pajiştilor şi pădurilor;
b. terenurilor arabile şi pădurilor;
c. livezilor şi pajiştilor.

413. Cea mai mică pondere a popula iei ocupată în agricultură (15% din totalul popula iei active) o are:
a. Olanda;
b. Belgia;
c. Germania.

414. Cea mai mare pondere a popula iei ocupată în agricultură (30% din totalul popula iei active) o are:
a. România;
b. Bulgaria;
c. Slovacia.


415. Cea mai mare producătoare de grâu din Uniunea Europeană (cca. 40 mil. tone / an) este:
a. Germania;
b. Fran a;
c. Marea Britanie.

416. Cea mai mare producătoare de porumb din Uniunea Europeană este:
a. Germania;
b. Marea Britanie;
c. Fran a.

417. Statele cu cea mai mare produc ie de cartofi din Uniunea Europeană sunt:
a. Italia şi Polonia;
b. Germania şi Slovenia;
c. Polonia şi Germania.

418. Statele cu cea mai mare produc ie de sfeclă de zahăr din Uniunea Europeană sunt:
a. Fran a şi Germania;
b. Fran a şi Grecia;
c. Polonia şi Suedia.

419. Fran a şi Germania, la nivelul Uniunii Europene, sunt cei mai mari producătoari de:
a. măsline;
b. sfeclă de zahăr;
c. citrice.

420. Care ări membre U.E. au cele mai mari produc ii viticole:
a. Italia şi Fran a;
b. Italia şi Polonia;
c. Fran a şi Marea Britanie.

421. Agricultura Finlandei este specializată în:
a. cultivarea sfeclei de zahăr;
b. cultivarea cartofului;
c. creşterea animalelor.

422. Agricultura ărilor baltice, membre ale U.E., este specializată în:
a. cultivarea cartofului;
b. creşterea animalelor;
c. pomicultura.

423. Agricultura extensivă se practică, în U.E., cu precădere în:
a. Europa Vestică;
b. Europa Centrală;
c. Europa Nordică.

424. Agricultura intensivă se practică în U.E. cu precădere în:
a. Europa Estică;
b. Europa Meridională;
c. Europa Vestică.

425. Practica vânatului şi a pescuitului de subzisten ă este caracteristică:
a. zonei subpolare;
b. zonei temperate;
c. zonei polare.
426. Care este ara membră a U.E., unde, din totalul celor 470.000 locuitori, doar 1000 au ca ocupa ie
principală agricultura:
a. Cipru;
b. Malta;
c. Luxemburg.

427. Ce sector economic generează 80% din emisiile de gaze cu efect de seră din U.E.:
a. industrial;
b. energetic;
c. agricol.

428. În ce stat membru al U.E., energia eoliană acoperă aproximativ 20% din necesarul de electricitate:
a. Olanda;
b. Danemarca;
c. Norvegia.

429. Care sunt ările membre ale U.E. cu o pondere de 25% din totalul popula iei de peste 60 ani:
a. Italia şi Grecia;
b. Fran a şi Germania;
c. Italia şi Germania.

430. Frecven a cea mai mare ca utilizare în comunicare la nivelul U.E. o are alfabetul:
a. latin;
b. chirilic;
c. ebraic.

431. Cea mai reprezentativă organiza ie politico-militară la nivel mondial este:
a. Tratatul de la Varşovia;
b. Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nord;
c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa.

432. În anul 1995, C.S.C.E. (Conferin a pentru Cooperare şi Securitate în Europa) este înlocuită cu:
a. Uniunea Europeană;
b. Comunitatea Statelor Europene;
c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa.

433. Sediul Organiza iei Tratatului Atlanticului de Nord este la:
a. Strasbourg;
b. Bruxelles;
c. Haga.

434. Agricultura cerealieră, desfăşurată pe câmpuri deschise ("open-field") este specifică unor zone precum:
a. Bretania şi Normandia;
b. Bazinul Londrei şi Bretania;
c. Bazinul Parisului şi Câmpia Dunării.

435. Agricultura desfăşurată în câmpuri închise ("bocage") este specifică unor zone precum:
a. Iutlanda şi Normandia;
b. Bretania şi Bazinul Padului;
c. Normandia şi Câmpia Tisei.

436. Arii rurale cu intensă influen ă urbană şi interven ie umană sunt localizate în:
a. Belgia, Olanda şi nordul Italiei;
b. Anglia, Olanda şi Ungaria;
c. Olanda, Luxemburg şi Sco ia.


437. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi interven ie antropică sunt localizate în:
a. estul Cehiei, Elve iei şi sudul Italiei;
b. Slovenia, Sco ia şi nordul Spaniei;
c. Norvegia, Suedia şi Anglia.

438. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi intensă interven ie antropică sunt localizate în:
a. Ungaria, Cehia şi Slovenia;
b. Ungaria, Slovacia şi Cehia;
c. România, Bulgaria şi Ungaria.

439. Comunită ile de tip hanseatic sunt localizate în:
a. Austria, Germania şi Ungaria;
b. Germania de Nord, Danemarca şi Polonia;
c. Lituania, Letonia şi Estonia.

440. Comunită ile de tip mediteraneean sunt localizate în:
a. Fran a, Austria şi Cipru;
b. Fran a, Spania şi Bulgaria;
c. Spania, Italia şi Grecia.

441. Comunită ile de tip baltic sunt localizate în:
a. Estonia şi Norvegia;
b. Lituania şi Letonia;
c. Germania şi Polonia.

442. Comunită ile de tip balcanic sunt localizate în:
a. Macedonia şi Bulgaria;
b. Serbia şi România;
c. Grecia şi Macedonia.

443. Comunită ile de tip central-europene sunt localizate în:
a. Austria şi Polonia;
b. Austria şi Ungaria;
c. Austria şi Bulgaria.

444. Comunită ile occidentale sunt localizate în:
a. Spania, Portugalia şi Fran a;
b. Fran a, Marea Britanie şi Austria;
c. Fran a, Olanda şi Belgia.

445. Între ările europene proponderent catolice sunt:
a. Spania şi Italia;
b. Spania şi Danemarca;
c. Italia şi Fran a.

446. Între ările europene preponderent protestante sunt::
a. Suedia şi Portugalia;
b. Norvegia şi Spania;
c. Norvegia şi Suedia.

447. Dintre ările europene preponderent ortodoxe sunt:
a. România şi Ungaria;
b. România şi Albania;
c. Bulgaria şi România.
448. Majoritatea musulmanilor din România sunt în:
a. Moldova;
b. Dobrogea;
c. Oltenia.

449. Majoritatea protestan ilor din România sunt în:
a. Transilvania;
b. Oltenia;
c. Muntena.

450. Majoritatea catolicilor din România sunt în:
a. Dobrogea;
b. Transilvania;
c. Muntenia.

451. Majoritatea greco-catolicilor din România sunt în:
a. Moldova;
b. Muntenia;
c. Transilvania.

452. Majoritatea neo-protestan ilor din România sunt în:
a. Transilvania;
b. Oltenia;
c. Muntenia .

453. Cea mai numeroasă minoritate din România este:
a. rromă;
b. maghiară;
c. germană.

454. Minoritatea maghiară pe teritoriul României este localizată cu precădere în:
a. Transilvania;
b. Muntenia;
c. Moldova.

455. Minoritatea germană pe teritoriul României este localizată cu precădere în:
a. Dobrogea şi Transilvania sudică;
b. Muntenia şi Banat;
c. Banat şi sudul Transilvaniei.

456. Turcii şi tătarii sunt în România în:
a. Oltenia;
b. Muntenia;
c. Dobrogea.

457. Care sunt metropolele din U.E. cu peste 5 mil. locuitori:
a. Londra şi Praga;
b. Londra şi Paris;
c. Paris şi Stockholm.

458. Dintre metropolele europene, importante centre nodale mondiale, pot fi enumerate:
a. Londra şi Berlin;
b. Londra şi Paris;
c. Paris şi Roma.
459. Dintre metropolele europene în curs de constituire, pot fi enumerate:
a. Bucureşti şi Helsinki;
b. Bucureşti şi Atena;
c. Sofia şi Oslo.

460. În rândul oraşelor din România, care se disting prin caracterul de centre nodale sau poli de creştere pot fi
incluse:
a. Constan a, Gala i şi Bacău;
b. Piteşti, Timişoara şi Baia Mare;
c. Arad, Oradea şi Cluj Napoca.

461. Care din oraşele de rangul 0 din România, are caracter metropolitan în curs de constituire:
a. Craiova;
b. Cluj-Napoca;
c. Bucureşti.

462. În rândul oraşelor de rangul II, cu o mărime demografică medie şi mare, o bază economică diversificată şi
rol de centru regional de echilibru pot fi incluse:
a. Arad şi Sibiu;
b. Arad şi Timişoara;
c. Sibiu şi Ploieşti.

463. Cea mai mare densitate de autostrăzi la nivelul ărilor europene este în:
a. Germania şi Belgia;
b. Germania şi Spania;
c. Fran a şi Grecia.

464. Pe teritoriul României, prima cale ferată a fost inaugurată pe traseul:
a. Oravi a – Caransebeş;
b. Oravi a – Baziaş;
c. Caransebeş – Lugoj.

465. Podul de cale ferată de la Cernavodă – Feteşti traversează:
a. Prutul;
b. Oltul;
c. Dunărea.

466. ările cu cele mai lungi re ele navigabile fluviale din Europa:
a. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Austria;
b. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Ucraina;
c. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Italia.

467. Primul canal navigabil construit în Europa a fost:
a. Riel;
b. Briare;
c. Korintos.

468. Cele mai mari încasări din turism, în anul 2004, dintre ările europene, le are:
a. Spania;
b. Fran a;
c. Italia.

469. ara europeană cu cel mai mare aflux de turişti în anul 2004 este:
a. Italia;
b. Fran a;
c. Spania .

470. ara europeană care a cheltuit cel mai mult pe activită i turistice în anul 2004 a fost:
a. Marea Britanie;
b. Fran a;
c. Germania.

471. Cel mai important centru turistic la nivel european este:
a. Roma;
b. Paris;
c. Atena.

472. Côte d'Azur cu sta iunile Nisa, Cannes şi Monte Carlo se găsesc pe litoralul francez la:
a. Marea Mediterană;
b. Oceanul Atlantic;
c. Marea Mânecii.

473. Sta iunea de sporturi de iarnă Chamonix se află în:
a. Alpii Elve ieni;
b. Alpii Italieni;
c. Alpii Francezi.

474. Sta iunea de sporturi de iarnă Davos se află în:
a. Elve ia;
b. Fran a;
c. Italia.

475. Centrul turistic Salzburg se află în:
a. Elve ia;
b. Austria;
c. Germania.

476. Sta iunea de sporturi de iarnă Courmayeur se află în:
a. Fran a;
b. Italia;
c. Elve ia .

477. Dintre sta iunile balneoclimaterice din România aflate pe litoralul românesc al Mării Negre sunt:
a. Mamaia, Mangalia şi Eforie;
b. Mamaia, Mangalia şi Amara;
c. Mamaia, Eforie şi Moldova Veche.

478. În categoria statelor europene unitare, descentralizate administrativ, intră:
a. Fran a şi Austria;
b. România şi Belarus;
c. Fran a şi România.

479. În categoria statelor europene unitare, centralizate administrativ, intră:
a. Belarus şi Germania;
b. Rusia şi România;
c. Belarus şi Rep. Moldova.

480. În categoria statelor europene federale intră:
a. Austria şi Elve ia;
b. Germania şi Fran a;
c. Elve ia şi Belarus.
481. Ce ară europeană este alcătuită administrativ din 13 landuri şi 3 oraşe stat:
a. Elve ia;
b. Austria;
c. Germania.

482. Ce ară europeană are 8 regiuni de dezvoltare?
a. Ungaria;
b. România;
c. Cehia.

483. Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde jude ele:
a. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vaslui;
b. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Gala i;
c. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vrancea.

484. Regiunea de dezvoltare Sud-Est cuprinde jude ele:
a. Buzău, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a;
b. Gala i, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a;
c. Buzău, Brăila, Vrancea, Gala i, Tulcea şi Constan a.

485. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest cuprinde jude ele:
a. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Arad şi Satu Mare;
b. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Satu Mare şi Sălaj;
c. Cluj, Maramureş, Bihor, Arad, Satu Mare şi Sălaj.

486. Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde jude ele:
a. Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin;
b. Arad, Timiş, Bihor şi Caraş-Severin;
c. Arad, Timiş, Bihor şi Hunedoara.

487. Regiunea de dezvoltare Centru cuprinde jude ele?
a. Alba, Sibiu, Cluj, Hargita, Covasna şi Braşov;
b. Alba, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov;
c. Hunedoara, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov.

488. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest cuprinde jude ele:
a. Caraş-Severin, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt;
b. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Argeş;
c. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt.

489. Regiunea de dezvoltare Sud cuprinde jude ele:
a. Argeş, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi
   Ialomi a;
b. Argeş, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu;
c. Argeş, Vâlcea, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu.

490. Ce strâmtoare asigură ieşirea din Marea Mediterană şi accesul în Oceanul Atlantic:
a. Bosfor;
b. Gibraltar;
c. Calais.

491. Ce strâmtori asigură ieşirea din Marea Neagră spre Marea Mediterană:
a. Bosfor şi Dover;
b. Bosfor şi Dardanele;
c. Bosfor şi Gibraltar.


492. Trenul de mare viteză "Eurostar" circulă pe traseul:
a. Paris – Bruxelles – Köln;
b. Londra – Paris – Marsilia;
c. Londra – Paris – Bruxelles.

493. Trenul de mare viteză "Thalys" circulă pe traseul
a. Paris – Bruxelles – Köln;
b. Londra – Paris – Marsilia;
c. Paris – Lyon – Bruxelles.

494. A doua re ea de metrou, ca mărime, din Europa este cea:
a. moscovită;
b. londoneză;
c. pariziană.

495. Cel mai mare port la Marea Neagră:
a. Constan a;
b. Trabzon;
c. Burgas.

496. Cel mai mare aeroport european (trafic de cca. 65 mil. Pasageri anual) este:
a. Schiphol – Amsterdam;
b. Heathrow – Londra;
c. Charles de Gaulle – Paris.

497. Cel mai mare exportator european şi unul din cei mai importan i la nivel mondial este:
a. Fran a;
b. Germania;
c. Marea Britanie.

498. Turnul Eiffel simbol al turismului mondial, se găseşte la
a. Paris;
b. Londra;
c. Roma.

499. Sta iunea balneoclimaterică Karlovy-Vary se găseste în:
a. Cehia;
b. Slovacia;
c. Ungaria.

500. Structura megalitică de la Carnac se găseşte în:
a. Marea Britanie;
b. Malta;
c. Fran a.

501. Muzeul Ermitaj se găseşte în oraşul:
a. Madrid;
b. Sankt-Petersburg;
c. Paris.

502. Muzeul Luvru se găseşte în oraşul:
a. Roma;
b. Londra;
c. Paris.
503. Muzeul Prado se găseşte în oraşul:
a. Madrid;
b. Paris;
c. Roma.

