SlideShare ist ein Scribd-Unternehmen logo
1 von 4
Downloaden Sie, um offline zu lesen
O Unul dintre cele mai vechi civiliza,ii a lumii
                                                                                                                   s-a format in valea Indusului, pe teritoriul Pakis-
                                                                                                                   tanului de azi, pe partea de nord-vest a sub-
                                                                                                                   continentului  indian. Unul dintre cele mai mari
                                                                                                                   ora~e a acestei civiliza,ii a fost Mohenjo-daro

                                                                                                                       Viitorul Indiei a fost detenninat in mod
                                                                                                                   fundamental de invazia triburllor           nomade
                                                                                                                   arlene, sosite in rnileniul II 1. Ch, care inannate
                                                                                                                   cu anne debronz ~i cu care de lupta, au migrat
                                                                                                                   pe parcursul secolelor in India in mai multe
                                                                                                                   valurl prln trecatorile Afganistanului de azi.
                                                                                                                   Dupa ce au ocupat Nordul Indiei s-au lasat de
                                                                                                                   viata nomada ~i activitatea lor prlncipala a
                                                                                                                   devenit agricultura:
                                                                                                                       Populatia ba~tina~a supusa -in majorltatea
                                                                                                                   lor dravizi avand culoarea pielii mai inchisa -1n
                                                                                                                   nord a devenit o populatie de servitorl ai
                                                                                                                   arlenilor victorlo~i, dar in sud ~i-a pastrat
                                                                                                                   independenta. Din cauza obstacolelor reliefului
                                                                                                                   cucerltorli ajungeau aici mai greu, ~i din aceasta
                                                                                                                   cauza istorla politica a acestei regiuni difera de
                                                                                                                   cea a terltorlilor din nord, cu toate ca influenta
                                                                                                                   ideilor culturale ~i religioase nu au putut tI
                                                                                                                   oprlta de iiolarea geografica.

                                                                                                                                 Formarea        Indiei
                                                                                                                   lipsa documentelor scrlse nu nu perrnite in ce
                                                                                                                   rrulsura au preluat cucerltorli arleni tradi1;iile
    India antica a fost un subcon-                               De mai multe ori pe parcursul istoriei Indiei     dravidiene. Unele reprezentarl sugereaza al
                                                            ideile noi au p~truns 1n partea de nord-vest a         zeitati venerate astazi, alaturl de idei religioase
    tinent cu o populatie numeroa-                          tarii, -~i tot acolo au sosit ~i cuceritorii extemi.   ~i rltualurl, au o istorle care iZvo~te         din
    sd, cu O istorie furtunoasa    -5i                      Imensul teritoriu       al subcontinentului      pe    civilizatia indusului. Sigur este insa, ca 'limba,
                                                            celelalte p~rti este 1nconjurat de mari, munti         religia ~i structura sociala ale arlenilor au
    complicata. S-au nascut aici                            1nalti ~i p~duri tropicale, ~i din aceast:1 cauz~      detenninat in mod fundamental infati~area
                                                            alte civilizatii, ca de exemplu marea civilizatie      ulterloara a Indiei.
    religii mari, imperii au i1iflorit                      chinez~, nu au la:sat urme vizibile.                       De la cucerltorli arleni provine credinta
    -5i au decazut dar cu1tura
                                                                                                                                              O "Templul de
    indiana-5i-a pastrat intot-                                                                                                               coasta" din secolul
    deauna caracterul specijic.                                                                                                               al Vll-lea. $i-a primit
                                                                                                                                              denumirea de la
                                                                                                                                              locul sau de
      I n~a antica o.cupa te~to.riul pe care 11~en~-                                                                                          amplasare, pe coasta
        m1m subcontinentul mdlan, pe acest tentonu                                                                                            marii din sud-estul
        azi existand patru state; Republica India,                                                                                            Indiei. A fost ridicat
     independenta din 1947, Pakistanul, Sri Lanka                                                                                             in cinstea zeului
     (Ceylon), ~i Bangladeshul, devenit independent                                                                                           Siva, fiind un templu
     in 1971.                                                                                                                                 tipic dravidian.
         in valea Indusului        care azi apartine                                                                                          Pragurile orizontale
     Pakistanului in jurul anului 2500 1. Ch. s-a                                                                                             ale turnurilor
     fomlat una din cele rnai vechi civilizatii ale                                                                                           reprezinta cate o
     lumii. Au avut o~e marl, proiectate cu mare                                                                                              zeitate.
     minutiozitate, casele flind cladite'-din caramizi
     de lut ars, o~ele fiind dotate cu retele de apa
     ~i canalizare dezvol~e. Au conceput ~i o
     scriere in imagini, care, din pacate nu s-a putut
     descifra nici pam azi, ~i din aceasta cauza
     despre civilizatia din valea Indusului avem doar
.cuno~tinte      surnare. prabu~irea acestei civiliza1;ii
.in     jurul anului 1700 1. Ch. s-a datorat probabil
,    unei catastrofe naturale.
;        Valea Indusului se afla in partea nord.
t    vestica a subcontinentului, relativ destul de
f    aproape de o alta civilizatle veche, cea su-
     meriana, cu care, ipotetic, s-ar putea sa fi avut
     relatii comerciale ~i de care a fost, poate,
     influentata.