504. Peştera Lascaux renumită pentru picturile rupestre se găseşte în
a. Fran a;
b. Italia;
c. Spania.

505. Peştera Postojna cea mai spectaculoasă din Europa se găseşte în
a. Croa ia;
b. Slovenia;
c. Slovacia.

506. Bulgaria este organizată administrativ teritorial în:
a. prefecturi;
b. voievodate;
c. jude e.

507. Fran a este organizată administrativ teritorial în:
a. prefecturi;
b. departamente;
c. districte.

508. Polonia este organizată administrativ teritorial în:
a. comitate;
b. jude e;
c. voievodate.


509. Austria este organizată administrativ teritorial în:
a. landuri;
b. cantoane;
c. regiuni.

510. Ungaria este organizată administrativ teritorial în:
a. comitate;
b. voievodate;
c. jude e.

511. Marea Britanie este organizată administrativ teritorial în:
a. departamente;
b. regiuni;
c. districte.

512. Jude ul din România cu cea mai mare suprafa ă (8.697 kmp) este:
a) Prahova;
b) Timiş;
c) Constan a.

513. Jude ul din România cu cea mai mică suprafa ă (1.583 kmp) este:
a. Ilfov;
b. Girgiu;
c. Călăraşi.


514. Jude ul din România cu cel mai mare număr de sate este:
a. Timiş;
b. Alba;
c. Gorj.

515. Unitatea teritorial-administrativă de bază din România este:
a. jude ul;
b. satul;
c. comuna.
REZOLVĂRI
                                  REZOLVĂRI TESTE ADMITERE

 Î   R    Î   R    Î    R    Î    R    Î  R    Î    R    Î    R    Î    R    Î    R    Î    R
1    b   51   a   101   b   151   c   201 a   251   b   301   b   351   a   401   b   451   c
2    a   52   c   102   a   152   a   202 c   252   c   302   a   352   a   402   c   452   a
3    a   53   b   103   a   153   b   203 b   253   b   303   c   353   c   403   c   453   b
4    c   54   b   104   a   154   b   204 a   254   a   304   c   354   b   404   a   454   a
5    a   55   b   105   c   155   c   205 b   255   c   305   a   355   b   405   a   455   c
6    c   56   a   106   a   156   a   206 c   256   a   306   b   356   b   406   c   456   c
7    a   57   c   107   c   157   a   207 a   257   b   307   b   357   c   407   b   457   b
8    b   58   b   108   a   158   b   208 b   258   b   308   c   358   a   408   a   458   b
9    b   59   a   109   c   159   c   209 c   259   c   309   a   359   b   409   c   459   a
10   c   60   c   110   b   160   a   210 b   260   a   310   a   360   c   410   a   460   a
11   a   61   a   111   b   161   c   211 a   261   b   311   b   361   a   411   b   461   c
12   a   62   b   112   a   162   a   212 c   262   c   312   c   362   a   412   a   462   a
13   b   63   a   113   a   163   c   213 c   263   b   313   c   363   b   413   b   463   a
14   b   64   b   114   c   164   b   214 b   264   c   314   b   364   a   414   a   464   b
15   a   65   b   115   b   165   a   215 b   265   b   315   a   365   c   415   b   465   c
16   c   66   c   116   b   166   a   216 c   266   a   316   a   366   b   416   c   466   b
17   c   67   a   117   c   167   a   217 a   267   c   317   b   367   c   417   c   467   b
18   a   68   b   118   c   168   b   218 a   268   a   318   c   368   a   418   a   468   a
19   b   69   b   119   a   169   c   219 b   269   c   319   a   369   a   419   b   469   b
20   b   70   a   120   b   170   c   220 c   270   b   320   a   370   a   420   a   470   c
21   a   71   c   121   c   171   b   221 a   271   a   321   c   371   c   421   c   471   b
22   c   72   c   122   c   172   a   222 c   272   b   322   b   372   b   422   b   472   a
23   b   73   a   123   c   173   b   223 a   273   b   323   c   373   b   423   b   473   c
24   a   74   b   124   a   174   c   224 b   274   c   324   b   374   c   424   c   474   a
25   a   75   a   125   b   175   a   225 a   275   a   325   a   375   a   425   a   475   b
26   a   76   a   126   b   176   a   226 b   276   b   326   a   376   a   426   c   476   b
27   c   77   b   127   c   177   b   227 a   277   a   327   c   377   c   427   b   477   a
28   a   78   a   128   a   178   b   228 c   278   c   328   c   378   b   428   b   478   c
29   b   79   b   129   a   179   c   229 a   279   a   329   a   379   c   429   a   479   c
30   b   80   a   130   b   180   a   230 c   280   b   330   a   380   b   430   a   480   a
31   a   81   c   131   c   181   c   231 c   281   a   331   b   381   b   431   b   481   c
32   c   82   a   132   a   182   b   232 c   282   c   332   c   382   b   432   c   482   b
33   c   83   a   133   a   183   b   233 b   283   b   333   a   383   a   433   b   483   a
34   b   84   b   134   c   184   b   234 a   284   c   334   a   384   c   434   c   484   c
35   a   85   c   135   a   185   c   235 a   285   a   335   c   385   b   435   a   485   b
36   c   86   a   136   b   186   a   236 c   286   b   336   a   386   b   436   a   486   a
37   b   87   c   137   b   187   a   237 b   287   a   337   c   387   a   437   b   487   b
38   b   88   a   138   c   188   c   238 c   288   a   338   a   388   b   438   c   488   c
39   c   89   c   139   a   189   b   239 a   289   b   339   b   389   b   439   b   489   a
40   a   90   b   140   a   190   c   240 a   290   c   340   c   390   a   440   c   490   b
41   c   91   b   141   a   191   a   241 c   291   c   341   c   391   c   441   b   491   b
42   a    92   a   142   b   192   b   242   b   292   c   342   c   392   c   442   a   492   c
43   b    93   b   143   a   193   c   243   b   293   a   343   b   393   a   443   b   493   a
44   c    94   b   144   c   194   a   244   a   294   b   344   a   394   c   444   c   494   c
45   a    95   c   145   c   195   a   245   c   295   b   345   a   395   a   445   a   495   a
46   b    96   a   146   b   196   c   246   a   296   a   346   a   396   b   446   c   496   b
47   c    97   c   147   a   197   b   247   a   297   c   347   b   397   a   447   c   497   b
48   b    98   a   148   b   198   b   248   c   298   c   348   c   398   a   448   b   498   a
49   a    99   c   149   a   199   a   249   b   299   a   349   a   399   c   449   a   499   a
50   a   100   a   150   a   200   a   250   b   300   b   350   c   400   a   450   b   500   c
                                                                     501   b   506   c   511   c
                                                                     502   c   507   b   512   b
                                                                     503   a   508   c   513   a
                                                                     504   a   509   a   514   b
                                                                     505   b   510   a   515   c
B. REZOLVA I CERIN ELE REPREZENTĂRILOR GRAFICE

1.    Ce reprezintă graficul de mai jos?


       mc/s râul Siret
        90
                                                                                    80
        80
                                                                       70                                                                70
        70
                                                                                                                            60                     60
        60
                                         50                                                     50
        50                                                    45
        40                                          35
                        30                                                                                    30
        30
              20
        20
        10
         0
               I           II            III        IV         V       VI           VII         VIII          IX            X            XI        XII



……………………………………………………………………………………

2.    Completa i semnifica ia graficului de mai jos.


                                                          .........……….............medii lunare
                   O
                       C
                   10

                   8                                                                            8
                                                                                    7
                   6                                                                                      6
                                                                           5                                            5
                   4
                                                                   3                                                                 3
                   2                                      2
                                                                                                                                               1
                   0                                                                                                                                     0
                                I         II        III       IV       V       VI         VII          VIII        IX            X        XI       XII
                   -2               -2
                                               -3
                   -4



3.    Completa i semnifica ia graficului de mai jos
mm                            .........……….............medii lunare
               250

                                                                                                   210
               200                                                            200
                                                                                          190
                                                                   180
               150
                                                                                                              140

               100
                                                                                                                        80
                           65                             70                                                                                 70
                                                60
                50                   50
                                                                                                                                  40

                 0
                       I        II        III        IV        V         VI         VII     VIII         IX         X        XI        XII



4.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), a râurilor şi oraşelor principale indicate prin cifre:
5.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a unită ilor montane limitrofe indicate prin cifre:
6.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre:
7.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor notate prin cifre
8.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor, statelor vecine notate prin cifre
9.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor notate prin cifre
10.   Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre




11.   Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre
12.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi vecinilor indica i prin cifre




13.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a masivelor indicate prin cifre
14.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor indicate prin cifre
15.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
16.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
17.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a bra elor, oraşelor indicate prin cifre
18.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a localită ilor indicate prin cifre
19.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
20.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor indicate prin cifre
21.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
22.   Preciza i denumirea unită ilor indicate prin cifre
23.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
24.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor, lacurilor şi defileelor indicate prin cifre
25.   Preciza i denumirea grupelor hidrografice haşurate (A, B), şi a râurilor indicate prin cifre
26.   Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
27.   Preciza i denumirea râurilor şi lacurilor indicate prin cifre
28.   Preciza i denumirea râurilor indicate prin cifre
78
29.   Preciza i denumirea jude elor şi oraşelor-reşedin ă de jude indicate prin cifre




                                              79
80
RĂSPUNSURILE CORECTE

      B. Solu ia reprezentărilor grafice

1.      Debitele lunare ale unui râu
2.      Temperaturi………
3.      Precipita ii………
4.      A. Câmpia Moldovei; 1. Prut; 2. Jijia; 3. Bahlui; 4. Iaşi; 5. Botoşani; 6. Dorohoi.
5.      A. Depresiunea Braşov; 1. M. Baraolt; 2. M. Bodoc; 3. M. Nemira; 4. M. Vrancei; 5.
        M. Buzăului; 6. M. Baiului; 7. M. Bucegi; 8. Culoarul Bran-Rucăr; 9. M. Piatra
        Craiului; 10. M. Perşani.
6.      A. Podişul Dobrogei; 1. Cernavodă; 2. Hârşova; 3. Măcin; 4. Isaccea; 5. Tulcea; 6.
        Babadag; 7. Negru Vodă; 8. Medgidia; 9. Basarabi; 10. Năvodari; 11. Constan a; 12.
        Eforia; 13. Mangalia.
7.      A. Câmpia Română; 1. Focşani; 2. Buzău; 3. Ploieşti; 4. Târgovişte; 5. Piteşti; 6.
        Slatina; 7. Craiova; 8. Alexandria; 9. Giurgiu; 10. Călăraşi; 11. Slobozia; 12. Brăila; 13.
        Gala i; Bucureşti.
8.      A. Câmpia de Vest; 1. Someş; 2. Crişul Repede; 3. Crişul Negru; 4. Crişul Alb; 5.
        Mureş; 6. Bega; 7. Timiş; 8. Caraş; 9. Ungaria; 10. Serbia.
9.      A. Grupa Parâng; 1. M. Lotrului; 2. M. Cibin; 3. M. Şureanu; 4. M. Parâng; 5. M.
        Căpă ânii; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Oltului.
10.     A. Grupa nordică a Carpa ilor Orientali; 1. M. Oaş; 2. M. Igniş; 3. M. Gutâi; 4. M.
          ibleş; 5. M. Rodnei; 6. M. Maramureş; 7. Pasul Prislop; 8. Obcina Mestecăniş; 9.
        Obcina Feredeu; 10. Obcina Mare; 11. Depresiunea Oaş; 12. Depresiunea Maramureş;
        13. Depresiunea Câmpulung; 14. Depresiunea Dornelor; 15. M. Bârgău; 16. Pasul
        Tihu a.
11.     A. Carpa ii Meridionali; 1. vf. Omul; 2. vf. Moldoveanu; 3. vf. Negoiu; 4. vf. Parângul
        Mare; 5. vf. Peleaga; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Turnu Roşu; 8. Depresiunea
        Loviştei; 9. Depresiunea Petroşani; 10. Depresiunea Ha eg.
12.     A. Depresiunea Maramureş; 1. Mun ii Maramure; 2. Pasul Prislop; 3. M. Rodnei; 4. M.
        Igniş; 5. M. Gutâi; 6. M. ibleş; 7. Ucraina.
13.     A. Mun ii Apuseni; 1. M. Bihor; 2. M. Pădurea Craiului; 3. M. Plopiş (Şes); 4. M.
        Meseş; 5. M. Vlădeasa; 6. M. Gilău; 7. M. Muntele Mare; 8. M. Trascău; 9. M.
        Metaliferi; 10. M. Zarand; 11. M. Codru Moma.
14.     A. Mun ii Banatului; 1. M. Almăj; 2. M. Locvei; 3. M. Semenic; 4. M. Aninei; 5. M.
        Dognecei; 6. Pasul Poarta Orientală; 7. Defileul Dunării; 8. Culoarul Timiş-Cerna; 9.
        Depresiunea Bozovici (Almăj).
15.     A. Podişul Getic; 1. Podişul Cândeşti; 2. Dealurile Argeşului; 3. Podişul Cotmeana; 4.
        Podişul Olte ului; 5. Dealurile (Gruiurile) Jiului; 6. Podişul Strehaia; 7. Subcarpa ii
        Getici; 8. Podişul Mehedin i; 9. Câmpia Română; 10. Subcarpa ii de Curbură.
16.     A. Grupa Făgăraş; 1. M. Făgăraş; 2. M. Cozia; 3. M. Frun i; 4. M. Ghi u; 5. M. Iezer; 6.
        Depresiunea Loviştei; 7. M. Piatra Craiului; 8. Depresiunea Făgăraş; 9. Defileul Turnu
        Roşu; 10. Defileul Cozia.
17.     A. Delta Dunării; 1. Bra ul Chilia; 2. Bra ul Tulcea; 3. Bra ul Sulina; 4. Bra ul Sf.
        Gheorghe; 5. Dunărea; 6. Tulcea; 7. Sulina.
18.     A. Depresiunea Colinară a Transilvaniei; 1. Bistri a; 2. Dej; 3. Cluj-Napoca; 4. Turda;
        5. Alba Iulia; 6. Sibiu; 7. Făgăraş; 8. Târgu Mureş; 9. Sighişoara; 10. Mediaş; 11. Blaj.
19.     A. Podişul Moldovei; 1. Obcina Mare (Grupa nordică a Carpa ilor Orientali); 2.
        Subcarpa ii Moldovei; 3. Câmpia Română; 4. Republica Moldova; 5. Ucraina; 6.
        Podişul Sucevei; 7. Câmpia Moldovei; 8. Podişul Bârladului.
20.     A. Subcarpa ii de Curbură; 1. Trotuş; 2. Putna; 3. Râmnicu Sărat; 4. Slănic; 5. Buzău;
        6. Prahova; 7. Ialomi a; 8. Dâmbovi a.



                                                81
21.   A. Grupa Retezat-Godeanu; 1. M. Retezat; 2. M. Godeanu; 3. M. arcu; 4. M. Cernei;
      5. M. Mehedin i; 6. M. Vâlcan; 7. Depresiunea Petroşani; 8. Depresiunea Ha eg; 9.
      Defileul Jiului.
22.   1. mmm; 2.
23.   A. Podişul Moldovei; 1. Dorohoi; 2. Suceava; 3. Botoşani; 4. Roman; 5. Iaşi; 6. Bacău;
      7. Vaslui; 8. Bârlad; 9. Huşi.
24.   A. Grupa centrală a Carpa ilor Orientali; 1. Piatra Neam ; 2. Bicaz; 3. Topli a; 4.
      Gheorgheni; 5. Miercurea Ciuc; 6. Tuşnad; 7. Comăneşti; 8. Lacul Roşu; 9. Lacul Sf.
      Ana; 10. Lacul Izvoru Muntelui; 11. Cheile Zugreni (Bistrişei); 12. Defileul Topli a-
      Deda; 13. Defileul Oltului (Racoş).
25.   A. Grupa de NV; B. Grupa de SV; 1. Tisa; 2. Vişeu; 3. Iza; 4; Bega Veche; 5. Canalul
      Bega; 6. Timiş; 7. Bârzava; 8. Nera; 9. Cerna; 10. Mureş; 11. Dunărea.
26.   A. Podişul Getic; 1. Curtea de Argeş; 2. Mioveni; 3. Scorniceşti; 4. Drăgăşani; 5. Piatra
      Olt; 6. Balş; 7. Filiaşi; 8. icleni; 9. Rovinari; 10. Baia de Aramă; 11. Motru; 12.
      Drobeta-Turnu Severin.
27.   1. Teli a; 2. Tai a; 3. Canalul Dunăre – Marea Negară; 4. Lacul Razelm; 5. Lacul
      Golovi a; 6. Lacul Smeica; 7. Lacul Sinoe; 8. Lacul Taşaul; 9. Lacul Siutghiol; 10.
      Lacul Techirghiol.
28.   1. Vişeu; 2. Iza; 3. Tisa; 4. Someş: 5. Someşul Mic; 6. Someşul Mare; 7. Barcău; 8.
      Crişu Repede; 9. Crişu Negru; 10. Crişu Alb; 11. Mureş; 12. Târnava Mică; 13.
      Târnava Mare; 14. Bega Veche; 15. Bega; 16. Timiş; 17. Bârzava; 18. Nera; 19. Cerna;
      20. Dunărea; 21. Prut; 22. Başeu; 23. Jijia; 24. Bahlui; 25. Siret; 26. Suceava; 27.
      Moldova; 28. Bistri a; 29. Trotuş; 30. Putna; 31. Râmnicu Sărat; 32. Buzău; 33. Bârlad;
      34. Jiu; 35. Motru; 36. Gilort; 37. Olt; 38. Lotru; 39. Topolog; 40. Olte ; 41. Cerna; 42.
      Vedea; 43. Argeş; 44. Râul Doamnei; 45. Dâmbovi a; 46. Ialomi a; 47. Prahova; 48.
      Teli a; 49. Tai a; 50. Canalul Dunăre – Marea Neagră.
29.   JUDE / oraş: 1. SATU MARE / Satu Mare; 2. MARAMUREŞ / Baia Mare; 3.
      BISTRI A-NĂSĂUD / Bistri a; 4. SUCEAVA / Suceava; 5. BOTOŞANI / Botoşani;
      6. BIHOR / Oradea; 7. SĂLAJ / Zalău; 8. CLUJ / Cluj-Napoca; 9. MUREŞ / Târgu-
      Mureş; 10. HARGHITA / Miercurea-Ciuc; 11. NEAM / Piatra Neam ; 12. IAŞI / Iaşi;
      13. ARAD / Arad; 14. HUNEDOARA / Deva; 15. ALBA / Alba Iulia; 16. SIBIU /
      Sibiu; 17. BRAŞOV / Braşov; 18. COVASNA / Sfântu Gheorghe; 19. BACĂU /
      Bacău; 20. VASLUI / Vaslui; 21. VRANCEA / Focşani; 22. GALA I / Gala i; 23.
      TIMIŞ / Timişoara; 24. CARAŞ-SEVERIN / Reşi a; 25. GORJ / Târgu-Jiu; 26.
      VÂLCEA / Râmnicu-Vâlcea; 27. ARGEŞ / Piteşti; 28. DÂMBOVI A / Târgovişte; 29.
      PRAHOVA / Ploieşti; 30. BUZĂU / Buzău; 31. Brăila / Brăila; 32. MEHEDIN I /
      Drobeta-Turnu Severin; 33. DOLJ / Craiova; 34. OLT / Slatina; 35. TELEORMAN /
      Alexandria; 36. GIURGIU / Giurgiu; 37. ILFOV / Buftea; 38. CĂLĂRAŞI / Călăraşi;
      39. BUCUREŞTI; 40. IALOMI A / Slobozia; 41. TULCEA / Tulcea; 42.
      CONSTAN A / Constan a.