                                                                                                                                                                   47
INDIAN



                                                        O Varuna, paznicul legii cosmice, domnitorul
                                                        universului.   In India cultul lui a fost introdus
                                                        de cuceritorii   arieni. Structura   lor religioasa
                                                        se baza pe credina in zeii naturii ~i pe rolul
                                                        preoilor    de conducatori   ai societaii.

                                                            Cu timpul acest sistem a devenit mai
                                                        complicat ~i mai rigid, ~i in afara celor patru
                                                        caste au aparut mai multe subcaste. Ca urmare
                                                        a acestui sistem fiecare individ al societatii era
                                                        legat prin mo~tenirea sa de un anumit rang ~i
                                                        de o anumita ocupatie, putea manca numai
                                                        anumite mancaruri ~i putea sa se casatoreasc~
                                                        numai cu cineva din casta sa. Acest sistem era
                                                        justificat de teoria hindusa a kannei, dupa care
                                                        soarta fiecarui om in viata este rasplata sau
                                                        pedeapsa meritata a faptelor bune sau rele
                                                        savar~ite In vietile sale anterioare. Sistemul
                                                        castelor s-a pastrat pana azi, cu toate ca
                                                        guvemele Indiei au incercat in mod repetat sa
                                                        elimine     barierele   sociale traditionale    cu
                                                        daramarea barierelor sociale vechi.

                                                                Dezvoltarea           religioasa
                                                        Perioade lungi din istoria politica a Indiei
                                                        raman obscure, este sigur doar ca cel putin o
                                                        duzina de regate ariene lnfloreau sau se
                                                        razboiau intre ele fara un rezultat semnificativ.
                                                        jn religia hindusa in schimb au survenit
                                                        schimbari esentiale: a luat na~tere cultele lui
                                                        Siva ~i Vishnu, elementele principale ale
                                                        hinduismului     epocii noi. Sistemul castelor ,
                                                        puterea     preotilor     ~i sacrificiile virtuale
                                                        practicate de hindu~i au generat doua mi~cari
                                                        mari de reforma In secolul al VI-lea 1. Ch.
                                                            Prima ~care       religioasa a fost jainismul,
                                                        fondat de Mahan1ra. Propaga nonviolenta,
                                                        condamna sistemul de caste ~i considera sacra
                                                        orice forma de viata. Acest ultim concept
                                                        denumit ahimsa era respectat de adeptii lui fata !i
                                                        ~i de cele mai mici inseCte.                       ~
                                                            Cu toate ca jainismul a devenit in India o ~
                                                        religie de masa nu a depa~it niciodata granitele
acordat<l zeit<ltilor naturii, de exemplu zeilor        subcontinentului. jn schimb cealalta mi~care         O Ce! mai important zeu al arieni!or
Vauna ~i Indra, separarea preo1;ilor (brahma-           religioasa, budismul a devenit cea mai mare          razboinici, !ndra, zeul fu!geru!ui ~i a!
nilor) ca clasa sociala ~i ceremoniile sacrificarii     religie din lume. Pe fondatorul ei cunoscut sub      tunetu!ui, pe tronu! sau ceresc.
animalelor.     Imnurile     religioase ~i textele
ceremoniilor au fost transmise prin tradi1;iaorala      O Dupa ce a
de catre preoti, genera1;iide-a r:1ndul, mai t.1rziu    desfiin,at imperiul
f1ind adunate ~i imortalizate in cele patru carti a     persan, Alexandru
Vedelor, din care aceast<l perioada timpurie a          cel Mare a patruns
religiei indiene a primit denumirea de religia          in India, vrand astfel
vedica. in timpul rnileniilor urmatoare religia         sa-~i indeplineasca
vedica s-a schimbat foarte mult, ca In fmal sa se       planul de a cucerii
desava~easca in hinduism. Hinduismul este ~i            intreaga lume. L-a
azi religia majorit<l1;iihindu~ilor, cele mai sfinte    invins pe regele
texte a acestei religii fiind Vedele. Sanscrita,        Puru, dar solda'ii sai
limba acestor scrieri sacrale a devenit limba           obosi,i de razboi 1-
literara "superioara", aceasta a fost utilizat<l de     au convins sa se
invata1;ii din toata India. Cu toate c:l existau o      retraga, deoarece nu
mul1;ime de dialecte ~i chiar ~i limbi de sine st<l-    vroiau sa ajunga
t<ltoare, sanscrita la fel de bine ~i-a pastrat pozi-   iara~i fa,a-n fa,a cu
1;iaautoritara, ca ~i latina in Europa medievala.       elefan'ii de razboi
                                                        indieni. Aceasta
               Sistemul     castelor                    miniatura indiana
Societatea ariana timpurie se diviza In patru           reprezinta casatoria
clase sociale sau caste: prima casta alcatuita          lui Alexandru cel
de preoti (brahmani), a doua alcatuita de                Mare ~i a Roxanei.
luptatori (nobilimea) iar a treia de tarani,
me~te~ugari ~i comercianti. Dintr-a patra casta
faceau parte slugile. Cei care nu faceau parte
din nici una dintre aceste caste erau denumiti
                                                                                  E
"intangibilii"     sau "paria". Fata de castele
superioare privarea lor de drepturi era mai                                       ~
                                                                                   ~


accentuat<l decat a slugilor.                                                     .0:
                                                                                  ~
                                                                                  ~
~    este o suferin~,c generatl de dorin~, ~i prin
                                                    "ti   urmare putem sc;lpade suferin~ dac;l stingem
                                                    ~     1n noi dorintele. Astfel sufletul scap;l din
                                                    :     circuitul na~terii ~i rena~terii, poate ajunge In
                                                    ~     Nirvana, adic;lln starea de fericire etem;l.

                                                                       Regate       ~i imperii
                                                          jn timp ce Buda l~i propaga doctrinele,
                                                          regatele din India se rnzboiau Intre ei, ~i pe
                                                          teritoriile din nord-vest au Inceput s;l se
                                                          infiltreze    influente     persane ~i grece~ti.
                                                          Cuceritorul macedonean, A1exandru cel Mare,
                                                          dup;l ce a cotropit imperiul persan, a p;ltruns
                                                          ~i 1n India, ~i l-a Invins pe regele Puru, dar la
                                                          cererea soldatilor s;li obositi, care nu doreau o
                                                          nou;llntalnire cu elefantii de luptl s-a retras.
                                                               Fondatorul       marii    dinastii  Maurya,
                                                          Chandragupta (321-2971. Ch.) probabil a fost
                                                          participant. la rezistenta fat;l de A1exandru cel
                                                          Mare. Dinastia Maurya a fost prima (~i pentru
                                                          2000 de ani ~i ultima) care a reu~it sa-~i
                                                          extinde controlul asupra majoritltii      subcon-

                                                          O    Capite!     de          O        Cap   de   Buda     in
                                                          co!oana     al rege!ui       stilul    epocii    Gupta,
                                                          Asoka,      membru       a   din      sec. V.
                                                          dinastiei      Maurya.




numele de Buda il chema Gautama Siddhartha
(in jurul 535-483 i. Ch.). Denumirea glorioasa
Bud inseamna "iluminatul". Dupa traditie era
originar dintr-o familie domneasca, a primit o
educa1;ie aleasa, dar a fost ferit de tumultul
vie1;ii.Priveli~tea unui om batran, a unui bolnav
incurabil, al unui mort ~i al unui ascet l-au pus
pe Guatama fa1;a in fa1;a cu moartea ~i cu
suferinta. Dupa aceste int.1lniri o perioada
lunga cauta adevarul ~i la varsta de 36 de ani a
devenit ilumjnat. Dupa acest eveniment a
inceput sa-~i propage ideile. Pe oameni ii
indemna la urmarea "caii de mijloc", adica sa
se ab!;ina de la huzur, dar ~i de la ascetism
(renuntarea la binefacerile vie1;ii de zi cu zi).
inva1;atura principala al lui Buda era ca viata

                                                                                                                           00         Picturi         hinduse    din   epoca   Gupta
                                                                                                                           timpurie       din    templul        budistAdjan.      Stanga:   in
                                                                                                                           fa~a statuia         lui    Buda.


                                                                                                                            tinentului, cannuind din capitala Pataliputra
                                                                                                                            a~ezatain inima dens populata a Indiei, in
                                                                                                                            bazinul Gangelui.
                                                                                                                                Cel mai mare domnitor Maurya, Asoka
                                                                                                                            (cca.268-232 i. Ch.) ~i-a inceput domnia ca
                                                                                                                            rege cuceritor, dar i s-a f~cut grea~ de
                                                                                                                            v~rsarea de sange ~i s-a convertit la religia
                                                                                                                            budista. A incercat s~-~i transpun~ ideile in
                                                                                                                            practic~, a pomit o serie de munci voluntare,
                                                                                                                            proclama nonviolenta ~i toleranta fa~ de
                                                                                                                            supu~i. Cele mai minunate monumente
                                                                                                                            Maurya sunt acele coloane cu inscriptii pe
                                                                                                                            care Asoka le-a ridicat in intreaga imp~rntie. A
                                                                                                                          : trimis misionari budi~ti in strnin~tate~i in unna
                                                                                                                           activit~tii acestora s-au pus bazele rnspandirii
                                                                                                                         j budismului in Asia rns~ritean~,incepand cu
                                                                                                                         ~ Binnania ~i Ceylonul. Arta ~i arhitectura
                                                                                                                         ~ budista a i:nflorit ~i in interiorul Indiei, cu toate

                                                                                                                                                                                            49
SUBCONTINENTUL             INDIAN



                                                                                                                      hindu~ii vor putea convietui in pace. in fmal
                                                                                                                      antagonismelereligioase au jucat -~i joaca ~i
                                                                                                                      azi -un rol important In istoria Indiei: acestea
                                                                                                                      au determinat divizarea in mai multe state a
                                                                                                                      sub-cbntinentului indian.
                                                                                                                         O~tile musulmane au patruns In India
                                                                                                                      prima data In secolul al VIII-Iea. Au' pradat
                                                                                                                      India de Nord, au cucerit Sindul Cregiunea     de
                                                                                                                      sud al Pakistanului de azi). Cu aceasta
                                                                                                                      lnaintarea lor s-a oprit, dar In secolul al X-Iea
                                                                                                                      dinastia turco-afgana a Gaznevizilor a ocupat
                                                                                                                      Punjibul ~i l-a anexat imperiului musulman
                                                                                                                      centro-asiatic. Noile incursiuni au slabit In
                                                                                                                      continuare regatele hinduse, care timp de un
                                                                                                                      secol nici nu au lncercat sa fac;1cuceriri noi.
                                                                                                                      Atunci a ajuns la putere In Ghazni o noua
                                                                                                                      dinastie mult mai putemica.