                                              82

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch (6)

12A_Olanda
12A_Olanda12A_Olanda
12A_Olanda
 
Olanda 2012
Olanda 2012Olanda 2012
Olanda 2012
 
Olanda
OlandaOlanda
Olanda
 
Olanda
OlandaOlanda
Olanda
 
Olanda
OlandaOlanda
Olanda
 
Belgia
BelgiaBelgia
Belgia
 

Kürzlich hochgeladen (6)

Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptxExaminarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
Examinarea CT cerebrala-AVC ischemic.pptx
 
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima oraBaltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
Baltagul de Mihail Sadoveanu,activitate prima ora
 
Album de Crestaturi in Lemn (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
Album de Crestaturi in Lemn  (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdfAlbum de Crestaturi in Lemn  (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
Album de Crestaturi in Lemn (Dimitrie Comşa) - Sibiu 1979.pdf
 
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdfSPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
SPĂTARU-PAUL-ANUL2-CRP-16LF323-NIKE-YOUCANTSTOPUS-2024-SEM2-MP.pdf
 
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de PromovareStudiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
Studiu Nike.pptx proiect pentru Mijloace de Promovare
 
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdfRegulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
Regulament concurs eTwinning-2024-FINAL.pdf
 

Geografa

  • 1. TESTE DE ADMITERE (Pentru obeservatii si sugestii: AdmitereGeo@yahoo.com) A. REZOLVA I ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE DE RĂSPUNS 1. România se desfăşoară în spa iul: a. Carpato-danubiano-panonic; b. Carpato-danubiano-pontic; c. Carpato-danubiano-balcanic. 2. Lungimea ărmurilor continentului european depăşeşte: a. 80.000 km; b. 70.000 km; c. 90.000 km. 3. Din punct de vedere demografic, cu cei peste 700 mil. locuitori, Europa, la nivelul continentelor, se situează pe pozi ia: a. A treia; b. A patra; c. A doua. 4. Ce paralelă, care trece prin România, are un rol distinct în pozi ionarea acesteia în cadrul emisferei nordice? a. 350; b. 250; c. 450. 5. Altitudinea medie a continentului european este de cca.: a. 300 m; b. 200 m; c. 250 m. 6. Începând cu anul 2004, România a devenit ară membră a: a. U.E.; b. O.S.C.E.; c. N.A.T.O. 7. Începând cu anul 2007, România a devenit ară membră a: a. U.E.; b. O.S.C.E.; c. N.A.T.O. 8. Europa avea în componen a sa la finele anului 2007 a. 27 state; b. 46 state; c. 35 state. 9. Densitatea medie a popula iei la nivelul continentului european este de: a. 96 loc./km2; b. 71 loc./km2; c. 67 loc./km2. 10. Altitudinea de 4807 m este atinsă la nivelul continentului european în:
  • 2. a. Vf. Elbrus; b. Vf. Moldoveanu; c. Vf. Mont Blanc. 11. Altitudinea de 2544 m este atinsă la nivelul României în: a. Vf. Moldoveanu; b. Vf. Omu; c. Vf. Negoiu. 12. Din punct de vedere tectonic (structural) continentul în care se încadrează şi România apar ine: a. Plăcii Euroasiatice; b. Plăcii Europene; c. Plăcii Euroatlantice. 13. De la finele mezozoicului (acum circa 70 mil. ani) şi până în prezent s-au format mun ii Pirinei, Carpa i şi Caucaz care apar in sistemelor: a. Hercinice; b. Alpine; c. Caledonice. 14. Aproape 85% din relieful european este reprezentat de: a. Dealuri înalte şi mun i; b. Câmpii şi podişuri joase; c. Podişuri joase şi dealuri înalte. 15. Circa 15% din relieful european este de: a. Dealuri înalte şi mun i; b. Câmpii şi podişuri joase; c. Podişuri joase şi dealuri înalte. 16. Din punct de vedere altimetric, pe teritoriul României, relieful se desfăşoară între: a. 0 metri şi 2535 metri; b. 0 metri şi 2445 metri; c. 0 metri şi 2544 metri. 17. Următoarele unită i de relief sunt unită i de orogen: a. Carpa ii şi Podişul Moldovei; b. Câmpia Română şi Carpa ii; c. Subcarpa ii şi Podişul Mehedin i. 18. Pe teritoriul Europei, în prezent, există ghe ari în masivele care depăşesc altitudinea de: a. 3000 m; b. 1000 m; c. 2000 m. 19. Sistemul montan european care are o lungime de circa 1200 km apar ine mun ilor: a. Carpa i; b. Alpi; c. Pirinei. 20. La est de Bazinul Vienei, cu altitudini ce depăşesc 2500 m, se desfăşoară: a. Mun ii Alpi; b. Mun ii Carpa i; c. Mun ii Balcani. 21. În următoarele masive din Carpa ii Româneşti se află un relief glaciar: a. Făgăraş, Godeanu, Rodnei; b. Făgăraş, Ceahlău, Bucegi;
  • 3. c. Făgăraş, Cozia, Parâng. 22. Următoarele fluvii europene formează la vărsare delte: a. Elba, Tamisa, Volga; b. Tamisa, Dunărea, Volga; c. Volga, Dunărea, Pad. 23. Următoarele fluvii europene formează la vărsare estuare: a. Elba, Volga, Dunărea; b. Elba, Tamisa, Sena; c. Tamisa, Dunărea, Volga. 24. Câmpurile de dune din sud-vestul Fran ei şi Câmpia Mării Caspice sunt forme de relief: a. Eolian; b. Litoral; c. Vulcanic. 25. Masele de nisip din sudul Olteniei şi din Câmpia Carei sunt forme de relief: a. Eolian; b. Carstic; c. Ruiniform. 26. Mai pu in de 3 terase fluviatile se găsesc pe râurile principale în: a. Câmpii; b. Dealuri joase; c. Podişuri. 27. Circurile, morenele şi custurile din Făgăraş, Parâng şi Retezat sunt forme de relief: a. Eolian; b. Carstic; c. Glaciar. 28. Între formele de relief carstic reprezentate în Europa pot fi enumerate: a. Peşterile, dolinele, cheile; b. Peşterile, alunecările, deltele; c. Dolinele, ravenele, peşterile. 29. Care sunt vulcanii activi din Europa: a. Vezuviu, Camerun; b. Etna, Stromboli; c. Vulcano, Pinatubo. 30. Preciza i numele lan ului muntos cu o lungime de peste 2000 km, desfăşurat de la nord-sud şi care este situat în extremitatea estică a Europei: a. Mun ii Caucaz; b. Mun ii Ural; c. Mun ii Taurus. 31. Care este unitatea montană desfăşurată în România de la grani a cu Ucraina şi până la Valea Prahovei şi care are o lă ime de peste 100 km: a. Carpa ii Orientali; b. Carpa ii Occidentali; c. Carpa ii Meridionali. 32. Preciza i numele lan ului carpatic care se desfăşoară între Valea Prahovei şi culoarul depresionar Timiş- Cerna: a. Carpa ii Occidentali;
  • 4. b. Carpa ii Orientali; c. Carpa ii Meridionali. 33. Sistemul muntos cu o lungime de peste 600 km şi care se desfăşoară pe teritoriul Fran ei, Elve iei şi Germaniei este: a. Renan; b. Alpi; c. Jura. 34. Cea mai extinsă câmpie de pe glob, cu o suprafa ă de cca. 4 mil. km2, situată în Europa este: a. Câmpia Germano-Poloneză; b. Câmpia Est-Europeană; c. Câmpia Panonică. 35. Lan ul muntos care se desfăşoară de la Valea Someşului (nord) la Valea Dunării (sud) poartă numele de: a. Carpa ii Occidentali; b. Carpa ii Meridionali; c. Carpa ii Orientali. 36. Ce peninsulă din Europa este formată din podişuri, platouri sud-vestice vălurite şi cordiliere? a. Peninsula Italică; b. Peninsula Bretagne; c. Peninsula Iberică. 37. Ce depresiune are peste 10% din suprafa a României şi este încadrată în cea mai mare parte de Carpa i (est, sud, nord şi par ial vest): a. Depresiunea Braşov; b. Depresiunea colinară a Transilvaniei; c. Depresiunea Târnavelor. 38. În cadrul Carpa ilor Occidentali, la nord de râul Mureş, se desfăşoară: a. Mun ii Banatului; b. Mun ii Apuseni; c. Mun ii Poiana Ruscă. 39. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Dâmbovi ei (est) şi Valea Oltului (vest): a. Retezat; b. Parâng; c. Făgăraş. 40. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Prahovei (est) şi Valea Dâmbovi ei (vest): a. Bucegi; b. Făgăraş; c. Parâng. 41. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se desfăşoară între Valea Oltului (est) şi Valea Jiului (vest): a. Făgăraş; b. Retezat; c. Parâng. 42. Ce grupă montană din Carpa ii Meridionali se află între Valea Jiului (est) şi Culoarul Timiş-Cerna (vest): a. Retezat; b. Parâng; c. Poiana Ruscă. 43. Următoarele sectoare de chei – Argeşului, Olte ului, Jaleşului sunt localizate în:
  • 5. a. Carpa ii Orientali; b. Carpa ii Meridionali; c. Carpa ii Occidentali. 44. Depresiunea Braşov este o depresiune: a. Intracolinară; b. Submontană; c. Intramontană. 45. Depresiunea Braşov este o depresiune situată în: a. Carpa ii Orientali; b. Carpa ii Occidentali; c. Carpa ii Meridionali. 46. Podişul Valdai este localizat în: a. Europa de Vest; b. Europa de Est; c. Europa Centrală. 47. Cel mai lung lan muntos de pe teritoriul Europei este: a. Pirinei; b. Alpi; c. Ural. 48. Peninsula Iberică se află în: a. Europa Vestică; b. Europa Sudică; c. Europa Centrală. 49. ările baltice fac parte din: a. Europa Nordică; b. Europa Centrală; c. Europa Vestică. 50. Arhipelagul Britanic face parte din: a. Europa Insulară; b. Europa Nordică; c. Europa Vestică. 51. Câmpia colinară a Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei) este localizată, în cadrul Depresiunii colinare a Transilvaniei: a. În centru; b. În sud; c. În nord-vest. 52. Subcarpa ii ce au o suprafa ă de 16.400 km2 se desfăşoară la: a. Exteriorul Carpa iilor Occidentali; b. Exteriorul Carpa iilor Meridionali; c. Exteriorul Carpa iilor. 53. Subcarpa ii se desfăşoară la exteriorul Carpa ilor, între văile: a. Moldova şi Jiu; b. Moldova şi Motru; c. Bistri a şi Jiu. 54. Câmpia Boianu este o câmpie: a. De subsiden ă;
  • 6. b. De terase; c. Tabulară. 55. În categoria câmpiilor piemontane şi de glacis din România este inclusă: a. Câmpia Bărăganului; b. Câmpia Râmnicului; c. Câmpia Olteniei. 56. Câmpia Vlăsiei este o câmpie: a. Tabulară; b. De subsiden ă; c. De terase. 57. Câmpia Moldovei este o unitate de: a. Munte; b. Câmpie; c. Podiş. 58. Subcarpa ii Moldovei prezintă: a. Un şir de dealuri şi două de depresiuni; b. Un şir de depresiuni şi unul de dealuri; c. Două şiruri de dealuri şi unul de depresiuni. 59. În Podişul Mehedin i predomină: a. Relieful carstic; b. Relieful structural; c. Relieful de tip „bad lands”. 60. Europa se desfăşoară în: a. Zona de climă caldă şi zona de climă temperat-oceanică; b. Zona de climă caldă şi zona de climă temperată; c. Zona de climă temperată şi zona de climă rece. 61. În Mun ii Apuseni este specific climatul temperat-continental: a. Cu influen e vestice; b. Cu influen e continentale; c. Cu influen e submediteraneene. 62. Câmpia Română de la est de Argeş se află sub influen a climatului temperat: a. Oceanic; b. Continental; c. Baltic. 63. Fluviile care se varsă în Oceanul Arctic se caracterizează în sezonul rece printr-o scurgere: a. Redusă; b. Complexă; c. Bogată. 64. Unul din fluviile europene cu scurgere bogată tot timpul anului este: a. Peciora; b. Sena; c. Nipru. 65. Rhonul se varsă în: a. Marea Mânecii; b. Marea Mediterană; c. Marea Nordului.
  • 7. 66. Vistula formează la vărsare: a. Liman; b. Estuar; c. Deltă. 67. Ce fluviu izvorăşte din Mun ii Pădurea Neagră şi este legat de fluviul Rhin printr-un canal? a. Dunărea; b. Rhon; c. Elba. 68. Al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2860 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 805.300 km2 este: a. Volga; b. Dunărea: c. Nipru. 69. Cel mai important fluviu european, cu o lungime de 3696 km şi o suprafa ă a bazinului hidrografic de 1,36 mil. km2 este: a. Dunărea; b. Volga; c. Peciora. 70. Câte lacuri sunt în România: a. Peste 4000 de lacuri; b. Peste 6000 de lacuri; c. Circa 7000 de lacuri. 71. Cel mai extins lac glaciar din România este: a. Zănoaga; b. Bâlea; c. Bucura. 72. Cel mai adânc lac glaciar din România: a. Gâlcescu; b. Bucura; c. Zănoaga. 73. Cel mai mare lac al Europei este: a. Marea Caspică; b. Lacul Ladoga; c. Lacul Onega. 74. Din punct de vedere biopedogeografic insulele arctice şi nordul continentului european sunt incluse în: a. Zona de taiga; b. Zona de tundră; c. Zona nemorală. 75. Sudul Europei se înscrie din punct de vedere biopedogeografic în: a. Zona mediteraneană; b. Zona nemorală: c. Zona de silvostepă. 76. Din punct de vedere biopedogeografic, din zona stepei face parte: a. Cea mai mare parte a Dobrogei;
  • 8. b. Câmpia Someşului; c. Câmpia de la vest de Argeş. 77. Din punct de vedere biopedogeografic, în zona silvostepei se înscrie: a. O bună parte din Dobrogea; b. Câmpia Crişurilor; c. Dealurile de Vest. 78. România, ca formă de stat, este o: a. Republică; b. Monarhie; c. Dictatură. 79. Cele mai multe ări europene, ca formă de stat, sunt: a. Monarhii; b. Republici; c. Dictaturi. 80. Între ările europene, cu regim monarhic, sunt: a. Olanda, Norvegia, Monaco; b. Olanda, Italia, Marea Britanie; c. Marea Britanie, Norvegia, Portugalia. 81. Popula ia Europei depăşea în anul 2005: a. 750 mil. locuitori; b. 800 mil. locuitori; c. 700 mil. locuitori. 82. Sporul natural al popula iei la nivel european este preponderent: a. Negativ; b. Pozitiv; c. Stagnant. 83. Principala religie pe continentul Europei este: a. Creştinismul; b. Iudaismul; c. Islamismul. 84. În România, principalul cult creştin practicat este: a. Catolicismul; b. Ortodoxismul; c. Protestantismul. 85. Tendin a dinamicii numărului de locuitori în România, în ultimii ani, este: a. Stagnantă; b. Pozitivă; c. Negativă. 86. Densitatea medie a popula iei României este de: a. Cca. 90 loc./km2; b. Cca. 70 loc./km2; c. Cca. 110 loc./km2. 87. Oficial minoritatea na ională cea mai numeroasă din România este reprezentată de: a. Germani; b. Rromi; c. Maghiari.