                                                                                                                                  Sultanatul       din Delhi
                                                                                                                       Cel mai activ membru al noli dinastii,
                                                                                                                       Muhamad, a atacat India de Nord In-1192, a
                                                                                                                       sfarimat confederatia.~     nord hindusa, ~i a
 ~
 ~                                                                                                                     instalat In Delhi ca vicerege un sclav turc de
.0
::0                                                                                                                    ar sau. Acest conducator a lnfiintat a~anumita
    1:
                                                                                                                       dinastie a sclavilor. El ~i urma~li sai au extins
~
 ..                                                                                                                    puterea sultanatului musulman asupra intregii
]                                                                                                                      Indli. Regatelehinduse din nordul tarii nu au
                                                                                                                       fost desfiintate, ci au fost vasalizate, iar
         O Cel mai minunat monument          al artei            putere in partea de nard-vest a cantinentului,        populatia nu a fost convertita In lntregime la
         dravidiene  din secolul Vlll-lea, templul din           hunii heftaliti. O periaad~ au fast respinse          religia islamica. Dar lncetul cu lncetul noua
         Kailasa. Secole de-a randul a fost loc de               atacurile s~getatarilar rnzbainici, dar puterea       religie a prins rad:l£ini In. India, ~i inspirate de
         pelerinaj   pentru   hindu~i, jaini~ti   ~i budi~ti.    saldatilar s-a epuizat ~i lmp~rntia Gupta s-a         modele persane, arta plastica, cea decorativa
                                                                 destrnmat.                                            ~i arhitectura islamica au lnceput sa marcheze
         ca: Impa:ra:tia Maurya s-a dezintegrat foarte                                                                 cultura indiana.
         repede dupa: moartea lui Asoka.                                      Puterea       islamului                      in istoria sultanatului au fost perioade
             Dupa: epoca statelor mici aflate In ra:zboi In      in perioada urm~toare a devenit foarte clar ,         bune ~i perioade rele, dar dupa 1398, cind
         secolul al III-lea o noua: dinastie, dinastia           c~ budismul i:n cadrul maselor mari nu' poate         cuceritorul mongol Timur Lenk i-a pradat
         Gupta a reunit mare parte a subcontinentului.           concura cu hinduismul i:n reinnoire, ~i astfel        teritoriile, a intrat In declin. Urmatorii
         impa:ra:tia lor a atins epoca de glorie sub             budismul in secolul al IX-lea a intrat intr-un        cuceritori au lasat dupa ei amintiri mult mai
         dornnia lui Chandragupta II. (376-415). in              declin rapid. Hinduismul         ins~ in aceast1      frumoase. Ei au fondat cel mai stralucit
         spiritul hinduismului reannoit cultura indiana:         perioad~ trebuia s~ fac~ fa~ unei provoc~ri           imperiu musulman al subcontinentului: India
         I~i tra:ia perioada de i:nflorire. Au fost scrise In    exteme mult mai dure -islamismului.                   Mogulilor .
         limba sanscrita: capodopere lirice ~i dramatice             Islamul este o religie foarte combativ~, ~i
         uria~e, era In plina: dezvoltare sculptura ~i           propov~duia c~ Dumnezeul este unu ~i exis~ o
         arhitectura hindusa: cu stilul sa:u somptuos            singura cale, calea fericirii de apoi. Pentru
         fa:ra:egal.                                             individ purta un mesaj total diferit fa~ de
             S-au obtinut rezultate marcante In mate-            conceptia religiilor hinduse, a clror element de
         matica: ~i astronomie. Indiei dinastiei Gupta li        baza era transmigratia sufletelor, circulatie a
         datora:m aplicarea corecta: a valorilor zero ~i         ~terii   ~i a rena~terii timp de milioane de ani.
         zece. in secolele V ~i VI a apa:rut o noua:             A$a a devenit foarte incert, dac~ musulmanii ~i

                                                                                           O Siva era deseori
                                                                                           reprezentat  ca zeul
                                                                                           Dansului Cosmic,
                                                                                           care deodata
                                                                                           creeaza ~i nimice~te
                                                                                           Universul
                                                                                           reprezentat    prin
                                                                                           inelul ce-1 inconjoara.
                                                                                           Aici Siva calca un
                                                                                           demon marunt.
                                                                                           Asemenea figuri
                                                                                           turnate din bronz
                                                                                           erau foarte
                                                                                           raspandite in
                                                                                           secolele X-XII.




    ~

i
Q.
  ~
  "
al
0!!

~

         50
                                                                Istorie universal~ 53.:. INDIA MOGULILOR         Istorie universal~ 119- INDIA 051
                                                                                                                                                 FAMILIA GHANDI

Weitere ähnliche Inhalte

Andere mochten auch

Prezentare curs optional engleza
Prezentare curs optional englezaPrezentare curs optional engleza
Prezentare curs optional englezaLucaci Ramona
 
Expansiunea islamismului
Expansiunea islamismuluiExpansiunea islamismului
Expansiunea islamismuluigruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Invatati lb engleza
Invatati lb englezaInvatati lb engleza
Invatati lb englezaSima Sorin
 
Civilizatia greaca
Civilizatia greacaCivilizatia greaca
Civilizatia greacagruianul
 
Napoleon al iii lea al frantei
Napoleon al iii lea al franteiNapoleon al iii lea al frantei
Napoleon al iii lea al franteigruianul
 
Roma prabusire in vest
Roma prabusire in vestRoma prabusire in vest
Roma prabusire in vestgruianul
 
Alexandru cel mare
Alexandru cel mareAlexandru cel mare
Alexandru cel maregruianul
 
Listado alemania 1
Listado alemania 1Listado alemania 1
Listado alemania 1Coral-live
 
Egiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilorEgiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilorgruianul
 
Limba engleza unitatea ii
Limba engleza unitatea iiLimba engleza unitatea ii
Limba engleza unitatea iibc82gad
 
Limba engleza unitatea iii
Limba engleza unitatea iiiLimba engleza unitatea iii
Limba engleza unitatea iiibc82gad
 
Popoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile anticePopoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile anticeDan Mulco
 
Limba engleza unitatea i
Limba engleza unitatea iLimba engleza unitatea i
Limba engleza unitatea ibc82gad
 
Arta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaArta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaAndrei Popa
 
Razboiul civil englez
Razboiul civil englezRazboiul civil englez
Razboiul civil englezgruianul
 
Gramatica limbii engleze
Gramatica limbii englezeGramatica limbii engleze
Gramatica limbii englezeRusu Maria
 
Noile monarhii
Noile monarhiiNoile monarhii
Noile monarhiigruianul
 

Andere mochten auch (20)

Prezentare curs optional engleza
Prezentare curs optional englezaPrezentare curs optional engleza
Prezentare curs optional engleza
 
Expansiunea islamismului
Expansiunea islamismuluiExpansiunea islamismului
Expansiunea islamismului
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Invatati lb engleza
Invatati lb englezaInvatati lb engleza
Invatati lb engleza
 
Napoleon
NapoleonNapoleon
Napoleon
 
Civilizatia greaca
Civilizatia greacaCivilizatia greaca
Civilizatia greaca
 
Napoleon al iii lea al frantei
Napoleon al iii lea al franteiNapoleon al iii lea al frantei
Napoleon al iii lea al frantei
 
Roma prabusire in vest
Roma prabusire in vestRoma prabusire in vest
Roma prabusire in vest
 
Alexandru cel mare
Alexandru cel mareAlexandru cel mare
Alexandru cel mare
 
Listado alemania 1
Listado alemania 1Listado alemania 1
Listado alemania 1
 
Egiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilorEgiptul in timpul faraonilor
Egiptul in timpul faraonilor
 
Limba engleza unitatea ii
Limba engleza unitatea iiLimba engleza unitatea ii
Limba engleza unitatea ii
 
Limba engleza unitatea iii
Limba engleza unitatea iiiLimba engleza unitatea iii
Limba engleza unitatea iii
 
Egiptul Antic
Egiptul AnticEgiptul Antic
Egiptul Antic
 
Popoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile anticePopoarele si civilaztiile antice
Popoarele si civilaztiile antice
 
Limba engleza unitatea i
Limba engleza unitatea iLimba engleza unitatea i
Limba engleza unitatea i
 
Arta in Grecia antica
Arta in Grecia anticaArta in Grecia antica
Arta in Grecia antica
 
Razboiul civil englez
Razboiul civil englezRazboiul civil englez
Razboiul civil englez
 
Gramatica limbii engleze
Gramatica limbii englezeGramatica limbii engleze
Gramatica limbii engleze
 
Noile monarhii
Noile monarhiiNoile monarhii
Noile monarhii
 

Mehr von gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomanigruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeangruianul
 

Mehr von gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Turcii otomani
Turcii otomaniTurcii otomani
Turcii otomani
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului european
 