  • 9. 88. Care sunt cele trei ări europene unde popula ia rurală o depăşeşte pe cea urbană? a. Albania, Bosnia-Her egovina şi Republica Moldova; b. Albania, Bosnia-Her egovina şi Macedonia; c. Albania, Bosnia-Her egovina şi Muntenegru. 89. Cea mai mare aglomera ie urbană din Europa este: a. Londra; b. Paris; c. Moscova. 90. Al doilea mare centru universitar şi cultural-ştiin ific al României, după Bucureşti, este: a. Cluj-Napoca; b. Iaşi; c. Timişoara. 91. Cărui oraş – capitală din Europa i s-a atribuit epitetul de „Cetatea Eternă”: a. Paris; b. Roma; c. Atena. 92. Cărui oraş european i s-a atribuit epitetul de „Oraşul de pe şapte coline”? a. Roma; b. Atena; c. Madrid. 93. Ce mare capitală europeană găzduieşte Universitatea Sorbona: a. Roma; b. Paris; c. Amsterdam. 94. Cel mai mare centru urban din vestul României este: a. Arad; b. Timişoara; c. Oradea. 95. Care este municipiul din România în care se află Universitatea „Babeş Bolyai”? a. Oradea; b. Timişoara; c. Cluj-Napoca. 96. Care este cel mai mare centru urban al României situat în regiunea montană? a. Braşov; b. Cluj-Napoca; c. Baia Mare. 97. Care este oraşul aflat în centrul României, declarat „Capitală europeană a culturii” în 2007: a. Alba Iulia; b. Braşov; c. Sibiu. 98. Între activită ile economice în Europa, pe primul loc, se află: a. Serviciile; b. Industrie; c. Transporturile.
  • 10. 99. Preciza i care sunt ările europene unde se exploatează cărbuni: a. Rusia, Olanda, Islanda; b. Germania, Portugalia, Ucraina; c. Germania, Rusia, Polonia. 100. Preciza i în care din ările europene indicate se exploatează petrol: a. Rusia, Marea Britanie, Norvegia; b. Rusia, Islanda, Portugalia; c. Norvegia, Elve ia, Olanda. 101. Preciza i în care state europene se exploatează minereuri de fier: a. Rusia, Albania, Olanda; b. Ucraina, Islanda, Rusia; c. Ucraina, Portugalia, Malta. 102. Care sunt marile porturi europene? a. Marsilia, Rotterdam, Londra; b. Rotterdam, Tirana, Riga; c. Le Havre, Poznan, Gdinya. 103. Care ări sunt principalele cultivatoare de cereale în Europa: a. Rusia, Fran a, România; b. Rusia, Turcia, Malta; c. Fran a, Marea Britanie, Islanda. 104. Preciza i care sunt principalele ări europene cultivatoare de cartofi: a. Polonia, Olanda, Germania; b. Polonia, Suedia, Islanda; c. Rusia, Spania, Italia. 105. Cele mai mari efective de bovine la nivel european le de ine: a. Marea Britanie; b. Germania; c. Rusia. 106. Cele mai mari efective de ovine la nivel european le de ine: a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Rusia. 107. Cele mai mari efective de porcine la nivel european le de ine: a. Fran a; b. Rusia; c. Germania. 108. În România, pomicultura este practicată predominant în: a. Regiunile de podiş şi de deal; b. Regiunile de câmpie; c. Regiunile de munte. 109. În România, grâul se cultivă predominant în: a. Podişul Getic; b. Câmpia Transilvaniei; c. Câmpia Română.
  • 11. 110. În România, porumbul se cultivă predominant în: a. Podişul Dobrogei; b. Depresiunea colinară a Transilvaniei; c. Câmpia Română. 111. Ovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în: a. Depresiunea colinară a Transilvaniei; b. Dobrogea; c. Delta Dunării. 112. Bovinele se cresc predominant, pe teritoriul României, în: a. Podişul Sucevei; b. Delta Dunării; c. Câmpia Olteniei. 113. Cel mai mare producător de petrol din Europa este: a. Rusia; b. Norvegia; c. Marea Britanie. 114. Dintre ările europene, cel mai mare producător de gaze naturale este: a. Norvegia; b. Olanda; c. Rusia. 115. Dintre ările europene, cel mai mare producător de cărbuni este: a. Polonia; b. Rusia; c. România. 116. Dintre ările europene cel mai mare producător de autoturisme este: a. Fran a; b. Germania; c. Marea Britanie. 117. În România, principalul producător de aluminiu se afla la: a. Oradea; b. Tulcea; c. Slatina. 118. În România, autoturisme se construiesc la: a. Timişoara; b. Braşov; c. Piteşti. 119. În România, combinate petrochimice sunt la: a. Piteşti şi Midia-Năvodari; b. Midia-Năvodari şi Buzău; c. Ploieşti şi Gala i. 120. Hidrocentrala Dniepr se află în Ucraina, pe fluviul: a. Nistru; b. Nipru;
  • 12. c. Don. 121. La Odeillo, în Fran a, func ionează o centrală: a. Nucleară; b. Hidroelectrică; c. Solară. 122. La Rance, în Fran a, func ionează o centrală: a. Hidroenergetică; b. Solară; c. Mareomotrică. 123. Importante surse de energie geotermală sunt localizate în: a. Spania; b. Grecia; c. Islanda. 124. Surse importante de energie mareomotrică sunt localizate în: a. Marea Nordului; b. Marea Mediterană; c. Marea Baltică. 125. La nivel european, în structura produc iei de energie electrică predomină: a. Atomoenergia; b. Termoenergia; c. Hidroenergia. 126. ara europeană care-şi produce în propor ie de aproape 100% energia necesară prin hidrocentrale este: a. Elve ia; b. Norvegia; c. Austria. 127. Printre ările care-şi ob in cea mai mare parte a necesarului de energie prin atomocentrale, men ionăm: a. Germania; b. Italia; c. Fran a. 128. Principalele centre de exploatare a petrolului în România sunt localizate în: a. Estul Câmpiei Române; b. Depresiunea colinară a Transilvaniei; c. Subcarpa ii Getici. 129. Principalele centre de exploatare a gazului metan în România sunt localizate în: a. Podişul Transilvaniei; b. Subcarpa ii Moldovei; c. Podişul Getic. 130. Cel mai important bazin huilifer din România este: a. Rovinari; b. Petroşani; c. Berbeşti-Alunu. 131. Cea mai mare termocentrală din România, cu o putere instalată de peste 2500 MW este: a. Rogojelu; b. Işalni a; c. Turceni.
  • 13. 132. Cea mai mare hidrocentrală de pe râurile interioare din România, cu o putere instalată de 550 MW este: a. Lotru-Ciunget; b. Vidraru; c. Stejaru-Bicaz. 133. Râul din România cu cele mai multe hidrocentrale este: a. Oltul; b. Argeşul; c. Someşul. 134. Cel mai mare exportator din Europa şi din lume (1/10 din totalul comer ului mondial) este: a. Marea Britanie; b. Rusia; c. Germania. 135. Dintre ările europene cu o balan ă comercială deficitară(valoarea importurilor depăşeşte pe cea a exporturilor) amintim: a. Grecia şi Spania; b. Germania şi Portugalia; c. Irlanda şi Marea Britanie. 136. Dintre ările europene cu o balan ă excedentară (valoarea exporturilor depăşeşte pe cea a importurilor) amintim: a. Germania şi Spania; b. Germania şi Danemarca; c. Germania şi Marea Britanie. 137. România între ine rela ii comerciale cu: a. Circa 50 de ări; b. Peste 100 de ări; c. Peste 150 de ări. 138. Sta iunile Nisa, Marbella şi San Remo se află pe litoralul: a. Mării Negre; b. Oceanului Atlantic; c. Mării Mediterane. 139. Sta iunile Whitby, Biarritz şi Estoril se află pe litoralul: a. Oceanului Atlantic; b. Mării Mediterane; c. Mării Negre. 140. Sta iunile Ialta, Soci şi Varna sunt pe litoralul: a. Mării Negre; b. Mării Tireniene; c. Mării Egee. 141. Sta iunile Chammonix şi Davos sunt situate în: a. Mun ii Alpi; b. Mun ii Apenini; c. Mun i Carpa i. 142. Sta iunea Zakopane se află în: a. Mun ii Alpi; b. Mun ii Carpa i;
  • 14. c. Mun ii Jura. 143. În România, turism balneomaritim se practică la: a. Eforie, Mamaia, Mangalia; b. Ocna Sibiului, Mamaia, Năvodari; c. Amara, Mangalia, Năvodari. 144. În România se practică turism balneoclimateric în sta iunile: a. Băile Felix, Băile Olăneşti, Păltiniş; b. Băile Govora, Băile Felix, Buşteni; c. Sovata, Călimăneşti, Băile Felix. 145. În care dintre sta iunile din România enumerate se practică turism montan şi de sporturi de iarnă: a. Călimăneşti, Sovata, Borşa; b. Borşa, Poiana Braşov, Govora; c. Sinaia, Păltiniş, Semenic. 146. Poiana Braşov este o sta iune unde se practică: a. Turism balnear; b. Turism montan şi de sporturi de iarnă; c. Turism cultural-istoric. 147. Sovata este o sta iune unde se practică: a. Turism balneoclimateric; b. Turism heliomarin; c. Turism cultural-istoric. 148. Eforie Sud este o sta iune unde se practică: a. Turism balneoclimateric; b. Turism heliomarin; c. Turism cultural-istoric. 149. Cel mai lung tunel rutier din lume, Laerdal (peste 24 km) este localizat în: a. Norvegia; b. Elve ia; c. Italia. 150. Cel mai lung tunel feroviar din lume (aproape 20 km) face legătura între: a. Elve ia şi Italia; b. Fran a şi Elve ia; c. Fran a şi Italia. 151. Podul Ǿresund, cel mai lung din lume(aproape 8 km), face legătura între: a. Danemarca şi Norvegia; b. Danemarca şi Germania; c. Danemarca şi Suedia. 152. Cel mai înalt pod din lume Millau (343 m) este localizat în: a. Fran a; b. Germania; c. Elve ia. 153. Unul din cele mai mari noduri de transport de pe Glob este: a. Varşovia; b. Londra; c. Lyon.
  • 15. 154. Cu un trafic de peste 300 mil. tone/an (ocupă , de regulă, locul 1 pe Glob) este portul: a. Marsilia; b. Rotterdam; c. Hamburg. 155. Fluviul european pe care se realizează cel mai mare trafic anual (peste 300 mil. tone) este: a. Dunărea; b. Rhonul; c. Rhinul. 156. Cel mai mare port fluvial al Europei, dar şi de pe Glob (trafic anual de 100 mil. tone) este: a. Duisburg; b. Anvers; c. Lyon. 157. Capitala europeană cu cele mai multe aeroporturi, (24 dintre care 4 interna ionale) este: a. Moscova; b. Londra; c. Paris. 158. Din Bucureşti, principalul nod de comunica ii al României, pornesc: a. 9 trasee majore aeriene; b. 9 magistrale feroviare; c. 9 magistrale rutiere. 159. Cel mai mare aeroport românesc, situat în Bucureşti, este: a. Mihail Kogălniceanu; b. Aurel Vlaicu; c. Henri Coandă. 160. Dintre coridoarele principale de transport continental, cel care tranzitează şi România, este: a. IV; b. VIII; c. VI. 161. Peisajul insular din Oceanul Arctic se caracterizează prin: a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, taiga; b. Ghe ari şi vegeta ie de taiga pe platouri înalte, fiorduri; c. Ghe ari, vegeta ie de tundră şi stâncărie. 162. Peisajul islandez se caracterizează prin: a. Ghe ari, vulcani activi, gheizere, tundră; b. Mun i cu ghe ari, vegeta ie de taiga şi stâncărie; c. Lacuri glaciare, mlaştini, păduri de conifere. 163. Peisajul polderelor olandeze se caracterizează prin: a. Mlaştini, terenuri de cultură, câmpii înalte; b. Complex deltaic, lacuri şi mlaştini; c. Complex de diguri, lacuri şi terenuri de cultură. 164. Mediul temperat-rece în Europa corespunde: a. Pădurilor de foioase; b. Pădurilor de conifere; c. Vegeta iei de tundră.
  • 16. 165. Mediul cu extindere la nivelul Europei sub forma unei fâşii înguste, ce cuprinde Islanda, nordul Peninsulei Scandinavă, Peninsula Kola şi nordul Câmpiei Est-Europene este cel : a. Al tundrei; b. Temperat-rece; c. Temperat-oceanic. 166. Mediul ce cuprinde Europa de Vest şi Centrală, având o climă blândă, cu veri răcoroase şi ierni plăcute, este cel: a. Temperat-oceanic; b. Temperat-continental; c. Mediteranean. 167. Mediul ce ocupă un spa iu întins, ce se extinde din estul României până în Câmpia Precaspică, este cel: a. Temperat-continental; b. Mediteranean; c. Temperat-rece. 168. În România, mediul ce corespunde reliefului cu altitudini cuprinse între 800 şi 2544 m, caracterizat prin etajarea vegeta iei, este cel: a. De dealuri şi păduri; b. Montan şi alpin; c. De păduri şi mun i. 169. În România, mediul ce corespunde prin regimul inunda iilor, prin adâncimea mică la care se găsesc apele freatice şi prin umiditatea relativ mare a solului este cel: a. Al câmpiilor; b. Al regiunilor deluroase şi de podiş; c. Al luncilor şi al Deltei Dunării. 170. În România, mediul specific subcarpa ilor şi podişurilor cu înăl imi cuprinse între 300 şi 1000 m este cel: a. Montan şi alpin; b. Al câmpiilor; c. Al regiunilor deluroase şi de podiş. 171. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Biala şi culoarul Rika-Sviea este cea: a. Nord-vestică; b. Centrală; c. Sud-estică. 172. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între Dunăre (Bratislava) şi Biala este cea: a. Nord-vestică; b. Centrală; c. Sud-estică. 173. Grupa carpatică, ce se desfăşoară între culoarele Rika-Sviea, la nord şi Timok la sud este cea: a. Centrală; b. Sud-estică; c. Nord-vestică. 174. Ce grupă carpatică include, pe teritoriul României, cele trei sectoare: Carpa ii Orientali, Carpa ii Meridionali şi Carpa ii Occidentali: a. Centrală; b. Nord-vestică;
  • 17. c. Sud-estică. 175. Principala activitate agricolă practicată în Carpa i este legată de: a. Creşterea animalelor; b. Pomicultură; c. Cultura plantelor tehnice. 176. Poten ialul hidroenergetic al României, Slovaciei şi Poloniei este: a. Ridicat; b. Scăzut; c. Mediu. 177. Peisajul crestelor şi vârfurilor din etajul alpin din Carpa i se remarcă prin: a. Platouri şi văi cu terase acoperite de arbuşti şi ierburi; b. Creste, circuri glaciare, grohotişuri, vegeta ie de licheni, muşchi şi diverse ierburi; c. Platouri acoperite cu tufărişuri şi păduri de conifere, grohotiş şi culoare de avalanşe. 178. Peisajul subalpin din Carpa i se remarcă prin: a. Relief de creste, circuri glaciare, vegeta ie de licheni, muşchi; b. Culmi, văi şi platouri cu arbuşti şi ierburi, forme de relief glaciar; c. Culmi rotunjite şi văi cu vegeta ie forestieră în alternan ă cu păşuni şi fâne e. 179. Peisajul depresiunilor şi culoarelor de vale din Carpa i se remarcă prin: a. Relief domol, culmi alungite, vegeta ie predominant forestieră; b. Culmi, văi şi platouri acoperite de vegeta ie subalpină, grohotişuri, culoare de avalanşe; c. Şesuri, râuri cu lunci şi terase, contact cu versan ii marcat de glacisuri şi piemonturi, o vegeta ie naturală limitată în defavoarea culturilor agricole şi aşezărilor umane. 180. Care este al doilea stat european ca suprafa ă şi al şaselea ca popula ie: a. Ucraina; b. Germania; c. Fran a. 181. Care este principalul curs de apă al Ucrainei, supranumit „râul na ional”? a. Don; b. Nistru; c. Nipru. 182. Ce stat european are capitală la Kiev? a. Belarus; b. Ucraina; c. Polonia. 183. Oraşele Harkov, Odessa şi Donetsk sunt localizate în: a. Belarus; b. Ucraina; c. Polonia. 184. Oraşele Tiraspol, Tighina şi Băl i sunt localizate în: a. Ucraina; b. Republica Moldova; c. România. 185. Ce stat european are capitala la Chişinău? a. Bulgaria; b. Ucraina;