Sclavia
SclaviaSclavia
Sclavia
 

Subcontinentul indian

  • 1. O Unul dintre cele mai vechi civiliza,ii a lumii s-a format in valea Indusului, pe teritoriul Pakis- tanului de azi, pe partea de nord-vest a sub- continentului indian. Unul dintre cele mai mari ora~e a acestei civiliza,ii a fost Mohenjo-daro Viitorul Indiei a fost detenninat in mod fundamental de invazia triburllor nomade arlene, sosite in rnileniul II 1. Ch, care inannate cu anne debronz ~i cu care de lupta, au migrat pe parcursul secolelor in India in mai multe valurl prln trecatorile Afganistanului de azi. Dupa ce au ocupat Nordul Indiei s-au lasat de viata nomada ~i activitatea lor prlncipala a devenit agricultura: Populatia ba~tina~a supusa -in majorltatea lor dravizi avand culoarea pielii mai inchisa -1n nord a devenit o populatie de servitorl ai arlenilor victorlo~i, dar in sud ~i-a pastrat independenta. Din cauza obstacolelor reliefului cucerltorli ajungeau aici mai greu, ~i din aceasta cauza istorla politica a acestei regiuni difera de cea a terltorlilor din nord, cu toate ca influenta ideilor culturale ~i religioase nu au putut tI oprlta de iiolarea geografica. Formarea Indiei lipsa documentelor scrlse nu nu perrnite in ce rrulsura au preluat cucerltorli arleni tradi1;iile India antica a fost un subcon- De mai multe ori pe parcursul istoriei Indiei dravidiene. Unele reprezentarl sugereaza al ideile noi au p~truns 1n partea de nord-vest a zeitati venerate astazi, alaturl de idei religioase tinent cu o populatie numeroa- tarii, -~i tot acolo au sosit ~i cuceritorii extemi. ~i rltualurl, au o istorle care iZvo~te din sd, cu O istorie furtunoasa -5i Imensul teritoriu al subcontinentului pe civilizatia indusului. Sigur este insa, ca 'limba, celelalte p~rti este 1nconjurat de mari, munti religia ~i structura sociala ale arlenilor au complicata. S-au nascut aici 1nalti ~i p~duri tropicale, ~i din aceast:1 cauz~ detenninat in mod fundamental infati~area alte civilizatii, ca de exemplu marea civilizatie ulterloara a Indiei. religii mari, imperii au i1iflorit chinez~, nu au la:sat urme vizibile. De la cucerltorli arleni provine credinta -5i au decazut dar cu1tura O "Templul de indiana-5i-a pastrat intot- coasta" din secolul deauna caracterul specijic. al Vll-lea. $i-a primit denumirea de la locul sau de I n~a antica o.cupa te~to.riul pe care 11~en~- amplasare, pe coasta m1m subcontinentul mdlan, pe acest tentonu marii din sud-estul azi existand patru state; Republica India, Indiei. A fost ridicat independenta din 1947, Pakistanul, Sri Lanka in cinstea zeului (Ceylon), ~i Bangladeshul, devenit independent Siva, fiind un templu in 1971. tipic dravidian. in valea Indusului care azi apartine Pragurile orizontale Pakistanului in jurul anului 2500 1. Ch. s-a ale turnurilor fomlat una din cele rnai vechi civilizatii ale reprezinta cate o lumii. Au avut o~e marl, proiectate cu mare zeitate. minutiozitate, casele flind cladite'-din caramizi de lut ars, o~ele fiind dotate cu retele de apa ~i canalizare dezvol~e. Au conceput ~i o scriere in imagini, care, din pacate nu s-a putut descifra nici pam azi, ~i din aceasta cauza despre civilizatia din valea Indusului avem doar .cuno~tinte surnare. prabu~irea acestei civiliza1;ii .in jurul anului 1700 1. Ch. s-a datorat probabil , unei catastrofe naturale. ; Valea Indusului se afla in partea nord. t vestica a subcontinentului, relativ destul de f aproape de o alta civilizatle veche, cea su- meriana, cu care, ipotetic, s-ar putea sa fi avut relatii comerciale ~i de care a fost, poate, influentata. 47
  • 2. INDIAN O Varuna, paznicul legii cosmice, domnitorul universului. In India cultul lui a fost introdus de cuceritorii arieni. Structura lor religioasa se baza pe credina in zeii naturii ~i pe rolul preoilor de conducatori ai societaii. Cu timpul acest sistem a devenit mai complicat ~i mai rigid, ~i in afara celor patru caste au aparut mai multe subcaste. Ca urmare a acestui sistem fiecare individ al societatii era legat prin mo~tenirea sa de un anumit rang ~i de o anumita ocupatie, putea manca numai anumite mancaruri ~i putea sa se casatoreasc~ numai cu cineva din casta sa. Acest sistem era justificat de teoria hindusa a kannei, dupa care soarta fiecarui om in viata este rasplata sau pedeapsa meritata a faptelor bune sau rele savar~ite In vietile sale anterioare. Sistemul castelor s-a pastrat pana azi, cu toate ca guvemele Indiei au incercat in mod repetat sa elimine barierele sociale traditionale cu daramarea barierelor sociale vechi. Dezvoltarea religioasa Perioade lungi din istoria politica a Indiei raman obscure, este sigur doar ca cel putin o duzina de regate ariene lnfloreau sau se razboiau intre ele fara un rezultat semnificativ. jn religia hindusa in schimb au survenit schimbari esentiale: a luat na~tere cultele lui Siva ~i Vishnu, elementele principale ale hinduismului epocii noi. Sistemul castelor , puterea preotilor ~i sacrificiile virtuale practicate de hindu~i au generat doua mi~cari mari de reforma In secolul al VI-lea 1. Ch. Prima ~care religioasa a fost jainismul, fondat de Mahan1ra. Propaga nonviolenta, condamna sistemul de caste ~i considera sacra orice forma de viata. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adeptii lui fata !i ~i de cele mai mici inseCte. ~ Cu toate ca jainismul a devenit in India o ~ religie de masa nu a depa~it niciodata granitele acordat<l zeit<ltilor naturii, de exemplu zeilor subcontinentului. jn schimb cealalta mi~care O Ce! mai important zeu al arieni!or Vauna ~i Indra, separarea preo1;ilor (brahma- religioasa, budismul a devenit cea mai mare razboinici, !ndra, zeul fu!geru!ui ~i a! nilor) ca clasa sociala ~i ceremoniile sacrificarii religie din lume. Pe fondatorul ei cunoscut sub tunetu!ui, pe tronu! sau ceresc. animalelor. Imnurile religioase ~i textele ceremoniilor au fost transmise prin tradi1;iaorala O Dupa ce a de catre preoti, genera1;iide-a r:1ndul, mai t.1rziu desfiin,at imperiul f1ind adunate ~i imortalizate in cele patru carti a persan, Alexandru Vedelor, din care aceast<l perioada timpurie a cel Mare a patruns religiei indiene a primit denumirea de religia in India, vrand astfel vedica. in timpul rnileniilor urmatoare religia sa-~i indeplineasca vedica s-a schimbat foarte mult, ca In fmal sa se planul de a cucerii desava~easca in hinduism. Hinduismul este ~i intreaga lume. L-a azi religia majorit<l1;iihindu~ilor, cele mai sfinte invins pe regele texte a acestei religii fiind Vedele. Sanscrita, Puru, dar solda'ii sai limba acestor scrieri sacrale a devenit limba obosi,i de razboi 1- literara "superioara", aceasta a fost utilizat<l de au convins sa se invata1;ii din toata India. Cu toate c:l existau o retraga, deoarece nu mul1;ime de dialecte ~i chiar ~i limbi de sine st<l- vroiau sa ajunga t<ltoare, sanscrita la fel de bine ~i-a pastrat pozi- iara~i fa,a-n fa,a cu 1;iaautoritara, ca ~i latina in Europa medievala. elefan'ii de razboi indieni. Aceasta Sistemul castelor miniatura indiana Societatea ariana timpurie se diviza In patru reprezinta casatoria clase sociale sau caste: prima casta alcatuita lui Alexandru cel de preoti (brahmani), a doua alcatuita de Mare ~i a Roxanei. luptatori (nobilimea) iar a treia de tarani, me~te~ugari ~i comercianti. Dintr-a patra casta faceau parte slugile. Cei care nu faceau parte din nici una dintre aceste caste erau denumiti E "intangibilii" sau "paria". Fata de castele superioare privarea lor de drepturi era mai ~ ~ accentuat<l decat a slugilor. .0: ~ ~
  • 3. ~ este o suferin~,c generatl de dorin~, ~i prin "ti urmare putem sc;lpade suferin~ dac;l stingem ~ 1n noi dorintele. Astfel sufletul scap;l din : circuitul na~terii ~i rena~terii, poate ajunge In ~ Nirvana, adic;lln starea de fericire etem;l. Regate ~i imperii jn timp ce Buda l~i propaga doctrinele, regatele din India se rnzboiau Intre ei, ~i pe teritoriile din nord-vest au Inceput s;l se infiltreze influente persane ~i grece~ti. Cuceritorul macedonean, A1exandru cel Mare, dup;l ce a cotropit imperiul persan, a p;ltruns ~i 1n India, ~i l-a Invins pe regele Puru, dar la cererea soldatilor s;li obositi, care nu doreau o nou;llntalnire cu elefantii de luptl s-a retras. Fondatorul marii dinastii Maurya, Chandragupta (321-2971. Ch.) probabil a fost participant. la rezistenta fat;l de A1exandru cel Mare. Dinastia Maurya a fost prima (~i pentru 2000 de ani ~i ultima) care a reu~it sa-~i extinde controlul asupra majoritltii subcon- O Capite! de O Cap de Buda in co!oana al rege!ui stilul epocii Gupta, Asoka, membru a din sec. V. dinastiei Maurya. numele de Buda il chema Gautama Siddhartha (in jurul 535-483 i. Ch.). Denumirea glorioasa Bud inseamna "iluminatul". Dupa traditie era originar dintr-o familie domneasca, a primit o educa1;ie aleasa, dar a fost ferit de tumultul vie1;ii.Priveli~tea unui om batran, a unui bolnav incurabil, al unui mort ~i al unui ascet l-au pus pe Guatama fa1;a in fa1;a cu moartea ~i cu suferinta. Dupa aceste int.1lniri o perioada lunga cauta adevarul ~i la varsta de 36 de ani a devenit ilumjnat. Dupa acest eveniment a inceput sa-~i propage ideile. Pe oameni ii indemna la urmarea "caii de mijloc", adica sa se ab!;ina de la huzur, dar ~i de la ascetism (renuntarea la binefacerile vie1;ii de zi cu zi). inva1;atura principala al lui Buda era ca viata 00 Picturi hinduse din epoca Gupta timpurie din templul budistAdjan. Stanga: in fa~a statuia lui Buda. tinentului, cannuind din capitala Pataliputra a~ezatain inima dens populata a Indiei, in bazinul Gangelui. Cel mai mare domnitor Maurya, Asoka (cca.268-232 i. Ch.) ~i-a inceput domnia ca rege cuceritor, dar i s-a f~cut grea~ de v~rsarea de sange ~i s-a convertit la religia budista. A incercat s~-~i transpun~ ideile in practic~, a pomit o serie de munci voluntare, proclama nonviolenta ~i toleranta fa~ de supu~i. Cele mai minunate monumente Maurya sunt acele coloane cu inscriptii pe care Asoka le-a ridicat in intreaga imp~rntie. A : trimis misionari budi~ti in strnin~tate~i in unna activit~tii acestora s-au pus bazele rnspandirii j budismului in Asia rns~ritean~,incepand cu ~ Binnania ~i Ceylonul. Arta ~i arhitectura ~ budista a i:nflorit ~i in interiorul Indiei, cu toate 49
  • 4. SUBCONTINENTUL INDIAN hindu~ii vor putea convietui in pace. in fmal antagonismelereligioase au jucat -~i joaca ~i azi -un rol important In istoria Indiei: acestea au determinat divizarea in mai multe state a sub-cbntinentului indian. O~tile musulmane au patruns In India prima data In secolul al VIII-Iea. Au' pradat India de Nord, au cucerit Sindul Cregiunea de sud al Pakistanului de azi). Cu aceasta lnaintarea lor s-a oprit, dar In secolul al X-Iea dinastia turco-afgana a Gaznevizilor a ocupat Punjibul ~i l-a anexat imperiului musulman centro-asiatic. Noile incursiuni au slabit In continuare regatele hinduse, care timp de un secol nici nu au lncercat sa fac;1cuceriri noi. Atunci a ajuns la putere In Ghazni o noua dinastie mult mai putemica. Sultanatul din Delhi Cel mai activ membru al noli dinastii, Muhamad, a atacat India de Nord In-1192, a sfarimat confederatia.~ nord hindusa, ~i a ~ ~ instalat In Delhi ca vicerege un sclav turc de .0 ::0 ar sau. Acest conducator a lnfiintat a~anumita 1: dinastie a sclavilor. El ~i urma~li sai au extins ~ .. puterea sultanatului musulman asupra intregii ] Indli. Regatelehinduse din nordul tarii nu au fost desfiintate, ci au fost vasalizate, iar O Cel mai minunat monument al artei putere in partea de nard-vest a cantinentului, populatia nu a fost convertita In lntregime la dravidiene din secolul Vlll-lea, templul din hunii heftaliti. O periaad~ au fast respinse religia islamica. Dar lncetul cu lncetul noua Kailasa. Secole de-a randul a fost loc de atacurile s~getatarilar rnzbainici, dar puterea religie a prins rad:l£ini In. India, ~i inspirate de pelerinaj pentru hindu~i, jaini~ti ~i budi~ti. saldatilar s-a epuizat ~i lmp~rntia Gupta s-a modele persane, arta plastica, cea decorativa destrnmat. ~i arhitectura islamica au lnceput sa marcheze ca: Impa:ra:tia Maurya s-a dezintegrat foarte cultura indiana. repede dupa: moartea lui Asoka. Puterea islamului in istoria sultanatului au fost perioade Dupa: epoca statelor mici aflate In ra:zboi In in perioada urm~toare a devenit foarte clar , bune ~i perioade rele, dar dupa 1398, cind secolul al III-lea o noua: dinastie, dinastia c~ budismul i:n cadrul maselor mari nu' poate cuceritorul mongol Timur Lenk i-a pradat Gupta a reunit mare parte a subcontinentului. concura cu hinduismul i:n reinnoire, ~i astfel teritoriile, a intrat In declin. Urmatorii impa:ra:tia lor a atins epoca de glorie sub budismul in secolul al IX-lea a intrat intr-un cuceritori au lasat dupa ei amintiri mult mai dornnia lui Chandragupta II. (376-415). in declin rapid. Hinduismul ins~ in aceast1 frumoase. Ei au fondat cel mai stralucit spiritul hinduismului reannoit cultura indiana: perioad~ trebuia s~ fac~ fa~ unei provoc~ri imperiu musulman al subcontinentului: India I~i tra:ia perioada de i:nflorire. Au fost scrise In exteme mult mai dure -islamismului. Mogulilor . limba sanscrita: capodopere lirice ~i dramatice Islamul este o religie foarte combativ~, ~i uria~e, era In plina: dezvoltare sculptura ~i propov~duia c~ Dumnezeul este unu ~i exis~ o arhitectura hindusa: cu stilul sa:u somptuos singura cale, calea fericirii de apoi. Pentru fa:ra:egal. individ purta un mesaj total diferit fa~ de S-au obtinut rezultate marcante In mate- conceptia religiilor hinduse, a clror element de matica: ~i astronomie. Indiei dinastiei Gupta li baza era transmigratia sufletelor, circulatie a datora:m aplicarea corecta: a valorilor zero ~i ~terii ~i a rena~terii timp de milioane de ani. zece. in secolele V ~i VI a apa:rut o noua: A$a a devenit foarte incert, dac~ musulmanii ~i O Siva era deseori reprezentat ca zeul Dansului Cosmic, care deodata creeaza ~i nimice~te Universul reprezentat prin inelul ce-1 inconjoara. Aici Siva calca un demon marunt. Asemenea figuri turnate din bronz erau foarte raspandite in secolele X-XII. ~ i Q. ~ " al 0!! ~ 50 Istorie universal~ 53.:. INDIA MOGULILOR Istorie universal~ 119- INDIA 051 FAMILIA GHANDI