  • 18. c. Republica Moldova. 186. Care este cel mai mic vecin al României? a. Republica Moldova; b. Ucraina; c. Ungaria. 187. Ce stat european, situat la sud de Dunăre, are un relief predominant înalt (Mun ii Rila-Rodopi, Stara Planina, Pirin şi Podişul Prebalcanic)? a. Bulgaria; b. Serbia; c. Turcia. 188. Ce stat european are capitala la Sofia? a. Serbia; b. Ungaria; c. Bulgaria. 189. Oraşele Plovdiv, Ruse şi Burgas sunt localizate în: a. Ucraina; b. Bulgaria; c. Serbia. 190. Care stat european de ine locul 1 pe Glob la produc ia de ulei de trandafir? a. Albania; b. Turcia; c. Bulgaria. 191. În ce capitală europeană se găseşte catedrala „Aleksandr Nevski”? a. Sofia; b. Belgrad; c. Kiev. 192. Râurile Mari a, Struma şi Com curg pe teritoriul: a. Ucrainei; b. Bulgariei; c. Serbiei. 193. În Bulgaria, energia nucleară este ob inută în centrale de la: a. Belene; b. Cernobâl; c. Koslodui. 194. Sta iunile Varna, Albena şi Zlatni se găsesc pe litoralul: a. Bulgăresc; b. Ucrainean; c. Turc. 195. Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei este situat între râurile: a. Prut şi Nistru; b. Prut şi Nipru; c. Siret şi Nistru. 196. Prutul şi Nistrul sunt principalele râuri ale: a. României; b. Ucrainei;
  • 19. c. Republicii Moldova. 197. România se învecinează în sud-vest cu: a. Bulgaria; b. Serbia; c. Muntenegru. 198. Ce stat european are capitala la Belgrad? a. Bulgaria; b. Serbia; c. Muntenegru. 199. Câmpia Voivodinei şi Câmpia Moraviei se găsesc pe teritoriul: a. Serbiei; b. Ungariei; c. Bulgariei. 200. Oraşele Novisad, Pancevo şi Niš sunt pe teritoriul: a. Serbiei; b. Croa iei; c. Bulgariei. 201. Ce stat european are capitala la Budapesta? a. Ungaria; b. Ucraina; c. Bulgaria. 202. Oraşele Debrecen, Pecs şi Sopron sunt pe teritoriul: a. Slovaciei; b. Ucrainei; c. Ungariei. 203. România se învecinează în nord-vest cu: a. Serbia; b. Ungaria; c. Ucraina. 204. Grani a României cu Ungaria este: a. O grani ă terestră; b. O grani ă terestră şi fluvială; c. O grani ă fluvială. 205. Câmpia Balatonului se află pe teritoriul: a. Ucrainei; b. Ungariei; c. Serbiei. 206. În anul 1951, 6 ări europene (Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda) înfiin ează: a. Comunitatea Economică Europeană; b. Consiliul Economic European; c. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi O elului. 207. În anul 1957, prin tratatele de la Roma, se hotăreşte înfiin area: a. Comunită ii Economice Europene; b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului; c. Consiliul Europei.
  • 20. 208. La 2 februarie 1992, tratatul de transformare a Comunită ii Economice Europene în Uniunea Europeană a fost semnat la: a. Roma; b. Maastrich; c. Bruxelles. 209. Primul preşedinte al Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului (C.E.C.O.) a fost: a. Konrad Adenauer; b. Robert Schuman; c. Jean Monnet. 210. În urma semnării tratatelor de la Roma, alături de Comunitatea Economică Europeană a mai fost înfiin ată şi: a. U.E.; b. EURATOM; c. Consiliul Europei Unite. 211. Potrivit Tratatului de la Maastrich a avut loc transformarea: a. Comunită ii Economice Europene în Uniunea Europeană; b. Comunită ii Europene a Cărbunelui şi O elului în Uniunea Europeană; c. Consiliului Economic European în Uniunea Europeană. 212. Cele 6 state fondatoare ale Uniunii Europene sunt: a. Belgia, Olanda, Marea Britanie, Fran a, Germania şi Italia; b. Belgia, Olanda, Fran a, Germania, Italia şi Danemarca; c. Belgia, Fran a, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda. 213. Ultimul val de integrare în Uniunea Europeană, în urma căruia au fost primite Bulgaria şi România a avut loc în anul: a. 2004; b. 2006; c. 2007. 214. Dintre Austria, Elve ia, Italia, Cipru, Grecia şi Spania, o singură ară nu este membră a U.E.: a. Austria; b. Elve ia; c. Cipru. 215. Dintre Fran a, Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia şi Marea Britanie, o singură ară nu este membră a U.E.: a. Finlanda; b. Norvegia; c. Suedia. 216. Care sunt cele 4 state membre ale U.E. incluse în grupul G 8? a. Fran a, Germania, Marea Britanie, Olanda; b. Fran a, Germania, Marea Britanie, Spania; c. Fran a, Germania, Marea Britanie, Italia. 217. Uniunea Europeană ocupă o zonă aproape compactă în: a. Europa de Vest şi Europa Centrală; b. Europa de Vest şi Europa Nordică; c. Europa Centrală şi Europa Mediteraneană.
  • 21. 218. Care stat european are capitala la Berlin? a. Germania; b. Fran a; c. Austria. 219. Cel mai mare stat situat în Europa Centrală este: a. Fran a; b. Germania; c. Polonia. 220. Podişul Bavariei este o unitate de relief ce apar ine: a. Elve iei; b. Austriei; c. Germaniei. 221. Masivul Harz este o unitate de relief ce apar ine: a. Germaniei; b. Austriei; c. Fran ei. 222. Cel mai mare stat al Uniunii Europene din punct de vedere al numărului de locuitori este: a. Fran a; b. Marea Britanie; c. Germania. 223. ara cu cea mai puternică economie la nivelul Uniunii Europene este: a. Germania; b. Fran a; c. Marea Britanie. 224. În P.I.B.-ul Germaniei circa 70% este dat de: a. Industrie; b. Servicii; c. Agricultură. 225. Pe teritoriul Germaniei curg următoarele fluvii: a. Dunărea, Rhin şi Elba; b. Dunărea, Rhin şi Rhon; c. Dunărea, Rhin şi Vistula. 226. Re eaua feroviară are extinderea cea mai mare în U.E. în: a. Fran a; b. Germania; c. Italia. 227. Re eaua de autostrăzi cea mai dezvoltată se află în statele din U.E.: a. Germania; b. Fran a; c. Marea Britanie. 228. Porturile Hamburg, Bremen şi Duisburg se află pe teritoriul: a. Olandei; b. Fran ei; c. Germaniei.
  • 22. 229. Unul dintre cele mai mari aeroporturi ale Germaniei este cel de la: a. Frankfurt am Main; b. Rotterdam; c. Strasbourg. 230. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Germaniei: a. Hamburg, Bremen, Lienz; b. Bremen, Bonn, Salzburg; c. Dusseldorf, Lubeck, Duisburg. 231. Care este canalul ce uneşte Marea Baltică cu Marea Nordului (lungime de circa 100 km) şi care străbate sudul Peninsulei Yutlanda: a. Canalul Main; b. Canalul Rhin; c. Canalul Kiel. 232. Cel mai mare port fluvial al lumii, situat pe teritoriul Germaniei este: a. Düsseldorf; b. Lubeck; c. Duisburg. 233. Care este ara cu ieşire la Marea Mânecii, Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană? a. Germania; b. Fran a; c. Spania. 234. Fran a este situată în: a. Europa Vestica; b. Europa Centrală; c. Europa Mediteraneană. 235. Care stat european are capitala la Paris? a. Fran a; b. Spania; c. Italia. 236. Masivul Central este o unitate de relief ce apar ine: a. Spaniei; b. Germaniei; c. Fran ei. 237. Pe teritoriul Fran ei curg următoarele fluvii: a. Rhon, Rhin, Oder; b. Rhon, Sena şi Loara; c. Rhon, Loara şi Elba. 238. ara cu cea mai dezvoltată re ea T.G.V. de pe Glob este: a. Germania; b. Marea Britanie; c. Fran a. 239. Următoarele porturi se regăsesc pe teritoriul Fran ei: a. Marsilia, Le Havre, Dunkerque; b. Marsilia, Bremen, Bordeaux;
  • 23. c. Le Havre, Nantes, Bremen. 240. Colinele Normandiei se regăsesc pe teritoriul: a. Fran ei; b. Germaniei; c. Olandei. 241. Podişul Lorenei este o unitate de relief pe teritoriul: a. Germaniei; b. Spaniei; c. Fran ei. 242. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Fran ei: a. Rennes, Marsilia, Lucerna; b. Strasbourg, Lille, Dijon; c. Nantes, Toulouse, Charleroi. 243. Care este cel mai mare stat ca suprafa ă al U.E.? a. Germania; b. Fran a; c. Polonia. 244. Care este cel mai mare stat insular al Europei? a. Marea Britanie; b. Grecia; c. Islanda. 245. Mun ii Grampiani reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Germaniei; b. Spaniei; c. Marii Britanii. 246. Ce strâmtoare separă insula Marea Britanie de continentul european? a. Dover; b. Kiel; c. Gibraltar. 247. Mun ii Penini reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Marii Britanii; b. Fran ei; c. Italiei. 248. Cel mai important râu al Marii Britanii este: a. Sena; b. Odra; c. Tamisa. 249. Cea mai mare altitudine (1343 m) de pe teritoriul Marii Britanii se află în vârful: a. Loch Lomond; b. Ben Nevis; c. Glen Coe. 250. Ce stat are capitala la Londra? a. Sco ia; b. Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii); c. Irlanda.
  • 24. 251. Cea mai mare pondere în P.I.B.-ul Marii Britanii (circa 75%) este dată de: a. Industrie; b. Servicii; c. Agricultură. 252. Următoarele oraşe se găsesc pe teritoriul Marii Britanii: a. Liverpool, Cardiff, Dublin; b. Liverpool, Manchester, Kiel; c. Edinburgh, Leeds şi Portsmouth. 253. Principalul loc de atrac ie turistică al Marii Britanii este: a. Loch Ness; b. Londra; c. Ben Nevis. 254. Ce stat membru al U.E. a avut în trecut cel mai mare imperiu colonial cunoscut vreodată? a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Italia. 255. În ce capitală europeană func ionează cel mai vechi metrou din Europa? a. Berlin; b. Paris; c. Londra. 256. În ce ară europeană a fost construită prima cale ferată din lume? a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Germania. 257. Aeroportul Heathrow, unul din cele mai mari ale U.E., este localizat în: a. Fran a; b. Marea Britanie; c. Olanda. 258. Câmpia Padului este o unitate de relief de pe teritoriul: a. Spaniei; b. Italiei; c. Greciei. 259. Mun ii Apenini se desfăşoară de la nord-vest la sud-est pe teritoriul: a. Spaniei; b. Fran ei; c. Italiei. 260. Mun ii Apenini se desfăşoară în lungul: a. Peninsulei Italice; b. Peninsulei Iberice; c. Insulei Marii Britanii. 261. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de petrol anuală (peste 80 mil.tone)? a. Norvegia; b. Marea Britanie; c. Fran a.
  • 25. 262. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie anuală de gaze naturale (cca. 100 mld.m3)? a. Norvegia; b. Fran a; c. Marea Britanie. 263. Ce stat european are capitala la Roma? a. Spania; b. Italia; c. Grecia. 264. Râurile Tibru şi Arne curg pe teritoriul: a. Spaniei; b. Fran ei; c. Italiei. 265. Shanon, Severn şi Tamisa curg pe teritoriul: a. Irlandei; b. Marii Britanii; c. Belgiei. 266. Ce râu străbate Londra şi se varsă în Marea Nordului? a. Tamisa; b. Sena; c. Elba. 267. Care este ara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare produc ie de struguri de pe Glob? a. Spania; b. Fran a; c. Italia. 268. Aeroportul Fiumicino deserveşte oraşul: a. Roma; b. Milano; c. Torino. 269. Fluviul Pad curge pe teritoriul: a. Fran ei; b. Spaniei; c. Italiei. 270. Lacurile glaciare Como şi Garda se găsesc în: a. Elve ia; b. Italia; c. Austria. 271. Oraşele Torino, Milano şi Vene ia se află în: a. nordul Italiei; b. sudul Italiei; c. centrul Italiei. 272. Statul cu cea mai mare extindere în Peninsula Iberică este: a. Portugalia; b. Spania; c. Italia.
  • 26. 273. Spania ocupă cea mai mare parte a: a. Peninsulei Italice; b. Peninsulei Iberice; c. Peninsulei Bretagne. 274. Mun ii Iberici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Italiei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 275. Cordiliera Betică reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei. 276. Statul situat în Peninsula Iberică cu deschidere la Marea Mediterană şi Oceanul Atlantic este: a. Portugalia; b. Spania; c. Fran a. 277. Cel mai mare oraş-muzeu în aer liber din lume este: a. Roma; b. Madrid; c. Paris. 278. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine cca. 50% din bogă ia artistică a lumii aflată în patrimoniul U.N.E.S.C.O.? a. Spania; b. Fran a; c. Italia. 279. Mun ii Pirinei se desfăşoară de la vest la est, fiind la grani a dintre: a. Spania, Fran a şi Andorra; b. Spania şi Portugalia; c. Fran a şi Italia. 280. Mun ii Cantabrici reprezintă o unitate de relief pe teritoriul : a. Marii Britanii; b. Spaniei; c. Fran ei. 281. Râurile Ebro, Tejo şi Duero curg pe teritoriul: a. Spaniei; b. Italiei; c. Portugaliei. 282. Costa de Sol, Costa Blanca şi Costa Brava sunt zone turistice pe litoralul: a. Italiei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 283. Care este ara europeană cu capitala la Madrid? a. Italia; b. Spania;
  • 27. c. Portugalia. 284. Ce stat membru al Uniunii Europene este cel mai mare producător mondial de măsline? a. Grecia; b. Italia; c. Spania. 285. Cel mai mare port al Spaniei, cu un trafic anual de mărfuri de cca. 60 mil. tone este: a. Algeciras; b. Barcelona; c. Bilbao. 286. Cel mai mare producător de ulei de măsline din lume este: a. Grecia; b. Spania; c. Italia. 287. Zaragosa, Bilbao şi Valencio sunt oraşe pe teritoriul: a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei. 288. În partea vestică a Peninsulei Iberice se găseşte: a. Portugalia; b. Spania; c. Andorra 289. Podişul Estramadura este o unitate de relief pe teritoriul : a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei. 290. Fluviile Tejo (Taho) şi Guadiano curg pe teritoriul: a. Italiei şi Fran ei; b. Fran ei şi Spaniei; c. Portugaliei şi Spaniei. 291. Ce stat european are capitala la Lisabona? a. Andorra; b. Spania; c. Portugalia. 292. Ce stat de mici dimensiuni se extinde pe teritoriul Mun ilor Pirinei între Fran a şi Spania? a. San Marino; b. Liechtenstein; c. Andorra. 293. Ce stat membru al Uniunii Europene de ine suprema ia mondială la produc ia de plută? a. Portugalia; b. Spania; c. Italia. 294. Oraşul Porto se află pe teritoriul: a. Spaniei; b. Portugaliei; c. Italiei.
  • 28. 295. Care a fost prima ară ortodoxă primită în N.A.T.O. (1952) şi U.E. (1981)? a. Italia; b. Grecia; c. Cipru. 296. Muntele Olimp este o unitate de relief pe teritoriul: a. Greciei; b. Italiei; c. Spaniei 297. Arhipelagul Canare apar ine? a. Italiei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 298. Insulele Baleare apar in: a. Fran ei; b. Portugaliei; c. Spaniei. 299. Cea mai mare insulă ce apar ine Greciei este: a. Creta; b. Cipru; c. Rodhos. 300. Mun ii Pindului reprezintă o unitate de relief pe teritoriul: a. Bulgariei; b. Greciei; c. Italiei. 301. Ce stat european are capitala la Atena? a. Cipru; b. Grecia; c. Italia. 302. Râurile Aliakmon, Nestos şi Erros curg pe teritoriul: a. Greciei; b. Bulgariei; c. Italiei. 303. Câmpia Macedoniei este o unitate de relief pe teritoriul: a. Albaniei; b. Bulgariei; c. Greciei. 304. Câmpia Thesaliei este o unitate de relief pe teritoriul: a. Italiei; b. Ciprului; c. Greciei. 305. Ce mare eveniment sportiv are loc odată la 4 ani, ale cărei origini se regăsesc în Grecia antică? a. Jocurile Olimpice; b. Campionatul european de fotbal; c. Universiada.
  • 29. 306. Parthenonul reprezintă un important obiectiv turistic al: a. Romei; b. Atenei; c. Olympiei. 307. Muntele Athos este o republică monastică pe teritoriul: a. Italiei; b. Greciei; c. Spaniei. 308. În afara Atenei, alte oraşe importante ale Greciei sunt: a. Salonic, Pireu, Skodra; b. Pireu, Patros, Nicosia; c. Pireu, Salonic, Larisa. 309. Vestigii ale civiliza iei antice greceşti se regăsesc la: a. Cnossos şi Delfi; b. Cnossos şi Pompei; c. Delfi şi Pompei. 310. Ce mare oraş grecesc se află în insula Creta? a. Iraklion; b. Piure; c. Larisa. 311. Ce mare oraş grecesc se află în Peninsula Pelopones? a. Iraklion; b. Patros; c. Salonic. 312. Fontana di Trevi este obiectiv turistic în: a. Vene ia; b. Pisa; c. Roma. 313. Grecia este situată în: a. Vestul Europei; b. Centrul Europei; c. Sudul Europei. 314. Grecia a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1951; b. 1981; c. 1992. 315. Italia a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1951; b. 1981; c. 1992. 316. Germania a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1951; b. 1981; c. 1973.
  • 30. 317. Marea Britanie a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1981; b. 1973; c. 1951 318. Austria a devenit membră a Uniunii Europene în anul: a. 1973; b. 1981; c. 1994. 319. Suedia şi Finlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 1994; b. 1981; c. 1973. 320. Ungaria şi Slovacia au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 2004; b. 2007; c. 1994. 321. Portugalia şi Spania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 1973; b. 1981; c. 1986. 322. Danemarca şi Irlanda au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 1981; b. 1973; c. 1986. 323. Bulgaria şi România au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 2004; b. 1994; c. 2007. 324. Estonia, Letonia şi Lituania au devenit membre ale Uniunii Europene în anul: a. 2007; b. 2004; c. 1994. 325. Austria este situată: a. Europa Centrală; b. Europa Vestică; c. Europa Sudică. 326. Ce stat european are capitala la Viena? a. Austria; b. Germania; c. Elve ia. 327. Râurile Inn şi Enns curg pe teritoriul: a. Italiei; b. Elve iei; c. Austriei.
  • 31. 328. Vârful Grossglockner, cu altitudinea de 3801 m se află în: a. Alpii Dolomitici; b. Alpii Elve ieni; c. Alpii Austrieci. 329. Cea mai importantă zonă turistică a Austriei este: a. Tirolul; b. Viena; c. Linz. 330. Ce mare fluviu european curge pe teritoriul Austriei? a. Dunărea; b. Rhin; c. Elba. 331. Ce mare fluviu european străbate Viena? a. Rhin; b. Dunărea; c. Rhon. 332. Suedia este un stat european localizat în: a. Peninsula Iutlanda; b. Peninsula Bretagne; c. Peninsula Scandinavia. 333. Podişul Karelo-Finic se suprapune peste: a. Peninsula Scandinavia; b. Peninsula Iutlandă; c. Peninsula Kola. 334. Finlanda este situată în: a. Europa Nordică; b. Europa Vestică; c. Europa Centrală. 335. Norvegia este situată în: a. Europa Estică; b. Europa Vestică; c. Europa Nordică. 336. Oraşele Göteborg, Uppsala şi Lulea se găsesc în: a. Suedia; b. Norvegia; c. Finlanda. 337. Ce stat european are capitala la Stockholm: a. Finlanda; b. Norvegia; c. Suedia. 338. Ce stat european se întinde şi pe cea mai mare parte a Peninsulei Iutlanda? a. Danemarca; b. Suedia; c. Finlanda.
  • 32. 339. Ce stat european are capitala la Copenhaga? a. Suedia; b. Danemarca; c. Norvegia. 340. Ce stat european are capitala al Helsinki? a. Danemarca; b. Suedia; c. Finlanda. 341. Ce stat scandinav nu este membru al Uniunii Europene? a. Finlanda; b. Suedia; c. Norvegia. 342. Care este statul european cu cea mai mare pondere a teritoriului împădurită (de cca.70% din suprafa a ării): a. Norvegia; b. Germania; c. Finlanda. 343. Podişul Sm land este o unitate de relief pe teritoriul: a. Finlandei; b. Suediei; c. Danemarcei. 344. Rovaniemi, Oulu şi Tusku sunt oraşe pe teritoriul: a. Finlandei; b. Suediei; c. Danemarcei. 345. Cel mai mare producător de telefoane mobile din lume, Nokia, are sediul în: a. Finlanda; b. Suedia; c. Danemarca. 346. Ce stat european are capitala la Tallinn? a. Estonia; b. Letonia; c. Lituania. 347. Ce stat european are capitala la Riga? a. Estonia; b. Letonia; c. Lituania. 348. Ce stat european are capitala la Vilnius? a. Estonia; b. Letonia; c. Lituania. 349. Ce stat european are capitala la Dublin? a. Irlanda; b. Danemarca;
  • 33. c. Islanda. 350. Statuia ce reprezintă Mica Sirenă este un obiectiv turistic important al oraşului: a. Amsterdam; b. Haga; c. Copenhaga. 351. Irlanda este un stat: a. insular; b. peninsular; c. continental. 352. Ce stat european are capitala la Reykjavik? a. Islanda; b. Irlanda; c. Finlanda. 353. Portul Antwerpen, al doilea mare port al Europei, se află pe teritoriul: a. Olandei; b. Germaniei; c. Belgiei. 354. Ce stat european are capitala la Bruxelles? a. Olanda; b. Belgia; c. Elve ia. 355. Ce stat european are capitala la Amsterdam? a. Belgia; b. Olanda; c. Elve ia. 356. Ce stat european are sediul guvernului la Haga? a. Belgia; b. Olanda; c. Elve ia. 357. Ce stat european are capitala la Luxemburg? a. Olanda; b. Belgia; c. Luxemburg. 358. Portul Rotterdam, este cel mai mare din Europa şi se află pe teritoriul: a. Olandei; b. Germaniei; c. Belgiei . 359. Oraşele Groningen, Breda şi Arnhem se găsesc pe teritoriul: a. Belgiei; b. Olandei; c. Germaniei. 360. Oraşele Gent, Antwerpen şi Maastricht se găsesc pe teritoriul: a. Germaniei; b. Olandei; c. Belgiei.
  • 34. 361. Oraşele Bruge şi Charleroi se găsesc pe teritoriul? a. Belgiei; b. Fran ei; c. Olandei. 362. Podişul Ardeni este o unitate de relief pe teritoriul: a. Belgiei; b. Olandei; c. Elve iei. 363. Estonia, Letonia şi Lituania au deschidere la: a. Marea Nordului; b. Marea Baltică; c. Marea Albă. 364. Olanda şi Belgia au deschidere la: a. Marea Nordului; b. Marea Mânecii; c. Marea Baltică. 365. În anul 1947, Belgia, Olanda şi Luxemburg au format o uniune economică numită: a. Uniunea Europeană; b. ările de Sus; c. Benelux. 366. Ce stat european are capitala la Varşovia? a. Estonia; b. Polonia; c. Slovacia. 367. Ce stat european are capitala la Praga? a. Slovacia; b. Polonia; c. Cehia. 368. Ce stat european are capitala la Bratislava? a. Slovacia; b. Cehia; c. Polonia. 369. Ce stat european are capitala la Ljubliana? a. Slovenia; b. Slovacia; c. Croa ia. 370. Ce stat european are capitala la La Valletta? a. Malta; b. Cipru; c. Andorra. 371. Ce stat european are capitala la Nicosia? a. Grecia; b. Malta; c. Cipru.
  • 35. 372. Ce ară situată în peninsula Iberică are ieşire numai la Oceanul Atlantic? a. Spania; b. Portugalia; c. Malta. 373. Ce stat baltic ob ine 80% din necesarul de energie prin atomocentrale? a. Letonia; b. Lituania; c. Estonia. 374. Ce stat baltic ob ine aproape în totalitate necesarul de energie prin termocentrale? a. Letonia; b. Lituania; c. Estonia. 375. Slovenia, prin cele trei porturi importante ale sale, are ieşire la: a. Marea Adriatică; b. Marea Egee; c. Marea Ionică. 376. Cipru este o ară: a. insulară; b. peninsulară; c. continentală. 377. Malta este o ară: a. peninsulară; b. continentală; c. insulară. 378. Spania este o ară: a. insulară; b. peninsulară; c. continentală. 379. Portugalia este o ară: a. insulară; b. continentală; c. peninsulară. 380. Italia este o ară: a. insulară b. peninsulară c. continentală. 381. Austria este o ară: a. insulară; b. continentală; c. peninsulară. 382. Ungaria este o ară: a. insulară; b. continentală; c. peninsulară.
  • 36. 383. Bulgaria este o ară: a. peninsulară; b. continentală; c. insulară. 384. Slovacia este o ară: a. peninsulară; b. insulară; c. continentală. 385. Slovenia este o ară: a. insulară; b. peninsulară; c. continentală. 386. Germania, prin porturile maritime, are deschidere la: a. Marea Nordului şi Marea Norvegiei; b. Marea Baltică şi Marea Nordului; c. Marea Nordului şi Marea Mânecii. 387. Polonia, prin porturile maritime, are deschidere la: a. Marea Baltică; b. Marea Nordului; c. Marea Caspică. 388. Malta este un stat insular situat în: a. Marea Egee; b. Marea Mediterană; c. Marea Baltică. 389. Prin aderarea în anul 2007 a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, numărul ărilor membre ajunge la: a. 21; b. 27; c. 25. 390. Parlamentul European are sediul la: a. Strasbourg; b. Bruxelles; c. Haga. 391. Drapelul U.E. este format dintr-un un cerc pe fond albastru cu: a. 26 stele; b. 16 stele; c. 12 stele. 392. Imnul U.E. este extras din simfonia a IX-a de L.Van Beethoven care se numeşte: a. Corul Vânătorilor; b. Marşul triumfal; c. Oda Bucuriei. 393. Carpa ii reprezintă o ramură a lan ului muntos: a. alpino-himalayan; b. andino – caucazo- himalayan;
  • 37. c. alpino-uralian. 394. Ce fluviu european străbate 10 ări şi patru capitale de la izvor până la vărsare: a. Rhin; b. Volga; c. Dunărea. 395. Care sunt ările riverane Mării Negre: a. Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, România; b. România, Rusia, Armenia, Turcia, Bulgaria, Ucraina; c. România, Rusia, Ucraina, Rep. Moldova, Turcia, Bulgaria. 396. Care sunt cele patru capitale europene străbătute de fluviul Dunărea: a. Praga, Viena, Budapesta şi Belgrad; b. Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad; c. Viena, Budapesta, Belgrad şi Bucureşti. 397. Care sunt statele membre ale Uniunii Europene cu ieşire la Marea Neagră: a. România şi Bulgaria; b. România, Bulgaria şi Turcia; c. România, Bulgaria şi Ucraina. 398. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei europene, prin: a. deficit natural de popula ie; b. creştere naturală a popula iei; c. stagnare a numărului de locuitori. 399. Din punct de vedere demografic, România se înscrie ca dinamică în evolu ia generală a popula iei europene, prin: a. creştere demografică; b. întinerire demografică; c. îmbătrânire demografică. 400. Între ările membre ale Uniunii Europene, cu cei 238.391 km2, România ocupă locul: a. 8; b. 7; c. 11. 401. Din punct de vedere confesional, România se află în partea continentului european cu popula ie majoritară: a. catolică; b. ortodoxă; c. musulmană. 402. ările care au semnat, în anul 2007, proiectul privind construc ia conductei (1.400 km lungime) de transport a petrolului între Constan a şi Trieste, sunt: a. România, Serbia, Muntenegru, Croa ia şi Italia; b. România, Serbia, Croa ia, Slovacia şi Italia; c. România, Serbia, Croa ia, Slovenia şi Italia. 403. Proiectul NABUCCO de transport a petrolului caspic spre Europa, are printre semnatare ări ca: a. România, Rusia, Ucraina, Turcia şi Bulgaria; b. România, Ucraina, Rep. Moldova, Bulgaria şi Serbia; c. România, Georgia, Turcia şi Bulgaria.
  • 38. 404. Tendin a de migra iune a for ei de muncă în interiorul Uniunii Europene este: a. dinspre noii membrii din Europa de Est către ările membre din Europa Centrală şi Occidentală; b. dinspre membrii vechi din Europa Occidentală către membrii noi din estul continentului; c. dinspre ările Uniunii Europene din sudul continentului către cele din nordul continentului. 405. În Spania şi Fran a, cea mai mare parte a imigran ilor sunt: a. maghrebieni; b. turci; c. asiatici. 406. Cei mai mul i imigran ilor în Olanda sunt: a. maghrebieni; b. turci; c. indonezieni. 407. În Marea Britanie, cea mai mul i imigran ilor sunt: a. maghrebieni şi indieni; b. indieni şi pakistanezi; c. indieni şi afgani. 408. În Germania, cei mai mul i imigran i sunt: a. turci; b. polonezi; c. maghrebieni . 409. În România, energia geotermică este utilizată preponderent în: a. Subcarpa ii Getici; b. Câmpia Română; c. Câmpia de Vest. 410. Rezervele de huilă ale României, estimate la cca. 2 mld. tone, sunt localizate preponderent în: a. Depresiunea Petroşani; b. Subcarpa ii Getici; c. Mun ii Aninei. 411. Cea mai mare parte a rezervelor de cărbuni din România este reprezentată de: a. huilă; b. lignit; c. antracit. 412. În Europa, la latitudini mai mari de 60o, ponderea cea mai mare în modelul de utilizare a terenurilor revine: a. pajiştilor şi pădurilor; b. terenurilor arabile şi pădurilor; c. livezilor şi pajiştilor. 413. Cea mai mică pondere a popula iei ocupată în agricultură (15% din totalul popula iei active) o are: a. Olanda; b. Belgia; c. Germania. 414. Cea mai mare pondere a popula iei ocupată în agricultură (30% din totalul popula iei active) o are: a. România; b. Bulgaria;
  • 39. c. Slovacia. 415. Cea mai mare producătoare de grâu din Uniunea Europeană (cca. 40 mil. tone / an) este: a. Germania; b. Fran a; c. Marea Britanie. 416. Cea mai mare producătoare de porumb din Uniunea Europeană este: a. Germania; b. Marea Britanie; c. Fran a. 417. Statele cu cea mai mare produc ie de cartofi din Uniunea Europeană sunt: a. Italia şi Polonia; b. Germania şi Slovenia; c. Polonia şi Germania. 418. Statele cu cea mai mare produc ie de sfeclă de zahăr din Uniunea Europeană sunt: a. Fran a şi Germania; b. Fran a şi Grecia; c. Polonia şi Suedia. 419. Fran a şi Germania, la nivelul Uniunii Europene, sunt cei mai mari producătoari de: a. măsline; b. sfeclă de zahăr; c. citrice. 420. Care ări membre U.E. au cele mai mari produc ii viticole: a. Italia şi Fran a; b. Italia şi Polonia; c. Fran a şi Marea Britanie. 421. Agricultura Finlandei este specializată în: a. cultivarea sfeclei de zahăr; b. cultivarea cartofului; c. creşterea animalelor. 422. Agricultura ărilor baltice, membre ale U.E., este specializată în: a. cultivarea cartofului; b. creşterea animalelor; c. pomicultura. 423. Agricultura extensivă se practică, în U.E., cu precădere în: a. Europa Vestică; b. Europa Centrală; c. Europa Nordică. 424. Agricultura intensivă se practică în U.E. cu precădere în: a. Europa Estică; b. Europa Meridională; c. Europa Vestică. 425. Practica vânatului şi a pescuitului de subzisten ă este caracteristică: a. zonei subpolare; b. zonei temperate; c. zonei polare.
  • 40. 426. Care este ara membră a U.E., unde, din totalul celor 470.000 locuitori, doar 1000 au ca ocupa ie principală agricultura: a. Cipru; b. Malta; c. Luxemburg. 427. Ce sector economic generează 80% din emisiile de gaze cu efect de seră din U.E.: a. industrial; b. energetic; c. agricol. 428. În ce stat membru al U.E., energia eoliană acoperă aproximativ 20% din necesarul de electricitate: a. Olanda; b. Danemarca; c. Norvegia. 429. Care sunt ările membre ale U.E. cu o pondere de 25% din totalul popula iei de peste 60 ani: a. Italia şi Grecia; b. Fran a şi Germania; c. Italia şi Germania. 430. Frecven a cea mai mare ca utilizare în comunicare la nivelul U.E. o are alfabetul: a. latin; b. chirilic; c. ebraic. 431. Cea mai reprezentativă organiza ie politico-militară la nivel mondial este: a. Tratatul de la Varşovia; b. Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nord; c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa. 432. În anul 1995, C.S.C.E. (Conferin a pentru Cooperare şi Securitate în Europa) este înlocuită cu: a. Uniunea Europeană; b. Comunitatea Statelor Europene; c. Organiza ia pentru Cooperare şi Securitate în Europa. 433. Sediul Organiza iei Tratatului Atlanticului de Nord este la: a. Strasbourg; b. Bruxelles; c. Haga. 434. Agricultura cerealieră, desfăşurată pe câmpuri deschise ("open-field") este specifică unor zone precum: a. Bretania şi Normandia; b. Bazinul Londrei şi Bretania; c. Bazinul Parisului şi Câmpia Dunării. 435. Agricultura desfăşurată în câmpuri închise ("bocage") este specifică unor zone precum: a. Iutlanda şi Normandia; b. Bretania şi Bazinul Padului; c. Normandia şi Câmpia Tisei. 436. Arii rurale cu intensă influen ă urbană şi interven ie umană sunt localizate în: a. Belgia, Olanda şi nordul Italiei; b. Anglia, Olanda şi Ungaria;
  • 41. c. Olanda, Luxemburg şi Sco ia. 437. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi interven ie antropică sunt localizate în: a. estul Cehiei, Elve iei şi sudul Italiei; b. Slovenia, Sco ia şi nordul Spaniei; c. Norvegia, Suedia şi Anglia. 438. Arii rurale cu redusă influen ă urbană şi intensă interven ie antropică sunt localizate în: a. Ungaria, Cehia şi Slovenia; b. Ungaria, Slovacia şi Cehia; c. România, Bulgaria şi Ungaria. 439. Comunită ile de tip hanseatic sunt localizate în: a. Austria, Germania şi Ungaria; b. Germania de Nord, Danemarca şi Polonia; c. Lituania, Letonia şi Estonia. 440. Comunită ile de tip mediteraneean sunt localizate în: a. Fran a, Austria şi Cipru; b. Fran a, Spania şi Bulgaria; c. Spania, Italia şi Grecia. 441. Comunită ile de tip baltic sunt localizate în: a. Estonia şi Norvegia; b. Lituania şi Letonia; c. Germania şi Polonia. 442. Comunită ile de tip balcanic sunt localizate în: a. Macedonia şi Bulgaria; b. Serbia şi România; c. Grecia şi Macedonia. 443. Comunită ile de tip central-europene sunt localizate în: a. Austria şi Polonia; b. Austria şi Ungaria; c. Austria şi Bulgaria. 444. Comunită ile occidentale sunt localizate în: a. Spania, Portugalia şi Fran a; b. Fran a, Marea Britanie şi Austria; c. Fran a, Olanda şi Belgia. 445. Între ările europene proponderent catolice sunt: a. Spania şi Italia; b. Spania şi Danemarca; c. Italia şi Fran a. 446. Între ările europene preponderent protestante sunt:: a. Suedia şi Portugalia; b. Norvegia şi Spania; c. Norvegia şi Suedia. 447. Dintre ările europene preponderent ortodoxe sunt: a. România şi Ungaria; b. România şi Albania; c. Bulgaria şi România.
  • 42. 448. Majoritatea musulmanilor din România sunt în: a. Moldova; b. Dobrogea; c. Oltenia. 449. Majoritatea protestan ilor din România sunt în: a. Transilvania; b. Oltenia; c. Muntena. 450. Majoritatea catolicilor din România sunt în: a. Dobrogea; b. Transilvania; c. Muntenia. 451. Majoritatea greco-catolicilor din România sunt în: a. Moldova; b. Muntenia; c. Transilvania. 452. Majoritatea neo-protestan ilor din România sunt în: a. Transilvania; b. Oltenia; c. Muntenia . 453. Cea mai numeroasă minoritate din România este: a. rromă; b. maghiară; c. germană. 454. Minoritatea maghiară pe teritoriul României este localizată cu precădere în: a. Transilvania; b. Muntenia; c. Moldova. 455. Minoritatea germană pe teritoriul României este localizată cu precădere în: a. Dobrogea şi Transilvania sudică; b. Muntenia şi Banat; c. Banat şi sudul Transilvaniei. 456. Turcii şi tătarii sunt în România în: a. Oltenia; b. Muntenia; c. Dobrogea. 457. Care sunt metropolele din U.E. cu peste 5 mil. locuitori: a. Londra şi Praga; b. Londra şi Paris; c. Paris şi Stockholm. 458. Dintre metropolele europene, importante centre nodale mondiale, pot fi enumerate: a. Londra şi Berlin; b. Londra şi Paris; c. Paris şi Roma.
  • 43. 459. Dintre metropolele europene în curs de constituire, pot fi enumerate: a. Bucureşti şi Helsinki; b. Bucureşti şi Atena; c. Sofia şi Oslo. 460. În rândul oraşelor din România, care se disting prin caracterul de centre nodale sau poli de creştere pot fi incluse: a. Constan a, Gala i şi Bacău; b. Piteşti, Timişoara şi Baia Mare; c. Arad, Oradea şi Cluj Napoca. 461. Care din oraşele de rangul 0 din România, are caracter metropolitan în curs de constituire: a. Craiova; b. Cluj-Napoca; c. Bucureşti. 462. În rândul oraşelor de rangul II, cu o mărime demografică medie şi mare, o bază economică diversificată şi rol de centru regional de echilibru pot fi incluse: a. Arad şi Sibiu; b. Arad şi Timişoara; c. Sibiu şi Ploieşti. 463. Cea mai mare densitate de autostrăzi la nivelul ărilor europene este în: a. Germania şi Belgia; b. Germania şi Spania; c. Fran a şi Grecia. 464. Pe teritoriul României, prima cale ferată a fost inaugurată pe traseul: a. Oravi a – Caransebeş; b. Oravi a – Baziaş; c. Caransebeş – Lugoj. 465. Podul de cale ferată de la Cernavodă – Feteşti traversează: a. Prutul; b. Oltul; c. Dunărea. 466. ările cu cele mai lungi re ele navigabile fluviale din Europa: a. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Austria; b. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Ucraina; c. Fran a, Olanda, Germania, Polonia şi Italia. 467. Primul canal navigabil construit în Europa a fost: a. Riel; b. Briare; c. Korintos. 468. Cele mai mari încasări din turism, în anul 2004, dintre ările europene, le are: a. Spania; b. Fran a; c. Italia. 469. ara europeană cu cel mai mare aflux de turişti în anul 2004 este: a. Italia;
  • 44. b. Fran a; c. Spania . 470. ara europeană care a cheltuit cel mai mult pe activită i turistice în anul 2004 a fost: a. Marea Britanie; b. Fran a; c. Germania. 471. Cel mai important centru turistic la nivel european este: a. Roma; b. Paris; c. Atena. 472. Côte d'Azur cu sta iunile Nisa, Cannes şi Monte Carlo se găsesc pe litoralul francez la: a. Marea Mediterană; b. Oceanul Atlantic; c. Marea Mânecii. 473. Sta iunea de sporturi de iarnă Chamonix se află în: a. Alpii Elve ieni; b. Alpii Italieni; c. Alpii Francezi. 474. Sta iunea de sporturi de iarnă Davos se află în: a. Elve ia; b. Fran a; c. Italia. 475. Centrul turistic Salzburg se află în: a. Elve ia; b. Austria; c. Germania. 476. Sta iunea de sporturi de iarnă Courmayeur se află în: a. Fran a; b. Italia; c. Elve ia . 477. Dintre sta iunile balneoclimaterice din România aflate pe litoralul românesc al Mării Negre sunt: a. Mamaia, Mangalia şi Eforie; b. Mamaia, Mangalia şi Amara; c. Mamaia, Eforie şi Moldova Veche. 478. În categoria statelor europene unitare, descentralizate administrativ, intră: a. Fran a şi Austria; b. România şi Belarus; c. Fran a şi România. 479. În categoria statelor europene unitare, centralizate administrativ, intră: a. Belarus şi Germania; b. Rusia şi România; c. Belarus şi Rep. Moldova. 480. În categoria statelor europene federale intră: a. Austria şi Elve ia; b. Germania şi Fran a; c. Elve ia şi Belarus.
  • 45. 481. Ce ară europeană este alcătuită administrativ din 13 landuri şi 3 oraşe stat: a. Elve ia; b. Austria; c. Germania. 482. Ce ară europeană are 8 regiuni de dezvoltare? a. Ungaria; b. România; c. Cehia. 483. Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde jude ele: a. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vaslui; b. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Gala i; c. Suceava, Botoşani, Neam , Iaşi, Bacău şi Vrancea. 484. Regiunea de dezvoltare Sud-Est cuprinde jude ele: a. Buzău, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a; b. Gala i, Brăila, Ialomi a, Călăraşi, Tulcea şi Constan a; c. Buzău, Brăila, Vrancea, Gala i, Tulcea şi Constan a. 485. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest cuprinde jude ele: a. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Arad şi Satu Mare; b. Cluj, Bistri a-Năsăud, Maramureş, Bihor, Satu Mare şi Sălaj; c. Cluj, Maramureş, Bihor, Arad, Satu Mare şi Sălaj. 486. Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde jude ele: a. Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin; b. Arad, Timiş, Bihor şi Caraş-Severin; c. Arad, Timiş, Bihor şi Hunedoara. 487. Regiunea de dezvoltare Centru cuprinde jude ele? a. Alba, Sibiu, Cluj, Hargita, Covasna şi Braşov; b. Alba, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov; c. Hunedoara, Sibiu, Mureş, Hargita, Covasna şi Braşov. 488. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest cuprinde jude ele: a. Caraş-Severin, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt; b. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Argeş; c. Mehedin i, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Olt. 489. Regiunea de dezvoltare Sud cuprinde jude ele: a. Argeş, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomi a; b. Argeş, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu; c. Argeş, Vâlcea, Olt, Dâmbovi a, Prahova, Teleorman şi Girgiu. 490. Ce strâmtoare asigură ieşirea din Marea Mediterană şi accesul în Oceanul Atlantic: a. Bosfor; b. Gibraltar; c. Calais. 491. Ce strâmtori asigură ieşirea din Marea Neagră spre Marea Mediterană: a. Bosfor şi Dover; b. Bosfor şi Dardanele;
  • 46. c. Bosfor şi Gibraltar. 492. Trenul de mare viteză "Eurostar" circulă pe traseul: a. Paris – Bruxelles – Köln; b. Londra – Paris – Marsilia; c. Londra – Paris – Bruxelles. 493. Trenul de mare viteză "Thalys" circulă pe traseul a. Paris – Bruxelles – Köln; b. Londra – Paris – Marsilia; c. Paris – Lyon – Bruxelles. 494. A doua re ea de metrou, ca mărime, din Europa este cea: a. moscovită; b. londoneză; c. pariziană. 495. Cel mai mare port la Marea Neagră: a. Constan a; b. Trabzon; c. Burgas. 496. Cel mai mare aeroport european (trafic de cca. 65 mil. Pasageri anual) este: a. Schiphol – Amsterdam; b. Heathrow – Londra; c. Charles de Gaulle – Paris. 497. Cel mai mare exportator european şi unul din cei mai importan i la nivel mondial este: a. Fran a; b. Germania; c. Marea Britanie. 498. Turnul Eiffel simbol al turismului mondial, se găseşte la a. Paris; b. Londra; c. Roma. 499. Sta iunea balneoclimaterică Karlovy-Vary se găseste în: a. Cehia; b. Slovacia; c. Ungaria. 500. Structura megalitică de la Carnac se găseşte în: a. Marea Britanie; b. Malta; c. Fran a. 501. Muzeul Ermitaj se găseşte în oraşul: a. Madrid; b. Sankt-Petersburg; c. Paris. 502. Muzeul Luvru se găseşte în oraşul: a. Roma; b. Londra; c. Paris.
  • 47. 503. Muzeul Prado se găseşte în oraşul: a. Madrid; b. Paris; c. Roma. 504. Peştera Lascaux renumită pentru picturile rupestre se găseşte în a. Fran a; b. Italia; c. Spania. 505. Peştera Postojna cea mai spectaculoasă din Europa se găseşte în a. Croa ia; b. Slovenia; c. Slovacia. 506. Bulgaria este organizată administrativ teritorial în: a. prefecturi; b. voievodate; c. jude e. 507. Fran a este organizată administrativ teritorial în: a. prefecturi; b. departamente; c. districte. 508. Polonia este organizată administrativ teritorial în: a. comitate; b. jude e; c. voievodate. 509. Austria este organizată administrativ teritorial în: a. landuri; b. cantoane; c. regiuni. 510. Ungaria este organizată administrativ teritorial în: a. comitate; b. voievodate; c. jude e. 511. Marea Britanie este organizată administrativ teritorial în: a. departamente; b. regiuni; c. districte. 512. Jude ul din România cu cea mai mare suprafa ă (8.697 kmp) este: a) Prahova; b) Timiş; c) Constan a. 513. Jude ul din România cu cea mai mică suprafa ă (1.583 kmp) este: a. Ilfov; b. Girgiu;
  • 48. c. Călăraşi. 514. Jude ul din România cu cel mai mare număr de sate este: a. Timiş; b. Alba; c. Gorj. 515. Unitatea teritorial-administrativă de bază din România este: a. jude ul; b. satul; c. comuna.
  • 49. REZOLVĂRI REZOLVĂRI TESTE ADMITERE Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R Î R 1 b 51 a 101 b 151 c 201 a 251 b 301 b 351 a 401 b 451 c 2 a 52 c 102 a 152 a 202 c 252 c 302 a 352 a 402 c 452 a 3 a 53 b 103 a 153 b 203 b 253 b 303 c 353 c 403 c 453 b 4 c 54 b 104 a 154 b 204 a 254 a 304 c 354 b 404 a 454 a 5 a 55 b 105 c 155 c 205 b 255 c 305 a 355 b 405 a 455 c 6 c 56 a 106 a 156 a 206 c 256 a 306 b 356 b 406 c 456 c 7 a 57 c 107 c 157 a 207 a 257 b 307 b 357 c 407 b 457 b 8 b 58 b 108 a 158 b 208 b 258 b 308 c 358 a 408 a 458 b 9 b 59 a 109 c 159 c 209 c 259 c 309 a 359 b 409 c 459 a 10 c 60 c 110 b 160 a 210 b 260 a 310 a 360 c 410 a 460 a 11 a 61 a 111 b 161 c 211 a 261 b 311 b 361 a 411 b 461 c 12 a 62 b 112 a 162 a 212 c 262 c 312 c 362 a 412 a 462 a 13 b 63 a 113 a 163 c 213 c 263 b 313 c 363 b 413 b 463 a 14 b 64 b 114 c 164 b 214 b 264 c 314 b 364 a 414 a 464 b 15 a 65 b 115 b 165 a 215 b 265 b 315 a 365 c 415 b 465 c 16 c 66 c 116 b 166 a 216 c 266 a 316 a 366 b 416 c 466 b 17 c 67 a 117 c 167 a 217 a 267 c 317 b 367 c 417 c 467 b 18 a 68 b 118 c 168 b 218 a 268 a 318 c 368 a 418 a 468 a 19 b 69 b 119 a 169 c 219 b 269 c 319 a 369 a 419 b 469 b 20 b 70 a 120 b 170 c 220 c 270 b 320 a 370 a 420 a 470 c 21 a 71 c 121 c 171 b 221 a 271 a 321 c 371 c 421 c 471 b 22 c 72 c 122 c 172 a 222 c 272 b 322 b 372 b 422 b 472 a 23 b 73 a 123 c 173 b 223 a 273 b 323 c 373 b 423 b 473 c 24 a 74 b 124 a 174 c 224 b 274 c 324 b 374 c 424 c 474 a 25 a 75 a 125 b 175 a 225 a 275 a 325 a 375 a 425 a 475 b 26 a 76 a 126 b 176 a 226 b 276 b 326 a 376 a 426 c 476 b 27 c 77 b 127 c 177 b 227 a 277 a 327 c 377 c 427 b 477 a 28 a 78 a 128 a 178 b 228 c 278 c 328 c 378 b 428 b 478 c 29 b 79 b 129 a 179 c 229 a 279 a 329 a 379 c 429 a 479 c 30 b 80 a 130 b 180 a 230 c 280 b 330 a 380 b 430 a 480 a 31 a 81 c 131 c 181 c 231 c 281 a 331 b 381 b 431 b 481 c 32 c 82 a 132 a 182 b 232 c 282 c 332 c 382 b 432 c 482 b 33 c 83 a 133 a 183 b 233 b 283 b 333 a 383 a 433 b 483 a 34 b 84 b 134 c 184 b 234 a 284 c 334 a 384 c 434 c 484 c 35 a 85 c 135 a 185 c 235 a 285 a 335 c 385 b 435 a 485 b 36 c 86 a 136 b 186 a 236 c 286 b 336 a 386 b 436 a 486 a 37 b 87 c 137 b 187 a 237 b 287 a 337 c 387 a 437 b 487 b 38 b 88 a 138 c 188 c 238 c 288 a 338 a 388 b 438 c 488 c 39 c 89 c 139 a 189 b 239 a 289 b 339 b 389 b 439 b 489 a 40 a 90 b 140 a 190 c 240 a 290 c 340 c 390 a 440 c 490 b 41 c 91 b 141 a 191 a 241 c 291 c 341 c 391 c 441 b 491 b
  • 50. 42 a 92 a 142 b 192 b 242 b 292 c 342 c 392 c 442 a 492 c 43 b 93 b 143 a 193 c 243 b 293 a 343 b 393 a 443 b 493 a 44 c 94 b 144 c 194 a 244 a 294 b 344 a 394 c 444 c 494 c 45 a 95 c 145 c 195 a 245 c 295 b 345 a 395 a 445 a 495 a 46 b 96 a 146 b 196 c 246 a 296 a 346 a 396 b 446 c 496 b 47 c 97 c 147 a 197 b 247 a 297 c 347 b 397 a 447 c 497 b 48 b 98 a 148 b 198 b 248 c 298 c 348 c 398 a 448 b 498 a 49 a 99 c 149 a 199 a 249 b 299 a 349 a 399 c 449 a 499 a 50 a 100 a 150 a 200 a 250 b 300 b 350 c 400 a 450 b 500 c 501 b 506 c 511 c 502 c 507 b 512 b 503 a 508 c 513 a 504 a 509 a 514 b 505 b 510 a 515 c
  • 51. B. REZOLVA I CERIN ELE REPREZENTĂRILOR GRAFICE 1. Ce reprezintă graficul de mai jos? mc/s râul Siret 90 80 80 70 70 70 60 60 60 50 50 50 45 40 35 30 30 30 20 20 10 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII …………………………………………………………………………………… 2. Completa i semnifica ia graficului de mai jos. .........……….............medii lunare O C 10 8 8 7 6 6 5 5 4 3 3 2 2 1 0 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII -2 -2 -3 -4 3. Completa i semnifica ia graficului de mai jos
  • 52. mm .........……….............medii lunare 250 210 200 200 190 180 150 140 100 80 65 70 70 60 50 50 40 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 4. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), a râurilor şi oraşelor principale indicate prin cifre:
  • 53. 5. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a unită ilor montane limitrofe indicate prin cifre:
  • 54. 6. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre:
  • 55. 7. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor notate prin cifre
  • 56. 8. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor, statelor vecine notate prin cifre
  • 57.
  • 58. 9. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor notate prin cifre
  • 59. 10. Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre 11. Preciza i numele unită ii geografice haşurate (A), şi denumirea celor indicate prin cifre
  • 60.
  • 61. 12. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi vecinilor indica i prin cifre 13. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a masivelor indicate prin cifre
  • 62. 14. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a subunită ilor indicate prin cifre
  • 63. 15. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 64. 16. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 65. 17. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a bra elor, oraşelor indicate prin cifre
  • 66. 18. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a localită ilor indicate prin cifre
  • 67. 19. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 68. 20. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a râurilor indicate prin cifre
  • 69. 21. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a celor indicate prin cifre
  • 70. 22. Preciza i denumirea unită ilor indicate prin cifre
  • 71. 23. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
  • 72. 24. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor, lacurilor şi defileelor indicate prin cifre
  • 73. 25. Preciza i denumirea grupelor hidrografice haşurate (A, B), şi a râurilor indicate prin cifre
  • 74. 26. Preciza i denumirea unită ii geografice haşurate (A), şi a oraşelor indicate prin cifre
  • 75. 27. Preciza i denumirea râurilor şi lacurilor indicate prin cifre
  • 76.
  • 77. 28. Preciza i denumirea râurilor indicate prin cifre
  • 78. 78
  • 79. 29. Preciza i denumirea jude elor şi oraşelor-reşedin ă de jude indicate prin cifre 79
  • 80. 80
  • 81. RĂSPUNSURILE CORECTE B. Solu ia reprezentărilor grafice 1. Debitele lunare ale unui râu 2. Temperaturi……… 3. Precipita ii……… 4. A. Câmpia Moldovei; 1. Prut; 2. Jijia; 3. Bahlui; 4. Iaşi; 5. Botoşani; 6. Dorohoi. 5. A. Depresiunea Braşov; 1. M. Baraolt; 2. M. Bodoc; 3. M. Nemira; 4. M. Vrancei; 5. M. Buzăului; 6. M. Baiului; 7. M. Bucegi; 8. Culoarul Bran-Rucăr; 9. M. Piatra Craiului; 10. M. Perşani. 6. A. Podişul Dobrogei; 1. Cernavodă; 2. Hârşova; 3. Măcin; 4. Isaccea; 5. Tulcea; 6. Babadag; 7. Negru Vodă; 8. Medgidia; 9. Basarabi; 10. Năvodari; 11. Constan a; 12. Eforia; 13. Mangalia. 7. A. Câmpia Română; 1. Focşani; 2. Buzău; 3. Ploieşti; 4. Târgovişte; 5. Piteşti; 6. Slatina; 7. Craiova; 8. Alexandria; 9. Giurgiu; 10. Călăraşi; 11. Slobozia; 12. Brăila; 13. Gala i; Bucureşti. 8. A. Câmpia de Vest; 1. Someş; 2. Crişul Repede; 3. Crişul Negru; 4. Crişul Alb; 5. Mureş; 6. Bega; 7. Timiş; 8. Caraş; 9. Ungaria; 10. Serbia. 9. A. Grupa Parâng; 1. M. Lotrului; 2. M. Cibin; 3. M. Şureanu; 4. M. Parâng; 5. M. Căpă ânii; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Oltului. 10. A. Grupa nordică a Carpa ilor Orientali; 1. M. Oaş; 2. M. Igniş; 3. M. Gutâi; 4. M. ibleş; 5. M. Rodnei; 6. M. Maramureş; 7. Pasul Prislop; 8. Obcina Mestecăniş; 9. Obcina Feredeu; 10. Obcina Mare; 11. Depresiunea Oaş; 12. Depresiunea Maramureş; 13. Depresiunea Câmpulung; 14. Depresiunea Dornelor; 15. M. Bârgău; 16. Pasul Tihu a. 11. A. Carpa ii Meridionali; 1. vf. Omul; 2. vf. Moldoveanu; 3. vf. Negoiu; 4. vf. Parângul Mare; 5. vf. Peleaga; 6. Defileul Jiului; 7. Defileul Turnu Roşu; 8. Depresiunea Loviştei; 9. Depresiunea Petroşani; 10. Depresiunea Ha eg. 12. A. Depresiunea Maramureş; 1. Mun ii Maramure; 2. Pasul Prislop; 3. M. Rodnei; 4. M. Igniş; 5. M. Gutâi; 6. M. ibleş; 7. Ucraina. 13. A. Mun ii Apuseni; 1. M. Bihor; 2. M. Pădurea Craiului; 3. M. Plopiş (Şes); 4. M. Meseş; 5. M. Vlădeasa; 6. M. Gilău; 7. M. Muntele Mare; 8. M. Trascău; 9. M. Metaliferi; 10. M. Zarand; 11. M. Codru Moma. 14. A. Mun ii Banatului; 1. M. Almăj; 2. M. Locvei; 3. M. Semenic; 4. M. Aninei; 5. M. Dognecei; 6. Pasul Poarta Orientală; 7. Defileul Dunării; 8. Culoarul Timiş-Cerna; 9. Depresiunea Bozovici (Almăj). 15. A. Podişul Getic; 1. Podişul Cândeşti; 2. Dealurile Argeşului; 3. Podişul Cotmeana; 4. Podişul Olte ului; 5. Dealurile (Gruiurile) Jiului; 6. Podişul Strehaia; 7. Subcarpa ii Getici; 8. Podişul Mehedin i; 9. Câmpia Română; 10. Subcarpa ii de Curbură. 16. A. Grupa Făgăraş; 1. M. Făgăraş; 2. M. Cozia; 3. M. Frun i; 4. M. Ghi u; 5. M. Iezer; 6. Depresiunea Loviştei; 7. M. Piatra Craiului; 8. Depresiunea Făgăraş; 9. Defileul Turnu Roşu; 10. Defileul Cozia. 17. A. Delta Dunării; 1. Bra ul Chilia; 2. Bra ul Tulcea; 3. Bra ul Sulina; 4. Bra ul Sf. Gheorghe; 5. Dunărea; 6. Tulcea; 7. Sulina. 18. A. Depresiunea Colinară a Transilvaniei; 1. Bistri a; 2. Dej; 3. Cluj-Napoca; 4. Turda; 5. Alba Iulia; 6. Sibiu; 7. Făgăraş; 8. Târgu Mureş; 9. Sighişoara; 10. Mediaş; 11. Blaj. 19. A. Podişul Moldovei; 1. Obcina Mare (Grupa nordică a Carpa ilor Orientali); 2. Subcarpa ii Moldovei; 3. Câmpia Română; 4. Republica Moldova; 5. Ucraina; 6. Podişul Sucevei; 7. Câmpia Moldovei; 8. Podişul Bârladului. 20. A. Subcarpa ii de Curbură; 1. Trotuş; 2. Putna; 3. Râmnicu Sărat; 4. Slănic; 5. Buzău; 6. Prahova; 7. Ialomi a; 8. Dâmbovi a. 81
  • 82. 21. A. Grupa Retezat-Godeanu; 1. M. Retezat; 2. M. Godeanu; 3. M. arcu; 4. M. Cernei; 5. M. Mehedin i; 6. M. Vâlcan; 7. Depresiunea Petroşani; 8. Depresiunea Ha eg; 9. Defileul Jiului. 22. 1. mmm; 2. 23. A. Podişul Moldovei; 1. Dorohoi; 2. Suceava; 3. Botoşani; 4. Roman; 5. Iaşi; 6. Bacău; 7. Vaslui; 8. Bârlad; 9. Huşi. 24. A. Grupa centrală a Carpa ilor Orientali; 1. Piatra Neam ; 2. Bicaz; 3. Topli a; 4. Gheorgheni; 5. Miercurea Ciuc; 6. Tuşnad; 7. Comăneşti; 8. Lacul Roşu; 9. Lacul Sf. Ana; 10. Lacul Izvoru Muntelui; 11. Cheile Zugreni (Bistrişei); 12. Defileul Topli a- Deda; 13. Defileul Oltului (Racoş). 25. A. Grupa de NV; B. Grupa de SV; 1. Tisa; 2. Vişeu; 3. Iza; 4; Bega Veche; 5. Canalul Bega; 6. Timiş; 7. Bârzava; 8. Nera; 9. Cerna; 10. Mureş; 11. Dunărea. 26. A. Podişul Getic; 1. Curtea de Argeş; 2. Mioveni; 3. Scorniceşti; 4. Drăgăşani; 5. Piatra Olt; 6. Balş; 7. Filiaşi; 8. icleni; 9. Rovinari; 10. Baia de Aramă; 11. Motru; 12. Drobeta-Turnu Severin. 27. 1. Teli a; 2. Tai a; 3. Canalul Dunăre – Marea Negară; 4. Lacul Razelm; 5. Lacul Golovi a; 6. Lacul Smeica; 7. Lacul Sinoe; 8. Lacul Taşaul; 9. Lacul Siutghiol; 10. Lacul Techirghiol. 28. 1. Vişeu; 2. Iza; 3. Tisa; 4. Someş: 5. Someşul Mic; 6. Someşul Mare; 7. Barcău; 8. Crişu Repede; 9. Crişu Negru; 10. Crişu Alb; 11. Mureş; 12. Târnava Mică; 13. Târnava Mare; 14. Bega Veche; 15. Bega; 16. Timiş; 17. Bârzava; 18. Nera; 19. Cerna; 20. Dunărea; 21. Prut; 22. Başeu; 23. Jijia; 24. Bahlui; 25. Siret; 26. Suceava; 27. Moldova; 28. Bistri a; 29. Trotuş; 30. Putna; 31. Râmnicu Sărat; 32. Buzău; 33. Bârlad; 34. Jiu; 35. Motru; 36. Gilort; 37. Olt; 38. Lotru; 39. Topolog; 40. Olte ; 41. Cerna; 42. Vedea; 43. Argeş; 44. Râul Doamnei; 45. Dâmbovi a; 46. Ialomi a; 47. Prahova; 48. Teli a; 49. Tai a; 50. Canalul Dunăre – Marea Neagră. 29. JUDE / oraş: 1. SATU MARE / Satu Mare; 2. MARAMUREŞ / Baia Mare; 3. BISTRI A-NĂSĂUD / Bistri a; 4. SUCEAVA / Suceava; 5. BOTOŞANI / Botoşani; 6. BIHOR / Oradea; 7. SĂLAJ / Zalău; 8. CLUJ / Cluj-Napoca; 9. MUREŞ / Târgu- Mureş; 10. HARGHITA / Miercurea-Ciuc; 11. NEAM / Piatra Neam ; 12. IAŞI / Iaşi; 13. ARAD / Arad; 14. HUNEDOARA / Deva; 15. ALBA / Alba Iulia; 16. SIBIU / Sibiu; 17. BRAŞOV / Braşov; 18. COVASNA / Sfântu Gheorghe; 19. BACĂU / Bacău; 20. VASLUI / Vaslui; 21. VRANCEA / Focşani; 22. GALA I / Gala i; 23. TIMIŞ / Timişoara; 24. CARAŞ-SEVERIN / Reşi a; 25. GORJ / Târgu-Jiu; 26. VÂLCEA / Râmnicu-Vâlcea; 27. ARGEŞ / Piteşti; 28. DÂMBOVI A / Târgovişte; 29. PRAHOVA / Ploieşti; 30. BUZĂU / Buzău; 31. Brăila / Brăila; 32. MEHEDIN I / Drobeta-Turnu Severin; 33. DOLJ / Craiova; 34. OLT / Slatina; 35. TELEORMAN / Alexandria; 36. GIURGIU / Giurgiu; 37. ILFOV / Buftea; 38. CĂLĂRAŞI / Călăraşi; 39. BUCUREŞTI; 40. IALOMI A / Slobozia; 41. TULCEA / Tulcea; 42. CONSTAN A / Constan a. 82